Mesajul unui rătăcit, vă aștept reacția și răspunsul
 

Sunt tanar student in Bucuresti. In societatea actuala imi este foarte greu sa fiu un om credincios. Ma ingrozesc cand vad ce se intampla in jur. Merg la biserica, ma rog, insa nu simt niciodata adevarata legatura cu Dumnezeu. Nu sunt inconjurat de persoane cu o viata spirituala bogata, insa incerc sa compensez acest fapt. Ma simt destul de rau si fizic si psihic, ma simt pierdut si nu imi gasesc calea. Nu reusesc sa stabilesc legatura...sunt ratacit. Incerc sa fiu bun cu cei din jur, insa pana la urma... ce e bunatatea? Am facut cateva greseli la viata mea, incerc sa cer iertarea, insa lucrurile in viata mea tot rau decurg. Nu astept nimic, insa as vrea o urma de speranta. Nu am nevoie de ironii, vreau doar un sfat de la un frate credincios. Am doar semne de intrebare, fara raspunsuri. Nu inteleg de ce mi se intampla mie anumite lucruri. Nu stiu niciun preot cu care sa vorbesc, nu am fost intotdeauna atat de credincios si ma simt atat de confuz...

Draga Razvan
 

... ei ei ei ... e grea calea asta dar si frumoasa :-)
nu-ti pierde speranta, si eu am fost o ratacita si o maaare pacatoasa... si inca mai sunt.
rugaciunea si slujbele la care vei participa in continuare la biserica te vor ajuta sa iti gasesti calea si linistea. roaga-te din suflet si Dumnezeu te va ajuta sa gasesti un preot duhovnic care sa iti aline sufletul. nu te nelinisti, Dumnezeu te vrea vesel si plin de speranta, deznadejdea nu e de la El. ai speranta in Domnul si roaga-te la Maica Domnului si vei vedea cum iti revine surasul pe buze si cum ti se vor descoperi toate, ca dupa o perdea.
insista in rugaciune, de multe ori poate Domnul ne raspunde mai devreme sau mai tarziu, ca sa vada si El, poate cat de mult ne dorim sa Il descoperim.
Doamne ajuta!!!
si inca ceva: incearca , daca poti, si tine si post.

post
 

Am tinut post cat am putut inainte de Craciun, iar in ajun am incercat sa tin post negru insa nu am fost destul de puternic si la mijlocul zilei am cedat...am sa mai tin...

Draga Razvan
 

Foarte bine Razvan ca tii post.
Am citit undeva, nu mai stiu exact in ce carte ca Dumnezeu ne vede nevointa si dorinta, nu deznadajdui daca nu reusesti, totul e sa nu te lasi. :-)
si eu am tinut postul de Craciun si in ajun .... am facut alte belele. Nu-i nimic, totul e, ca atunci cand cazi, sa te ridici, sa nu ramai acolo jos, in deznadejde. toti gresim, suntem oameni, dar suntem datori sa luptam , sa incercam sa gresim cat mai putin.
:-)
sunt 100% sigura ca vei reusi si iti vei gasi calea si pacea.
te salut cu drag!

Inca ceva
 

Razvan, eu, in ale practicii sunt inca incepatoare si nu ma prea pricep la sfaturi si, decat sa spun prostii mai bine te indemn sa citesti.
Eu am inceput cu Parintele Arsenie Papacioc, mi-am cumparat cele 3 volume intitulate "Ne vorbeste Parintele Arsenie" si le-am citit cu mare drag. Sunt scrise folosind cuvinte atat de simple, dar care iti merg exact la inima. M-am simtit un pic mai inteleapta dupa ce le-am terminat. Aveam nevoie de ceva sau cineva care sa imi deschida mintea, si ma simteam atat de mica si nestiutoare ca nu intelegeam mai nimic nici din ce spun preotii daraminte marile scrieri sau cuvinte ale Sfintilor Parinti.
Stii, am simtit ca , aceste carti ale Parintelui Arsenie Papacioc, sunt ca versurile lui Eminescu, pline de simplitate, frumusete si intelepciune. Nu ai cum sa nu iti intre la suflet.
te salut cu drag.

ps: cartile le-am comandat de pe sfaturi ortodoxe.
http://www.cartiortodoxe.ro/despre/P...ioc/100-0.html
am pus si linkul, nu stiu daca am voie.

