Meditatia transcendentala
 

Poate avea meditatia sau golirea mintii efectele pe care rugaciunea le are?

Nu.

Acestea au efecte cu totul diferite.

Golirea mintii nu produce efecte in natura bucuriilor sfinte sau a intelegerii patrunzatoare.

Este recomandabila doar pentru incepatori care au mintile inviforate si nestapanite. Poate aseza mintea la linia de start pentru angajarea mintii in lucrarea virtutilor puternice.

A face din golirea mintii o practica centrala sau a o confunda cu meditatia este o eroare grava.

Oricum calugarii orientali recita si ei mantre la fel cum noi avem ''Doamne Iisuse..'',deci si ei au un subiect al meditatiei,golirea mintii este asa cum ai spus primul pas ca mai apoi sa o dirijezi spre un punct anume.Cea mai puternica mantra este ''AUM'' derivat al ''Amin''.Si totusi tind sa cred ca meditatia este la fel de utila precum rugaciunea crestina intrucat si rugaciunea inalta devine tot o contemplatie a lui Dumnezeu,unde nu mai ai nevoie de cuvinte....

Contemplatia lui Dumnezeu fara cuvinte parcurge in mod necesar un efort conceptual.

Poarta de intrare in vederea non-conceptuala fara intipariri este cu cuvinte si inteles.

Golirea mintii, pe de alta parte, este o relaxare centrifuga care nu contempla corect intelesul "fara intiparire, fara impresii".

Obiectul ei meditativ este o impresie a nimicului, fara sa inteleaga ce este nimicul.

Acest aspect este bine explicat si documentat in doctrina budista a Caii de Mijloc.

Cuvintele OM si AMIN, accesari tot de natura conceptuala, au rolul de a stabiliza si adanci intelesuri specifice. Nu stiu daca OM este derivat al lui AMIN, invers sau daca exista conexiune etimologica. Pot fi avansate speculatii intelectuale.

Mircea Eliade in lucrarea sa ''Yoga-Nemurire si Libertatate'' trateaza printr-e altele si asemanarea dintr-e isihasm si yoga,binintels yoga practicata de calugarii orientali,cat si asemanarea acestora cu dervistii rotitori care intra intr-un anume extaz prin rotirile continue.El lanseaza ideea unor radacini comune a tehnicilor de rugaciune-meditatie.

Poţi da un citat din cartea (pe care nu o am) unde Eliade aseamănă isihasmul cu yoga? Te rog!

M-ar interesa la ce nivel e stabilită asemănarea, câtă vreme rugăciunea lui Iisus este o practică a creştinului, adică a unui mădular din Biserică, adică unde viază Duhul Sfânt
iar yoga este o practică din afara Bisericii.

Se roagă yoghinii lui Hristos să îi miluiască? Au devenit yoghinii mădulare ale Bisericii? Au primit Botezul prin apă şi Duh Sfânt?
Dacă nu, orice asemănare între practica isihastă creştină şi yoga e pur formală, exterioară etc.
Una e închipuirea imaginaţiei şi dorinţa (sinceră, de ce nu, a) mântuirii
alta e lucrarea cu putere efectivă, de restaurare ontologică şi de sfinţire, prin harul Duhului Sfânt în creştinul evlavios.

P.S. Nu orice golire a minţii este "rugăciune înaltă", contemplativă. Există şi o golire care ţine de diverse disfuncţii mintale, stări de alterare a conştiinţei sau de un anume "truc" voluntar care se serveşte de imaginaţie şi de anumite particularităţi ale trăirilor afective. Lucrarea rugăciunii lui Iisus, însă, este un demers cu totul diferit, aşa cum putem afla dacă cercetăm cu atenţie (şi multă răbdare, cu inima înfrântă şi smerită, post şi binecuvântare) o lucrare cum ar fi, de pildă, Sbornicul. Fie şi primul volum.
Dar cel mai clar diferenţa se cunoaşte din practică. Cei care au experimentat ambele situaţii au depus deja mărturii limpezi privind nu asemănările ci, dimpotrivă, lipsa oricărei asemănări substanţiale.

