Sarutul icoanelor e obligatoriu in Biserica Ortodoxa ???
 

Am o mare neclaritate in legatura cu obiceiul unor credinciosi de a saruta icoane in biserica !
Mi se pare un gest destul de pretabil a fi interpretat ca inchinare la chip cioplit !

Chiar daca pot fi de acord cu prezenta icoanelor in biserica, prezenta lor in casele crestinilor,si faptul de a le cinsti in locurile lor cuvenite, obiceiul de a le saruta mi se pare deplasat din doua puncte de vedere :

1). poate fi interpretat extrem de usor, ca inchinare la chip cioplit. Deci, o incalcare grava a uneia din cele 10 porunci !

2). este un gest total neigenic !

Cred ca acest gest,denota mai degraba un formalism ritualic rural, si nu cred ca in el sta toata credinta omului !!!

De ce suntem obligati sa sarutam icoane ? Avem acesta obligatie trasata clar de Biserica Ortodoxa ?
Sau am eu inpresia,poate gresita, ca Biserica Ortodoxa, desi nu condamana asemenea gesturi, totusi se fereste si sa le promoveze foarte tare ???

Cine te-a dat cu capul de icoane? Nt, nt, nt...

Inchinatul la icoane NU e încălcare a celei de a 2-a porunci.
Pune mâna si citeşte, informează-te, nu eşti tu mai priceput ca membrii Sinodului 7!

Nu te obliga nimeni sa saruti!

Eu am fost in foarte multe biserici ortodoxe si nu te obliga nimeni asa ceva (cel putin nu am intalnit asemenea caz). Mi-a placut foarte mult. Am vazut multa lume care se inchina (se apleaca putin pe un genunchi) in fata icoanei in semn de respect si recunostinta si merg mai departe.

Poti face linistit asta, fara sa saruti, daca in sufletul tau simti ca acest gest este inchinarea la un "chip cioplit".

Problema mea e putin mai complicata,in sensul ca,incerc sa conving o persoana apropiata sa nu mai sarute icoanele. Ea, nu prea e de acord ,si o tine mortis ,ca e bine ce face. Acest lucru insa poate duce la o ruptura.

Las-o sa sarute icoanele. E un semn de cinste pentru sfintii zugraviti in ele.
p.s. matale carei confesiuni apartii?

Ateu practicant botezat cu forţa.

Pai daca ea se simte bine facand asta, de ce ai incerca s-o aduci la convingerile tale? Sau si mai rau, sa se ajunga la o ruptura din aceasta cauza? Eu intelegeam daca era pentru tine, dar pentru altcineva? Eventual sfatuieste-o sa le sarute printr-un servetel ca sa pastreze igiena, dar atat.

E egoism pur sa rupi o relatie din cauza ca ea nu se supune stilului tau!

Toti avem modul nostru special in care aratam recunostinta si cinstirea.

Femeia trebuie sa se supuna barbatului ! Este si unul din comandamentele stipulate in Biblie !

Atentie, fetelor, cu cine va imprieteniti!!! :45:
By the way, e cumva sotia ta?! Cred ca mai bine pentru amandoi ar fi sa iti alegi o persoana care sa aiba aceleasi convingeri religioase.

La ortdocsi, cinstirea icoanelor se realizeaza prin sarutare si inchinare. Nu saruti lemnul sau geamul icoanei, ci sfantul pe care il reprezinta. Mai multe lamuriri de ce icoanele nu sunt asimilate chipurilor cioplite aici - http://luminaortodoxiei.com/ro/artic...fintele-icoane.

...numai dacă bărbatu' nu-i deja supusul lu' Ducă-se-pe-pustii spurcând dreapta credinţă.

Am avut si eu o colega carismatica penticostala ce sustinea ca nu e igienic sa ne impartasim cu aceiasi lingurita pentru ca putem lua diferite boli. Pentru numele Domnului, de ce intrati pe acest site daca nu sunteti ortodox si nu suportati ortodoxia? Ca sa va bateti joc prin intrebarile d-voastra si sa ne denigrati? ce alt motiv ati avea?

