Sa plangem cu cei ce plang
 

Multi dintre semenii nostri romani se confrunta cu ispite peste puterile lor din diverse pricini: inundatii, cutremure, nedreptati. Sa-i ajutam macar cu o rugaciune.
Iata cateva sfaturi utile ale Maicii Pelaghia. Dumnezeu poate sa ne ajuta mai mult decat orice om.

Cuvioasa Maica Pelaghia de la Reazani.

Maica Pelaghia , de ce o rugaciune de la 12 seara e cat 40 rugaciuni spuse ziua

,,(…)Şi dacă Dumnezeu este cu noi, cine poate fi împotriva noastră?
Iată de ce de această mică rugăciune atât de mult se teme vrăjmaşul nostru cel văzut şi nevăzut (oamenii răi, vrăjitorii, dracii). O roabă a lui Dumnezeu a reuşit să rostească de trei ori mecanic, în grabă, rugăciunea: „Căci cu noi este Dumnezeu!”, înainte de a-i deschide uşa „lăcătuşului” care a zis: „Mi-ai luat-o pe dinainte, acum nu mai am ce face la tine”, şi, înspăimântat, s-a retras.
Psalmul 26 este cel mai puternic din toată Psaltirea. Cine-l va citi măcar de 3 ori pe zi pe acela Domnul (când va binevoi El, iar nu noi, păcătoşii) „îl va trece pe apă ca pe uscat”.
Dracii nu rezistă să se afle lângă omul care citeşte deseori acest psalm. Este posibil ca prin citirea psalmului 26 (cu binecuvântarea unui preot duhovnic care te cunoaşte mai demult (şi numai în cazuri extraordinare) să te izbăveşti de stăpânirea celui rău (de îndrăcire). Chiar şi unei foste vrăjitoare, care a cerut rugăciuni pentru sine, i s-a spus că Sfânta Biserică interzice rugăciunea pentru vrăjitori, dar dacă cu toată sinceritatea doreşti să te izbăveşti de tirania dracilor, atunci singură trebuie să citeşti noaptea psalmul 26 de 40 de ori. Şi dacă nu te vei înspăimânta de frica diavolească, Domnul te va slobozi de puterea lor. Însă de la început citirea acestui psalm trebuie s-o faci ziua, citindu-l de 3 ori. Obişnuinţa de a te ruga noaptea poţi s-o agoniseşti cu alte rugăciuni şi nicidecum cu psalmul 26.
Cine va citi cât mai des psalmul 26, alegoric vorbind, va merge printre vrăjitori ca în maşina blindată. Unei schimonahii prin descoperire i s-a dat această povăţuire: „După o discuţie cu oamenii care îţi sunt străini duhovniceşte, restabileşte-ţi forţele cu citirea psalmului 26″.
Psalmii 26, 45, 69 şi 90 se citesc împotriva năvălirilor vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi şi pentru a rămâne neclintit (mai trebuie citit şi condacul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu – „Apărătoarei Doamne pentru biruinţă mulţumiri…”).
Psalmul 33 – la foame şi la sete.
Psalmul 63 – împotriva peceţii lui antihrist, (încă de citit acatistul „Celor şapte tineri din Efes”, şi rugăciunea de la sfârşitul primei catisme, ea este nucleul întregii Psaltiri, „Psaltirea comprimată”).
Psalmul 21 – împotriva păcatelor ultimilor vămi (de la desfrâu până la împietrirea sufletului) şi împotriva spurcării silnice cu păcatul curviei şi sodomiei. (De mai rugat la Sf. Mc. Agnia şi la Sf. M. Mc. Anastasia, Izbăvitoarea din Lanţuri – ele ne vor îngrădi de întemniţarea de către slugile lui antihrist şi de silnicie (violare).
Psalmul 5 – pentru dobândirea rugăciunii.
Psalmul 43 – pentru ca în casă să stăpânească harul, ca în ea să strălucească totul de har precum străluceşte de aur palatul împărătesc (duminicile şi la sărbătorile Domneşti de citit „Slavă Doamne Sfintei Învierii Tale!”).
Psalmul 83 – pentru ca să moştenim Împărăţia Cerurilor.
Psalmul 49 – (nouă, tuturor păcătoşilor, dar mai ales preoţilor) – împotriva mândriei şi a întunecării minţii, pentru înţelepţirea cum trebuie să-I slujim lui Dumnezeu ca să nu ne lepădăm de El.”