Nu am cartea momentan la mine,insa asemanarea consta in originea comuna si contactul pe care l-ar fi avut initiatorii isihasmului cu practicantii orientali,bineinteles primii calugarii crestini au dezvoltat propria cale a contemplatiei care se bazeaza exclusiv pe Iisus.Depinde din ce perspectiva privesti lucrurile,crestinismul e doar de 2000 mii de ani pe cand traditia orientala are radacini mult mai vechi...Oricum e clar ca ambele ofera cai ale eliberarii,nu vreau sa intru in detalii.Cauta cartea si vei vedea mai in detaliu.

Mai ales yoga oferă calea eliberării, nu? Din ce?

Din tipicul bullshit derivat din cosmologia specifica care nu se impaca deloc cu cea crestina (decat pentru cei care le cunosc vag pe ambele).

OK, mulţumesc, speram să ai o pagină din cartea lui Eliade la îndemână.
Atenţie însă, în lumea misterelor de care Eliade era atât de îndrăgostit (ca orice ins sedus zdravăn), circulă multe scorneli care servesc drept "argumente", al căror scop este unul singur: să susţină un mort ca să stea drept, în picioare, iar dacă se poate chiar şi ţanţoş-foc.

Tare mi-ar plăcea să te ţii o vreme de rugăciunea lui Iisus, în condiţiile pe care le precizam şi să stăm de vorbă după aceea. Nu te mira de capacităţile mele de a prevedea viitorul: opinia îţi va fi considerabil modificată...:)
Toate cele bune!

P.S. Dragul meu, de ce dai atâta importanţă argumentelor vechimii? Oare yoghinii cei dintru început, de pildă discipolii lui Patanjali, se lăudau cu vechimea sistemului yoga? Şi totuşi îl practicau, credeau în maestrul lor şi în ceea ce făceau.
Similar, despre primii creştini, despre Apostoli şi episcopii puşi de ei prin cetăţi, ce poţi spune: că se bazau pe o credinţă şi o practică din vechime? Biserica îşi trăia primii ei zori...

Dacă e să vorbim de argumentul rădăcinilor, al timpului imemorial, atunci sper să credem amândoi că Sursa, Izvorul este Dumnezeu. Şi atunci, cel care se întemeiază pe Dumnezeu este cel mai în măsură să fie crezut şi urmat. Şi cine Altul este mai vrednic de crezare dacă nu Domnul? Iar noi, crezînd şi trăind în El, cum n-an putea să fim vrednici de crezare, comparativ cu urmaşii altor rădăcini, de data aceasta strict pământene.
Deci, dacă crezi că Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat şi a trăit printre noi oamenii ca să recăpătăm viaţa veşnică şi asemănarea cu Dumnezeu, avînd acum prin El refacerea chipului Lui în noi, ce mai poate fi yoga? Iar dacă nu crezi în Hristos, yoga e lucru mare, desigur...

În fine, te rog să dai atenţie o clipă şi faptului că Dumnezeu a recuperat pe om după un Plan al mântuirii, deplin prin Iisus Hristos, prin Jertfa Lui pe Cruce, urmată de Înălţare, lucrarea Bisericii şi toate celelalte.
Înainte de Hristos au fost, desigur, şi alte căutări ale oamenilor, au fost intuiţii, presimţiri, preînchipuiri chiar. Aşa sunt şi cele scrise în VT, aşa sunt şi cele din religiile orientale, greceşti, egiptene etc. Cu diferenţa că în VT se petrece o parte din Revelaţia supranaturală, prin prooroci şi alţi oameni aleşi de Dumnezeu, prin care a grăit Duhul Sfânt, pe când în celelalte religii totul s-a rezumat la căutarea şi intuiţia omului natural.
Religiile orientale sunt, aşadar, etape timpurii ale omenirii care, poate în virtutea chipului lui Dumnezeu care nu a putut fi distrus în om, plăsmuiau diverse fantezii, nu lipsite de oarecare înţelepciune şi frumuseţe, însă strict naturale, omeneşti, fără participarea lui Dumnezeu, fără Revelaţie supranaturală.

