Defaimarea numelor Sfintilor
 

In "Indreptarul de scpovedanie-Cleopa Ilie", la indreptarul pentru mireni, la punctul cu nr.39 scrie asa:

"39. Am defaimat numele sfintilor (Mai Gheo, Mai Io, Mai Vasai)"

Intrebarea mea este daca aceasta defaimare este tot una cu diminutivele? Adica, daca pe un prieten il cheama Vasile si eu ii spun Vasi, in sens de alint sau diminutiv, este defaimarea numelui Sfantului Vasile?

La ce se refera exact?

Multumesc!

Mult timp m-am gandit si eu la asta, imi alint fetita, baiatul, sotul si prietena. Dar in indreptarul de spovedanie scrie asa: Am defaimat numele sfintilor , deci este vorba de sfinti nu de oameni daca era de oameni in genere scria : Am defaimat numele oamenilor. E ciudat sa zici Sfinte Geo ajuta-ma, cred ca la asta se refera.

hmmm.
am dat un search sa vad ce spun e unchiul google:
DEFĂIMÁ, defăimez, vb. I. Tranz. 1. A vorbi de rău pe cineva sau a vorbi rău despre ceva; a ponegri, a calomnia. ♦ (Rar) A se face de râs, a se compromite. 2. (Înv.) A disprețui, a subaprecia; a umili, a înjosi.

personal cred ca se refera la rugaciune; dar cine a mai pomenit sa se roage :"mai sfinte Gheo, ajuta-mi!"
A defaima numele sfintilor probabil se refera strict la raportul om-sfant. Nicidecum la raportul om-om, dar care poarta numele unui sfant.

Nu am mai intalnit expresia asta.Adevarul ca nu ma spovedesc dupa indreptar niciodata.

cred ca stiu eu ;P
e vorba despre trecerea pe pomelnice (la Sfanta Liturghie, Masluri, Acatiste) a numelor celor dragi!! preotul la care merg eu ne atrage mereu atentia sa nu scriem "Tanta se roaga pentru Costica... Nuti, Tutu, Nico, Mari... acestia ,adica oamenii, purtand numele sfintilor respectivi!!
Spune ca e obligatoriu sa le scriem corect, altfel e defaimare!! Constanta, Constantin, Ioana, Nicoleta, Maria, Mariana... etc...
a!! si cica sa nu scriem pagini cu detalii despre necazuri!! simpla precizare a necazului e suficienta!

In indreptarul lui Avva Cleopa Ilie am incredere, sunt sigura ca nu a pus pacatele acolo din caciula. Eu mai arunc un ochi peste el, sa ma asigur ca zic tot.

Dar nu spovedania dupa indreptar sau ba este subiectul.

Vroiam sa ma asigur ca am inteles corect. Banuiesc ca numele care il poarta un om este a lui, desi este si nume de Sfant. :-?

:)) Nu mi-a trecut prin minte ca cineva s-ar ruga unui Sfant : "Sfante Vasi, ajuta-ma" sau ceva asemanator. Poate si pentru ca ma gandesc ca Sfintii sun Sfinti si nu ma trag de sireturi cu ei. Poate altii zic si asa.

Si eu stiu regula aceea cu pomelnicile. Recunosc ca am scris numele diminutivat in cazul in care nu imi aduceam aminte cum se numesc anumite persoane.(defapt e vb. despre 1-2 batranele adormite la care le stiu doar numele dupa care erau strigate; poate era mai bine sa nu fi scris deloc).

Multumesc ptr. raspunsuri.

Cred că ştiu despre ce e vorba de fapt. Se referă la a lua în rîs anumite nume considerate de unii care se cred mai "elevaţi", aşa, un fel de ţărănisme. Spre exemplu aveam în facultate un coleg care îi numea pe unii ironic "uăi Niculai". Ceea ce e păcat, da.

Cred ca se pune problema legaturii dintre determinat si determinant. Noi, auzind, spre exemplu, Vasile sau Gheorghe, nu ne gandim la sfintii omonimi, ci la tipul de la doi sau la colegul de serviciu. Ba dimpotriva, prin repetata fololsire, atat s-au tocit si s-au banalizat, incat ni se par nume urate, populare si de prost gust.

Eu am doua nume si imi place sa fiu strigata cu amandoua, nu doar cu unul. Fireste, cei mai multi ma apeleaza numai cu primul nume, pentru ca e mai simplu, pronunta mai putine sunete.
Alinturile si diminutivele imi plac, dar cand sunt folosite rar, cand au o anumita valoare stilistica.
Nu stiu, eu observ o incercare de diminutivare si de cadere in derizoriu a tuturor numelor si a conceptelor care le incarneaza: banii sunt banutii, factura e facturica, semnatura e semnaturica, minutele sunt minuţele, Vasile e Vasi, George e Gheo.

