Activitati pentru copii
 

Acest topic este dedicat tuturor celor ce au copii si doresc sa le organizeze timpul intr-un mod placut. Prin intermediul jocului, copiii fac achizitii importante intr-un mod placut.

O carte care imi place in mod deosebit este Marea carte a celor mici. Cu ajutorul exemplelor si cu imagini sugestive, copiii sunt invatati sa taie si sa lipeasca, sa coloreze, sa picteze cu degetele, sa deseneze animale, sa numere.

Site-uri de unde puteti sa va inspirati sunt:
educatie.inmures.ro
casutacopiilor.info

Daca mai cunoasteti si alte surse de inspiratie va invit sa le impartasim. Sunt binevenite toate sugestiile sau propunerile ce ne pot ajuta sa le organizam timpul copiilor intr-un mod distractiv si educativ. Deoarece stiu ca printre forumisti sunt multi parinti ce s-au ocupat de educatia copiilor intr-un mod responsabil, nadajduiesc ca schimbul de experienta sa fie o sursa de imbogatire si crestere spre binele copiilor.

Pentru copiii mai mari o activitate interesanta este quilling-ul
http://www.youtube.com/watch?v=VP7ng5w-9wY

Activitati pentru copii
 

Din pacate nu am inca copii, insa ce pot sa va spun este cum era copilaria noastra acum sa zicem 20 de ani in urma (si era foarte placuta!) si cam cu ce ne öcupam"pe atunci: in primul rand, mai ales vara, era fotbalul , bicicleta si alte jocuri "specifice"", apoi cartile de joc, sah sau alte jocuri (dupa ce oboseam prea tare de la batut mingea), mai tarziu tablele.
Apoi alt "sport"" foarte äntrenant"" era curatarea copacilor de cirese, nuci sau ce se mai gasea pe langa bloc, uneori enervarea vecinilor cu zgomotul, iar la desene animate erau la mare cautare ""Tom si Jery"", ""Bugs bunny"" si ""Pif si Hercule""!
Cum pe atunci nationala de fotbal a Romaniei era in mare forma cu Hagi si ceilalti cand erau mondialele (si in 1990 la ""Cupa del Mondo"" si in 1994 in SUA) si juca Romania toata suflarea la tv.

Desene animate mai mult nocive, decât constructive, la fel cum şi televizorul este nociv dezvoltării normale a creierului, a gândirii la copii, iar adulţilor le "spală" creierul.

Dacă ar fi şi mireni care să fie prezenţi la fel la Sf Liturghie, ce bine ar fi.

Părerea mea este că un copil nu are nevoie de prea multe jucării, desene animate şi alte combinaţii. Copilul are nevoie în primul rând de dragostea, de afecţiunea părinţilor. Copilul trebuie lăsat să descopere, să interacţioneze cu alţi copii cu care să se joace, copilul trebuie lăsat în natură şi să inventeze jocuri. Să nu se înţeleagă greşit că sunt împotriva jucăriilor, dar aşa cum am ajuns în ziua de astăzi se investeşte prea mult în jucării. Este simplu să observăm la un copil care este înconjurat de jucării că oricâte i-ai cumpăra la un moment dat se plictiseşte de ele, dar de mama şi de tata nu. În concluzie cât mai puţine jucării şi mai multă dragoste părintească. Iar jucăriile să fie alese cu discernămînt, căci ele pot fi nocive educaţiei copilului.

Interesant ....:1:

Aici total de acord! In primul conteaza ca acel copil sa creasca intr-o familie adevarata, in care sa fie inconjurat de dragostea parinteasca (insa nu cocolosit sau protejat excesiv! Este o diferenta pe care din pacate unii parinti o sesizeaza mai greu)!

Cu mersul la Sfanta Liturghie intradevar este bine de mers, inclusiv pentru copii.

Insa cu desenele animate aici am o parere diferita de dumneavoastra- nu vad ce rau ar putea sa faca unui copil acele desene animate "clasice"" (nu cum au aparut prostiile astea mai noi cu tot felul de sf-uri) pe care le-am amintit! Erau foarte distractive si cand eram copii le urmaream cu placere! Tot pe atunci tin minte ca pentru copii era la mare cautare si revista "Mickey Mouse"" sau jocurile tip lego.

Oricum, dupa parerea mea cel mai bun mijloc de socializare pentru copii raman tot jocurile sportive- fotbal, bicicleta, badmington, etc sau acele jocuri "specifice"" copilariei!

