Ati fi dispusi sa postiti continuu pentru Impartasirea de fiecare data?
 

De fapt să începem cu altă întrebare: care este numărul minim de zile de post care se cer înainte de Împărtășire?

Cum vine în titlu ”Împărtășire de fiecare dată”?

La fiecare Liturghie. În cazul mireanului din zilele noastre, săptămînal.

Preotul la care ma impartasesc acum, la fel ca si alti doi de mai inainte, imi cere sa postesc sapte zile consecutiv inaintea Sfintei Impartasanii.

Impartasania saptamanala presupune post continuu, eventual duminica dupa Sfanta Impartasanie - oarece de dulce.

Am inteles de la un preot ca impartasania saptamanala trebuie insotita de o viata de post si rugaciune si nevointe, caci necuratul duce o lupta mai apriga sa-l scoata pe nevoitor de pe ring.

1. Mai intai ca exista liturghii si in timpul saptamanii la anumite sarbatori. Si atunci se impartasesc unii.

2. Nu stiu daca exista un numar de zile de post prescris inainte de impartasanie.
Unii spun o saptamana, altii 3 zile, iar altii, dupa puteri.

3. Te referi numai la postul alimentar?

Eu am vazut ca exista oameni care se imprtasesc la fiecare liturghie (deci si mai des decat saptamanal). Cum fac ei nu stiu. Mai ales cei casatoriti...

As mai spune ca postul alimentar singur nu are prea multa valoare.

La intrebarea ta din titlu raspunsul meu este: nu e vorba de dispozitie, ci mai ales de putinta.
Cei care sunt vegani (deci nu mananca nimic animal) o fac tot timpul, deci nu au probleme si se pot impartasi teoretic ori cand vor (ca totusi mai este necesara si o alta pregatire).
Cei care sunt sanatosi si care mananca normal - aici e vorba de decizia fiecaruia.
Cei care au probleme de sanatate si trebuie sa manance sau sa evite anumite alimente, sa respecte o dieta, sau un program de alimentatie probabil ca primesc dezlegare de la preot.

Discutia este foarte delicata si ti-as recomanda sa intrebi un preot de mir si sa ne spui si noua.

Impartasirea saptamanala sau mai deasa de atat nu cred ca presupune post continuu. Nu pentru mireni.

Exista acea regula a ajunarii sambata de la o anumita ora. Unii spun ca in perioadele normale e suficient atat. In perioadele de post de dianintea unor sarbatori importante, se tine o saptaman macar. Sunt unii care pot si tin mai multe saptamani sai chiar tot postul (14 zile, 21, respectiv 40 zile).

@antoniap - nu contesc ceea ce ti-au spus preotii. Dar ceva lipseste. Postul alimentar nu este suficient. Si intreb din nou ce cer acesti preoti atunci celor casatoriti? Sau sunt preoti de manastire?

Intr-un interviu Parintele Savatie Bastovoi spunea ca nu exista un canon ce reglementeaza acest lucru (cat timp se tine post inainte de impartasanie), iar acest lucru se hotaraste de catre duhovnic. Unii preoti recomanda trei zile de post, altii o zi, altii o saptamana. Depinde si de cel ce urmeaza sa se impartaseasca, de starea lui de sanatate, de ravna lui. Inaintea spovedaniei Parintele Savatie a spus ca nu trebuie sa se tina post, iar preotii ce refuza sa spovedeasca un om pe motiv ca nu a postit nu procedeaza tocmai bine.

Asa e. Postul e post cu tot tacamul: fapte, vorbe, ganduri, relatii conjugale. Daca citim canonul Sfintei Impartasanii, vedem ca nu se cuvine sa bagatelizam aceasta taina. Unul dintre cei trei duhovnici era preot de mananstire, ceilalti - mireni, dar cu mult respect pentru canoane. Ei tin in maini trupul si sangele Domnului si e firesc sa ne faca sa constientizam si noi acest lucru.

Trebuie sa facem diferenta dintre o prajitura si Sfanta Impartasanie. Sfanta Impartasanie e ceva tainic, e ceva in fata careia trebuie sa ne socotim mereu nevrednici. Mai mult, e Cineva, nu e ceva. Trebuie sa alocam timp in primul rand pentru cercetarea atenta a faptelor, a vorbelor si a gandurilor, pocainta sincera, pentru randuiala Sfintei Impartasnii (rugaciunile ce trebuie citite inainte si dupa). E importanta atitudinea noastra inainte si dupa Sfanta Impartasanie.