Nu e destul ca sunteti ratacit, mai voiti sa rataciti si pe apropiatii d-voastra.

Sa se supuna daca acesta tine credinta corect, nu daca e ratacit!

Nimic nu este obligatoriu în Biserica lui Hristos, fiindcă "unde este Duhul Domnului, acolo este libertate" (II Cor 3, 16). De aceea, fiecare dintre noi, persoane unice fiind, Îl cinstim pe Dumnezeu aşa cum ne spune inima, conştiinţa, simţirea... în funcţie de personalitatea noastră, de convingerile noastre, de modul specific al fiecăruia dintre noi de a se manifesta.
Nu cunosc situaţia dvs şi, de aceea, îmi este dificil să o înţeleg. Bazându-mă strict pe mesajul dvs (posibil ca situaţia să fie mult mai complicată decât aţi descris-o, nu ştiu), cred că o relaţie autentică de comuniune nu poate fi ruptă doar pentru că cei care o trăiesc au, în anumite privinţe, opinii diferite, obişnuinţe diferite sau modalităţi diferite de a-şi trăi şi mărturisi credinţa. Tocmai în ceea ce observăm că celălalt ne este diferit, putem iubi unicitatea sa indestructibilă. Dacă i-am iubi doar pe cei care ne împărtăşesc întru totul modul de gândire (ceea ce, din fericire, cred că nu există: 2 persoane care să gândească şi să se manifeste exact la fel), atunci dragostea noastră ar fi egoistă, narcisistă: ne-am îndrăgosti de oglinda ce ne reflectă chipul.
Dacă sunteţi de acord cu cinstirea icoanelor (aşa cum aţi scris în primul mesaj), atunci în aceeaşi venerare neidolatră se încadrează şi sărutarea lor. Nu este obligatorie, aşa cum nici evitarea sărutării lor NU este obligatorie şi nu poate fi impusă nimănui.
Dacă soţia are o modalitate de închinare diferită faţă de dvs, atunci înseamnă că sunteţi persoane complementare şi e minunat să vă iubiţi aşa cum sunteţi, respectându-vă unul celuilalt convingerile, căci nu iubim persoanele pentru ideile lor, ci putem preţui o idee (chiar una pe care nu o înţelegem şi nu o putem asuma la nivel raţional) de dragul unei persoane.
Este ca şi în cazul relaţiei noastre cu Dumnezeu (suprema relaţie de comuniune iubitoare pe care El i-a învrednicit pe oamenii cei muritori şi păcătoşi s-o râvnească şi s-o poată trăi): nu ar fi corect să spunem că-L respectăm pe Hristos pentru învăţătura Lui, ci credem în El ca Persoană, pentru El Însuşi şi-I primim întru totul învăţătura de dragul Persoanei Sale, Persoana lui Hristos fiind de o importanţă incomparabil, infinit mai mare decât învăţătura Sa.

Chiar aşa să fie? "Nimic ne e obligatoriu"? Măi să fie! Şi aici nu mă refer la subiectul concert, tocmai pentru că "nimic" se referă la tot.

Da, cred şi susţin că nimic nu este obligatoriu în relaţia cu Dumnezeu: El nu ne constrânge nici să-L iubim, nici măcar să credem în adevărul existenţei Sale.
Morala creştină nu operează cu noţiunile de obligatoriu vs. opţional, ci cu valoarea supremă a binelui vs. maladia spirituală a răului.
Nu putem spune: "este obligatoriu să-L iubeşti pe Hristos", ci "este BINE să-L iubeşti pe Hristos".
Dacă religia ar fi fost obligatorie, atunci Tatăl nostru nu ne-ar mai fi adresat îndemnul plin de iubire: "alege viaţa"!

"Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din toată puterea ta şi din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi."

Ş-atunci, dacă nu respectăm cele sus-spuse şi ne tot întoarcem buzunaru' când pe faţă, când pe dos, arătându-i Domnului Dumnezeului nostru, ca unui precupeţ, că nouă ne arde de tocmeală şi nu suntem dispuşi să răsturnăm punga cu "talanţi" pe masă, de ce ne trecem "ortodox" ca normă de prezentare, şi nu scriem apăsat "mâglisitor new age" spre a nu mai exista echivocităţi în înţelegere?