Apoi mai erau acele "cercuri tehnico-aplicative"" sau modelismul (auto/navo/aero- modelism) care este foarte antrenant si ajuta la dezvoltarea aptitudinilor tehnice si practice a copilului.

Sorin Mihalache explica la un moment dat foarte fain ca ar trebui „sa preparam o experienta intensa” cel putin odata pe luna pentru copii. Nu o sa reusesc sa explic ce spunea el dar incerc sa redau ideea de baza. Experientele pe care le experimenteaza cei mici in cultura actuala, sunt absolut inconsistente din punct de vedere cognitiv si emotional si nu le dezvolta deloc aceste laturi. Majoritatea copiilor din ziua de azi cresc cu grave deficiente psihice tocmai fiindca omul invata eminamente experiential ori ei sunt lipsiti de experiente autentice. Ca sa coboram mai in concret, in cadrul conferintei „despre atentie”, el dadea urmatorul exemplu:

mediul educativ de astazi, setat pe audio-vizual si multitasking, distruge capactitatea copiilor de a isi controla atentia in lipsa unor stimuli puternici dpdv senzorial, ii face capabil doar de efort de scurta durata, ei se obisnuiiesc sa manevreze informatii multe dar devin incapabil sa le aprofundeze catusi de putin, isi pierd capacitatea de reflexivitate si de aceea nu se pot ruga, nu pot medita, nu se pot aduna intru sine. Solutia dpdv al neurostiintelor e ca ei sa se exerseze in a isi aduna toate resursele psihofizice intr-o singura activitate, sa se exerseze a se implica cu toata fiinta intr-un fenomen unic. Deci vorbind de „prepararea unei experiente intense” el dadea urmatorul exemplu: presupunem că celui mic, de varsta (pre)scolara, ii plac avioanele. Gasesti o zi in care il ei, il duci la aeroport, iar odata ajuns acolo nu numai ca il pui sa observe avioanele dar il pui sa isi pregateasca de acasa o lista de intrebari pe care sa le-o puna celor de acolo si mai apoi, raspunsurile adunate sa ti le prezinte tie intr-un soi de referat care eventual sa contina si poze facute de el la fata locului, etc. O atare experienta faciliteaza ca el sa se implice suta la suta dpdv. cognitiv si afectiv si astfel isi dezvolta toate acele capacitati pe care mediul de azi i le inhiba. Alte experiente pot fi centrate exclusiv pe dezvoltarea afectivitatii, de ex. il implici in cutare act de milostenie intr-o maniera mai mult sau mai putin similara cu cea de mai sus si astfel copilul dezvolta, inclusiv dpdv. neuronal (!!!), tiparele necesare actului de a darui. Evident resursele parintilor de azi sunt foarte limitate dar fiecare in limitele lui cred ca poate, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa gandeasca niste experiente mai mult sau mai putin intense care sa il modeleze pe copil in directia dorita...

Are Virgiliu Gheorge niste conferinte in care arata cat de mult rau fac aceste desene.
http://www.youtube.com/watch?v=BrmwCimHKoo (aici se exprima cam prost fata de nivelul lui obisnuit, cred ca era emotionat)

Insa de neaparata necesitate pentru parinti, probabil ca e conferinta aceasta:
http://www.youtube.com/watch?v=A37ehFbcoNg

Iar pt adolescenti mie mi-a placut mult asta:
http://www.youtube.com/watch?v=HGASi_4Knlo

Pentru că deşi par inonfensive ele prezintă scene dure, cam majoritatea desenelor animate (de ex Tom&Jerry). Jerry îi reprezintă pe evrei, iar Tom îi reprezintă pe nazisţi. Morala desenelor: Tom nu reuşeşte niciodată să-l prindă pe Jerry. Te las pe tine să tragi concluzia de cine au fost făcute aceste desene animate. :1:
Şi exemplele pot continua.

Mie imi plac jucariile traditionale romanesti. Sunt acele papusi care arata ca niste romance in miniatura sau cele facute din lana. Jucariile din lemn iarasi sunt interesante. Copilul poate avea jucarii, dar ar fi mult mai interesant daca invata sa si le faca singur. Sa spunem ca are cateva modele, apoi se descurca. Sau cateva obiecte cu care face o intreaga sceneta.

Si eu imi amintesc de perioada minunata a copilariei. Cat de frumos ne jucam! In primul rand eram multi copiii, cand ieseam toti copiii din bloc afara faceam tot felul de jocuri. Apoi nu erau asa de multe masini, in fata blocului aveam spatiu de joaca si nu trebuia sa fim atenti tot timpul sa ne ferim de ele. Acum lucrurile sunt complet schimbate, nu se mai compara, sunt parca doua lumi diferite. A, si nu ne uitam asa mult la TV, de calculator nu se auzise pe atunci (abia la liceu). Aveam timp de joc, apoi cand ne-am facut mai mari, de citit. Ma jucam cu fratele meu oare intregi Tintar, Nu te supara frate, Piticot, Sah si altele.

