Intre medici si preoti - cine cu ce ne ajuta
 

Am tot urmarit de o vreme diverse discutii pe acest forum, ramase cam fara concluzie. Majoritatea discutiilor sunt canalizate pe paralela intre psihologi/psihiatri si preoti.
Am observat ca exista doua pareri contradictorii, dar nici una din ele nu aduce o solutie practica.
Asa ca am deschis acest fir ca sa ne lamurim putin cine si cu ce ne ajuta si la cine sa mergem. De asemenea poate am gasi impreuna solutii la unele dileme personale si ale societatii.

Cele doua pareri generale sunt:
1. Medicii nu sunt buni, medicina nu este ortodoxa - numai preotii ne pot vindeca
2. Medicii sunt buni si necesari, preotii nu ne pot ajuta decat putin

Legat de aceste doua pareri generale solutiile teoretice ar fi:

1. Preotii pot ajuta si vindeca, dar nimeni nu stie sa explice cum, nu exista organizat un cadru in care sa poti discuta un preot in afara slujbei. La spovedanie nu se discuta probleme ci numai pacate.
Medicii nu au pregatire teologica si nu sunt ai ortodoxiei.
Oamenii sa se duca la preoti.
Solutia: sa se stabileasca competentele preotilor, sa capete si o pregatire medicala, mai ales psihologie, sa realizeze cadrul in care un preot sa poata lucra cu cei care au probleme de sanatate (trupeasca sau sufleteasca): timp, spatiu, personal.

2. Medicii au pregatire medicala si sunt in masura sa ajute pe cei bolnavi. Solutia ar fi sa fie numai ortodocsi, sa scrie pe firma lui ca este si ortodox, sa nu foloseasca anumite terapii interzise de biserica, sa nu prescrie medicamente. Sa capete si o pregatire teologica.
As adauga aici si pe farmacisti.

Care solutie ar fi mai buna?

In toate discutiile pe care le-am vazut pe acest forum si nu numai, exista si medici care sunt impotriva medicinei si a confratilor lor. Si ma intreb atunci de ce au studiat medicina si cum isi vad ei lucrul in profesie, utilitatea. Cat de mult mai au incredere in ea si cum vad ei vindecare pacientilor fara medicina.

Problema este chiar foarte serioasa. Pot intra oameni pe acest forum si cititnd aceste discutii raman nelamuriti. Ma mai duc la medic? Ma vindeca preotul?

Exista si aceste campanii in multe tari si mai nou vad ca si in tara: tot felul de controale preventive, vaccinuri, profilaxe etc.
Medicii sperie tot mai mult lumea, vad boala la tot pasul si catastrofe.

Pe de alta parte specialistii vad tot mai des si peste tot numai boala, cancer, totul este rau, impotriva omului.

Omul de rand nu mai stie ce sa creada si sa faca in acest context.
Eu insami sunt foaarte chinuita sufleteste de aceasta situatie. Nu mai am incredere in nimeni si nimic. Sigur, ramane credinta.
Ramane biserica si rugaciunea. Dar este si spaima de boala. Si amenintarea ca daca nu te duci colo sau colo nu se descopera la timp nu stiu ce si e de rau.

In biserica preotii se roaga si cei care sunt credinciosi stiu ca asta ajuta si Dumnezeu si sfintii Lui ne ajuta.
La noi de ex. se citesc la Sf. Liturghie la cerere individuala rugaciuni pentru cei bolnavi, in doua momente ale slujbei. Se mai citesc rugaciuni dupa slujba, pentru diverse nevoi.
Exista si acatistele. La noi insa se citesc numai numele, la biserica la care mergeam in tara, scriai in acatist pentru ce te rogi si asa citea preotul: pentru sanatate, sau probleme in familie, sau reusita la examene, sau loc de munca etc.
Se fac slujbe de Maslu. Foarte bune.
Preotii sunt chemati la spitale, sau acasa la bolnavi.

Dar sunt situatii in care preotul nu stie cum sa ajute, sau nu are cum. Sunt situatii incare exista numai un preot in biserica, sau mai rau, unul la mai multe si nu are timp sa discute cu oamenii, nu are timp sa se duca peste tot.
Sunt situatii in care omul este zdruncinat sufleteste de diverse probleme si are nevoie sa discute cu cineva (se presupune ca preotul este cel ami de incredere pentru ca trebuie sa pastreze secretul) si nu numai o data. Si pentru asat este nevoie de timp si de un colt mai retras.
Preotul trebuie sa stie si el cum sa-l ia pe acest om, cum sa vorbeasca si sa se poarte cu el.
Exista situatii cand omul nu se simte bine nici in comunitate (biserica) (pentru ca cei din jur nu-l stiu, nu-l inteleg, sau nu-si vad de treaba lor, sau fac pacatele lor). Si omul este credincios si se roaga, dar nu se poate duce la biserica, se retrage dintre oameni.

Pe de alta parte medicii nu vad legatura cu biserica. Nu se stie ce/cate credinta au, cata incredere in credinta. Nu tin legatura cu un preot, nu incearca o conlucrare.

Tratamentele alternative (naturiste) de la ceaiuri si creme, pana la folosireaa unor tehnici si aparate speciale nu prea sunt acceptate de biserica dar nici de medici.

Si atunci (te) intrebi: cand ma duc la medic si cand la preot? Cine te ajuta intr-o anumita situatie si cum. Unele snu sunt acceptate de biserica, altele nu sunt acceptate de medicina/farmacie.

Nu discutam aici numai despre psihologie/psihiatrie, desi este foarte importanta, poate cea mai importanta, pentru ca majoritatea bolilor trupesti au la origine traume suflestesti si stres si cand esti bine si stabil sufleteste esti si mai bine trupeste si mai imun. Dar in multe situatii este valabil si inversul. Probleme trupesti te zdruncina si sufleteste.

Cele doua trebuie tratate impreuna.

Discutam si despre alte aspecte medicale: boli trupeste de toate felurile, boli genetice, handicapuri de toate felurile, bolile copiilor. O situatie aparte o constituie infertilitatea (dorinta si neputinta de a avea copii), sau dimpotriva protejarea (refuzul de a avea copii).
Cum rezolvam aceste probleme si cine ajuta mai bine?
O alta situatie este si transplantul de organe si tesuturi, transfuzia de sange. Se discuta pe larg in zilele noastre si suntem constransi chiar sa decidem ce facem trupul nostru, inca fiind pe picioare.

Iata ca sunt multe situatii care implica alegerea unei solutii si a persoanei/caii potrivite de rezolvare.

Personal inclin sa spun ca avem nevoie si de unii si de altii, dar intr-o conlucrare optima. Si BOR si medicina (inclusiv psihologia) trebuie sa fac pasi unul catre celalalt.

Sa nu uitam totusi: si preotii si monahii se duc la medic atunci cand sunt bolnavi. Si medicii se duc la preoti.
Se pare insa ca primii sunt mai stabili psihic...sau asa ar trebui sa fie.