1.Cultul cinstirii icoanelor in Biserica noastra a fost stabilit odata pentru totdeauna la sinodul VII-lea ecumenic, unde Sfintii Parinti au ajuns la concluzia, sigur luminati de Duhul Sfant, ca: cinstirea iconelor nu este idolatrie. Insa cultul cinstirii icoanelor este prezent in Sfanta noastra Biserica inca din primul veac crestin. Chiar Mantuitorul a fost primul care a zugravit prima icoana, cunoscuta in Traditie ca "Sfanta Mahrama", pe care si-a lasat chipul Sau intiparit. Mai apoi, cunosteam de asemnea ca Sfantul Apostol Toma a pictat 12 icoane ale Maicii Domnului pe care le-a impartit celor 12 Apostoli. Iata deci, cat de vechi si ce radacini are cultul cinstirii sfintelor icoane in Sfanta noastra Biserica.
Insa multi eretici au condamnat acest cult, aducand multe contestatii, iar cea mai utilizata fiind asa zica incalcare a poruncii a II-a din Decalog. Sigur, acesta este o desartaciune, fiindca noi nu ne inchinam materialului din care este confectionata icoana, ci celui pe care il reprezinta, adica un chip sfant. Nu ne limitama doar la latura materiala a icoanei, ci ne ducem mai departe, la dimensiunea spirituala a acesteia. Icoana este purtatoare de sfintenie si de har, prin ele revarsandu-se harurile lui Dumnezeu. Si avem icoane facatoare de minuni, icoane care plang care nimeni nu le poate contesta. Deci, ele fiind sfinte, sfintesc si pe cei care se inchina in fata lor. Sfintele icoane, mai sunt cunoascute si ca fiind "biblia celor necunoscatori de carte", iata deci ca au pe langa scopul dea ne sfinti, si scop pedagogic. Dumnezeu, prin porunca a II-a interzice inchinarea la idoli, pai oare sfintii sunt idoli? NU! Daca mergem si mai adanc in miezul problemei, vom vedea ca Dumnezeu da porunca lui Moise sa faca doi ingeri pe Sfantul Chivot...
Acesta este in mare cultul sfintelor icoane care sunt atat de cinstite in Biserica noastra Apostoleasca si Soborniceasca.

2. Nu am auzit pe nimeni sa se fi imbolnavit ca a sarutat sfintele icoane, ci din contra, am auzit ca s-au vindecat de neputintele si patimile lor.

Nu ne obliga nimeni sa sarutam icoanele.
Acesta aceste o "obligatie" transata de Sfanta Biserica, la sinodul al VII-a ecumenic pentru a cinsti sfintele icoane, iar un mod de cinstire al lor este ale saruta cu credinta.
Biserica Ortodoxa promoveaza cultul icoanelor, de aceea se face procesiuni cu icoanele, de aceea le picteaza pe peretii bisericilor s.m.a.d

Luca este cel despre care spune traditia ca ar fi pictat icoanele respective,Toma a fost retinut in istorie pt alte motive :)

Imi cer scuze, Sf. Luca a pictat cele 12 icoane ale Maicii Domnului. M-am grabit, sa-mi fie cu iertare.

Nu va faceti nici un fel de probleme,toti gresim,poate fiind preocupat sa redati cat mai clar ideea ati tastat gresit.Numai bine.