Imi amintesc de sfaturile Parintelui Savatie care spunea ca sa nu ne ostenim sa consideram pacate ceea ce inca nu ne-a fost dat de Harul lui Dumnezeu sa intelegem ca sunt pacate... Uneori preferam sa dam mult prea mare importanta unor lucruri banale, in timp ce pe altele fatale, le lasam sa se lafaie in viata noastra!
Numele meu e "Culai". Odata, la un Sfant Maslu, un preot care nu ma cunostea, a citit in pomelnic Nicolaie. Dupa ce s-a teminat totul, cand iesea pe usa, m-am nimerit in acelasi timp cu el. De altfel ne cunosteam din vedere, dar era de undeva din provincie. Atunci mi-am cerut iertare si mi-am facut curaj, spunandu-i ca numele meu chiar este Culai, si nu Nicolaie, iar el surprins, a zambit si mi-a raspuns ca de-acum inainte ma va tine minte toata viata. Si am constatat ca, de cate ori ne vedeam, imi spunea pe nume, si aveam un dialog dintre cele mai frumoase.
Cel ce m-a botezat, tot Culai se numea si avea la nasterea mea, aproape 70 de ani, de altfel un foarte bun crestin. Cei ce privesc din exterior vor spune: "Ce-i cu numele asta? Nu putea sa spuna Nicolaie, si gata?" Dar eu nu stiu cine pacatuieste in acest caz? Daca asa se numea nasul meu, eu nu am ce sa comentez! Oricum, nu acest detaliu, sta in calea mantuirii noastre!...

Nu am inteles nici eu totusi la ce se refera. Ar trebui intrebat un preot sau un monah.

Cred insa ca nu e vorba de a folosi diminutive cand te adresezi unui om. De ex. pe el il cheama Nicolaie si tu ii spui Nicusor, sau Culita.

Mai degraba as considera defaimare sa botezi un copil cu nume de sfant modificat.
De ex. pe Sfant il chema Nicolaie si tu botezi copilul Culai, sau Culita.
De la Gheorghe il, botezi Ghita, Geo si etc.
Si ma mir ca preotii accepta sa boteze copiii in biserica astfel.

Dar nu explica in indreptarul acela pacatele? Eu am vazut ca unele explica fiecare punct, ca priceapa omul.

La acest pacat nu este nici o explicatie si nu este nici oprire de la Sf.Impartasanie. Banuiesc ca Avva Cleopa a crezut ca este destul de clar la ce se refera si poate ca este clar, dar nu inteleg eu. Nu prea pot marturisi un pacat daca nu inteleg exact la ce se refera, plus ca la o spovada generala te ajuta indreptarul sa iti amintesti pacate vechi si nespuse. Mie mi-ar ajuta sa inteleg la ce se refera si consider ca am voie sa ma dumiresc. Am sa imi intreb duhovnicul ca sa fiu sigura.

Nu este deloc vb. daca impiedica mantuirea sau ba, daca e bun indreptarul sau ba, daca sa folosesti diminutive cand te adresezi unei persoane e bine sau nu(aici consider ca depinde de persoane; eu nu cred ca as prefera sa mi se spuna cu amblele nume, nici nu cred ca as raspunde caci nu m-a strigat nimeni niciodata pe al doilea nume; imi place cum sunta numele Nicoleta la alte persoane, dar mi se pare ciudat cand numele Nicoleta imi este atribuit mie; sau sa ma strige cineva Laura-Nicoleta din nou, mi se pare mie personal, putin ciudat), ci este vorba despre explicarea acestui pacat, care banuiesc ca este pacat din moment ce este trecut de Avva Cleopa, altfel nu era trecut acolo si nu sunt eu induhovnicita sa imi dau cu parerea si sa spun ca nu ar fi.

Eu gasesc doua interpretari.
1. Se refera la diminutive, cand ii spui unui prieten Gigi in loc de Gheorghe, si astfel nu cinstesti numele Sfantului pe care acel prieten il poarte
2. Se refera strict la modul de adresare catre Sfinti si nu la persoanele de langa tine.

Chiar duhovnicii indeamna sa se alinte sotii intre ei, sa isi alinte copii.