E bine ca pui intrebari. De mult folos in gasirea raspunsurilor la astfel de intrebari mi-au fost carti precum: Mantuirea pacatosilor de Sf. Agapie Criteanu, Intre iadul smereniei si iadul deznadejdii de Sf. Siluan Athonitul, cartile scrise de Sf. Paisie Aghioritul. Acestea iti raspund la o multime de intrebari.

Nu ai spus care sunt nelamuririle tale, intrebarile tale si nici ce ai vrea sa se intample. Ce sfaturi ai vrea sa primesti?

Un preot duhovnic...
 

@Nu stiu niciun preot cu care sa vorbesc...

Fiind student in Bucuresti, asa dupa cum afirmi, iti recomand sa-l cauti la Biserica studentilor (biserica rusa) pe parintele Vasile Gavrila, care iti va raspunde la intrebari si il poti avea si duhovnic.Dumnezeu sa-ti ajute ! Nu te descuraja, esti pe CALE, si daca imi vei urma sfatul vei afla si ADEVARUL.

http://www.librariasophia.ro/carti-V...f-so-2292.html

poate te ajuta.

Am banuit ca e troll de la inceput. Ce or fi aparut asa deodata ca ciupercile dupa ploaie?

?
 

troll ??? adica?
ce inseamna?
eu sunt noua pe aici si ... nu prea stiu.

Se logheaza mai multi sau e aceeasi persoana cu mai multe emailuri poate. Ce specie de om cu probleme sa fii ca sa faci rau pur si simplu de dragul raului?

Atei sau sectari care intra pentru a jigni, denigra, agita spiritele pentru a-si bate joc, a rade de altii, a provoca ca apoi sa rada cu tovarasii sai.

Habar nu am. Chestia e ca daca ar fi o singura persoana ar avea nevoie si de mai multe numere de telefon.
Probleme psihice netratate.

?
 

... scuza-mi te rog intrebarea puerila poate, dar ... cum incerca sa faca rau aici, punand intrebari?
pfff, si eu care credeam ca gasesc pe acest forum numai adevarati crestini :-)
ei, eu inca mai sper.
Doamne ajuta.

acum am citit si celelalte raspunsuri, am inteles, multumesc.
dar cum poti sa stii de la inceput cu cine vorbesti?
pfff....e greu, cred.

Da. Sunt oameni rai si fara suflet, stau ascunsi in tufis si fac "Bau" cand ies.

Daca ma gandesc mai bine au si trolli rolul lor. Eu ma pot amuza. Unii cred ca sunt mai destepti si stau mai mult in tufis. :)))
Nu-i o problema, pot sa fac si eu "Bau". Troll micut ce esti care crezi ca ai ramas nereperat.

si cum l-ai reperat?
cum ai realizat ca e troll?

E simplu: zici despre toti userii noi ca sunt troli. Chiar daca nu sunt nu pot demonstra ca nu sunt. Eu sunt ironic, nu-mi place acuzarea asta in masa.

- Nu va suparati, stiti cumva ce zi e azi?
- Imi pare rau, eu nu sunt din cartierul asta si nu pot sa va spun!...