Astept parerile voastre. Am pus si un sondaj.

Medicina tot de la Dumnezeu este.

Complet aiurea formulat sondajul.

Sfantul Luca al Crimeiii a fost si medic si episcop. Dumnezeu ingaduie sa fim bolnavi sau sanatosi cu un scop. Trupul este templu al Duhului Sfant si trebuie ocrotit. Dar trupul sanatos cu un suflet bolnav este de asemenea demn de mila. De aceea, un preot spunea sa ne fie mila si de cei bolnavi, dar si de cei sanatosi, caci cu totii pot cadea in ispite.

Oricat ma gandesc , oricat incerc sa intorc pe toate fetele raspunsul acesta ramane “la preot “. Atata timp cat psihicul are stabilitate , e linistit , trupul lupta mai usor cu bolile , pe unele le-am accepta si trata cu usurinta considerandu-le parte din canonul nostru. Ma gandesc cu tristete la accidentul din Apuseni, e singurul care-mi vine acum in minte, un avion cu doctori care au privit cum neputinta cum cei doi grav raniti se sting fara sa-I poata ajuta, neavand ceea ce le trebuie. Ma gandesc pentru o secunda daca acolo in avion ar fi fost un preot, cele doua suflete ar fi plecat la Domnul cu “medicamentul “ care le-ar fi fost de folos, rugaciune , spovedanie…Viata e atat de fragila , trece atat de repede, timpul e atat de pretios …..

Am citit postul cu care se deschide acest thread si pot spune cu multa maturitate ca sunt efectiv spulberat de iluziile si falsitatea pe care oamenii si le fac despre adevarurile din aceasta lume .
Viata aceasta atit de comp[licata si atit de grea este in esenta ei simpla si frumoasa dar... dar, daca doar am trai in Hristos.
Eu insumi am postat cu numeroase ocazii ca falsitatea trairii duhovnicesti este uimitor de frecventa in ziua de astazi , mai ales, mai ales, la cei care-si spun ca sunt crestini .
Fratilor, daca spunem ca noi credem in Hristos, pai nu mai avem nimic de spus mai departe. Nici un cuvintel mai mult . Pt. orice cuvint spus mai mult ne situam in postura bagata de seama de Hristos care spune ca vorbirea noastrasa fie ce este da, da, si ce este nu, nu, ! ca ce este mai mult decit atit, este de la diavol !
Deci, ori credem si cu asta am terminat, ori defapt nu credem si incepem sa dam argumentele lumii acesteia pt. existenta umana : sociale, medicale, stiintifice, psihologice, civice, profesionale, habituiale, s.a.m.d.
Cum pot eu sa ma gindesc ca :
- medicina nu este ortodoxa sau nu este buna , cind avem ca si garantie cuvintul marelui Vasile vis-a-vis de cine este si ce vrea medicina oficiala, institutionala, academica si nu cea draceasca. Vuindecatori isi zic sau se cred multi, dar rinduiti de Dumnezeu numai anumiti sunt .
Si sa nu uitam nuanta chiar aratat de o sora de curind : nu medicina este ortodoxa ci cel care o practica !


Voi continua, subiectul este deosebit de interesant !

@AlinB - esti liber sa-ti spui parerea
Eu asa am gandit si asta am vrut sa aflu, ca o concluzie a atator idei citite si auzite.

@Samy02 - nu cunosc cazul, decat in linii mari. Am inteles ca nu s-a intervenit la timp (n-au avut avion special dotat). Acei oameni ar fi fost salvati daca ar fi avut interventie acolo - echipa de medici.
Nu stiu sa spun despre credinta lor. Nu stiu de ce spui tu ca ar fi trebuit sa mearga la Dumnezeu si pentru asta le-ar fi trebuit un preot. Noi nu stim voia lui Dumnezeu (nici in acest caz, ca nici in alte milioane si miliarde). Poate ca nici nu trebuiau sa mearga la cer, pentru ca mai aveau inca treaba pe pamant si erau tineri. Un preot ar fi putut sa-i ajute doar in doua ipostaze: rugandu-se in biserica pentru ei, mereu, sau, daca ar fi fost acolo cu ei - sa se fi rugat pentru ajutor sau sa ii spovedeasca inainte sa inchida ochii (daca a mai fost timp).

@Zaharia2009 - acest fir de discutie a avut la baza si anumite comentarii inclsuiv ale tale de pe un alt fir deschis de Fallen despre vise si cosmare (printre alte discutii de pe acest forum si nu numai). Acolo chiar se intelege din postarile tale ca desi esti medic te impotrivesti insistent medicinii si confratilor tai. Am fost foarte uimita si nelamurita in atitudinea ta.
Si n u esti singurul. Mai este un caz de medic pe acest forum a carui pozitie nu o inteleg.
Aici nu se pune problema de a crede sau nu. Se pune problema ca biserica si multi credinciosi se opun cu vehementa medicinii.
Si eu as spune ca si medicina a fost data de Dumnezeu.
In mod normal da, cel care practica medicina ar trebui sa conclucreze cu ortodoxia, cu Dumnezeu. Dar practica arata ca proceduri si tratamente intregi sunt refuzate de biserica, ramuri intregi ale medicinii!!! Nu medicii sunt criticati ci procedurile si descoperirile stiintifice.

De ex.: psihologie/psihiatrie, ecografii si alte investigatii, medicamente alopate, endocrinologie, ginecologie, genetica, obstetrica. Deci nu se vorbeste de medicul X-ulescu ci de aceste ramuri intregi sau tratamente medicale.

Si problema este serioasa, chiar grava, pentru ca oamenii nu stiu pe ce cale sa apuce. Nici una dintre cai singura nu functioneaza.
Preotul nu poate trata singur, nu poate pansa rani, nu poate plomba dinti, nu poate face operatii, nu poate aduce copii pe lume. El are menirea sa.
Asa cum nici medicii nu pot face mare lucru fara ajutorul credintei, al lui Dumnezeu.

Am citit nu demult o carticica scrisa de un preot (nu mai stiu ce pozitie ierarhica are) rus, in care spune clar ca in cazuri de boli psihice preotii nu pot lucra singuri, este nevoie de tratament medical. Omul poate face rau siesi, preotului, celor din biserica.

Ideal ar fi sa existe oameni deosebiti, cu har de la Dumnezeu care sa fie si preoti si medici, sau sa existe cabinete in care sa lucreze si preot si medic.

Si legat de credinta mai pun o intrebare delicata:

Ce este mai bine sa faci: sa te duci la consulatii preventive de boala (care acum sunt la mare moda), sau sa te rezumi la credinta ta in Dumnezeu si sa te gandesti ca pe tine El te va ocroti de boala?