http://www.crestinortodox.ro/comunit...ptopic_id=7348

Cinci persoane spitalizate in timpul preotestelor de la Pungesti:

http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-15...-explorare.htm

Parintele Arsenie Boca ne-a avertizat ca pentru desfrau, avorturi si vrajitorie se plateste o taxa. Parintele Gabriel Nicu de asemenea ne-a spus ca, acest popor are misiunea de a pastra credinta ortodoxa nealterata de ecumenism, homosexualitate si satanism. Daca nu ne vom intoarce la pocainta, la post si la rugaciune, vom ajunge muritori de foame la propriu. Am inceput sa simtim certarea lui Dumnezeu pentru pacatele noastre, asa ca neam.



Parintele Iustin Parvu, la fel ne-a spus ,,Solutii omenesti nu exista.”
Dar Dumnezeu poate sa amane sau sa grabeasca acele timpuri. Asa, ca, haideti, fratilor la rugaciune, la ora 12 noaptea. O rugaciune spusa la miezul noptii valoreaza cat 40 de rugaciuni spuse ziua, conform spuselor Maicii Pelaghia. Fara liste, fara vorba multa, fiecare in camera lui ori in biserica sa ne rugam pentru noi, pentru Biserica si pentru tara si pentru toti cei ce sufera sufleteste si trupeste.



Pe un forum s-a luat hotararea sa ne rugam la 12 noaptea. Sa spunem Canonul de pocainta catre Domnul nostru Iisus Hristos si ce rugaciuni mai putem.
http://deveghepatriei.wordpress.com/...at-pe-romania/
Sa multumim lui Dumnezeu pentru ajutorul primit prin suspendarea activitatii Chevron, dar sa continuam rugaciunea, caci pot aparea alte ispite. Sa ne agatam mai cu tarie de mila lui Dumnezeu.


Sa ne ajute Dumnezeu sa ne facem exemple demne de urmat pentru cat mai multi tineri, spre slava lui Dumnezeu si mantuirea aproapelui. Amin.

Rugaciunea inseamna siguranta

- Gheronda, si cum sa ajung sa simt rugaciunea ca o necesitate?
- Trebuia sa fi mers si tu in razboi ca sa ne putem intelege. In armata, in vreme de razboi, cand eram in legatura continua si „in neintrerupta convorbire des*chisa” cu Centrul, aveam mai multa siguranta. Cand comunicam din doua in doua ore, simteam o nesigu*ranta. Iar cand comunicam numai de doua ori pe zi, dimineata si seara, atunci ne simteam fara sprijin. Cu cat mai mult se roaga cineva, cu atat mai multa siguranta duhovniceasca simte. Rugaciunea inseam*na siguranta.

Daca ne aflam in legatura continua si „in neintre*rupta convorbire deschisa” cu Dumnezeu, vom preintampina orice rau. [/COLOR]Odata, intr-un autobuz era un mo*nah[3] care se ruga cu ochii inchisi. Toti ceilalti calatori credeau ca doarme. La un moment dat un camion, care venea din directie opusa, s-a izbit de un stalp de curent electric, iar masinile care veneau din ambele directii s-au ciocnit intre ele, pricinuindu-se mare paguba. Autobuzul insa s-a aflat la cativa metri de drum, ca si cum ar fi fost luat de o mana nevazuta, si niciunul din*tre pasageri nu a patit nimic. Rugaciunea monahului i-asalvat.

- Gheronda, adeseori mirenii intreaba cum sa se obisnuiasca sa se roage.
- Uite, mai demult, unii care voiau sa devina mo*nahi si aveau un caracter aspru, mergeau si se nevoiau pe stanci abrupte, in pesteri, in mormintele inchinato*rilor la idoli sau in locuintele demonilor. Acolo treceau printr-o multime de primejdii – se temeau ca nu cum*va sa se desprinda stanca, urlau demonii etc. -, si frica ii silea sa strige neincetat: „Hristoase al meu, Maica Domnului”. Si astfel au dobandit obisnuinta cea buna a rugaciunii neincetate.