In general, "troll"-ul sare in ochi de departe. Are un tipic anume. Userul, desi nou, intra direct in subiect, traseaza indicatii precise, fiindca nu-i place sa... piarda timpul cu fleacuri, provoaca un anumit segment care se pretinde "cunoscator" si are de fiecare data acelasi stil de exprimare. Iar daca in primul moment pare diferit intr-o oarecare masura, straduindu-se sa se ascunda dupa greseli gramaticale (care mai apoi nu mai sunt) sau dupa adoptarea subita a unui limbaj "special", el e intotdeauna acelasi pesonaj frustrat care in viata de zi cu zi este un ratat al societatii (gainar, hot de buzunare, "jmeker" de gheto, taietor de frunze la caini, dar incredintat de superioritatea lui in materie de IQ)...
Evident, cei neobisnuiti cu astfel de indivizi, cad repede in capcana si sar in ajutor, din exces de bunavointa pentru cel intr-o asa de mare nevoie!... In timp ce el isi calculeaza discret "victimile" si se viseaza intr-un razboi virtual cu... (asa cum ii numeste el), fraierii!
Am observat si eu ca anul acesta a debutat in tromba cu asemenea exemple, desi nu pot sa bag mana in foc ca n-ar fi de fapt unul si acelasi individ. Recomand vigilenta. Ei vin si pleaca... Daca nu-i ia nimeni in seama, injura printre dinti si cauta in alta parte, fiindca isi fac conturi pe multe forumuri, ba chiar mai multe identitati pe acelasi forum, pentru a... se sustine. De cei intelepti sa ne bucuram, de cei natangi sa ne intristam... Gradina lui Dumnezeu e mare si, de voie de nevoie, trebuie sa incapem cu totii in ea!...

Nu e chiar asa. Nu spun ca nu ma insel niciodata, dar de cele mai multe ori am avut dreptate.
In momentul in care cineva incepe cu sentimentalisme, povesti despre rautatea altora si baga si niste chestii cu mersul la biserica se vede tiparul.
La fel cu nestiutorii. Dar ce e aia? Ce e ala?
La fel si cu cei cu nelamuriri ispititoare in materie de invatatura.
Vedem daca nu sunt banati daca am avut dreptate.

deci ... eu fiind noua pe forum sunt si eu un posibil troll, nu? :-)
de rea... stiu ca sunt rea. dar nu caut cearta sau mai stiu eu ce.
citesc de mult timp site-ul si abia azi am vazut ca este si forum si mi-a parut bine ca as putea discuta cu crestini adevarati.
dar ... se pare ca nu e bine sa ne deschidem sufletul chiar asa.
imi pare rau daca sunt si oameni din acestia, oricum stiam ca sunt, ii intalnesc zilnic, am crezut ca aici nu au cu ce se distra deci, nu au de ce intra
in fine.
Lucian, poate iti trezesc oarece suspiciuni ca pun intrebari dar chiar nu sunt obisnuita cu limbajul sau cu denumirea asta de ... troll. astia parca erau numai in filme, nu?

deci... concluzionand, sa inteleg ca fiind noua pe aici, mai am inca pana va castig increderea, nu?
Doamne ajuta.
va salut cu drag!
si de maine, cine incepe munca, sa aveti spor!

si-apoi .... daca trolii ma considera fraiera ca "sar" repede cu sfaturi, nu ma deranjeaza.
au si fraierii intelepciunea lor, si e mai bine sa fii fraier din bunatate decat de rautate.
ok
mai vorbim.
salutari si seara buna!

"Draga mea" (Caramia), "lasa-i pe morti sa-si ingroape mortii lor!" De ce ne-ar deranja cum ne considera astfel de personaje care se... dedubleaza... Ei cu ale lor (pentru care vor da socoteala intr-o zi), noi cu ale noastre. Tu nu ai facut rau ca... ai vrut sa faci un bine, ci doar ca acel bine era un fals grosolan si o batjocora la adresa crestinilor.
Nu te necaji si nu lua in tragic tot ce se scrie pe-aici. Intelegem, esti mai la inceput si din pacate va trebui sa te obisnuiesti cu tot felul de caractere care nu au nici un motiv sa te menajeze, mai ales fiindca este o lume a virtualului unde rusinea se dizolva prin... "wire-less"...
Ramai buna asa cum esti si invata din greseli. Nimeni nu s-a nascut invatat!...
Doamne-ajuta!