Învaţă, alături de noi, cum să desenezi un ghiocel, urmărind poezia de mai jos. E uşor de făcut, iar apoi poţi să îl colorezi. (Sursa: http://www.universdecopil.ro)

Ghiocelul

Soarele de primăvară
Scoate din zăpadă-afară,
Albi şi gingaşi ghiocei,
Să ne-mpodobim cu ei.

Să vă spun cum să lucreze
Cine vrea să-i deseneze:
Desenează un inel
Mare cât un sâmburel.

Apoi face, dar egale,
Sub inel, două petale.
Din petale s-a ivit
Muguraşul ascuţit.

Din inel , în sus, porneşte
O vărguţă, se-ndoieşte
Şi apoi în jos coboară.
Două frunze o-nfăşoară.

http://www.universdecopil.ro/images/...-ghiocelul.JPG
Subţirică, ascuţită,
Tot cu verde e vopsită.
Şi ai desenat astfel
Minunatul ghiocel.

Încă doi sau trei ca el
Şi-ai făcut un bucheţel.

Pinguin din piatră
 

Pinguin din piatră
 

Materiale necesare:

• pietricele,
• creioane cerate.

Instrucțiunii:

Alegem o piatră ovală. O spălăm bine cu detergent.
Desenăm un oval cu un creion negru în mijlocul pietrei și nu-l colorăm. Acesta va fi burta pinguinului.
Acum urmează ochii. Desenăm două cercuri de aceeași dimensiune și punem câte un punct negru în fiecare.
Cu un creion mov desenăm aripile pinguinului, iar cu galben ciocul și picioarele. La sfârșit colorăm cu negru spațiul rămas gol.
Dacă vrem ca pietrele să fie lucioase, le putem lăcui.

Ca o mica completare, este de dorit ca jucariile cumparate copiilor sa fie de buna calitate si sa urmareasca un scop educativ. Parintii stiu cate jucarii se pot strange fara sa iti dai seama cand ai copiii, dar multe sunt fara rost. Am observat ca nu jucariile sunt cele care ii stimuleaza pe copii, ci ei au o mare placere de a se juca in compania unui adult cu acestea.

Papusi traditionale romanesti
 

Am găsit o carte drăguță pe net: Walter Foster - Learn to draw pets. Titlul ”electronic” este ”Draw and Color - Pets (gnv64).pdf”. Mai sînt și altele.

Nu trebuie să fii talentat la desen ca să urmezi niște pași simpli prezentați în carte. Pornești cu linii ușoare de la cîteva forme geometrice de bază cum ar fi cercurile, elipsele, triunghiurile și, pas cu pas, racordezi arcurile de cerc, trasezi liniile, eventual poți intra și în detalii dacă vrei să reprezinți și părul, penele, trăsăturile, culorile șamd.

Rezultatul e garantat și în mod sigur copilului îi va plăcea să învețe împreună cu tine să deseneze!

Nu consumasi nimic deosebit cand ai avut aceasta inspiratie subita?

Sunt sigur ca excesul nu este sanatos, dar de aici si pana la a afirma ca si perioade scurte de vizualizare provoaca nu's ce efecte catastrofice la nivelul creerului este o cale cam lunga.

Stiu pe cineva (real life) mare fan a lui nenea Virgiliu, care abia daca isi lasa copii 1 ora pe saptamana la desene animate in rest, invatat la greu, citit, etc.

Sa vezi acesti copii cand ajung in fata unui desen animat: il sorb din priviri.

Si nu, nu o iau razna dupa, nu se dedau la nu stiu ce fapte antisociale sau incep sa se bata ca Tom si Jerry dupa ce le vad.

Desigur, parintii au responsabilitatea de a invata copii ce e bine si ce e rau, insa restrictiile in exces si implementate agresiv/abuziv au si efecte secundare: demotivarea copiilor, crearea de sincope in relatia parinte-copil care au ca si consecinta schimbarea centrului de autoritate pentru copil, de la parintele care e vazut ca fiind excesiv de abuziv, injust, etc. spre colegi, prieteni de unde rareori va deprinde lucruri bune.

Desenele animate sunt destul de violente. Defapt, un copil nu prea are ce cauta la televizor, mai ales daca e bebe.