Deci ceea ce a studiat şi sistematizat Eliade e istoria unor căutări omeneşti, iar nu conţinutul Revelaţiei divine, deplină prin Iisus Hristos. Şi nici istoria mântuirii creştinilor nu a studiat el, ci tot felul de lucruri lumeşti, conjuncturale ei. De altfel, dacă răsfoim un tratat scris de Mircea Eliade, precum chiar Tratatul de Istorie a Religiilor, constatăm două lucruri semnificative pentru un creştin: Eliade acordă extrem de puţine pagini creştinismului, respectiv consideră că creştinismul e o credinţă oarecare, închipuită, într-un mântuitor oarecare, aşa cum întâlnim în mai toate religiile. Acestea fiind clare, în ceea ce-l priveşte pe Eliade, nu pot lua în serios opinia acestui om atunci când ne prezintă creştinismul sau orice alt lucru pe care îl compară cu unele conţinuturi ale vieţii creştine. Studiile lui sunt folositoare, însă, când vrem să înţelegem căutările istorice ale unor oameni din toate timpurile şi din toate locurile, cărora nu li Se dezvăluise Dumnezeu.

Mulțumesc, Cezar, că ai adus puțină lumină în problema asta.

Citat:

În prealabil postat de cezar_ioan (Post 526585) Deci, dacă crezi că Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat şi a trăit printre noi oamenii ca să recăpătăm viaţa veşnică şi asemănarea cu Dumnezeu, avînd acum prin El refacerea chipului Lui în noi, ce mai poate fi yoga?

Yoga (mai precis Guru Yoga) poate fi un compendiu de instructiuni psihologice care indica cum trebuie privit Hristos.
Cum trebuie inteles Chipul Lui in noi.

Esenta Guru yoga formala (pentru ca opereaza psihologic cu impresii iconice care se succed ritualic de mai multe ori) are cinci elemente de meditatie cheie:

1. Guru este Suprem (mintea aprofundeaza progresiv conceptul de “suprem” asociind / cunoscand /recunoscand calitati – acesta este procesul de sfintire al conceptului – Sursa Unica, Salvator Atotputernic, Atotprezent, Atotcunoscator, Aparator, Unic Salvator, Izvorator a Toate, Bine Perpetuu, Adevar… Sfintirea devine efectiva pentru noi atunci cand incepem sa CREDEM)

2. Guru “priveste” cu dragoste netarmurita catre privitor / Guru tanjeste sfasiat de dragoste sa se uneasca cu privitorul

3.Privitorul “priveste” cu dragoste netarmurita catre Guru / Privitorul tanjeste sfasiat de dragoste sa se uneasca cu Guru

4.Prin cele doua priviri incarcate cu dragoste si cele doua doruri inflacarate, Guru pogoara in inima privitorului, unde dragostea arde cu mare intensitate.

5.Mintea radacina (cea mai subtila minte – “sufletul”) a privitorului este preschimbata in natura Gurului care este Adevar si Bucurie Vesnica.

Ce aduce in plus Guru Yoga?
Instructiuni psihologice despre modul cum “arata” Adevarul (extatic) – Chipul - dincolo de chipuri.

Salut Florin,

Mai exact este metoda ta personalizată de a-L privi pe Hristos prin filtrul informațiilor hinduiste, corect? Mai știi și pe alții care au făcut sau fac așa ceva?

Adică Iisus Hristos chiar este Unicul Salvator pentru potențialii practicanți de Guru Yoga? Sau despre care unic Guru este vorba aici?

? ? ? ? ? ? ? ?
 

Chiar nu ti-e rusine si chiar nu realizezi cat de penibil esti cu astfel de aberatii - rataciri pe care le propovaduiesti aici pe acest forum ORTODOX ?
Fratilor , va rog sa nu luati de buna aberatiile acestor "invataturi" !
Frate Ioane , te rog din suflet sa nu-i faci jocurile acestui guru , in sensu ca tu prin ceea ce scri pui suflet , dragoste si nu in ultimul rand credinta , iar acest individ cauta sa te atraga in cursa lui prin tot felul de viclesuguri straine de ortodoxie !
Domnule guru Florin , iata un exemplu luat la intamplare de pe acest site de cum trebuie privit Hristos :
http://www.crestinortodox.ro/sfaturi...nti-68493.html

Aveti obligatia sa moderati thredul deschis de dvs. , atunci cand cineva o ia razna cu "invataturile" si "povestile" lui !