Astazi, datorita distractiilor de noapte, drogurilor etc, multi dintre cei care con*duc masina isi pierd controlul asupra lor insisi. Asa ca omul se duce la serviciu si nu stie daca se mai intoarce sanatos acasa sau se va trezi schilodit in vreun spital. Aceasta nu-l sileste sa spuna mereu: „Hristoase al meu, Maica Domnului”? Daca mirenii ar fi pus in valoare primejdiile prin care trec, ne-ar fi intrecut pe noi, monahii, in rugaciune si ar fi evitat si primejdiile.
La Coliba mea a venit cineva foarte mahnit pentru ca din neatentie a lovit un copil cu masina.

„Sunt vino*vat” spunea el.
„Te rugai in acel ceas?”, l-am intrebat.
„Nu” mi-a raspuns.
„Nu esti atat de vinovat ca ai lovit copilul, i-am spus, pe cat esti de vinovat ca nu te ru*gai”.

Si i-am povestit urmatorul caz pe care il aveam in vedere sa i-l spun. Am cunoscut un functionar care ajunsese la inalte masuri de virtute. Rostea neincetat Rugaciunea lui Iisus la serviciu, pe drum si peste tot unde mergea. Rugaciunea ii devenise de-sine-lucratoare[4] si din ochii lui curgeau lacrimi de doxologie si de veselie. La biroul unde lucra, uda hartiile cu lacrimi. Din aceasta pricina se gandea sa-si lase serviciul si sa iasa la pensie. A venit la Coliba mea ca sa ma intrebe ce sa faca.

„Nu pleca, i-am spus, iar cand te vor intre*ba colegii tai de ce plangi, tu sa le spui: ŤMi-am adus aminte de tatal meuť”.

Intr-o zi, in timp ce conducea, i-a sarit dintr-odata un copil in fata masinii. Desi l-a aruncat cat colo ca pe un titirez, totusi copilul nu a pa*tit nimic. L-a pazit Dumnezeu, pentru ca in acel ceas omul acesta se ruga.

Mobilizare pentru rugaciune

- Gheronda, va fi razboi?- Voi faceti rugaciune? Eu din primavara pana-n toamna fac mobilizare pentru rugaciune – fara zgomot -, ca sa ne miluiasca Dumnezeu si sa evitam mobilizarea si razboiul. Am avut o vestire:

„Faceti multa rugaciune, ca sa fie impiedicati turcii, deoarece in duminica de 16 octombrie, intentioneaza sa ne loveasca”.

Mai mult:
http://www.razbointrucuvant.ro/2013/...ciune/#respond

Sa ne rugam sa le dea Dumnezeu tarie ierahilor nostri si sa nu aiba parte de ispite peste puterile lor.
http://www.apologeticum.ro/2013/10/e...#comment-74590

Rugâciune pentru România

,, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Cel care ai venit în lume să ne mântuieşti pe toţi, cu sufletele pline de evlavie, Ţie astfel ne rugăm:

Îndură-te, Doamne, de ţara noastră şi neamul nostru şi ajută să-şi găsească în sfârşit, calea cea dreaptă. Coboară Duhul Tău cel Mângâietor să ne curăţească întinăciunea şi să ne întoarcă inimile la blândeţea şi frica de Tine, Doamne. Luminează, Doamne, minţile noastre, care din pricina amărăciunilor şi umilinţelor, nu văd calea cea dreaptă. Încălzeşte, Doamne, inimile noastre care, învrăjbite de diavol, au uitat să-şi iubească aproapele şi să ierte vrăjmaşilor.

Slobozeşte, Doamne, neamul nostru din jugul minciunii, urii, pizmei si egoismului.
Învaţă-ne, Doamne, să ne rabdam unii pe alţii aşa cum Tu ne rabzi pe noi toţi.
Stinge pofta celor care pentru binele lor îşi asupresc semenii.

Încălzeşte-le, Doamne, inimile, tămăduieşte-le rănile şi îmbrăţişează-i în neţărmurita Ta dragoste. Odihneşte, Dumnezeule, sufletele celor care şi-au dat bunul cel mai de preţ pentru credinţă şi dreptate.
Cu capetele plecate, genunchii îndoiţi şi inimile frânte, ridicăm această rugăciune către Tine, Doamne, Bunule, şi Ţie îţi strigăm: Auzi-ne, Doamne, şi trimite Mila Ta peste neamul nostru românesc.