Cei casatoriti se impartasesc mai rar, dar e bine sa nu treaca 40 de zile de la o impartasanie la alta. Asta tot de la duhovnicii mei o stiu. Daca amandoi sotii sunt crestini, atunci se pot intelege.

Nu e importanta cantitatea de Sfanta Impartasanie, ci calitatea vietii noastre duhovnicesti. Din pacate, aici ma impotmolesc si eu. O discutie cu preotul pe aceasta tema e necesara. Optam pentru un duhovnic mai exigent sau mai indulgent in functie de ravna noastra pentru mantuire.

E important ca, indiferent cat de des ne impartasim, sa nu avem impresia ca ne-am facut tema, pentru a ne proteja de mandrie, dusmanul cel mai aprig al mantuirii.

De spovedit preotul poate sa ne spovedeasca si fara post. Avem ceva pe suflet, alergam la preot, nu mai asteptam. Spunem cat am postit si daca am postit, iar preotul decide daca luam Sfanta Impartasanie sau Aghiasma. Nu e nicio rusine sa ne spovedim si sa nu ne impartasim, daca preotul asa decide.

Împărtășirea la fiecare prezență în Sfânta Liturghie este cel mai bun lucru de făcut.

Oare Iisus nu Se jertfește pentru toți cei prezenți la Sf. Liturghie?
Să fiu prezent la Liturghie și să nu mă împărtășesc este o lezmajestate.
N-am eu nevoie de jertfa Lui? Atunci de ce-s prezent?

Chiar si daca s-ar cere obligatoriu 3 zile de post negru inainte de impartasire se merita :)
Sigur, poate n-ai putea sa faci asta in fiecare saptamana, nu de la inceput, dar pentru cine a inteles, se merita.

Ba mai mult, pentru cei care o fac rar (de cateva ori pe an) ar trebui sa fie chiar obligatoriu, macar 1 sau 2 zile daca n-au probleme deosebite de sanatate, gen diabet.

Pentru spovedanie nu stiu, nu cred ca ar fi neaparat necesar post, sinceritatea totala este cea mai mare incercare in cazul asta.

Sa intelegem ca tu te impartasesti de fiecare data cand participi la Sf. Liturghie sau participi la Sf. Liturghie doar cand ai dezlegare sa te impartasesti?

Ai dezlegare permanent sau consideri deja ca nu mai ai nevoie de dezlegare sau duhovnic?

Asa este ,pt ca nu e o prajitura ci ceva special , ca sa nu se banalizeze aceasta taina in sufletul nostru ,preotii ,marea majoritate , recomanda Impartasanie la 40 zile ,o luna.

Adica vrei sa spui: pentru ca majoritatea o percept fiind "o prajitura", un ritual, fara ecouri duhovnicesti deosebite, trebuie sa fie administrata mai rar.

Vad ca ai inteles adliteram ceea ce am scris.
Nu pentru ca o percep asa ,ci pentru a nu ajunge ,din cauza frecventei prea mari sa o perceapa ca pe ceva bun ,dar obisnuit ,lumesc

Păi, cum să vă spun... calitatea vieţii duhovniceşti depinde, chiar esenţial, tocmai de Sfânta Împărtăşanie.
Creştinul nu primeşte Trupul şi Sângele Domnului doar aşa, ca un premiu. Nu ca recompensă pentru merite, ci ca medicament suprem pentru întărire întru sfinţenie. Tocmai pentru a căpăta puteri noi ca să ducă lupta duhovnicească mai departe.

Cunoaşteţi alt motiv pentru care creştinii se împărtăşesc cu Hristos?

Sfanta Maria Egipteanca nu a gandit asa. Acolo in pustie a luptat cu gandurile si cu patimile ei, a plans cu adevarat pentru pacate, iar inainte de trecerea la cele vesnice s-a si impartasit. Parintele Cleopa spune ca exista mai multe feluri de impartasanie.

http://carteromaneasca.wordpress.com...-impartasanie/

Stii povestea cu particpantii la cina. Pentru a ne impartasi, preotul se pune garant ca avem haine de nunta. Daca nu poate face asta, mai asteapta pana se mai curata, pana ne facem altele noi. Responsabilitatea in administrarea Tainelor e mare.

Ne impartasim ca sa fim vii in Hristos, iar Hristos sa fie viu in noi. Aici e o problema extrem de delicata. Cum Il mentin pe Hristos viu in mine dupa Sfanta Impartasanie? Cum raman eu vie in fata lui Hristos. Daca voi constientiza pe Cine am primit, am sanse. In schimb, daca ma voi mandri ca eu m-am impartasit si altii nu, atunci sa vezi ispite!