Nu este metoda mea.

Guru Yoga este o forma de practica ritualizata care apartine sistemului budist Vajrayana.

Are radacinile in practicile hinduse care au exportat-o in Tibet (calugarii indieni Tilopa, Naropa).

Este practicata de calugarii tibetani Mahayana care are au primit imputernicirea sa practice Vajrayana.

Vajrayana are trei componente sudate: Guru Yoga, Stadiul de Generare si Stadiul de Finalizare. Stadiile de Generare si Finalizare sunt expresii ale Guru Yoga.

"Guru" = Invatator Mantuitor

"Yoga" = unire inlauntru

Din punct de vedere formal, are diferite reprezentari pentru diferite forme de Vajrayana, toate utilizand, fara exceptii, aceleasi functii si tipare psihologice.

Poate fi Buddha Tara, Buddha Vajradhara, Buddha Vairocana, Buddha Vajrayogini......Aspectul formal este important doar din punct de vedere al atributiilor.

Sunt "icoane" a caror functie de baza este sustinarea procesului de intelegere esential.

Etapele descrise mai sus ( credinta, dragostea reciproca, unirea) sunt practicate zilnic de calugarii tibetani de cel putin patru ori pe zi in cadrul unor practici liturgice destul de elaborate.

Frate Cristian, aminteşte-ţi te rog că am avut mereu un dialog cu Florin. El scriind ceea ce crede şi (nu) cunoaşte, eu scriind ceea ce cred şi am experimentat, prin Mila Iubitului nostru Domn şi Stăpân Iisus Hristos, lăudat fie în veci sfânt Numele Lui!
În prezent dialogăm de pe aceleaşi poziţii. Fiecare a rămas în barca lui. Surprinzător poate, la prima vedere, tocmai eu, psihologul, nu găsesc deloc necesar ca vreo psihologie, fie ea şi budistă, să fie necesară creştinilor pentru a se apropia de Adevăr şi a-L cunoaşte. Psihologia e bună, într-adevăr, dar pentru cu totul alte lucruri, anume socoteli pământeşti. Limitele ei sunt clare şi, cu puţină smerenie, fiecare îi poate da cu piciorul la momentul potrivit, ca unei scări de care te poţi dispensa. Când urcăm, aşadar la Dumnezeu, coborînd adică în noi trufia minţii, mototolindu-i steagul cât mai jos, atunci nu de psihologii avem nevoie ci doar de râvna inimii îndoliate de conştientizarea păcatelor şi mângâiate de nădejdea vieţii veşnice, prin Domnul. Iar toate acestea se petrec doar prin har, care nu coboară acolo unde găseşte mândrie şi prea mare încredere în puterile personale.
Că Florin face o mixtură între credinţe şi practici cu totul diferite, că tinde să procedeze reducţionist, văzînd budismul capabil să conţină Neconţinutul ori să cuprindă Necuprinsul... Ce să zic? E alegerea lui, conform însuşirilor lui personale şi harului pe care l-o fi primit ori ba. Dar dacă e botezat în Hristos, l-a primit. Cum, însă, se foloseşte de acest har... nu pot eu să judec.
Mult aş vrea să depăşească etapa asta din dezvoltarea lui personală, însă dacă el ţine morţiş să rămână în ea şi vrea să ne arate şi nouă cum stau lucrurile cu adevărat, ce pot să spun? Nimic altceva decât spun mereu: că încurcă tare de tot borcanele, că se ţine la confuzie, în mod exemplar.

Păcat că Florin nu are pic de încredere în Biserica lui Hristos. Păcat, mare păcat.