Că numai a ta este puterea şi mărirea şi numai Tu vei întoarce râurile neamului nostru la matca străbună, ca să se laude numele Tău în veac, al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.”

Chevron va începe extracţia gazului de şist in Romania folosind o metoda (fisurare hidraulică) ce polueaza panza de apa freatica. Bulgaria a oprit de curând inițiativa corporației din cauza protestelor legate de riscurile de mediu. De asemenea, Franta a interzis aceasta metoda de extragere a gazului. Statele americane New Jersey si New York au aplicat si ele interdicția pentru o perioadă de un an, pentru a se putea evalua mai întâi impactul acestei metode asupra mediului.

Odată ce va începe extracţia în România, acesta va fi foarte greu de oprit. În unele zone, forajul e programat să înceapă din luna februarie.



Trebuie să ne apărăm apa şi terenurile agricole, cerând autorităţilor să interzică această metodă de extracţie în România (urmând exemplul Franţei şi al Bulgariei).

Zonele din România programate pentru exploatare prin fisurare hidraulică:
BARLAD (VASLUI)
VOIVOZI (BIHOR)
TRIA (BIHOR)
BAILE FELIX (BIHOR)
TULCA (BIHOR)
ADEA (ARAD)
CURTICI (ARAD)
PERIAM (TIMIȘ)
BILED (TIMIȘ)
PAULIS (TIMIȘ)
PARȚA (TIMIȘ)
BUZIAȘ (TIMIȘ)
CRAI (TIMIȘ)
MACIN (TULCEA)
BABADAG (TULCEA)
CAPIDAVA (CONSTANTA)
EFORIE (CONSTANTA)
COSTINESTI (CONSTANTA)
VAMA VECHE (CONSTANTA)
ADAMCLISI (CONSTANTA)

Sursa:

http://www.razbointrucuvant.ro/recom...eo-subtitrare/

Parintele Gabriel Nicu ne-a atras atentia ca, daca nu vom pastra cu tarie credinta ortodoxa si daca nu ne vom pocai, vom ajunge muritori de foame la propriu. Părintele Arsenie Boca ne-a avertizat ca, pentru avorturi , desfranare si vrajitorie, de plateste o taxa. Incepem sa ne convingem ca e asa.

http://www.vrn.ro/rezistenta-de-la-pungesti-foto

Mitropolitul Bartolomeu Anania - Rosia Montana (2007)


http://www.youtube.com/watch?v=RDGomagESaA

,,Rugăciunea – pâinea care cu adevărat hrăneşte neamul nostru. Nimic altceva nu ne salvează decât rugăciunea"' Parintele Justin Parvu

http://atitudini.com/din-cuvantarile...tru/#more-3459

Poate cea mai grea suferinta e atunci cand iubesti cu adevarat pe cineva, iar persoana respectiva este indiferenta! Nu-i doresc nimanui sa treaca prin asa ceva......

Aia nu e iubire, e indragosteala.

Dar el n-a zis si de avorturi?
Ca sunt un pacat chiar mai mare decat unele de mai sus de comun nu mai zic, femeia ortodoxa a exterminat in ultimii 20 ani un popor intreg, femeie cu care te intalnesti in fiecare zi, la lucru, in autobuz, la magazin, pe strada, ca ecumenisti homosexuali si satanisti nu prea gasesti pe toate drumurile si ca savezi, tocmai astia sunt inamicii nr. 1.

Deci pana la urma titlul topicului este inselator, de fapt este vorba despre protestele impotriva exploatarii gazelor de sist.
Nu era mai frumos sa scrii asta in titlu?

Topicul este deschis pentru orice roman care se confrunta cu o suferinta anume, atat individuala cat si colectiva. Ambele tipuri de suferinte merita atentie.

Orice om aflat in suferinta se bucura atunci cand este ajutat. O mana intinsa reprezinta o fapta crestineasca. Poate fi vorba de mijlocirea ajutorului divin pentru acea persoana sau de ajutorul nemijlocit.

