Credinta nu te face bine!!!!!
 

Nu este adevarat ca omul s-a departat de Dumnezeu.Sint foarte multi credinciosi care sint grav bolnavi si nici credinta si nici doctorii nu ii mai pot face bine !!!

Prin credinta te poti vindeca fara sa te faci bine. Trupul se imbolnaveste din cauza sufletului. Sa fim atenti la afirmatiile ce la facem deoarece putem prin cuvintele noastre sa indepartam sau sa "ajutam" a cadea in deznadejde oameni bolnavi pe care NUMAI CREDINTA ii mai poate salva.

Dumnezeu nu ne-a promis nici sanatate trupeasca, nici viata lunga, nici viata confortabila... Ne-a promis viata vesnica in rai daca credem in El si facem voia Lui. Abia atunci ar trebui sa ve parte si de "confort". Pana atunci pelerini suntem pe acest pamant.
Sanatatea nu ni se cuvine, este un mare dar pe care adesea nu stim sa il pretuim la timp si nici nu multumim pentru el.

Aceasta este dovada vie ca omul este muritor.
Si totusi credinta te face (uneori) bine.

dorinta
 

Vad ca nu mi-a fost publicat comentariul!!!!!!Pe cine deranjeaza ? As dori sa stau de vorba in termeni civilizati cu un preot.Se poate ?

Nu sint de acord
 

In articol se spune ca Dumnezeu nu a dat boli si suferinte pe Pamint !?! Pe cine sa cred ? Pe Dumnezeu sau pe Cristina2012 !!!!!!!!! Apoi, eu sau ceilalti ne-am simti mai bine aici pe Pamint daca am fi sanatosi(fericiti) si nu cred ca se considera prea multi niste pelerini.........Pe de alta parte sanatatea ni se cuvine pentru ca altfel am fi niste rime(adica tiritoare) si bunul Dumnezeu nu cred ca ar vrea sa vada asemenea privelisti din moment ce El a creat OMUL !

Nu sint de acord
 

Daca ai o boala cronica in NICIUN caz nu te face bine NICIO credinta ! Daca doriti va ofer o statistica obtinuta din cei 60 de ani de viata(in care au fost mai mult necazuri decit bucurii !).

Dumnezeu a creat raiul pentru om pe care l-a facut perfect, dupa chipul si asemanrea Sa... omul insa s-a lasat inselat de diavol si odata cu caderea omului in pacat, boala si suferinta au afectat tot Universul... De atunci a inceput lupta, crunta, nedreapta, nesfarsita, dar si promisiunea mangaierii...

Cum credeti ca putem explica unor parinti care au copilul bolnav, de ce puiul lor trece prin asta? Ma refer la copiii cu tumori, paralizii etc. Care credeti ca ar fi cele mai potrivite cuvinte? Asta este de multe ori prima intrebare care le vine in cap parintilor...de ce copilul meu?

Domnul a vindecat nu pe unii, ci pe toti cei care L-au cautat. Un schilod care nu putea merge si era transportat pe targa. Un orb din nastere. Un alt slabanog care nu apuca sa sara intr-o fantana binefacatoare la momentul potrivit, ca nu era nimeni sa-l ajute. O femeie cu hemoragie veche. Toti s-au adresat Domnului, fie direct, fie prin intermediar, precum sluga sutasului. Dar, in aceste suferinte Domnul ne invita sa vedem suferinta spirituala, iar in aceste vindecari, vindecarea spirituala. El este doctor al trupurilor si al sufletelor. El exorcizeaza o femeie pacatosa cu sapte pacate capitale. El vindeca un posedat din care ies mii de draci.
Ce-i indeamna Domnul sa faca pe cei zece leprosi care Ii cer sa il ajute ? Le spune: mergeti sa va aratati preotilor. Tot asa trebuie, deci, sa facem si noi. Si cei care avem o eruptie vizibila pe corp, ce ajunge sa ne mutileze degetele si nasul. Si cei care suferim de lepra cea numai de noi stiuta.

S-a intamplat mereu ca oameni stimabili sa aiba copii in teribila suferinta. S-a intamplat si in urma cu aproape 2000 de ani unui rabin, pe nume Iair. Fiica lui era bolnava si urma sa moara. De fapt, chiar a murit, fiindca Domnul, ocupat sa vindece femeia cu hemoragii de mai sus, a ajuns prea tarziu. Dar a ajuns pe cand deja murise. Si a inviat-o.

Ca Iair, trabuie sa faca si acei parinti. Sa se arate preotilor, sa Il caute pe Domnul. Chiar daca copilul lor va ajunge sa moara, Domnul parand ca intarzie prea mult, copilul lor va fi inviat.

Toti bolnavii care L-au cautat pe Domnul sunt vindecati acum, si traiesc. Nici unul nu a murit. Din zece leprosi care Il roaga sa se indure de ei, toti zece s-au curatat.

milioane de Iari "se arată preoţilor".
rezultatul? zero.
a, nu chiar zero. în unele cazuri câte un medic reuşeşte imposibilul.
şi surpriză ... cui crezi că îi este atribuită "minunea"?