Dumnezeu să ne ocrotească şi să ne lumineze pe toţi ca să purcedem pe drumul drept spre Împărăţia Lui! AMIN+

Buna Cristi,

Eu nu propovaduiesc nici rataciri, nici aberatii.

Pur si simplu obiectivez niste operatii mentale si le compar cu alte sisteme religioase, in speta budismul vajrayana.

Eu cred ca este necesar sa echilibram "seductia", cu aceasta componenta rationala care obiectiveaza miscarile mintii.

Spun sa "echilibram" nu sa "anihiliam". Seductia trebuie sa-si faca lucrarea ei, iar ratiunea particica ei.

Nu cred ca se pierde nicio farama din sacralitate, daca investigam cu mintea analitic si contemplativ ce este sacralitatea insasi, sedusi fiind de sacralitate.

Nu vreau sa "rapesc" nicio lumina icoanei Lui Hristos.

Doar evidentiez principii.

Daca aceasta crezi ca-ti submineaza
credinta, accept apelativele.

Domnul Iisus sa te pazeasca! Amin.

Bun, dar dacă este aşa, cum de iese mereu la suprafaţă, în urma comparaţiilor tale, strălucirea budismului? Necesitatea lui eliberatoare etc.

Obiectivez şi eu acum principiul pe care îl evidenţiezi: cum să prezentăm elogios budismul, faţă de umilul creştinism.

Şi nu ştiu de ce dar am bănuiala că acest principiu al tău s-ar putea să placă multora dintre creştinii nevoitori, acelora care se ţin cu adevărat la umilinţă...:)
Nici nu doream altceva, spre a se vădi mereu, cât mai clar, diferenţa dintre budism şi creştinism.
Succes, aşadar, mai departe!

Nu au absolut nimic in comun. Prima presupune golirea mintii iar cea de a doua (rugaciunea) umplerea ei cu numele Domnului Isus.
Sfantul Ignatie Briancianinov avea o vorba: Numai prin cercare poti vedea adevarul (nu am pus ghilimele deoarece citatul este aproximativ, am retinut doar ce vroia sa spuna).
Daca doresti cu adevarat sa vezi diferentele, treci la fapte, dar, nu te apuca avand in minte dorinta de a compara, ci dorinta sincera de mantuire. Cu orice alta dorinta vei cadea in inselare si rezultatul va fi complet opus.
Sbornicul vol 2 trateaza chiar problema mirenilor care doresc sa inceapa rugaciunea lui Isus.
Doamne ajuta

Meditatia transcedentala este practica pagana indiana adaptata la mentalitatea occidentala. A fost inventata de un guru indian stabilit in vest, care a vrut sa adapteze meditatia hindusa la gandirea occiddntala. De aceea aceasta practica pagana a primit chiar denumirea de stiinta, fiind descrisa ca o practica pentru scaparea de stres, etc.
La noi se stie ca a fost un scandal pe timpul comunistilor, multi intelectuali fiind atrasi de aceasta practica si avand apoi de suferit. De exemplu au fost Andrei Plesu, sotia lui Liiceanu (fosta), etc.
Practica era repetarea unei mantre (probabil si mandala) spusa de guru care il initia pe doritor. Era si greu sa observi ca e exact o practica din hinduism.
Daca in ortodoxie se cauta indumnezeirea omului, in hinduism si budism prin yoga si celelalte practici se realizeaza o relatie cu ingerii cazuti, ajungandu-se la avansati la minuni date de ingerii cazuti. Toate practicile oculte venite din orient in vest sunt de fapt aceleasi practici pagane, dar sub alte denumiri.

Ca sa fi obiectiv,trebuie in primul rand sa fi impartial.Eliade se situeaza pe pozitia cautatorului si a cercetatorului nu a traitorului in cadrul unei religii.Crestinismul e o religie inca tanara ,iar Eliade a tratat-o ca un istoric nu ca un metafizician.Un credincios nu va putea fi niciodata obiectiv,de aceea credinciosul judeca cu inima de obicei iar cei mai buni cercetatori sunt scepticii.
Nu te poti ridica la Creator cu ratiunea insa doar ratiunea te duce la inima acolo unde se afla Creatorul......