Suferintele colective ale celor care-si apara dreptul la viata si la sanatatea lor si a urmasilor lor nu sunt de mica importanta.

De ce aceasta tara sa fie sortita atator suferinte colective? Oare nu s-ar putea si altfel? Exista loc pentru toti locuitorii ei. De ce unii nu mai incap de altii? Rautate? Lacomie? Acestea sunt patimi cu care poate lupta orice om, daca vrea sa se mantuiasca.

Sunt de plans si cei care favorizeaza abuzurile de orice tip, caci isi agonisesc osanda vesnica si nu vad acest lucru, saracii! Fiind cazuti intre talharii patimilor, se cuvine sa ne rugam si pentru ei sa-i izbaveasca Dumnezeu de ispitele peste puterile lor. Sunt de plans si cei care-si vad amenintate proprietatea si sanatatea.

http://www.mangalia.tv/gazele-de-sis...ului-european/

Este foarte important sa ne rugam pt tara ,o sa ajungem sa nu mai avem unde locui.
Acolo unde a fost rugaciune s-a cunoscut
Un articol scris tendentios dar care reflecta realitatea :in Vaslui societatea civila s-a implicat alaturi de preoti
http://www.evz.ro/detalii/stiri/revo...i-1063058.html
Cred ca oricine se poate ruga ,in orice moment.
Eu spun adesea "Doamne nu ingadui sa se intample aceste nenorociri"
La miezul noptii e mai greu pt cei care pleaca devreme la servici.
Dar multumesc pentru indicatiile din introducere ,mi se par foarte pretioase. De obicei psalmul 26 il citeam la rand cu celelalte
Antonia ,poate in Moldova se va intampla ceva de la Dumnezeu si se vor razgandi dar ce facem cu judetele din Ardeal si Dobrogea ?
Doamne ajuta !

Păi tu vezi numai ce vrei...tocmai ai rupt din context o idee care aparținea pr Arsenie și care amintește de avorturi. Dar se pare că te străduiești să îți câștigi dreptul de a fi ignorat.

Am o mare incredere in cuvintele parintelui Gabriel Nicu si in ale altor duhovnci romani. Pocainta si rugaciunea romanilor ar putea atrage mila lui Dumnezeu. Deci peste tot sa mearga preotii in frunte si sa se faca rugaciuni comune. Sa ne trezim cu aceasta ocazie la rugaciune. E vital pentru Romania. Sa nu asteptam sa ne spuna asta ierarhii care sunt supusi unor presiuni politice foarte mari.

Stefan cel Mare s-a dus la pustnicul Daniil Sihastrul si i-a cerut sfat, aparand Moldova nu doar cu forta armelor, ci mai ales cu ajutorul lui Dumnezeu. Tinerii nostri trebuie sa se trezeasca. Oare nu s-au saturat de mers in tari straine pentru o bucata de paine? Da, la noii, pe fondul slabirii credintei si al proliferarii pacatului, altii ne iau dreptul la sanatate, la aer curat si la apa nepoluata.

De ce sa nu observam ca propagarea asidua a pacatului prin toate mijloacele de informare in masa are drept scop ascuns dezarmarea spirituala a romanilor. Fara Dumnezeu nu mai reprezentam pentru niciun raufacator nicio piedica.

Dumnezeu sa ne ajute sa inlocuim pacatele cu virtutile si sa inmultim rugaciunile. Altminteri, va fi vai de capetele noastre.

Cred ca ai mari dificultati in a citi cu atentie.
Nu despre par. Arsenie era vorba.

Sau invers.

Eu nu m-am referit la faptul că vorbești de pr Arsenie, ci că ai rupt din context o idee în care părintele amintește de avorturi.