Multumesc,
nu sunt nici eu chiar asa de buna .... si, ma gandesc uneori ca e bine ca am si eu rautatile mele ca altfel, daca as crede ca sunt buna ... m-as mandri, si incerc sa ma feresc de pacatul asta. am destule in rest! ei .... si oricum sunt si mandra .... cum spunea un Parinte "e smerit mandruletul" . asa sunt si eu.
in fine.
nu ma necajesc pentru ce se scrie pe aici, ma necajesc ca ... vad crestini care au nevoie de ajutor si eu nu ii pot ajuta, decat rar, cu o vorba buna. vorbele zboara dar necazurile unora, raman, si asta .... ma intristeaza. Sa-mi ajute Domnul sa ii pot ajuta si eu pe altii!!!

Mosh Neagu
ai spus
"Tu nu ai facut rau ca... ai vrut sa faci un bine, ci doar ca acel bine era un fals grosolan si o batjocora la adresa crestinilor.

adica acel bine care am incercat sa il fac a fost o batjocura? sau ei il considera o batjocura?
imi cer scuze daca am spus ceva nelalocul lui.

Vaaai de mine! Cum așa?
Nici nu s-a înscris bine pe form inițiatorul, nici n-a postat bine și... hop! și draga de ea se înscrie și dă sfaturi.

Și cum de te-ai prins? :71:

ai dreptate Dragos, asta e unul din defectele mele, prea am impresia ca parerile si sfaturile mele conteaza.
voi incerca sa ma abtin.
poate ar trebui sa las pe altii sa vorbeasca.

Daca e troll, pacatul lui/ei! Daca nu e troll si omul chiar are nevoie de un sfat, il dai si gata. De ce sa-i descurajam pe crestini sa puna intrebari? E corect ca un crestin care adreseaza o intrebare sincera pe un forum crestin ortodox sa fie privit cu suspiciune? Eu cred ca nu.

Exista tineri care chiar nu au cu cine se sfatui. Adreseaza si ei o intrebare, nu dau cu parul. Unii se ostenesc si raspund, altii citesc sfaturile date. Nu e corect sa distrugem acest forum blocand comunicarea dintre useri cu suspiciuni de acest fel. Nu ne place intrebarea, nu raspundem. As vrea sa fim mai retinuti in formularea unor acuzatii de acest fel.

Cand intrebarea sincera incepe cu: ce greu e in biserica nu ma pot concenta la rugaciunile Bisericii (aici deja miroase a sectari care nu au nevoie de Biserica si se roaga ei mult mai bine cum stiu ei); cand vad situatia credinciosilor, lumea din jur superficiala (deja aici ataca credinciosii otodocsi mai putin traitori, cum fac sectarii, unul din argumentele lor de baza). Cand a inceput in modul asta deja trebuie sa ti se ridice antenele. Eu numai cand am vazut titlul topicului: Mesajul unui ratacit (care are nevoie de ajutor) am intrat la banuieli.

Bine, intai trebuie discutat cu omul si vazut exact ce e cu el. Dar dupa 2-3 raspunsuri il vezi daca e aici din nevoie sau e mistocar sau sectar. Dupa ce ai ceva experienta pe forumuri incepi sa ii recunosti mai repede.

Fa o scurta plimbare , te rog !
 