Dintr-o mare dragoste pt. zidirea sa Dumnezeu a dat citeva, doar citeva reguli, simple si esentiale pt. vietuirea buna a oamenilor . Ei, pe acestea trebuie sa le aplicam minut de minut ca sa traim mult si sa ne fie bine . Acestea sunt : toata viata noastra trebuie traita cu dreapta socoteala (si am explicat cu alte ocazii ce vrea aceasta sa insemne... se gaseste in postarile mele anterioare) si in buna rinduiala . Iar inafara de aceste doua imperative trebuie sa stim ca fiind fii lui Dumnezeu, in toate situatiile si la tot lucrul si in toata lucrarea noastra trebuie mai intii sa facem tot ce tine de noi si apoi obligatoriu sa il lasam pe Dumnezeu sa lucreze dupa vrerea Lui rugindu-l sa-si faca voia (conform "Tatal nostru").
Procedind intotdeauna astfel sigur ne vom mintui !

Asadar, daca lucrez intr-un mediu periclitant(toxic din orice punct de vedere : chimic, fizic, stresant, suprasolicitant fizic, etc, etc) atunci este de datoria mea sa ma arat periodic medicului.Dar chiar si prin obligatiile locului de munca(sau a contractului de munca) sunt de multeori constrins sa fac asta. Dar daca nu, atunci nu are rost sa il primesc pe diavol si sa accept ce imi da el de lucru pina ajung sa ma smintesc, sa tremur de frica si sa nu mai fac nimic altceva decit controale preventive ca vezi doamne ca nu cumva sa ma imbolnavesc.
Dar tot satan poate lucra si in celalalt sens, de a-mi pune nadejdea bolnavicioasa in Hristos ca orice si oricum voi face, El tot ma va scapa de orice... sau macar de cele mai grele !
Chiar am atras atentia cu mai mult timp in urma ca noi nu ne facem ortodocsi ca sa nu ne imbolnavim de cancer sau daca cumva ne reuseste sa ne imbolnavim, in cele din urma va face Hristos ceva si cumva-cumva ne va scapa. Pai tocmai crestinii cei mai sirguinciosi, habotnicii (cum spun unii parelnici) se imbolnavesc de cancer. Vezi sfirsitul marelui Paisie aghioritul, al staretului Ioanichie Moroi(staretul parintelui Cleopa), al Mamei Blondina,al lui Antonel si asa multe si nenumarate exemple de ortodocsi sadea, de mare talie !
Asadar, atit credinta falsa, netemeinica si din mindrie ascunsa (ca de, nu sunt eu ortodox, nu sunt eu al lui Hristos, ca atit il rog eu pe Hristos pina ce ma va izbavi !) ca nu avem cum sa patim vreun pocinog, adica, credinta desarta, ca si necredinta (bai, sa lasam povestile astea cu Dumnezeu ca le stiu eu ca daca nu ma controlez periodic sa depistez la timp boala pot muri de nu ma vad !) sunt lafel de mortale.
Ia sa ne aducem aminte de marele, marele de tot exemplu al sotului sorei noastre de forum STASILENA, de profesorul de sport Vasile, care a facut un cancer osos, operat si protezat in Austria (in etapa aceasta el a facut ceea ce tinea de el : s-a aratat medicilor, cum spune marele Vasile)dar care la prima recadere a inteles deosebit de profund ca voia lui Dumnezeu este sa il ia la El si de atunci nu a mai mers ca zabaucul, ca disperatul, ca deznadajduitul iar si iar prin medici si spitale ci din clipa aceea a mers la masluri si mai abitir, s-a spovedit de toate, toate, pacatele si s-a impartasit saptaminal, pregatindu-se si rugindu-l pe Dumnezeu sa faca ce ii este lui spre folos si mintuire .
Iar din descrierea sotiei despre cum au decurs cele 3 zile de tinere in sicriu, inmormintarea si schimbarile lui la trup si la chip am inteles cu totii(desigur, cei care au si voit sa inteleaga) semnele si minunile dumnezeiesti facute cu el.
Ca de aceea activam aici pe forumul ortodox (cel putin asa cred eu !) ca sa ne folosim cu adevarat unii de altii, sa sporim in viata duhovniceasca citusi de putin ajutati de ceilalti si sa ne fie de folos la mintuire... si nu doar sa birfim, sa facem sondaje sau sa ne jignim ?!

Eu nu sunt impotriva medicilor consacrati, academici si nici a tamaduitorilor care folosesc tehnici ,metode si leacuri adecvate zidirii umane, ingaduite de biserica.
Medicina umana este extrem de tinara. In forma ei de astazi, asa cum o cunoastem noi astazi pe ea si si pe medici, ea nu are mult peste 150 de ani(de cind s-au conturat stiintele fundamentale ale medicinii contemporane : anatomia, fiziologia, fiziopatologia, morfopatologia, farmacologia, neurologia, endocrinologia, genetica,biologia celulara, etc, etc.) dar inainte de aceasta existau vindecatori autorizati de diverse scoli si intariti in actiune de biserica .
De ce spun acestea ? pt. ca intre preoti si medici exista o mare asemanare: preotii se roaga si Dumnezeu primeste (rugaciunile, desigur, si implineste cererile) iar medicul lucreaza dar numai/insusi Dumnezeu vindeca . Ei, oamenii, din ei insisi nu sunt si nu pot nimic, ci PRIN ei se infaptuiesc lucrarile l;ui Dumnezeu.
Ori prin cei care nu au o lucrare curata sau se ating de ce nu este al lor, nu le este ingaduit (a se vedea si pilda nemuritorului Iov, in care Dumnezeu a ingaduit satanei orice, mai putin de a se atinge de sufletul lui !) nu are cum ca Stapinul sa binecuvinteze a lor facatura. Ba chiar mai mult, te poti alege si cu cine stie ce "beneficiu" nesperat sau poti vedea ca nu ai nici un folos, altul decit timpul si banii pierduti.
Dealtfel, se stie la fel de clar ca satan nu poate vindeca, in sensul real al cuvintului .

Dar intotdeauna si in orice actiune vrei sa intreprinzi trebuie sa te ingrijesti mai intii de suflet si apoi de trup. Mai intii te sfatuiesti cu duhovnicul si iei sau nu binecuvintare(indiferent de ce lucru este vorba) si abia apoi te apuci sa implinesti. Doar cu binecuvintare esti sigur ca urmezi calea dreptei socoteli si a bunei rinduieli.
Vai de duhovnicii care in taina spovedaniei nu fac decit numaratoarea pacatelor penitentului si nu vorbesc despre toata viata crestinului si nu il invata vietuirea in Hristos (ca din alta parte nu mai are de unde invata !) si nu il indruma la orice nevoie ar avea . Sau, vazind ca nu se pricepe nu incepe de graba sa invete el insusi priceperea in treburile acestea ori nu renunta la duhovnicie, recunoscind ca pe asta nu poate sa o implineasca cum trebuie. Vai de el, ca atunci este vorba de mindrie .
Vedeti, ca de asta se feresc calugarii sa ajunga preoti duhovnici, pt. ca jugul este tare greu iar ei stiu bine asta, iar prin comparatie, preotii mireni se imbrincesc, dau buzna si se sapa unul pe celalalt ca sa devina preoti si duhovnici de parca ar fi miere pe piine si ar merge totul de la sine .