,,Nu-L vom putea imita pe Hristos decat atunci cand vom starui sa le fim de folos semenilor nostri, sa-i ajutam si sa le indulcim pe cat posibil soarta; sa-i intarim pe cei slabi, sa aducem o raza de lumina intr-o viata traita in intuneric. Orice fapta de iubire sau de jertfire de sine ne apropie de Dumnezeu. Cei care ar avea nevoie de ajutorul nostru nu sunt greu de gasit, se intalnesc la fiecare pas, aproape ca nu trece zi de la Dumnezeu sa nu ne scoata in fata ocazia de a face un bine cuiva.
Dar, pentru a fi mereu gata sa folosim aceste ocazii, nu trebuie sa ne lasam coplesiti de propria noastra persoana. Celui ce se ocupa doar de sine, de grijile, de dorintele si de senzatiile sale i se ingusteaza atat de tare mintea, i se limiteaza atat de mult orizontul, incat nu mai vede nimic dincolo de sine, trece nepasator pe langa suferinta altuia. Dimpotriva, cu cat este mai adanca rana din inima noastra, cu atat ar trebui sa devina mai sensibila, mai receptiva fata de suferinta altuia. Nu poate exista durere omeneasca pe care sa o consideram straina de noi. Sa ne simtim aproape de orice durere, sa suferim cu cel ce sufera, „sa ne purtam unii altora poverile“, uitand de propria noastra povara."
Continuare:

http://www.razbointrucuvant.ro/2013/...ii/#more-64720

Despre rugaciune:
“Nesfintii sfinti”: PREGUSTAREA SI INTREZARIREA LUMII DUHOVNICESTI. Valoarea si puterea rugaciunii si nevointei adevarate

,,— Gheorghe, tu te rogi noaptea?
— Nu, parinte egumen! Noaptea dorm si atat, i-am raspuns eu.

Parintele Gavriil s-a uitat la mine dezaprobator:

— E zadarnic. Noaptea trebuie sa te rogi.

Mai tarziu, dupa zece ani, aceleasi cuvinte mi le-a spus mitropolitul Pitirim.

— Ţine minte porunca cuviosului Iosif Volotki: ziua este pentru munca, noaptea – pentru rugaciune.

Rugaciunea noptii, dupa cum se spune, este puterea deosebita a monahului. Odata parintele Ioan, pentru a ma intari, cred,pe calea pe care o alesesem si pentru a ma ajuta macar un pic sa vad ce este lumea duhovniceasca, m-a binecuvantat sa savarsesc o pravila aparte de rugaciune. Trebuia sa o savarsesc, in principiu, noaptea. Parintele Ioan a ales un asemenea moment, incat legatura mea cu lumea exterioara sa fie redusa minimum. De la ora doua dupa-amiaza, pana la zece seara, faceam ascultare la grajdul de vite, iar dupa aceea toata noaptea, pana dimineata, faceam de serviciu in incinta manastirii, in jurul Bisericii Adormirii. Parintele Ioan ma blagoslovise sa implinesc pravila deosebita a Rugaciunii lui Iisus, sa ma straduiesc sa-mi ocup cu ea si mintea, si inima si sa inlatur toate celelalte ganduri, chiar si pe cele bune si laudabile.
E uimitor, dar, daca omul se retrage in rugaciune si totodata se infraneaza de la mancare, de la somn si de la legatura cu oamenii, daca nu ingaduie in mintea lui ganduri desarte, iar in inima lui simtaminte patimase, foarte curand descopera ca in lume, in afara de el si de ceilalti oameni, mai exista Cineva. Si Acest Cineva asteapta rabdator sa vada daca ne indreptam spre El atentia, in alergatura noastra nesfarsita prin aceasta viata. Si asteapta rabdator, pentru ca Dumnezeu niciodata nu impune nimic. Iar daca omul se roaga in continuare corect (aici trebuie in mod obligatoriu sa subliniez – corect, adica nu dupa bunul plac, ci sub indrumarea unui duhovnic iscusit), inaintea ochilor lui duhovnicesti ies la iveala scene si tablouri uimitoare.
Sfantul Ignatie (Brianceaninov) scrie:

„Si puterile si timpul sa le folosesti la dobandirea rugaciunii, care lucreaza cu sfintenie in camara ta launtrica. Acolo, in tine insuti, rugaciunea iti va scoate la iveala o priveliste care iti va atrage toata atentia: ea iti va aduce cunostinte pe care lumea aceasta nu le poate cuprinde, despre existenta carora nici macar nu are idee.
Acolo, in adancul inimii, vei vedea caderea omenirii, vei vedea sufletul tau, omorat de pacat… vei vedea multe alte taine, ascunse de lume si de fiii lumii. Cand va iesi la iveala acest tablou, ochii tai se vor atinti spre el; te vei raci fata de tot ce e vremelnic si stricacios, de care ai fost atras pana acum“."