Citeste cartile dl.Virgiliu Gheorghe si verifica si studiile de unde a luat informatiile+cum functioneaza creierul.

CARE desene animate?

Eu de ex. nu cred sa fi fost inspirat de "violenta" de la Tom si Jerry.

Ce inseamna "bebe"? Copil? De la ce varsta "are ce cauta la televizor"?

Am vazut ca invoca anumite mecanisme cerebrale a caror functionare nu se stie daca se incadreaza in contextul in care sunt plasate, in ceea ce priveste studii stiintifice nu am gasit referinte, daca poti indica ceva exact in sensul asta, sunt nerabdator sa studiez aspectul.

Drawing Children's Heads
http://www.youtube.com/watch?v=UH2bWq7gkuE

Drawing Female Heads
http://www.youtube.com/watch?v=3QVkKs2qKKk

Drawing Male Heads
http://www.youtube.com/watch?v=AQIXhS2umu8

Broscuta din farfurie
http://www.youtube.com/watch?v=PKafesHm-78

Plansa pentru copii: zi cu ploaie si furtuna
http://www.youtube.com/watch?v=Ow_TKllfHBk

Autobuz scolar
http://www.youtube.com/watch?v=O_oUAd4YLzE

Peisaj de primavara
http://www.youtube.com/watch?v=29kePaH77DU

Vine primavara - vin berzele calatoare!
http://www.youtube.com/watch?v=_B7_2z5657Y

Nu stiu cum sunt copiii din ziua de azi. Stiu ca se maturizeaza foarte repede si nu le plac jucariile clasice: papusi, ursuleti, masinute, cuburi.
Nu-mi plac papusile ciudate din ziua de azi si nici toate soiurile de masini zgomotoase si arme de toate flurile.

Imi plac papusile din poza Paraschivei, desi alea nu sunt pentru copii. Sunt ornamentale.
Existau pe vremea mea papusi frumoase, unele gen bebelus, altele mai "mature", cu parul lung.
Puteai sa te joci cu ele multe, sa le piepteni/coafezi, sa le imbraci/dezbraci, sa te joci de-a medicul, sa le speli.

Mai sunt interesante si jocurile de asamblat obiecte, gen Lego.
Erau cuburile pentru construit casesi etc. dar si cele cu poze din povesti, gen puzzle.

Puzzle-urile sunt foarte bune pentru copii. Educa rabdarea, motorica fina, se pot asmabla poze din povesti, etc.

Existau si multe feluri de jocuri: Nu te supara frate, Moara, Maroco (ala cu betisoarele), Loto, Animale din continente (carti de joc mai mari, cu animale despre care citeai si invatai, le puneai pe continentul potrivit etc., Piticot (joc cu zarul si deplasat in traseu cu impedimente), etc.

Erau si jocuri de jucat afara, cu alti copii: Podul de piatra, Fata-ascunselea, Leapsa (pe diverse), Florile (cu mingea, fiecare copil isi alegea de ex. un nume de tara, unul arunca mingea si striga o tara, copilul respectiv prindea mingea si striga "Stop" dupa care se ducea si lovea cu mingea un alt copil, care la randul lui trebuia sa strige o tara), un joc cu coarda (diverse sarituri de la 1 la 10), sarit peste coarda tinuta de copii rotinu-o si mereu mai sus, telefonul fara fir, sotron, Flori, fete sau baieti sau filme, actori etc., Statuile, Incurcatelea, Taranul e pe camp, etc. Nu mai stiu acum. Fazan mai jucam (cu cuvinte).

Nu ne plictiseam nici in casa si nici afara.

Alte activitati: citit povesti si repovestit apoi, desenat, colorat, invatat limbi straine, un instrument, un sport. In felul asta observi si talentul/inclinatia copilului), lucru manual.
Montat scenete incepand de la cea biblica (Nasterea lui Iisus), pana la povesti, piese de teatru.
Concurs gen: Tari, orase, ape, munti (pe hartie, care sa inceapa cu o litera anume toate).

Cred că te-ai uitat la alte desene animate sau TV era închis. :71:

Uneori ne pica atentia pe lucruri insignifiante,omitand altele de-a dreptul otova....
Asa si cu agresivitatea desenelor Tom si Jerry...dar la certurile violente dintre parinti sau alte rude,v-ati gandit?

Desenele animate induc subtil violenţa în subconştientul copiilor.