In alta ordine de idei, preotilor nu le trebuie sa fie buni psihologi. Nici un duhovnic mare nici habar nu au avut de psihologie dar au avut credinta tare, tare de tot in Dumnezeu si au fost rugatori neincetati pt. ei si pt. turma catre Hristos .
Citi ani vechime are psihologia pe linga casa omului / Dar ortodoxia ?
Cita psihologie credeti ca a cunoscut parintele Paisie Olaru, dar parintele Papacioc, dar parintele Irodion de la Lainici, dar Calinic de la Cernica, dar Daniil Sihastru, dar Paisie Velicicovschi, dar Paisie aghioritul... si asa putem continua pina miine insirind nume. Dar cunosteau cuvintul si lucrarea lui Dumnezeu. Ei se rugau cu credinta mare, cu tarie si neincetat si Dumnezeu implinea .
Dar preotii din ziua de astazi, care alearga sa faca, asa cum spun de nenumarate ori, biserici, cancelarii, azile, cantine, sanatorii, gradinite, crese, scoli de arte, ba se cred indreptatiti sa fie si profesori de religie,pelerinaje la rind, si cite si mai cite... cind credeti ca se roaga pt turma lor asiduu? Noaptea cind stau cu buricul in sus frinti si biruiti de cele ale lumii?
Cu parere de rau o spun ca asa cum exista multi doctori prosti, profesori la fel de "renumiti", ingineri, constructori, bucatari, croitori, manageri,juristi, militari, marinari si chiar si ... tractoristi, tot asa exista si preoti care nu vor sa lucreze cu marele dar primit la hirotonie, talantul sau, harul lui Dumnezeu dupa cum trebuie si ca astfel se pericliteaza si pe el, dar trage cu el si toata turma.
Gheronul Cleopa spune in una din cartile sale cum ca avind un asemenea duhovnic mergem in fundul iadului cu el cu tot .
In sfirsit, este mult de vorbit despre preotie ca si despre medici si nu incape gluma in discutia aceasta deloc. Dar de, fiecare isi alege in lumea aceasta ceea ce doreste si lucreaza dorirea sa exact ca si in pilda evenghelica a talantilor . Toti il primim , dar tot toti lucram diferit cu ei !


Faca fiecare ce o crede de cuviinta ! Este loc in lumea aceasta pt. toti si desi toti venim din acelasi loc aici pe pamint, de intors nu ne mai intoarcem toti in acelasi loc deoarece la mijloc se baga vointa si libertatea noastra, adica nu mai si dorim toti la fel !

Pana la urma nu se inteleg nimic din mesajul tau (@Zaharia).
Nu se intelege parerea ta clara. La cine ar trebui sa mergem?
Amesteci medicul, cu diavolul, cu obligatia sau nu de a merge la control preventiv.
Nu se intelege nimic.

Pe urma nu-ti plac lucrurile clare si te deranjeaza ca incerc si eu si altii in alte imprejurari sa lamuresc/lamurim niste lucruri care se tot plimba aiurea de la unul la altul.
Vad ca deja exista mai multe pareri intr-o anumita directie.

Pe urma spui ca preotii si duhovnicii nu au nevoie de psihologie. Dai si exemple.
Eu iti spun altceva: ei nu stiu psihologie, este adevarat. Nici nu au scoala unii, de teologie ce sa mai vorbim.
Dar sunt unii care stiu sa umble si sa se poarte si sa vorbeasca cu oamenii. In mare parte probabil de la natura, de la caracterul si temperamentul lor.
Altii nu stiu.

Tu tot ii dai de exemplu pe par. Cleopa si Paisie Olaru si mai nu stiu care.
Nu-i cunosc. Chiar il numesti (nu stiu de ce) gheront, pe cel dintai.
Am citit un pic ce este pe net legat de parintele Cleopa si m-am ingrozit.
Pe mine m-ar fi pierdut din ortodoxie imediat si definitiv daca ar fi facut asa cum a facut cu altii: tipa, ii facea criminali si mai stiu eu cum, si sfaturi foarte aspre (de manastire si mai rau).
Am mai spus in nenumarate randuri. Poate ca unii mai tari de fire se duceau la el si il placeau asa.Altii nu.

Eu l-am cunoscut pe parintele Galeriu. Un sfant. L-ai cunoscut direct? Ai stat vreodata sa discuti cu el,s a te rogi cu el? Ai citit ceva scris de el?
Ei afla, ca el este cu totul altfel si avea biserica plina pana in noapte. Si a facut multe pentru multi, concret.
Nu era cu sfaturile absurde si nici nu avea harul vederii inainte (ca par. Arsenia Boca - am inteles el te stia de cum te vedea ce probleme ai si iti spunea si de viitor).
El era cu iubirea. Atat spun.

Si da, noi credinciosii trebuie sa avem si nadejde si credinta in Dumnezeu si sfantii lui. Ei au facut si fac mereu minuni. E nevoie sa ne rugam pentru sanatate si nu este gresit. Daca n-am stii asta, n-am mai fi credinciosi, nu ne-am mai duce la biserica. Ne rugam la Ei si Ii iubim pentru tot ne dau, inclusiv sanatate. De ce este gresit asta?

Repet, nu inteleg ce vrei sa spui, pentru ca tie de fapt totul ti se pare rau, orice drum, orice profesie, orice om. Toti sunt rai.
Nu inteleg exemplul cu acel om, Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca.
Si fiecare se imbolnaveste sau nu. Asta este alta treaba. Ca unii s-au imbolnavit de cancer nu inseamna ca pentru ca erau foarte buni credinciosi.
Le da boala cateodata si la unii mai credinciosi, cateodata la altii necrednicosi. Depinde.
La fel ca si copii. Le da la unii total nepotriviti sa aibe copii si nu le da la altii care ar fi foarte buni parinti. Depinde. Nu sunt reguli fixe.
Numai El stie cui si ce si de ce da sau nu da ceva.