Mai mult:
http://www.razbointrucuvant.ro/2013/...sa/#more-69645

Sa ne bucuram ca exista sfinti care ne intaresc in incercari:
http://www.apologeticum.ro/2013/10/m...-litru-de-mir/

Totusi, daca e asa, suntem de plans!
http://stareanatiunii.com/peste-70-d...r-straine.html

,,Asistam, prin acest articol, la ridicarea mizei in campania anti-BOR declansata de mass-media vanduta Chevronului si intereselor ilegitime: nu mai este atacat pr. Lăiu, nu mai sunt scrise insailari mizere ca in EVZ, ci se construieste o naratiune, o cheie de interpretare a implicarii preotilor din Moldova in protestele anti-fracturare hidraulica.

Miza mai concreta este IPS Teofan, care a devenit vinovat de toate relele pentru ca, pana acum… a tacut, adica nu s-a pronuntat public pe tema gazelor de sist. De unde rezulta ca e o mare vina inclusiv sa taci asupra unor teme, daramite sa mai si vorbesti impotriva intereselor ilegitime! Scopul este izolarea acestuia de Sinod si de Patriarhie, macar la nivel de imagine.
Si, pentru ca propagandistii de pripas stau prost la capitolul imaginatie, naratiunea nu face altceva decat sa reia un sablon, un stereotip construit special pentru astfel de ocazii in care Biserica trebuie pusa la colt: pe de o parte, tradtionalismul nationalist, retrograd, obscur(antist), pe de alta parte, modernismul, occidentalizarea, progresul (ca de la generatia lui Catavencu-ncoa’, pendulam bezmetici intre “ieri obscurantismul, azi lumina”.)
Sablonul, ca sa prinda concretete, are nevoie de niste vinovati de serviciu. Acestia au fost gasiti fie in persoane publice din Iasi, ca pr. Constantin Sturzu, fie in persoana unor ierarhi, ca IPS Pimen. Pe fundal e creionata umbra marelui parinte Iustin Parvu si pe margine sunt adaugate, pentru a pipera, personaje controversate ca parintele Calistrat.

Strigatoare la cer este manipularea fara scrupule a unor fapte sau afirmatii. De exemplu, afirmatia ca Institutul Saint-Serge este bastion al traditionalismului ortodox (de parca asta e de rau, ca un institut teologic ortodox este… ortodox). Sa spunem, doar, ca din Saint-Serge a pornit curentul teologic dominant pentru intreg secolul trecut (teologia persoanei). Dar exemplul e minor.

Mai grava este schimonosirea afirmatiilor pr. Constantin Sturzu, caruia i se atribuie opinii pe care nu le-a emis niciodata. Pe baza unor citate reale scoase din context, i se atribuie parintelui o apropiere de eurasianism, cand mesajul real al autorului era exact si explicit contrariul! Avem noi insine experienta unor astfel de mizerii pe care le pot face numai niste minti imbatranite in rele. Iata ce spunea, de fapt, pr. Sturzu, dupa un paragraf in care cita din Dughin, tocmai pentru a-l arata ca pe un pericol (!):

• Parinti de azi ai Bisericii spun adevarul despre RAZBOIUL SALBATIC DUS DE STAPANII OCULTI AI ACESTUI VEAC IMPOTRIVA ROMÂNIEI, BISERICII, FAMILIEI:“Nici cizma sovietica nu apasa atat de greu pe grumazul poporului român”