Cei care au raspuns aici au experienta destula , oricum mult mai mare ca domnia dvs.!:70:

Da , Lucian , ai intuit foarte bine !
Sunt oamrni cu probleme si probleme , iar acest tip de oameni sunt si in studiul psihiatriei si psihologiei , deci problema este destul de complexa si greu de oprit , intrucat boala este pretutindeni ! Este o chestie , dupa cate am inteles , pornita din copilarie din cauza unor abuzuri ( fizice , psihice . . . ) , deci nu-i de condamnat individul in sine , caci pemtru el trebuie sa ne rugam ca pentru un om bolnav .
Doamne ajuta !

si mie mi-a fost greu sa stau mult in biserica la inceput, dar usor usor am inceput sa stau din ce in ce mai mult. nu cred ca cei care nu participa la toata slujba sunt neaparat sectari.
si, sincera sa fiu, pana anul trecut nici nu prea dadeam pe la slujbe, dar un deces in familie m-a facut sa ma simt datoare sa merg la Sf Liturghie, daca nu pentru mine, macar pentru pomelnicul dat pentru cel decedat. si de atunci ... usor usor a inceput sa imi placa desi, nu ma pot lauda ca merg la toate Liturghiile dar ... lupt cu mine sa ma urnesc si ma simt bine cand reusesc.

si pentru cei care ma "cearta" spunand ca sar cu sfaturi inca de la inceputul inscrierii mele pe forum, ii intreb respectuos, voi cum ati procedat la "inceputurile" voastre?

va urez o saptamana minunata!
Doamne ajuta!

Daca a existat un inceput, acela cu siguranta NU a venit de la mine... Imi amintesc in tinerete cand prietena mea (astazi preoteasa) incerca prin toata fiinta ei sa ma apropie de biserica, nu simteam in sufletul meu nici cea mai mica chemare. Chiar daca mai intram impreuna cu ea si de dragul ei in biserica, imi faceam semnul crucii fiindca isi faceau si altii, sarutam o icoana fiindca asa faceau si altii... Totul era un ritual neinteles, fiindca nu auzeam si nu vedeam nimic din ce s-ar fi cuvenit sa aud si sa vad. Cu toate astea, am inteles mai tarziu de cate zeci si sute de ori, Dumnezeu mi-a dovedit ca era acolo, langa mine, ma tinea de mana sau poate ca ma mai lua si in brate, ca sa nu ma prabusesc in ignoranta mea!
N-am inteles niciodata de ce atata grija, avand in vedere ca n-am avut in neamul meu nici foarte evlaviosi, care sa se roage pentru mine, nici eu nu faceam lucruri prea cuvioase. E adevarat, eram stapanit permanent de o constiinta care se voia curata, mi se parea trist sa injur sau sa gandesc urat la adresa altuia si mai ales, de cand ma stiu, am avut o slabiciune teribila pentru inocenta copiilor sau a oricaror vietati lasate de Dumnezeu (mai putin muste si ţânţari...).
Mai tarziu, desi casatoria mea a fost un adevarat miracol care i-a bulversat pe multi, si desi la aceasta casatorie si-a adus binecuvantarea dintr-u inceput, Parintele Cleopa caruia m-am apucat intr-o doara sa-i scriu o scrisoare, in nevrednicia mea, n-a insemnat catusi de putin ca m-am apropiat de biserica... Stiam ca Dumnezeu e acolo si ne iubeste, dar treburile mele erau parca in alte directii. Am plecat apoi printre straini si - nu stiu de ce - imi facusem un obicei ca in autobuz si in metrou, pana la locul de munca, sa spun pe dinafara Paraclisul Maicii Domnului, pe care il invatasem intr-o anumita imprejurare de cand eram tinerel... Nu concepeam sa urc in mijloacele de transport si sa nu fiu in gand cu acea rugaciune. Cu toate astea, faceam pacate fara de numar, fiind constient ca sunt in greseala!
Cand l-am cunoscut pe Parintele Pufulete (in Londra prin 2001), in ciuda faptului ca unii il gaseau deosebit de sever, mie mi-a fost ca un bland si bun indrumator. Lui, mai mult decat altora, ii datorez apropierea mea de biserica. Acum e inconjurat de multi preoti tineri, dar pe-atunci era singur la sute de oameni, care mai rataciti decat altii, si care navaleau in biserica precum calatorii intr-un han!...
Asa am inceput eu!... Unde voi sfarsi... Dumnezeu stie!...