Cînd eram mic mă distram foarte tare la desene animate. Cîteva minute pe săptămînă, cît se dădeau la televizor. Dar, la un moment dat - nu mai știu cînd, îmi amintesc vag că m-am gîndit pentru prima oară la cît de violente sînt scenele și că de fapt nu ar trebui să fie așa de amuzant cum personajele se lovesc atît de rău... Ceva nu era la locul lui, cum ar trebui să fie.

Cîndva am fost un fan al Simpsonilor, pînă cînd am avut mai multe dovezi că Matt Groening e un anticreștin declarat și am renunțat la serialele lui. Totuși în The Simpsons copiii se uită adeseori la desenele animate Itchy and Scratchy Show unde e persiflată pînă la extrem violența omniprezentă în Tom și Jerry, de obicei pisica sfîrșind tragic printr-o moarte extrem de violentă și sîngeroasă cauzată de șoarece, spre deliciul lui Bart și al Lisei.

Era într-o zi la televizor o emisiune care prezenta diverse accidente haioase pentru privitori, nu și pentru cei filmați. Maică-mea a văzut cîteva faze și, în loc să rîdă, mi-a zis că nu găsește nimic amuzant cînd vede durerea cuiva, chiar cauzată de un accident de genul alunecării pe gheață. Exact.

Gradinita ZOO - Lectie animata
 

Cum sa desenezi un ursulet
 

Un cîntec pentru copii peruan: Chu-chua!

Cantecele educative pentru copiii mici
 

Bate vantul frunzele
http://www.youtube.com/watch?v=PLYYb...LCy0fVT3M9Na_m


In padurea cu alune
http://www.youtube.com/watch?v=ZVeQj...LCy0fVT3M9Na_m


O ratusca sta pe lac
http://www.youtube.com/watch?v=VpIj_...LCy0fVT3M9Na_m


Alunelu hai la joc
http://www.youtube.com/watch?v=x8lz-...LCy0fVT3M9Na_m


Un elefant se legana
http://www.youtube.com/watch?v=0N_3s...LCy0fVT3M9Na_m


Oac oac diri diri dam
http://www.youtube.com/watch?v=s1kga...LCy0fVT3M9Na_m


Iepuras coconas
http://www.youtube.com/watch?v=iSb5a...LCy0fVT3M9Na_m


10 degetele
http://www.youtube.com/watch?v=PCvYY...LCy0fVT3M9Na_m

Mi-a ieșit un ursulețt drăguț urmând instrucțiunile din filmuleț. :1:

Grijă cu acest cântecel care aparent pare inofensiv...mă refer la ”să ne fie cu NOROC”...îți explică pr Cleopa: http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/33noroc.htm

Aici avem cuvinte cheie: ”câine rău”...”speriat... în codru întunecat”....

Despre jucării: http://carteromaneasca.wordpress.com...-creierului-2/

Dmitri Avdeev despre cum sa ne educam crestineste copiii. PERICOLE IGNORATE SI DE MULTI PARINTI CREDINCIOSI: JUCARIILE SI EROII LA MODA, TELEVIZORUL: http://www.razbointrucuvant.ro/2010/...a-televizorul/

Dureros unde am ajuns. :2: Chiar nu mai știm ce să dăm copiilor?

O carte pe care am găsit-o recent la mănăstirea Tismana cu 13 lei:

http://www.librarie.net/carte/194681...-Gaetan-Evrard

Este vorba de prima parte a Pelerinului Rus în benzi desenate pentru copiii mai mărișori. Sînt curios dacă este pe la pangare.

Foarte frumoasa initiativa ta Ecaterina! Dar cred ca cel mai mult lipseste copiilor prezenta parintilor. Din pacate lucram adesea de dimineata pana"n noapte..iar seara mai strangem cate ceva , mai calcam o camasa si picam la somn. A doua zi acelasi program. Duminica ne strangem/sau nu toti la masa si pranzzul se desfasoara intr-o tacere apasatoare.

Din pacate tacem prea mult..si cel mai grav este ca cerem si copiilor nostri sa o faca! S-au racit legaturile familiale. Fiecare membru are masina lui, timpul lui, preocuparile lui. Copilul e adesea cu bona care asteapta nerabdatoare sa se faca ora de plecare sau ziua de salariu..

Tacem prea mult dragi parinti..asta e parerea mea.. Sunt bune jocurile dar inainte de asta sa incercam sa acordam macar o ora pe zi copilului nu doar sa ii creem jocuri sa il tina ocupat.

De unde pana unde asta? Sincer zic, inca n-am auzit faza asta.
Dar atunci cum se face ca Ton si Jerry sunt uneori prieteni? Cand au fost "prieteni" nazistii cu evreii?