Cu alte cuvinte, este un semnal foarte clar că vecinul de la răsărit nu va ezita nici o secundă să exploateze nemulţumirile românilor faţă de UE. Mai mult, Dughin vorbeşte despre acest proiect euro-asiatic ca fiind construit pe demnitate naţională şi pe “valorile ortodoxe”. Ce poate fi mai seducător pentru o Românie căreia i se prezintă, astfel, idei cu mult mai familiare decât un “amalgam ciudat în care se îmbină Babilonul şi Sodoma”(ca să citez până la capăt pe Aleksandr Dughin)?
Sigur că, pentru a cita un celebru film rusesc, noi ştim bine că “Moscova nu crede în lacrimi”. Istoria ne este cel mai bun pedagog în acest sens. Dar dacă responsabilii de acest proiect (încă) numit Uniunea Europeană nu se vor trezi la timp şi nu vor ţine cont de specificul, de doleanţele şi de sensibilităţile românilor, pe viitor orice este posibil. Chiar şi ceea ce acum pare o utopie. Faptul că domini spaţiul politic şi pe cel mediatic îţi poate crea iluzia că eşti stăpân pe situaţie şi că poţi forţa nota oricât doreşti. Că poţi dicta schimbări chiar şi împotriva voinţei majorităţii. Altfel nu se explică unele decizii care scot din sărite (ca să folosesc un eufemism) majoritatea populaţiei din această ţară. Însă întotdeauna “mămăliga” explodează când te aştepţi mai puţin.

Este absolut adevarat ce spune pr. Sturzu si elementar: aplici o agenda care este IMPOTRIVA vointei propriei tale populatii, atunci evident ca vei lasa teren speculatorilor din vecinatate.
Trebuie spus ca suprapunerea conflictului traditionalism-modernism pe tema gazelor de sist este o manipulare crasa. NU ESTE ADEVARAT CA DOAR MOLDOVA SE OPUNE! Exista preoti, foarte occidentali ca formatie intelectuala, chiar, care tin de Patriarhie si care se opun vehement acestei plagi. De fapt, curentul impotriva fracturarii hidraulice, departe de a fi identificabil cu alte teme invocate de Pantazi, cu siguranta este unul dominant in INTREAGA BISERICA.

Exista numeroase personalitati din Biserica sau, cel putin, apropiate Bisericii, din medii intelectuale-universitare, care se opun atat Rosiei Montana, cat si exploatarii gazelor de sist. Au participat la protestele din marile orase si s-au exprimat, uneori, public. Prin urmare, e total falsa imaginea saracimii manipulate din Vaslui de preotii rai si nationalisti! Nu, chiar si cei mai “moderni” si “postmoderni” preoti/intelectuali crestini se opun si sunt in acelasi gand cu taranii “de la balega vacii” detestati de elita spilcuita care isi umfla conturile pentru servicii anti-romanesti.

Nu este vorba despre niste “exaltati mintali“, cum pretind acesti infirmi sufleteste, ci protestatari care sunt oameni cu judecata, foarte bine informati, si tarani care vor sa ramana stapani macar peste pamantul si apa lor.

Ce sens are si intoxicarea “pe surse” conform careia Patriarhul ar dori un Sinod care sa astupe gura preotilor anti-fracking? Nu avem de unde sa stim, insa Patriarhul Daniel nu e genul care sa umble cu manusi, or, comunicatul recent al Patriarhiei se remarca tocmai prin tonul moderat si echilibrat (pasand responsabilitatea la episcopiile locale). Poate ca exista o posibilitate ca la un viitor Sinod sa se ceara, in mod general, ca preotii sa nu mai participe la niciun fel de miting/protest public. Ar fi o mare-mare greseala si o cedare, de fapt (chiar nu credem ca Patriarhul Daniel este un fan al exploatarilor gazelor de sist), precum si o idee aberanta (Biserica Ortodoxa a fost implicata mereu in miscarile populare in vechime – sa ne amintim ca centrele de rezistenta ale lui Tudor Vladimirescu au fost MANASTIRILE).
Articolul de mai sus este un semn ca lucrurile se vor complica si mai tare. Ierarhii, de la Patriarh la episcop, sunt supusi unei presiuni crescande. E timpul sa ne mobilizam si noi, in rugaciune si in sustinere marturisitoare, alaturi de păstorii nostri."
Sursa:
http://www.razbointrucuvant.ro/recom...ism-modernism/

I can't stop thinking about these guys. Many came from Russia to help people they hardly knew find freedom. They died pic.twitter.com/YqfDu15SAd


https://pbs.twimg.com/media/Bri3r6WIYAEkrrs.jpg


Dumnezeu sa-i ierte si sa-i odihneasca. Dumnezeu sa intareasca familiile lor. Apara, Doamne, tara noastra cum stii si cum poti.

Sursa:
https://twitter.com/Novorossiyan/sta...753472/photo/1