Dupa Sfanta Impartasanie se continua pocainta. Cadem, ne ridicam, o luam de la capat. Vede Dumnezeu ca suntem vai de capul nostru si ne ajuta, daca ne smerim. Daca nu, ne smereste el. Dumnezeu sa ne ajute sa ne mantuim.

Da, cam asa este. Sigur, mai exista vaduve evlavioase sau persoane mai ravnitoare pe care preotii le impartasesc mai des.

Pai asta e doar daca au deja o perceptie lumeasca asupra acestui lucru.
In momentul in care apare perceptia duhovniceasca, lucrurile se schimba, nu au cum sa decada.

O perceptie duhovniceasca au mai multi ,dar viata in "lume" cu ispitele care sunt ne poate schimba perceptia asupra acestui eveniment ,adica sa gandim ca ar fi ceva obisnuit .Asta in situatia cand ne impartasim des.
Ma gandeam ca intervine oarecum rutina ,stiu ca saptamanal trebuie sa fac acest lucru.
Poate sunt persoane ,asa cum spune Antonia care sunt permanent cu gandul la Dumnezeu si in acest caz nu cred ca ar fi o problema ,se pot impartasi saptamanal.

Antonia,

Sfînta Maria Egipteanca s-a împărtășit imediat ce a decis să-și schimbe viața, apoi s-a restras în pustie.

”Ceea ce vedem uimitor în viaţa ei nu este neîmpărtăşirea de‑a lungul câtorva zeci de ani (chiar dacă unii îşi găsesc în această scriere hagiografică un argument în sprijinul propriei ignoranţe), ci faptul că înainte de a merge în pustie, când abia făcuse făgăduinţă de pocăinţă Maicii Domnului, dar nu împlinise nici cea mai mică parte a canonului ce‑l „merita” pentru păcatul desfrânării, ea s‑a împărtăşit cu Sfintele Taine în biserica Înaintemergătorului de lângă Iordan şi abia după aceea a mers în pustie să se pocăiască. Deci Sfânta Maria nu a neglijat în nici un fel lucrarea iertătoare şi sfinţitoare a Sfintelor Taine. Mai mult decât atât, ea a fost convinsă că fără Hristos nu poate face nimic (Ioan 15:5) şi de aceea nici nu şi‑a conceput pocăinţa fără lucrarea tainică a lui Hristos prin Sfintele Taine. Vedem deci că aşa‑zisul „argument” în favoarea unei împărtăşiri mai rare nu este valabil. Cazul Sfintei Maria Egipteanca este în mod clar unul special şi aproape unic, chiar dacă mai există şi alţi sfinţi care s‑au împărtăşit rar.”

Pe ce se bazează dumnealui cînd cere șapte zile de post înainte? Întreabă-l te rog dacă e vreun canon sau temei din Tradiție care să susțină acest lucru.

Asta dacă ar fi nevoie într-adevăr de cele 7 zile de post înainte.

În afara postului care nu e obligatoriu să fie permanent pentru toată lumea, rugăciunea și nevoințele trebuie făcute de orice creștin care își zice ortodox. Acum depinde ce înțelegi prin aceste nevoințe: mortificarea trupului și/sau lupta hotărîtă împotriva demonilor care nu ne dau pace nicicînd?

Sophia,

Preoții și călugării pot participa și mai des la Liturghie, dar mirenii anului 2013 nu au cum să facă asta. Doar dacă nu au de lucru sau sînt pensionari...

Nici eu nu știu să fie o regulă universal valabilă în BO.

Și eu sînt căsătorit și pot să petrec cîteva zile în curăție înainte și după Liturghie ca să mă pot împărtăși duminica. Nu e nici o greutate.

Corect.

Oricine poate să mănînce doar vegetale tot timpul. Problema e că puțini vor asta.

Poți să-mi dai un exemplu de oameni bolnavi care trebuie musai și neapărat să consume alimente de origine animală?

Nu un preot, ci măcar vreo 20 de preoți. După care să fac o statistică. :)

Nici eu nu cred. Dacă ar fi așa, atunci toți preoții ar trebui să fie vegetarieni 100%.

Totate posturile trebuie ținute de orice creștin ortodox. Nu e opțional.

Uf! Eu im duc povara mea asa cum pot. Nu intreb preotul de ce e asa si nu e altfel. Daca au spus trei la fel, eu fac ascultare si gata.