-l-a numit Gheron fara t adica parinte -si altii sunt numiti gheron:
Gheron Iosif Vatopedinul, un sfânt contemporan: http://ziarullumina.ro/documentar/gh...nt-contemporan

-Parintele Cleopa a pastrat invatatura sfintilor ,invatatura ortodoxa,chiar daca era mai categoric

Parintele Cleopa Ilie - cuvant-catre-tineri
https://www.youtube.com/watch?v=w1PQHaqveNs

-unde auzi tu ca-i face criminali si mai stiu eu cum? chiar le da sfaturi foarte folositoare pt suflet,mantuire

Sora, iarta-ma !
Fiecare in viata lui se lipeste de cite un duhovnic, mai aspru, mai dulce, mai aerian sau mai marin . Nu are importanta f. mare stilul duhovnicului.
Criteriul esential de alegere al unui duhovnic este unul simplu: duhovnicul cel mai bun pt. tine crestine este cel care prin lucrarea lui te odihneste, te linisteste si iti seamana pace in suflet.
Dar a semana pacea in sufletul cuiva nu insemneaza a-l cauta intre cornite si a se lasa duhovnicul condus si sfatuit de penitent. Intotdeauna si in orice imrejurare cornitele nu se mingiie ci se reteaza cu cea mai mare hotarire .
Si in sustinerea acestei pareri(in mod absolut simplu... si nu simplist !)am dat de nenumarate ori exemplul medicului care pt. a inlatura raul din trup chinuie, in aparenta, bolnavul. Raul se scoate tot cu rau, altminteri acesta biruieste pe oricine ! Stind la capatiiul bolnavului in suferinta si mingindu-l pe crestet si vorbindu-i eufemisme si metafore nu vei realiza decit pierderea sigura a pacientului.
Chiar mi-aduc aminte despre parintele Rafail Noica (nu stiu daca acest parinte iti este pe plac sau mai mult ti-ar place maica Tereza, de exemplu ! sau poate Dalai Lama)si despre vremea cind mai spovedea si mireni ca le spunea sau mai bine zis ii avertiza de la inceput : eu te primesc la mine la spovedit daca sti ca faci canon(iar in acest caz canonul nu insemna Ingerelul, Ceresc Tata si trei cruci mari batute pe piept) dar daca sti ca nu faci dute pe la preotii mireni deoarece nu tu imi pui conditii mie ! Tu cauti sa te "vindeci" !
Adica, duhovnicul bun este cel care te ajuta sa sporesti de la perioada la perioada, sa te indrepti , sa dobindesti cu adevarat trairea in Hristos si nici decum cel care te indreptateste pe motiv ca vezi doamne te vei pierde si nu vei mai veni la biserica.
Venitul la biserica si trairea autentica ortodoxa este fix treaba fiecaruia, numai daca vrea . Iar un preot, fie el chiar si mirean, trebuie sa faca distinctia clara, precisa, corecta intre meserie si misiune in slujirea lui.
Spune Evanghelia cum ca credinta vine prin auz. Ori daca tu tot auzi la sfintele slujbe cuvintele apostolilor si ale lui Hristos, ca si ale sfintilor, dar tu nu vrei sa iei seama si nu vrei sa te indrepti si sa o rupi cu pacatul (in fiecare minut altu si in fiecare zi acelasi !) ce astepti crestine, sa fi mingiat pe cornite si sa fi luat cu frumosul ca sa nu-ti deranjezi metabolismul neuronal ?
Si daca, sa zicem, ca toata viata nu vei avea aceasta sansa, sti unde vei ajunge ? Si tot nu te infricoseaza si tot nu te pune in miscare aceasta ultima idee ?
Dar cind esti la doctor in urgenta(tot asa cum suntem si cu sufletul de cele mai multe si mai multe ori) si sti ca ai putea sa si mori, ce faci ? Te dai jos de pe masa si spui : eu plec, mai, pt. ca medicul acesta este cam dur si nu imi place, nu este pe temperamentul meu ?
Desigur ca nu faci asa crestine ! Lucrul acesta nu ti-l permiti decit cu Dumnezeu si slujitorii sai .
Si atunci, chiar nu ne punem mai intii intrebari despre noi ? Cine suntem defapt si ce dorim ?
Nu ! Pt. ca satan nu ne da voie la asa ceva, ci ne invata ca mai intii sa punem conditii celuilalt . De ce ? Vai, dar atit de simplu este ! Pt. ca lumea nu incepe cu noi... lumea obligatiilor si a indatoririlor si a ascultarii si a supunerii si a rabdarii s.a.m.d., ci cu celalalt !

Cit de simplu este !!!
Si daca asta semanam, ce credeti ca vom culege ?!
Ceea ce deja vedem: angoase permanente, neliniste, de pace nici nu mai vorbim, lipsa dragostei, pt. ca de iubire iarasi nici nu mai vorbim, caracterul dificil, temperamentul instabil, lipsa tariei duhovnicesti, absenta trezviei... si cite si mai cite. Toate "margaritare de pret" pe care insa altii le arunca defapt.

Dar bunul simt ce iti spune tie, sophia? Tu cum procedezi in cazuri practice? Cand ai dureri la o masea, te duci la preot sau la dentist?
Vad ca stilul intrebarilor, cu care ne-ai obisnuit, a ramas neschimbat, desi au trecut multi ani de cand tot pui intrebari de acelasi fel pe forum. Chiar nu ai primit nici un raspuns, din care sa desprinzi niste lucruri esentiale, pe care sa ti le insusesti, de te repeti iar si iar?!?
Scuza-ma, dar eu nu cred ca ai asa o dilema, la cine sa mergi, la doctor sau la preot. Un bolnav, cu cutitul la os, se smereste si cauta ajutor de oriunde: mai intai de la medic, apoi de la preot, sau vice versa.
Practic cel mai usor e sa ajungi sa te rog la Dumnezeu mai intai, caci timpul lung de asteptare, pana obtii o ora la medic e mare in vest, depasind cateodata 2-3 luni. Si ce poti face in rastimp? Te rogi!
Dealtfel in viata unui om exista doua feluri de boli in decursul vietii: multe boli de care te vindeci si una singura de care mori.

Dar ca sa dau si eu un raspuns la intrebarile tale (din punctul meu de vedere artificiale):
Pe scurt: Povesteste cineva, ca s-a dus la medicul sau. Acolo a intalnit o calugarita, care ii povesteste acestuia, ca este bolnava si ca medicul oncolog ii spusese ca mai are 6 luni de trait.
Dupa mai bine de 6 luni, aceasta persoana se duse iar la medic si aducandu-si aminte de acea calugarita, il intreba pe medic ce s-a intamplat cu ea. Medicul ii raspunse, ca timpul de trait pe care i-l apreciase ca l-ar avea de trait se scursese, si ca acum traieste din mila lui Dumnezeu.
Ce concluzie tragi tu de aici, sophia? Cine e mai mare: medicul sau Dumnezeu? Practic, cand apelezi la preot, apelezi la mila lui Dumnezeu, caci preotul nu vindeca pe nimeni, nici chiar pe el insusi, ci Dumnezeu!

Problema e pusa stupid, pentru ca in functie de situatie, poti merge ori la unul, ori la altul, ori pe la fiecare.

Sau pe la niciunul: ex. iti curge instalatia si atunci cauti un instalator, nu preot/doctor/farmacist/psiholog.

Si desi sondajul e facut prost din punctul asta de vedere lasa oarecum o portita si pentru normalitate, directie in care, se pare, se indreapta alegerea majoritatii.

Simplu şi la obiect.