Stireana, îmi atribuiţi afirmaţii pe care nu le-am susţinut şi pe care nici prin gând nu mi-ar fi trecut să le promovez.
Îmi puteţi arăta unde anume, în textul mesajului citat de dvs, am contestat sau am relativizat porunca iubirii?
M-am referit la cu totul altceva şi nicidecum la New Age: m-am referit la respectul lui Dumnezeu faţă de libertatea noastră! M-am referit la faptul că Domnul Dumnezeul nostru, Care "vrea ca toţi oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină" (II Tim2, 4), ne-a creat liberi, având inclusiv putinţa de a I ne opune, de a face ca voia Sa eternă - aceea a mântuirii noastre - să nu se împlinească.
Minunat este Domnul Dumnezeul nostru Care, în dragostea Sa infinită şi necondiţionată faţă de fiecare dintre noi, Îşi limitează atotputernicia, Se smereşte de dragul libertăţii noastre căci Hristos, aşa cum scria atât de minunat părintele Dumitru Stăniloae, ne răâne alături chiar şi-n revoltele noastre împotriva Lui!
Paul Evdokimov arăta, în lucrările sale "Vârstele vieţii spirituale" şi "Cunoaşterea lui Dumnezeu în tradiţia răsăriteană", faptul că, pe Cruce, Domnul Hristos, împotriva Lui Însuşi, a luat partea noastră.
Ce ar mai fi de adăugat?
Cum am putea slăvi dragostea lui Dumnezeu?
Căci orice cuvânt al nostru, în contrast cu lumina veşnică şi infinită a iubirii Sale covârşitoare, rămâne banal... "aramă sunătoare şi chimval zăngănitor"...
Slavă lui Dumnezeu pentru toate!

Cei care saruta icoanele sau moastele sunt cinstitori de Dumnezeu prin aceea ca isi ating o parte cinstita a trupului lor (buzele) de locuintele Duhului Sfant pe pamant .. sfintii fiind bisericile vii ale lui Dumnezeu in care a binevoit a locui .. de aceea nu numai moastele trebuie sarutate ci toate urmele sfinteniei lor pe pamant .. inclusiv icoanele (prafuite sau nu). Daca eu nu ma aseman cu aceia, macar voi saruta evlavia, ravna, virtutea si dragostea lor catre Dumnezeu, izvorul sfinteniei lor, inchipuite in icoane.

Porunca neinchinarii la idoli au primit-o aceia care aveau in cugetul lor cum ca lemnul cioplit de maini omenesti sau vitelul turnat de ei insisi capata puteri miraculoase, carora le atribuiau merite care se cuveneau numai Creatorului tuturor.

Vezi cum motivatia din spatele inchinarii e ceea ce conteaza si e judecat. Sarutul icoanelor sau al moastelor e cinstire de Dumnezeu .. si mai igienic ca orice .. pe cand inchinarea la idoli este alungare a oricarei cunoasteri despre om si despre Dumnezeu, este orbire si intuneric mult.

Ori e poruncă, ori "nimic nu e obligatoriu"?!

"Nimic nu e obligatoriu" cât ţine creşa duhovnicească în care trecerea de la gânguritu' spiritual la articularea scripturatică se face prin bâlbâieli, încercări ratate, căderi, împiedicări, da' odată ajunşi la o clasă mai mărişoară, pentru a lua coroniţa la finele anului, nu mai bâjbâim printre rigori, ci ni le însuşim, asumăm şi ne adaptăm "obligativităţilor" ştiind că acestea înseamnă izbândă, mântuire, salvare.

Initial am decis sa nu postez pe acest subiect. Apoi am vrut sa scriu despre dimensiunea spirituala a icoanei, dar am renuntat si am sters ceea ce am scris. Ultima varianta, cea la care am decis in cele din urma sa raman este o scurta prezentare a dezbaterilor asupra posibilitatii de existenta a icoanei.
Pentru inceput trebuie spus ca Tertulian, Clement din Alexandria si chiar Origene s-au pronuntat impotriva icoanelor inca din sec III. Motivul lor avea la baza teama ca paganii crestinati nu vor vedea diferenta intre idolii lor si sfintele imagini.
Secolul IV debuteaza printr-o decizie sinodala luata la Elvilla (Spania) care prin canonul 36 interzice asezarea imaginilor in biserici sau zugravirea pe peretii acestora. Decizia este sustinuta de Epifanie din Salamina si de Eusebiu din Cezareea. Partea interesanta este ca Eusebiu ofera date despre iconografia primei jumatati a sec. IV chiar daca pozitia sa este iconoclasta.
Sf. Vasile cel Mare este cel care sustine ca cinsitea icoanei se transmite sfantului reprezentat si nu lemnului pe care acesta este pictat, in timp ce Sf. Ioan Gura de Aur face o paralela intre functia icoanei si cea a predicii.
De mare ajutor in argumentatie ne este si cererea Sf. Nil Sinaitul care cere zugravirea scenelor din Noul si Vechiul Testament, pentru ca "acela care este neştiutor de carte şi nu poate să citească dumnezieştile Scripturi, prin contemplarea picturii îşi va aduce aminte de faptele minunate ale celor care au slujit adevăratului Dumnezeu".
Regret, dar e tarziu, voi continua maine doamnelor si domnilor.