Ekaterina,

Rezultă implicit că orice preot care recomandă aceste perioade postesc în mod necesar tot atît înainte de fiecare Liturghie pe care o săvîrșesc.

Oare așa fac?

Sfînta Împărtășanie e ceea ce este mai sfînt în Biserica Ortodoxă. Cine dintre creștinii serioși are tendințe de bagatelizare?

Demetrius,

Amin!

Se pare că nu trăiești în România, așa-i?

Ioane,

Un motiv în plus ar fi, ca un bonus de la Domnul, tămăduirea trupului.

Preotii se impartasesc la fiecare Sf. Liturghie?
daca e asa, aceasta inseamna ca ei ar trebui sa posteasca (cu tot ce presupune Postul, nu numai restrictiile alimentare) tot timpul aproape. Poate ne raspunde un preot cum procedeaza cu enoriasii sai....
Pentru noi e orecum nerelevant, oricum majorittatea omanilor se impartasesc in timpul unui post. Dar in trebarea are si o alta nuanta;
-"ati fi dispusi sa postiti continuu" asta seamana a viata in pustie, nici macar a manastire.
- "pentru a va impartasi de fiecare data"- nici Parintii Pustiei nu se impartaseau de fiecare data, si ca sa zic asa, ei sunt campionii postului intre oameni.
Deci pana la urma intrebarea este de fapt; Sunteti gata sa va dati cu totul lui Hristos?
Aici imi vine o alta intrebare in minte: pentru cei care merg la manastiri duminica, la Litughie, ati vazut sihastrii veniti sa participe? S-au imparatasit? Daca simtiti ca raspunsurile au iz de indiscretie, poate imi raspundeti pe privat...

Florin, acest lucru nu ma priveste. Eu nu ma impartasesc la fel de des ca un preot. Daca am avut o anumita neputinta (de exemplu in sarcina) si nu am putut sa postesc, i-am spus duhovnicului. Nu trebuie sa tinem postul ca pe o povara. Perioada aceasta de post sub ascultarea duhovnicului, este o minima pregatire, o mica jertfa din partea noastra.

Eu așa știu.

Ceea ce nu se întîmplă.

Nu știu să fie vreun preot pe aici care să și spună că e preot... Deci trebuie să mergi la un preot să-l întrebi dacă vrei răspuns.
Majoritatea nu se comportă în mod necesar cum e corect. Adevărul nu e musai deținut de cei mulți.

Eu mănînc numai vegetale și nu trăiesc în pustie... Nu e greu.

Sihaștrii respectivi poartă de multe ori cu ei Sfînta Împărtășanie și nu știm noi cît de frecvent se împărtășesc. Dar să știi că nu-s rupți total de lume, mai au contact cu oamenii pentru cele necesare: mîncare, Sfintele Taine.

Apoi da, în fiecare zi trebuie să purtăm crucea, nu numai în marile posturi ca să [ne] demonstrăm cumva vrednicia înaintea apropierii de Potir.

De unde să știm care e sihastru și care e călugăr cînd mergem la mănăstire? Oricum, problemele lor ne depășesc pe noi.

Pe mine nu numai că mă privește, dar mă și doare. Ceea ce e valabil pentru mireni e valabil și pentru preoți. Altfel se numește tehnica dublului standard.

Deși ar trebui!

De curiozitate, de ce nu ai putut posti în sarcină?

Această condiție în plus numai și numai pentru noi, laicii, este un motiv în plus pentru a ne îndepărta de Potir. În loc să încerce să ne apropie de Hristos cît mai des, mulți preoți fac tocmai invers și nici măcar nu au temei biblic sau tradițional pentru această practică.

"Eu mănînc numai vegetale și nu trăiesc în pustie... Nu e greu."
Nu ma refeream ca e greu sa manaci numai vegetale; dace sa te referi strict la regimul alimentar- nu ajungi la esenta postului, care e renuntare. Nu stiu care sunt motivele regimului dumneavoastra, dar am senzatia ca sunt primar convingeri ce tin de igiena alimentatiei- adica va pare ca hrana vegana e mai sanatoasa. Cand vorbim de post intelegem altceva- renuntari la patimi, la uniune conjugala etc....pana la urma mi se pare, ca sa fiu ma exacta, ca intrebarea dumneavoastra este "ati deveni vegetarian pentru a va impartasi de fiecare data?"
Daca suntei vegetarian, considerati ca e o conditie suficienta pentru a va impartasi la fiecare Sf. Liturghie?