Cand alinti un copil sau esti familiar cu un membru al familiei nu-i totuna cu a defaima numele Sfintilor.
Defaimarea vine din ironizare,iar apelarea diminutivelor se face din dragoste ,dragalasenie.
Dupa felul in care imi pronuntau numele cand eram copil,stiam in ce situatie sunt:daca spuneau Tinuta sau Tinica era de bine,daca ma strigau Cristina insemna ca era vb de ceva serios sau de nu prea bine :))

Da, asa se intampla si la mine. :) Cred ca multi parinti fac asa. Simteam numaidecat conditia "meteo-emotionala" mocnind in vocea alor mei.

DEFĂIMÁ, defăimez, vb. I. Tranz. 1. A vorbi de rău pe cineva sau a vorbi rău despre ceva; a ponegri, a calomnia. ♦ (Rar) A se face de râs, a se compromite. 2. (Înv.) A disprețui, a subaprecia; a umili, a înjosi

Daca s-ar apuca cineva sa defaime numele unui sfant, atunci ar defaima amintirea acelui sfant, nefiind posibil sa-l defaime chiar pe sfant.
Deci, din punctul meu de vedere, e vorbirea de rau a sfantului, a ceea ce a facut si a zis.
Nu vad cum ar fi defaimat Sf. Gheorghe, daca copilului ii spui Gigi si nu Gheorghe.

asta este o prostie.

Te numesti Cristina?

Multumesc, Dumitru, asa ma gandeam si eu, ca nu asta inseamna a defaima numele sfantului.

Si eu sunt de aceeasi parere .

E o aserţiune pertinentă.

Si atunci totusi la ce se refera pacatul din indreptar?

Spune: sa nu defaimezi numele sfintilor. Adica?
E vorba de nume si du de sfintii in sine, deci de modul in care se foloseste numele lor.

Ce ar fi defaimare de nume? A folosi diminutiv pentru cei dragi nu este.
A nu folosi corect numele sfantului. Acolo se da ca ex.: Mai Gheo, mai Io.
Deci asta o fi: sa nu ridiculizam numele.
Pe sfant il cheama Gheorghe si nu Gheo, Nicolaie si nu Culai, Vasile si nu Vasai.

Dar duhovnicul tau ce spune, sophia?
Dealtfel pe Sf. Nicolae, asa il cheama, nu Nicolaie.
In rest ti-am scris mai sus parerea mea.

dacă e să o luăm la literă, nu îl chema nici Gheorghe, nici Nicolaie, nici Vasile.
acestea sunt nume românizate, adaptate limbii române.
de ce ar fi ok să le modificăm o dată şi rău a doua oară?

Stai sa vezi pana ajungi la capat, cate chestii interesante ai sa mai gasesti :)

Par. Cleopa era adeptul spovedaniei dupa regula acriviei, sa zici tot, in cele mai mici detalii, chiar si cand lucrurile incep sa devina ciudate.

Pentru o spovedania generala din copilarie pana la varsta actuala, ajuta destul de bine acest indreptar. E bine sa spui tot si sa scapi, decat sa eviti ptr. ca tu crezi ca nu e pacat, desi duhosnicii spun ca este. :) Oricum, Dumnezeu stie deja ce am facut si nu ne-a fost rusine atunci de Inger si de Domnul, la spovedanie de ce sa ne fie rusine sa spunem tot si evetual sa dam ceva detalii(daca e nevoie).

Cateodata poti sa fi si prea general si sa eviti altele.
Cand am sa termin am sa spun cat de ciudat mi se pare indreptarul Pr.Cleopa(indreptar ptr. care a primit binecuvantare de la Dumnezeu, nu ati citit introducerea si cum a ajuns sa il scrie?)

Nu e vorba de a fi sau a nu fi, detaliile sunt problema.
Unele sunt inutile sau chiar smintitoare.

Adica, ajungi sa te intrebi: "sunt oameni care chiar fac asta? adica..chiar se poate? deci se poate.."

Inutile - pentru ca duhovniceste vorbind, detaliul in cauza este inutil, esenta problemei tine de asamblu.

"Prea Cuvioase, cum ni se cuvine noua, crestinilor, care purtam numele unor sfinti din calendar, sa praznuim ziua numelui ? - Cand este sfantul care-i porti numele, sa te duci la biserica, sa asculti Sfanta Liturghie, sa te impartsesti, daca esti spovedit. Daca poti, fa oleaca de pomana la tine acasa, la cateva suflete amarate.
Vine o batrana la mine, nu de mult : " Parinte, scrie acolo !" " Ce sa pun, matusa ?" " Pune pe Ghita, pe Costicula, pe Tincuta, pe Nelutu... !"
" Matusa hai ! Unde ai gasit tu nume de sfinti de astia ? Eu am imbatranit in manastire, si de sfantul Ghita n-am auzit. Unde ai gasit pe sfantul Costicuta ? In calendar nu-i, in Prolog nu-i, in Minei nu-i, in Penticostar nu-i, in Triod nu-i. De unde l-ai scos ?" " Nu, nu. Asa-i cheama !" " Fugi, matusa de aici ! Iti bati joc de slujbele Bisericii ?"