:........................

Dumnezeu ingaduie sa ne imbolnavim cu un rost. Daca vedem mana lui Dumnezeu in bolile si in ispitele noastre, atunci crucea suferintei noastre este usoara. Oare ni se cuvine sanatatea pentru a putea pacatui in voie?

Dumnezeu ne iubeste cu iubire dumnezeiasca, nu omeneasca.

Cunosc o familie in care sotia era credincioasa, iar el nu prea. Aceasta a alergat la preoti si calugari sporiti in rugaciune pentru a-l ajuta prin rugaciuni sa se vindece de cancer. Unul dintre ei a mers si i-a facut Sfantul Maslu acasa si i-a spus sa renunte la fumat si sa se roage si el. Nu stiu cat s-a rugat, dar pe ascuns fuma si in scurt timp a murit.

Prin rugaciuni, s-au vindecat multi oameni, dar nu toti. Pur si simplu, pentru mantuire, unora le e mai de folos boala decat sanatatea:

http://www.carteaortodoxa.ro/2008/04...-si-acatistul/

Important este sa invatam sa o ,,valorificam'' duhovniceste. Ne rugam pentru sanatate, dar fiind dispusi sa acceptam voia lui Dumnezeu in caz ca aceasta nu coincide cu a noastra. Caci spunem in rugaciune ,,Faca-se voia Ta'', nu voia ,,mea".

Sfantul Grigorie Decapolitul si multi alti sfinti nu s-au rugat pentru sanatatea proprie. Dumnezeu nu poate fi privit ca un comerciant. Adica ii spun o rugaciune sau las un acatist la o biserica, ma inchin mai mult sau mai putin si se face musai voia mea.

Poate ca prin boala acceptata ca nevointa duhovniceasca si primita cu multumire, Dumnezeu ne pregateste ceva mai bun decat ne putem imagina.

De aceea, in caz de boala, sa nu deznadajduim. Deznadejdea este de la diavol, sa fie clar. Sa-i iertam pe cei ce ne-au gresit, ca sa ne ierte si pe noi Dumnezeu. Sa ne apropiem de Dumnezeu cu smerenie, sa ne spovedim si sa ne impartasim, sa ne rugam pentru sanatate, cercetand apoi medicii. Si sa acceptam si voia lui Dumnezeu.

Desi am putina experienta, marturisesc ca in familia mea au fost cazuri de boala care s-au rezolvat prin credinta.
In rest sunt taine mari.
Insa cateodata rugaciunea se poate transforma si intr-o ispitire: ia sa ii cer eu ceva lui Dumnezeu sa vad daca mi se indeplineste!
Alteori e si interes la mijloc. Divagand putin, stiu ca m-a intristat o afirmatie a cuiva care, in copilarie, era credincios, apoi devenise mai liber cugetator. Auzind ca multi s-au convertit citind despre pariul lui Pascal, a dorit sa citeasca, sperand intr-o convertire - nimic mai imbucurator, fireste. Numai ca respectivul avea un interes egoist: nu Il dorea pe Dumnezeu pentru El insusi, ci pentru ca isi amintea ca pe vremea cand era credincios, avea o stare de spirit mult mai buna si un echilibru pe care si l-a pierdut acum. Nu Il cauta pe Dumnezeu, ci o stare sufleteasca mai buna. E ca si cum ti-ai dori sa te casatoresti cu cineva pentru ca are multi bani, iar cand respectivul nu isi deschide baierele pungii, pentru ca se prinde ca e folosit, atunci nu il mai socotesti bun de nimic.
Prea mult ne-am invatat sa cerem, nedaruind nimic!

Mă regăsesc oarecum în exemplul dat de tine, în sensul că şi eu am căutat şi m-am rugat să fiu aproape de Dumnezeu căci îmi aduceam aminte ce bine mi-era în perioadele din trecut, când simţeam prezenţa lui Dumnezeu în viaţa mea. Până la urmă Dumnezeu înseamnă bucurie şi bunătate, iubire .... în general o stare de bine. Şi dacă suntem strâmtoraţi sau bolnavi sau neîmpliniţi după anumite standarde lumeşti, a fi cu Dumnezeu înseamnă a ne păstra în suflet bucuria şi nădejdea. Eu nu văd aici un interes egoist.
S-ar putea să fie doar o problemă de interpretare a textului.

Mărturie despre o excepţie, subsemnata, care poate murmura în fiecare zi "Că mari daruri m-am învrednicit a dobândi de la izvorul cel pururea curgător de bunătăţi al Mântuitorului nostru", căci m-am trezit nu doar sănătoasă după ce analizele ziceau că sunt bolnavă, ci şi cu o viaţă nouă în dar...

Cu prima propoziţie sunt de acord. Există oameni care se străduiesc să se apropie de Dumnezeu.

De urmarit filmul urmator, minutele 23-27:
http://www.youtube.com/watch?v=zBltI7xb0uQ