1. Tu ai votat in sondaj?
2. Parerea mea am spus-o in mesajul initial, dar cred ca nu cine nimeni cu atentie (ca de obicei).
Deci eu merg la ambii. Totusi am unele dubii si asta pentru ca vad si alte opinii in jur care deruteaza.
Acest fir si sondaj l-am deschis insa si pentru altii. Am vrut sa lamurim niste lucruri aici.

Exista oameni care nu se duc la medici, la tratamente. Se duc numai la biserica si se roaga. Si obtin si asa macar o ferire de boli, daca nu si vindecare. Credinta muta si muntii din loc, se spune.
Totusi in acest caz ma intreb de ce unii oameni foarte buni in credinta (monahi, preoti) sufera de boli grele. Unde este problema? Caci nu la credinta lor...
Biserica insasi nu accepta anumite sepcialitati medicale, anumite tratamente.
Multi oameni refuza tocmai din acest motiv.

Alti oameni se duc numai la medici. Nu mai explic.

Altii aleg alte feluri de tratamente (naturiste), mai mult sau mai putin acceptate de biserica.

Si am mai pus o intrebare, dar vad ca nimeni nu o ia in serios (in cazul in care o citeste):

Mergem la control preventiv, sau ne incredem in Dumnezeu ca ne fereste de boala.
Voi cum faceti?

Si Anca, sa-ti dau exemple de forum: exista oameni (din care vreo doi medici) care refuza medicina.
A mai fost o discutie legata de tratament pentru o anumita boala femeiasca (ovare polichistice). Au sarit multi in sus ca tratamentul medical nu este bun, desipe multe femei le vindeca, sau macar le ajuta (si pot avea chiar copii). Ei prefera tratament naturist. Dar nimeni n-a dat exemple concrete.

In cazul infertilitatii biserica si multi oameni pe aici se impotrives medicinii, desi sunt atatia copii sanatosi nascuti cu ajutorul medicului. Ei nu, mai bin este sa nu te duci la medic. Si in multe cazuri copilul nu vine nici dupa ani de rugaciuni.

Nu stiu de ce te iei de mine personal. Mi se pare un subiect foarte important.
Te rog urmareste si sondajul si vezi ce opinii diverse exista.

Tu nu vrei sa ajungi la o concluzie, ci vrei sa arati ce diversitate de opinie exista.

La sfarsit, tragi concluzia: nimeni nu a reusit sa ma lamureasca cum e bine, fac cum stiu eu.

Eu n-am votat si una si alta pentru ca se enumerau printre medici si psihologi care nu au niciun rol constructiv in mantuirea sufletului ci chiar si-l pierd.

Zici ca e scientologia aici.

Pai sa se sesizeze sophia si sa mai bage o optiune "psihologii duc la pierderea sufletului".

Sa se vada, asa, diversitatatea de opinii.

Nu stiu ce vrei de la mine.
Am deschis o discutie ca sa lamurim niste lucruri care s-au imprastiat pe mai multe fire de discutie.
Ca sa putem aduna informatiile necesare unei concluzii am pus si un sondaj.
De fapt care este problema ta?
Ai votat?

Nimeni nu vine aici sa spuna niste adevaruri. Nimeni nu stie exact. Fiecare face cum crede el.
Si psihologii fac parte din personalul din domeniul sanatatii.
Dar uite cu ocazia asta se vede ca unii neaga apriori ramuri ale medicinei. Or fi fost macar vreodata in viata lor la un psiholog?

Si sa nu confundam cu psihiatrii (ei sunt medici): aceia trateaza!
Psihologii doar asculta, doar discuti cu ei. Dar nu fac tratamente, nu prescriu medicamente, nimic.

Chiar. Nici duhovnicul nu face nimic. Doar discuți cu el. Și uneori (culmea!) trebuie să faci ce zice el.

Concluzia pentru tine, personal, se trage in baza unei analize personale, nu prin votul altora.

Nu pot vota la ceva facut complet aiurea.
Am scris ce cred si cred ca iti dai seama ca nu se potriveste nici pe departe pe sondajul tau.

Spui asta cam la orice subiect disputat.
Si in consecinta, ca de fiecare data, vii cu ideile tale, pleci tot cu ele, nimic mai mult.

Sa-ti mai scriu si tie separat? Eu una ma duc si la biserica si la medici, desi la acestia din urma nu m-as duce.

Eu as spune ca psihologul si duhovnicul fac cam acelasi lucru, dar prin unghiuri diferite: unul prin prisma stiintei, altul prin prisma bisericii. Si nu rareori ar trebuie sa conlucreze ca sa ajute oamenii.
Problema este ca multi au nevoie sa discute niste probleme si nu au cu cine. Acele discutii le mai clarifica gandurile si sentimentele, le mai arata poate cai de rezolvare.
Si daca un psiholog iti ofera timpul necesar si ambientul, duhovnicul nu poate. Nu are timp in primul rand.

Mai Alin, tu chiar esti turc? Nu stiu unde veyi greseala. De ce nu scrii asta?
Eu asta am vrut sa fac. De ce nu faci si tu altul si vedem care este mai bun?
Tu ce ai vrea sa afli de fapt, altceva decat mine?
Uite-te si tu in statistica: unii se duc numai la medic, altii numai preot, altii si la unii si la altii. Este asa greu sa spui parerea ta? Te duci la medic sau la preot cand esti bolnav, sau chiar preventiv?
In fine, am tot explicat aici ideea. Nu vrei sa intelegi, nu mai intra pe fir.

Adica ce analiza personala sa fac? Pe ce?
Chiar nu intelegi problema, tema discutiei?

Nu prea.
Reperele sunt diferite.
DACA psihologul e crestin (rareori) s-ar putea sa aiba o abordare asemanatoare cu cea a duhovnicului.
Psihologul nu-ti poate da dezlegare sa te impartasesti.
Si altele.

Stiu duhovnici care au. Adica nu au, dar isi fac.
Si sigur, daca ar fi platiti la ora pentru asta, cred ca ar fi si mai multi.

Sophia, cu tot riscul de a fi inteleasa gresit, as vrea doar sa punctez ceva: sunt unii care merg la medic si / sau la preot ca la un vrajitor sau ca la un guru atotputernic, care sa le ia durerea, necazurile, bolile, problemele existentiale cu mana, sa le ofere raspunsurile la toate intrebarile si sa ii faca din neoameni oameni. Or medicina e sigur si ea limitata. Si nu e vorba doar de asta, ci de faptul ca exista o conlucrare medic-pacient, asa cum exista o conlucrare duhovnic - credincios. Ca daca medicul imi zice sa iau doua pastile pe zi si eu nu prea il ascult, nu imi e de folos vizita medicala. La fel si daca zice duhovnicul sa tin post si sa ma rog si eu nu fac, atunci iarasi nu mi-e de folos.

Iar in cazul preotului, lucrul care nu poate fi uitat este ca acesta, oricat de slab pregatit ar fi / ni s-ar parea, are harul de a ierta pacatele, pe care nu il mai are nimeni altcineva. Fireste, pentru persoanele care doresc sa li se ierte pacatele, nu asa sa iscodeasca preotul, sa vada cat timp liber / disponibilitate / pregatire duhovniceasca / intelectuala are.