Daca ai mizat pe simtul ridicolului, iti iesea mult mai bine daca propuneai ca el sa-si sarute prietena, printr-un servetel, dupa ce ea saruta icoanele "infecte" ca pana la urma probabil grija aici ajunge de fapt.

E bine cu servetel ca nu raman urme de ruj. :71:

Ma gandeam ca daca formulez asa isi formeaza "imaginea" in cap si vede cat de... iesit din comun e. :P Dar optiunea ta, recunosc, e mai buna!

M-am distrat foarte tare citind unele mesaje de la acest subiect. Tot felul de idei si strimbe.

Ma simt plina de emotie si evlavie sarutind sfintele icoane si rugandu-ma in fata lor. Nu sunt vrednica de sfintenia lor.

In ceea ce priveste daca este sau nu igienic: Hai serios! La asta te gandesti? Spune o rugaciune mai bine.

Sau mai bine, fratilor crestini ortodocsi de pe acest forum, sa facem rugaciune pentru cei care nu sunt lasati de cei apropiati sa-si manifeste credinta.

Chiar daca icoanele se pot cinsti fie in biserica, fie in casa omului, si se pot privi cu placere ,respect si evlavie,totusi actul fizic de a saruta materialul care reprezinta suportul icoanei mi se pare totusi o exagerare usor bigota !
Si,cum am mai spus, mi se pare ca exista in acest comportament un risc destul de periculos de a fi incalcata porunca a 2-a a Decalogului !
De ce, sa ne priclitam noi mantuirea,riscand sa calcam una dintre porunci,doar din dorinta bigota si "babeasca " de a saruta materialul icoanei ???
Ce atigere grava credintei, si ce pacat revoltator ,ne facem daca, suntem mai retinuti in privinta sarutarii icoanelor,insa in schimb ne straduim sa si aplicam cele 10 porunci prin fapte bune in realitatea concreta,si sa nu ramanem la un ritualism bisericesc steril ???

Si de ce crezi ca ne intereseaza atat de mult parerea ta? Mai ales ca nu e bazata si pe vreo cunostinta, doar un dat cu parerea.

O echilibrata pozitie ecumenista,sintetica si frateasca !!!
 

Stimati forumisti,carele din timpuri mai stravechi sau mai noi,frecventati cu asiduitate si interes cararile intortocheate si peripatetice ale acestui loc de dezbateri ortodox-spirituale !

Sa aflam ,dara impreuna, o pozitie teologica interesanta formulata de insasi un monah ortodox,numitul Nicolae dela Rohia.
Aceasta pozitie teologica am putea-o numi si teza (de la grecescul thesis,adica punere ),idee de capatai,adica,daca va place, ea suna cam asa,avand si urmatorul titlu:

"Formula treimica a credintei"

Este un lucru frapant si uimitor, faptul ca Dumnezeu in marea sa opera,a impus o formula treimica si religiei,adica :
a). exista trei religii mari ,asa-zise, "ale cartii" : religia ebraica, religia crestina si religia islamica, mahomedana
b). in sanul chiar al crestinismului, exista trei confesinui crestine majore :
1). ortodoxia
2).catolicismul
3). protestantismul
fiecare dintre ele avand cateva virtuti proprii ,care le apartin numai lor,adica cateva puncte tari,insa ele numai impreuna pot realcatui un intreg armonios si perfect !!!