După mărturiile lui, Pleșu a participat la o conferință, pe care a găsit-o ridicolă, legată de meditația transcendentală. Nu a fost un practicant.
Însă a fost suficient ca să i se atârne o tinichea de coadă, de care nu poate scăpa, după cum se vede, nici în ziua de azi.

Stiu ce a spus Plesu, posibil sa fie adevarat. Oricum, a avut de suferit din cauza autoritatilor, iar expplicatia data atunci era ca doar a asistat la sedinte, nu era de acord cu aceasta practica.

Nu știu ce explicație a dat atunci. Eu l-am auzit destul de recent, explicând momentul.
Se amuza de imaginea pe care o avea, el, dar mai ales distinsul Mihail Șora, umblând în ciorăpei în sală.

Sa redirijam discutia pe tema topicului ce l-am deschis.
1.Cum va raportati la Budha?
2.Considerati ca efectele meditatiei orientale vin de la diavol?
3.Nu a fost calea orientala un drum deschis spre isihasm?
Atat deocamdata....

Eu am raspuns mai sus exact la aceste intrebari: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...9&postcount=21

E cu "b" mare şi are un "h" în plus.

Da.

Nici gând.

Şi atât e prea mult.

1.Forma corecta e ''Buddha'' imi cer scuze cu 2 ''d'' nu ''h''si era scris cu ''B''MARE .Nu ai raspuns la intrebare,daca vrei sa o faci.
2.De ce crezi asta?
3.Argumenteaza...

Am vazut postarea dar nu sunt de acord cu ce zici acolo,faci din toata traditita hindusa si bogatia budista o imagine a diavolului imaginat de inchizitorii ce ardeau vrajitoare.

Nu cred eu asta. O cred părinţi îmbunătăţiţi. Eu nu fac decât să-i cred pe ei.

Venind de la un student la teologie ortodoxă e prea mult.

O viata inalta nu se bazeaza pe convingeri ci pe trairi...Nu inseamna ca daca interpretiti biblici au zis ca varsta pamantului e de 6000 mii de ani si stiinta spune ca e de 13,7 milioane ,bilblia e mai putin convingaroare.Iar faptul ca un student la teologie iti spune lucrurile astea nu trebuie sa te faca sa crezi ca teologia s-a degradat ci faptul ca studentul e unul atipic...

De acord. Părinţii de care zic erau aşa cum zici tu: aveau convingeri izvorâte din trăiri.

Înseamnă doar că ştiinţa greşeşte.

Ba tocmai că acel student "atipic" asta încerca să spună: că ortodoxia s-a perimat.
De aceea zic: e trist.

Disputa cu privire la varsta pamantului,sau cu privire la teme adiacente pe acest subiect,a cunoscut mai multe confruntari,de-a lungul timpului,intre analiza stiintifica si opinia unor teologi.Champollion,pe vremea cand incepuse primele analize cu privire la hieroglife,s-a confruntat cu multe critici din partea unor prelati care intuiau unde vor duce descoperirile lui.Erau opinii care datau exact momentul potopului biblic si daca Champollion ar fi reusit sa traduca vechea scriere egipteana si ar fi demonstrat astfel ca in perioada presupusa a potopului existase o civilizatie care nu numai ca scapase neatinsa dar si prosperase si mai mult aceea civilizatie nu stia absolut nimic despre un potop de dimensiuni epice(pe care egiptenii,cu obsesia lor pt inmortalizare in piatra a istoriei,cu siguranta l-ar fi consemnat)interpretarea unor teologi si prelati apuseni era buna de aruncat la cos,cel putin din perspectiva datarii.S-a incercat chiar punerea unor bete-n roate prin intermediul lui Antoine Isaac Silvestre de Sachy(care nu-l agrea pe Champollion prea tare,rivalitate profesionala)dar totul a esuat iar Champollion,finalmente,chiar cu pretul propriei sanatati si a vietii,a reusit una dintre cele mai importante reusite pt studiul istoriei antice,schimband pt totdeauna intelegerea si analiza istoriei Egiptului antic.Ar fi interesant de reamintit ca in perioada de inceput a monahismului egiptean au fost cativa calugari(totusi un fenomen izolat)care cu sape si topoare au distrus cativa pereti cu hieroglife crezand ca este o scriere demonica :) Oricum nu a fost o tendinta generala,din fericire pt studiul istoriei antice.