Biserica nu e in niciun caz in relatii ostile cu medicina, multe biserici au pe langa ele niste cabinete medicale, spitale... sa nu uitam ca vasiliadele, acele complexe de asistenta sociala, au fost infiintate pe langa niste biserici. Multi sfinti din calendar au fost medici. Iar credinta noastra ortodoxa este una foarte cumpatata, la noi nu se intampla ca la unele secte sa fie interzise pe motive religioase transfuziile, transplantul de organe... Cu fertilizarea in vitro ti s-a tot explicat pe alte topicuri ca nu este acceptata de Biserica, deoarece presupune inevitabil eliminarea unor embrioni, adica avorturi.

@glykys

Doar o intrebare: tu pentru ce te duci la medic si/sau preot?
Ce astepti de la ei?
Si mai exista conlucrarea intre medic si preot pentru a vindeca un pacient.
Asta mi se pare cea mai importanta.
Exact n-am inteles pozitia ta.


Biserica are cabinete medicale?
Da stiu de bolnite (pe lanaga manastiri). Vasiliade exista la noi in ziua de azi?
Stiu ca exista niste asezaminte cu ceva ingrijire medicala pentru saraci (de ex. Cristiana). Alea sunt vasiliade? Nu stiu bine ce erau vasiliadele.
Si este foarte bine. Dar eu ma refeream aici la altceva. Nu ma implicam la implicarea bisericii in social.

Si am mai spus: multi sustin ca unele tratamente si ramuri ale medicinei nu sunt ortodoxe, sunt respinse de biserica. Sa le enumar iar: medicamente, ecografii, femeia sa nasca la domiciliu si fara personal medical, psihologie/psihiatrie si transplantul de organe a fost pana nu de mult respins de biserica, etc. Nu am timp acum sa-ti dau link-urile la aceste discutii.

Sophia, nu stau acum sa iti raspund la toate intrebarile tale, doar iti atrag atentia ca opiniile lui X si Y de pe forumul crestin ortodox nu reprezinta opinia oficiala Bisericii Ortodoxe Romane, ci doar parerea lui X si Y.

Biserica Ortodoxa Romana - ca institutie, zic - nu a interzis niciodata medicamentele sau ecografiile sau nasterea la spital, Doamne, fereste! Una e ca ortodocsii X, Y, Z din BOR nu sunt ei personal de acord, din anumite motive, cu medicamentele sau cu ecografiile, si alta e parerea oficiala a Bisericii, care, in principiu, nu isi baga nasul in treburile medicinii.

Cat despre transplantul de organe, Biserica are o luare de pozitie oficiala - http://www.patriarhia.ro/ro/opera_so...ioetica_3.html.
La fel si in privinta avortului si a eutanasiei - a se vedea aceeasi pagina.

Hristos vindeca sufletul si trupul impreuna , asa cum e numit de Biserica , doctorul sufletelor si al trupurilor si vedem in Scripturi.
El lucreaza si prin preot , doctor , pacient , toti cei de aproape sau departe implicati dupa masura credintei lor.
Doctorul ca si preotul trebuie cautat cu rugaciune ca sa fie cel bun.

Pai sophia, tu vrei sa afli ce e corect sa faci sau sa faci un fel de sondaj de opinie sa vezi cum gandesc altii si eventual ce extreme de gandire mai exista prin zona sa ai asa, ce discuta, la o barfa cu fetele?

Exact asta este Glykys! Asta este ceea ce ma deranjeaza si ceea ce poate produce multa smintire oamenilor. Ca vin oameni, ortodocsi care sustin ca ei sunt buni ortodocsi si ca ei reperezinta exact pe BOR, pe preoti, scripturile si aduc niste pareri. Si te mai si terfelesc ca tu (daca ai o alta opinie decat ei) nu esti ortodoxa, nu spui lucruri ale bisericii.
Si pana la urma nu mai stim ce este bine, ce este cu adevarat de la BOR, din ortodoxie, de la preoti si ce este numai o parere/experienta personala.

Unul sustine ca cel mai bun tratament este postul negru de luni de zile, ca asa scrie in scripturi, altul ca medicamentele nu sunt bune, sa luam numai leacuri naturiste, altul ca psihologia nu este buna (sau psihiatria, ca nici asta nu este clar), altul ca numai preotii ne pot vindeca, sa nu mergem la medici sau la farmacisti, altul sustine anumite diete (cu denumirea aditionala de ortodoxe). Nu dau nume, nu asta este important.

Sunt multi care se duc si se roaga la sfinti pentru tamaduirea lor si a celor dragi si le ajuta. Altii dimpotriva, spun ca nici asta nu e bine (ceva in sensul asta este in mesajele lui Zaharia de pe acest fir), ca nu suntem vrednici, ca ne ducem la Ei ca la vraci, sau ceva de genul asta.

Si toti sustin ca ei fac numai cum spune biserica. Sa ma ierte Dumnezeu, dar sunt cai total diferite, nu pot sa fie toate ale bisericii...

Partea asta cu medicina si tratamentele nici nu prea este clara in BOR. La unele aspecte exista pozitii oficiale, unitare. La altele nu si fiecare preot gandeste altfel.

Eu nu m-am lamurit in anumite privinte, cand sa ne ducem la medic si cand la preot si mi-e greu sa fac o delimitare.
Si nu am inteles de ce psihologia nu este buna in acceptia bisericii, a ortodoxiei.

Si inteleg ca fiecare si-a ales un drum potrivit lui, ziceam sa ne mai sfatuit in aceasta privinta. Dar ma rog, nu e posibil sa avem o discutie normala.

Si te-ai gandit ca ai sa afli asta, dintr-un sondaj ca cel de mai sus..

va rog frumos sa ma iertati
 

Imi incep postarea prin a-mi cere iertare, sunt un om sarac si prost,nu vreau nimic de la nimeni, dar daca a-si avea un leu in buzunar si merg la preot si-l rog sa ma spovedeasca ,va garantez ca o va face , daca cu acelasi leu merg la dentist cu o durere de masea si-l rog sa mi-o aline , nu v-a vrea ptr ca nu am destui bani si nu-mi ramane decit sa suport durerea si sa apelez la pastilute ieftine si la metode babesti….

Anumite raspunsuri, sophia, cred ca nu le vei afla niciodata, daca nu le-ai aflat pana la varsta aceasta. Din pacate.
Nu m-am luat de tine personal, ci m-am adresat tie, ca initiatoare de topic.
Vad ca faci acest sondaj si pentru altii. Cam cati crezi ca au dilemele tale, adica cati sunt atat de nepractici, ca sa ma exprim politicos, incat sa nu stie cand sa se duca la medic, si cand sa se duca la preot?!?
In final vad ca Il acuzi si pe Dumnezeu: copilul nu vine nici dupa ani de rugaciuni, spui. Sa ne amintim totusi de rugaciunea fierbinte a Sf. Ana, pe care Dumnezeu a ascultat-o si i-a daruit copil la batranete: pe Fecioara Maria, Maica Domnului. Deci rugaciunea nu e niciodata in van!
Dar noi nu ne rugam decat asa: Pica para malaiata...
Da, exista oameni, care refuza medicina, cum zici, dar atunci isi asuma suferinta fara sa se planga.