Doamnă (nu vă știu numele ca să mă adresez),

Renunțarea la patimi și lupta împotriva păcatelor sînt condiții fără de care un creștin nu e tocmai ortodox. Dreapta credință presupune automat și fapte, nevoințe, viețuirea într-o stare măcar pe linia de plutire dacă mai mult nu reușim încercînd. Deci posturile speciale invocate de duhovnici sau posturile de peste an rînduite de Biserică nu sînt perioade cînd doar atunci luăm scutul și sabia luptînd împotriva celui rău, ci războiul pe care-l ducem este permament, pînă la ultima suflare. De asta cînd spun post mă refer la ceea ce mîncăm, pentru că celelalte trebuie să le facem tot timpul.

Cît despre curăția în viața de familie - și aici vorbim strict de ortodocșii cununați de preot, asta se face de comun acord între cei căsătoriți, vorba lui Pavel. Nu văd nici un motiv ca să ne oprim de unirea în scopul facerii de copii cînd e zi de post. Da, înainte de Împărtășire e necesară măcar o zi de curăție și după aceea la fel - aici văd sensul, înțeleg și sînt de acord. Dar un mirean căsătorit care se împărtășește duminical nu are cum să țină curăție toată săptămîna, ar fi absurd.

Hristos a lăsat Taina Căsătoriei tocmai ca să sfințească unirea celor doi, trup și suflet. La urma urmei, problema se pune dacă ne împotrivim gîndurilor desfrînate și dacă ne păzim ochii cînd apar cașchetele la orizont, nu că dacă în post concepem sau nu copii. Dacă sînt alții mai nevoitori, este alegerea lor și eu o respect.

"[quote=Florin-Ionut;531741]Doamnă (nu vă știu numele ca să mă adresez),

Renunțarea la patimi și lupta împotriva păcatelor sînt condiții fără de care un creștin nu e tocmai ortodox. Dreapta credință presupune automat și fapte, nevoințe, viețuirea într-o stare măcar pe linia de plutire dacă mai mult nu reușim încercînd. Deci posturile speciale invocate de duhovnici sau posturile de peste an rînduite de Biserică nu sînt perioade cînd doar atunci luăm scutul și sabia luptînd împotriva celui rău, ci războiul pe care-l ducem este permament, pînă la ultima suflare. De asta cînd spun post mă refer la ceea ce mîncăm, pentru că celelalte trebuie să le facem tot timpul."

Este adevarat ceea ce scrieti, dar oare facem asta? Oare "ne iese"? Si daca da, atunci sa se reduca, oare postul numai la ...alimentatie vegetariana? Cand stim ca stam asa de bine duhovniceste, ca numai mancarea sta intre noi si Potir? Mie imi pare o problema intoarsa: grea e lupta nevazuta, nu...tinutul regimului.

Apoi de! Florine, citeste ce scrie mai jos ca trebuie sa fii cuminte in post si in sarbatori, ca sa nu periclitezi viata viitorului copil. Daca totusi mai calci gresit, te spovedesti si nu recomanzi si altora sa greseasca.

http://www.ortodoxiatinerilor.ro/sex...riei/3660.html

Care greșeală?

Cine scrie, Gabriela Tudor? :)

”Pentru cei căsătoriţi sau nu, există marele "pericol " să apară o sarcină, ca urmare a săvârşirii păcatului.”

Deci care păcat în cazul celor căsătoriți?

Un credincios care tine toate posturile plus miercurile si vinerile de peste an se poate impartasi la fiecare liturghie daca are dezlegare de la duhovnicul sau pentru aceasta, in rest se obisnuieste sa se posteasca 3 zile inainte.

Mulțumesc Valentin,

Dar avem vreo referință undeva pentru aceste 3 zile?

Nu vreau să fac altceva decât spun.
Te rog, roagă-te pentru mine să reușesc!


Preoții nu pot săvârși Liturghia fără să se împărtășească în ordinea ierarhiei prezente, de la episcop la preot, diacon, sacristier, copii, mireni; se consideră că ierarhia este ordinea apropierii(distanței față) de Dumnezeu.

Florin -Ionut ,de ce vrei sa te impartasesti saptamanal?
Daca ti-a recomandat duhovnicul ,foarte bine
Noi avem duhovnici si ascultam de ei
Parintele meu duhovnic recomanda spovedanie deasa si impartasanie mai rar ,cam la 40 zile.
Nu inteleg de ce atata suspiciune in legatura cu preotii ,de ce ii judeci ?