In aceasta ordine de idei, ortodoxia are relatia mistica bazata pe persoana sfantului intr-o viziune a duhului care se coboara asupra creaturii si asupra creatiei
Catolicismul are spiritul gotic ,cel al dorintei de asceza spre inaltime,combinat cu un puternic spirit de organizare si ierarhizare a lumii de aici intr-o structura social-educativa complexa.
Protestantismul are spiritul individualist, ce implica o relationare directa,fara interpusi,intre persoana,lege si Creator,prin intermediul Cartii.

Fiecare aceste trei ramuri ale credintei crestine sunt ale aceluiasi trunchi,fiacare avand un adevar al ei revelat de Dumnezeu,de aceea, se spune, ca, pozitia cea mai cuminte si corecta,a noastra ca si crestini, e sa incercam sa respectam si celelalte confesiuni, fie si prelunad un aspect al lor in religia noastra,sau macar sa incercam sa fim mai atenti cu unele aspecte !

Pentru ca perspectiva ta asupra credintei este una strict "estetica", distanta, cu alte cuvinte nu esti un crestin practicant in adevaratul sens al cuvantului.

Acum nu inseamna ca toti cei care saruta icoanele o fac dintr-o profunda evlavie si credinta autentica - pentru unii este un gest reflex de imitatie sau conformism social, dar poate spre norocul tau (si nefericirea ei) prietena ta este in categoria celor care o fac din motivele bune.

Pentru ca iarasi, nu cunosti invatatura ortodoxa ci doar varnta sectara, superficiala a interpretarii Scripturii.

Cred ca riscul este mult, mult mai mare de partea celor care gandesc altfel.

Pai iti pot raspunde la intrebarea asta printr-o intamplare reala.
Imi spunea cineva ca "el nu e de acord cu mersul la biserica, ca a discutat el cu niste preoti cu functii si i-au spus ca important e sa-l aiba pe Dumnezeu in inima si ca asta pune in practica, in tot ce face il are pe Dumnezeu in gand"
Peste doar cateva ore, mi-a si demonstrat cum intelege lucrul asta: Fiind la o slujba de pomenire pentru socrul sau, cativa tigani au venit si ei la inmormantare, crezand probabil ca vor obtine ceva de pomana, nestiind ca pomana este planuita pentru mai tarziu si cu invitatii exclusiviste (rude, prieteni). Ei bine, nu stiu cum s-a impiedicat de un tigan din asta, si a si dat drumul la gura.. Te las pe tine sa ghicesti cat era Dumnezeu de prezent acolo.

Nu cred, sunt sigur ca si tu esti un bun exemplu in sensul in care mentalitatile de genul asta produc "credinciosi".

Si mai cred ,ca dumneata ai putea sa vorbesti mai frumos ,ca un adevarat crestin,nu ?!

Citatul fiind de unde, exact?

Tu ai fost cel care ai scris primul: "De ce, sa ne priclitam noi mantuirea,riscand sa calcam una dintre porunci,doar din dorinta bigota si "babeasca " de a saruta materialul icoanei ???" Daca vrei sa afli pareri intrebi, dar tu ai deja concluziile.

sursa citatului aproximativ !
 

Citatul este unul aproximativ,redat din memorie,ceea ce conteaza e insa ca ideile sunt exacte !
Sursa este cartea DE IDEI SI DIALOGURI ORTODOX-CRESTINE:

"INSOTIRI IN TURNUL BABEL'
autor : IOAN PINTEA

cine doreste sa consulte cartea !

Tare naiv esti in cazul asta.

iarasi boala dumitale veche...atacul la persoana !!!
ideea de progres, evolutie, ...va spune ceva ???

Rugaminte !
 

Doresc,prin intermediul acestui mesaj sa adresez o rugaminte, catre toate persoanele predispuse la atac la persoana sa-si indrume pasii spre alte meleaguri ale forumului,pentru ca aici nu e nimic interesant pentru ei, si nu o sa se intample nimic din ce cauta si asteapta !!!