Convingerile ce se bazeaza pe trairi sunt subiective,iar convigerile bazate pe cercetari stiintifice sunt justificate si in general demonstrate.Biblia nu e o carte stiintifica ci una istorica,moral-pedagogica si profetica.Stiinta nu greseste,ea incearca si de multe ori reuseste sa explice fenomenele naturale.Ortodoxia nu s-a perimat,orice religie are o perioada de inceput,apogeu si declin,asta e legea naturala ce se aplica oricarui lucru.

Da am vazut un documentar despre Champollion insa nu retin ce anume spunea hierogliful.Am impresia ca si un englez era lansat in traducerea acestuia dar francezul a reusit in cele din urma.Bineinteles si biserica era cu ochii pe Champollion,asa cum a fost pe Galilei....Pacat!!!

Tinere (?) domn: dă-mi voie să-ţi spun că vorbeşti prostii.
Sfânta Scriptură este de inspiraţie divină. Mai mult, "cartea facerii" este revelaţie dumnezeiască. N-o fi tratat ştiinţific, pentru că oamenii din vremea lui Moise aveau alte preocupări decât ştiinţa, dar asta nu-i ştirbeşte şi micşorează din adevăr.
Ştiinţa n-are cum să pătrundă acolo unde este locul doar al revelaţiei dumnezeieşti: toată firea a suferit schimbări fundamentale după căderea adamică şi chiar şi după potop. Dar lucrurile astea ar fi trebuit să le ştii deja. Şi să ţi le însuşeşti.
Cât despre "legea naturală"... Dumnezeu să te lumineze!

Era vorba de doua ,,cartuse",unul descoperit pe templul de la Abu-Simbel,care contineau de fapt numele unor faraoni,unul fiind Ramses.A fost primul pas,geniul lui Champollion a intuit corect semnificatia.Intradevar si englezii intrasera in cursa pt descifrarea lor dar savantul englez care conducea cercetarile,nu-mi aduc aminte numele lui acum,se impotmolise exact unde Champollion reusise,intrucat englezul incerca o traducere paralela intre greaca si egipteana folosind ,,Rosetta Stone".Insa Champollion avea la dispozitie acel ,,cartus"care nu suferise influente grecesti si a intuit si apoi demonstrat exact acolo unde istoria era doar o mare necunoscuta.Englezul nu i-a pus bete-n roate,a intuit geniul francezului si cred ca l-a admirat.Istoria i-a dat dreptate lui Champollion,pasiunea si determinarea lui nu au fost in zadar,detractorii disparand undeva in anonimatul timpului.

Aveti dreptate,vorbesc prostii de multe ori,dar ce vreau sa spun e ca legendele despre facerea lumii si potop se regasesc in aproape toate religiile ,insa asa cum ati spus oamenii din acea perioda aveau un limbaj limitat si cunostinte reduse, insa ei au redat in conditiile vremii cunostintele lor asupra studiilor facute de inteleptii din acele vremuri.Si totusi studiile actuale care ne dezvaluie mai in detaliu, chiar daca incomplet,''tehnologiile''Creatorului....Ar fi absurd sa credem ca intr-o carte(sau mai multe) se afla toate raspunsurile date de Dumnezeu,cartea ne ofera doar punti de lansare... Stiinta patrunde in materie si inima in Origine.

Nu, nu se află într-o singură carte, fie ea aceea Sfânta Scriptură.
Avem în completare scrierile Sfinţilor Părinţi.

Şi da, ştiinţa pătrunde în materie, cum zici tu.
Dar nu poate pătrunde oriunde. Nu poate (cu toate că are pretenţia, de multe ori) să dea răspunsuri materiale la probleme duhovniceşti.