Ca iti este greu sa stai in Biserica e una, dara daca omul continua ca el se roaga mai bine acasa, sau in grupul lui, deja a luat-o rau. (bine, nu a fost cazul aici). Dar am vazut destule cazuri de astea cand omul facea pe-a necajitul si de fapt arunca tot felul de sageti asupra ortodocilor, sau asupra Bisericii. Asta e problema, sa nu isi bata joc de ortodoxie si sa-si rada si de noi pe sub musteata.

... frumos.
am avut intotdeuna, de cand ma stiu un profund respect pentru preoti, medici si profesori (in acesata ordine). acum, deducand ca sunteti preot ... asa am dedsu, nici nu va mai pot vorbi la per-tu. :-)

despre inceputurile mele ... heheee, au fost multe, side multe ori m-am lasat. vraja vietii cotidiene mi se parea mai colorata si mai tangibila decat credinta.
dar, anul trecut am avut .. un sentiment, ca de trezire. tata, bolnav de cancer a intrat intr-o coma profunda si mama statea cu lumanarea la capul lui, abia mai rasufla.
am luat Paraclisul Maicii Domnului si l-am citit 7 zile la capataiul lui.
ceea ce s-a intamplat m-a surprins .... putin spus, poate nu credeti, dar, tata a iesit din coma si perfect constient s-a dat jos din pat si a spus ca mai are ceva de facut. a mai trait doua luni, timp in care s-a spovedit si impartasit.
de atunci, ma ocup indeaproape de pomeniri, de pomelnice la Sf Biserica, pentru el. Stiu ca numai Biserica te mai poate ajuta dupa moarte si de aceea tin din tot sufletul sa ii fie bine acolo unde e, si cred din suflet ca rugaciunile preotilor si bunul Dumnezeu il ajuta.
asa am inceput eu sa reiau calea bisericii dar nu ma pot lauda ca sunt o practicanta perfecta, sunt o pacatoasa, fumez, vorbesc urat si mai rau .... barfesc. incerc mereu sa scap cate putin din fiecare si mereu ma trezesc vorbind aiurea.
cam asta e cu mine.
si eu iubesc copiii si animalele, mi-e tare mila de batranii bolnavi si singuri si ... incerc din ce am, sa aduc cate un zambet pentru cine are nevoie de el.



intrebarea pe care am pus-o "cum ati fost la inceputurile voastre" se referea la cei care catalogheaza drept sectari sau troli pe toti noii veniti. pe ei vreau sa ii intreb daca tot prin aceste furci si incercari au trecut si ei cand s-au inscris pe forum.
deci dragii mei, asa sunt intampinati toti noii veniti? :-)
pe mine nu ma deranjeaza, impornanta e contiinta mea, nu ce cred altii despre mine, atata timp cat nu fac rau nimanui si nu denigrez.
va salut cu drag, si sper din suflet ca veti mai vorbi cu mine.
:-)

De-as fi avut in tinerete mintea de acum, probabil ca as fi devenit preot... Sau cel putin asa imi spune sotia, uneori...
Deductia ta nu e tocmai fireasca. E adevarat ca am vorbit 9 ani cu o fata pe care mama-sa pana la urma a rugat-o sa ma lase in plata Domnului si sa se casatoreasca cu cineva care sa fie in slujba lui Dumnezeu. Totusi am ramas prieteni foarte apropiati, copiii lor ii simt ca pe copiii mei si sunt convins ca si ea simte cam acelasi lucru pentru copiii nostri. Nu sunt preot si nici pe departe nu sunt vrednic de o asa confuzie!

atunci te rog sa ma ierti, nu am vrut sa te supar, am presupus ca fosta prietena de care ai spus ca este acum preoteasa, a devenit intre timp si sotia ta. de aici deductia mea.
dar ... toti putem spera la mantuire nu?