- Nu Ghita, ci Gheorghe l-a chemat; nu Costicuta, ci Constantin, ca " sfantul Costicuta " nu exista sau Costachel sau Costache cum ii zici tu acasa; si " sfanta Tincuta ". N-am auzit de cand sunt de " sfanta Tincuta " sau Catrina sau Catinca. Sfanta Ecaterina, marea mucenita, fiica de imparat. I-am vazut sfintele moaste la Muntele Sinai in sicriu de aur.


Asa, cand veniti cu pomelnic, sa nu puneti nume de acestea, sa va bateti joc de sfintii lui Dumnezeu. Cum sa scriu eu asa, ca trebuie sa scot particele ? Particica n-o pot scoate decat pentru un nume ortodox.


Sa stiti ! Eu va spun. Nu ma intereseaza ca aveti ciuda pe mine. Eu sunt un putregai; maine sunt in groapa, dar sa nu ziceti ca n-ati auzit si nu v-am spus !" (Cleopa)

La punctele 44,46,47 ai ajuns? :)

Da.

46.Am fumat si am servit pe altii cu tigari,foc, mascat.
47.Am mers la ghicitori,descantatori,vrajitori,fermacatori,preot i care deschid cartea sau citeste viitorul. Am ghicit, am descanat.Am ghiciti in cafea,in bobi, in cafea, in palma,in descantece de deochi sau de 9 ori Tatal nostru.
44.Am pus perdele,zorzoane,flori de mireasa,panglici Sfintelor Icoane.

No, care e baiul cu acestea? E pacat sa fumezi si sa dai la altii tigari si foc ptr. tigari. E pacat sa crezi in magie, sa mergi la vrajitori etc.

Sau te-ai referit la alte puncte?
:)
E drept ca nu am priceput unele puncte, mai ales pe cel cu stricatul aerului.
***
Am postat ce a spus Pr.Cleopa intr-o convorbire legat de diminutive si din cate am inteles eu, se refera la cintirea numelui de sfant pe care il porti cand te rogi, cand treci pe pomelnic, nu cred ca se refera la alint. Ei, credeam ca lamureste problema si mi-am zis sa pun aici si ptr. voi. :)

Eu l-am gasit aici:

http://www.apaceavie.ro/indreptar-de...r-ilie-cleopa/

Se pare ca sunt numerotate altfel.

44 - nu intra aici si imbracarea cu aur a icoanelor?

Si aia cu stricatul aerului e o poveste.. si ar mai fi cateva de asta ziceam cu acrivia..

Nu ca in mare, restul n-ar fi bune..

44. Mi-am ras barba şi mustăţile, m-am tuns după moda veacului de acum sau mi-am lăsat plete. ?!!!!!!

Bine, asta este hilară, dar următoarea este sinistră:


126. Am născut copil mort. Ferească Dumnezeu ca unei femei care trece prin tragedia aceasta, să-i mai şi spună cineva că a păcătuit.

Nu, chiar si icoanele se fac cu foita de aur. In acel punct, din cate inteleg e vorba de un fel de lipsa de respect, o faci ca un tablou, sorcova.
In acel indreptar sunt micile pacate, care de obicei se iarta cand se spovedeste omul fara sa fie amintite. Bine, unele sunt mici.

Pai...cand se naste un copil mort femeia trebuie sa faca canon ptr. ca bebe a murit nebotezat. Nu este canon ptr. avort sau crima. Se poate intampla ca bebe sa se nasca mort din neglijenta mamei (a baut, a fumat, a consumat droguri si alte chestiuni care pot pune in pericol viata copilului). Este canon mai mult ptr. sufletul copilului. :) Nu este asa deplasat daca stai sa te gandesti. Se intelege.

Eu am indreptarul scanat dupa carticica, nu e de pe un site sau asa.

Dar barbatul ortodox trebuie sa aibe macar mustata, daca barba nu. Se stie treaba asta. :) Orice duhovnic imbunatatit va spune acest lucru.

Credeam ca sunt chestiuni ciudata rau, nu pacate care se par ciudata ptr. ca suntem moderni si sensibilosi.

Iar legat de impopotonarea Icoanelor ca si cum ar fi tablouri, a raspuns Catalin.

Pacatul cu stricatul aerului nu l-am inteles. Hm. Poate stie cineva sa explice daca este asa..sau ba.