Ca tot veni vorba de copii; daca nu ti-e dat sa ai copiii, n-o sa-i ai oricate fertilizari in vitro si tratamente ai face.

Iar medicii si preotii au o munca diferita, dar care se intretaie uneori. Nici medicii, fara ajutorul lui Dumnezeu nu pot face nimic, nici psihologii, nici preotii. Toate ne sunt date de la Dumnezeu; prin toate Dumnezeu lucreaza; acum ramane la latitudinea noastra daca si cand apelam la fiecare.

1. Sunt convinsa ca exista situatii in care multi nu stiu incotro s-o apuce si ce sa faca, Anca.
Vorbesti cam in afara unor sfere reale, sa ma ierti daca-ti spun.
E vorba aici de lucruri mai profunde.
Am si spus ca fiecare la anumite momente ia niste decizii, si sub influenta unei stari de spirit.
Sunt monahi si preoti care refuza medici, spitale, tratamente medicale, altii nu.
Pe unii ii vindeca totusi credinta lor, pana cand ii ia totusi Dumnezeu.
Nu pot sa explic niste lucruri de suflet, unora care nu le inteleg.
Exista si teama de medici, de boala, de tratamente, exista si credinta si speranta, pe urma
exista totusi si gandul la tratamentul medical. Oscilezi, cazi, te ridici.
Noi nu stim nici ce ne este dat fiecaruia de la Dumnezeu.
In fine....Este usor de trantit niste fraze pe un forum.

Iar legat de copil, eu n-am spus niciodata ca rugaciunea ar fi in van. Am spus doar ca exista o Voie a lui Dumnezeu si acolo nu mai conteaza voia si rugaciunea noastra, ori cata ar fi.
Cu Sfanta Ana si Sfanta Elisabeta a fost alta situatie, sa nu comparam. A face copii la peste 70 ani (Sf. Ana era batrana, nu stiu ce varsta avea Sf. Elisabeta), este ceva biblic.
La fel ca si la Maica Domnului, sunt lucruri care nu se mai repeta. Au fost niste minuni ale vremii.
Nu stim noi amanunte.
Nu stiu de ce se tot fac aceste comparatii.
Bine si azi mai apare cate un caz de femeie care peste 50 ani are brusc ciclu si ramane insarcinata, chiar cu gemeni.
Dar mai tarziu...nu se mai poate pe cale naturala. Se inchide usa.

2.Da Corinusha, asa este. Si eu spun ca este vorba de o conlucare medic-preot.
Si da, totul este dat de Dumnezeu, inclusiv medicina si stiinta.
Cu copiii - depinde.
Daca nu e sa ai copii nu ai in nici un fel, nici macar adoptati. Voia lui Dumnezeu. Totusi sunt milioane de cupluri care au copii macar cu ajutorul medicului si a lui Dumnezeu (numai El da viata, fie in pat acasa, fie in cabinetul medical). Nu mai intram in polemica. Am doat doar un exemplu de asistenta medicala neacceptata de biserica. Nu vreau sa discutam aici alte aspecte.

Pricipiul de a merge la preot cu bani pentru a te spovedi e greşit. Preotul nu spovedeşte pentru bani, iar acela care ia bani la spovedit, din punctul meu de vedere, prezintă un semn de întrebare.

Pr. Rafail Noica - Pe cine sa alegem intre preot si psiholog?

https://soundcloud.com/radioot/preot-psiholog

Toate vin de la Dumnezeu, rugaciunea e importanta, insa cand sunt intr-o stare grava de sanatate fizica merg la medic, apelez la medicina alternativa. Nu putem face exces de zel. Atunci cand efortul nostru conlucreaza cu credinta si rugaciunea la Domnul, bine sigur va fi. Dumnezeu poate trimite semne pentru noi prin medici sau intamplari care ne trimit in locuri unde ne putem trata o problema fizica. Iar legat de pretextul josnic prin care unii preoti spun ca aceasta catedrala a mintuirii neamului este spitalul de care natiunea are nevoie nu dovedeste decat parsivitatea si lacomia. Dumnezeu te ajuta si prin semenii tai. Iar faptul ca exista bani doldora in BOR, iar in sanatate abia se tin pe picioare unele spitale, unde personalul isi bate joc de oameni, este evident si in contrast flagrant cu faptul ca Dumnezeu nu a oferit unor asistenti dreptul de a batjocori alti oameni, dar nici un sistem in care Biserica este politizata!

sophia (ma intreb de ce ti-ai luat acest ID la cate nelamuriri ai), cum vrei sa patrunzi tu mai in profunzime, cand tu nu vezi nici ce e la suprafata. Tot timpul astepti ca altii sa iti descopere niste adevaruri, pe care le stie orice copil. Ia, intreaba un copil unde se duce daca e bolnav si iti va spune : la doctor. Deci pentru durerile fizice te duci la doctor. Pentru durerile sufletesti te duci la preot. Sau la amandoi.
Daca vrei profunzimi, citeste carti duhovnicesti, din care exista nenumarate pe internet. Materialul il gasesti deci gratis; totul e sa vrei sa citesti si sa te documentezi. Inca nu am vazut ca vrei acest lucru.
De cand esti pe forum ne chinui cu acelasi fel de intrebari, la care invariabil adaugi: Nu stiu, nimeni nu stie. Ba, sa stii ca se stie, caci sfintii ne-au descoperit de multe secole raspunsul la toate intrebarile tale. Trebuie doar sa rasfoiesti macar cartile ortodoxe, macar cele de pe acest site.
Daca ai vrea sa stii, ai pune mana sa citesti; dar eu nu cred ca vrei cu adevarat sa afli ceva, ci doar ne rapesti timpul, si asa scurt pe care il avem cu intrebari puerile. In loc sa discutam despre lucruri cu adevarat importante legate de ortodoxie, stam sa despicam firul in patru: unde sa ma duc la medic sau la preot? si alte intrebari de acest gen. Pai, daca nu stii, mergi la amandoi si vezi ce iti spune fiecare; poate ca unul dintre ei, sau chiar amandoi te vor ajuta sa iesi din nestiinta aceasta artificiala pe care ne-o fluturi pe forum de mai multi ani. Bine totusi, ca ai depasit acele intrebari, in care te indoiai de tot ce era ortodox... Slava Domnului! Ai mai ramas doar cu dilema legata de conceperea copiilor cu ajutorul medicului. Inteleg ca dupa tine medicul acesta este mai bun decat Dumnezeu... Oare?!? Am citi ca si Antihrist va fi conceput in vitro...