Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Teologie si Stiinta (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=5039)
-   -   Neuro-Spiritualitate (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=17101)

leonte 15.02.2014 12:02:01

Neuro-Spiritualitate
 
Dupa aproape 10 ani am ajuns sa pot sa practic meditatia crestina, iar la aceasta realizare nu as fi putut sa ajung fara sa ma documenteze cu privire la fenomenele biologice care se petrec in trupul omenesc in timpul pacatului, al pocaintei, al rugaciunii, ....

Introducere
Daca m-as fi nascut cu 1000 de ani in urma, probabil ca, avand aceeasi ravna ca si in prezent, as fi ajuns de mult la rugaciunea inimii. In vremurile de astazi, in contextul social si cultural in care m-am nascut, probabil ca nu voi ajunge niciodata; dar nu-mi pierd nadejdea si ma voi stradui in continuare.

De ce acest fenomen?
La omul simplu, care se dezvolta natural, intr-un context omogen (majoritatea oamenilor au aceleasi preocupari si valori) se instaleaza/se pastreaza un echilibru biologic-hormonal care ajuta la echilibrul emotional si coerenta cognitiva (aceeasi filosofie de viata pana la moarte).
In schimb, eu m-am nascut si am trait intr-un mediu in care valorile familiale erau contrare valorilor sogietatiii de masa, dar in acelasi timp fara sa ma duca la fagaduintele promise. Sf. Inger pazitor, la care m-am rugat pana la 14-15 ani - ca un copil naiv, nu-mi venea in ajutor cand eram asuprit, nedreptatit sau hartuit, Harul dobandit la botez nu ma apara de ispitele lumii, bogatie materiala nu dobandeam prin mentalitatea pe care o aveam, iar cu prietenii eram obligat sa am o relatie oarecum cenzurata. In acest noian de fenomene paradoxale, credinta mea era mereu pusa la incercare, iar duhovnicii ori ma indemnau la crezuri delirante - pe care le-am si adoptat o vreme- ori ma repezeau numindu-ma ratacit si inselat, pentru ca refuzam o credinta orbeasca care nu ma ducea nicaieri. Dupa liceu, m-am vazut pus in fata unei realitati crude: nici cu poftele implinite, nici cu sufletul in Rai. Pacatele ma copleseau, desi ma luptam cu toata impotrivirea, de la ceea ce ma puteam opri ma opream cu fapta, desi cu gandul pofteam neincetat.

Cativa ani mai tarziu, am inceput sa citesc patericul egiptean, mai apoi filocaliile, iar intre timp cochetam cu stiinta - fiind obligat de nivelul de scolarizare; mai rasfoiam si din alte religii, mai practicam si arte martiale... De fapt, eu cautam respunsuri la conflictele mele interioare. Raspunsuri pe care cei ce-mi dadeau mana la pupat erau incapabili sa ma ajute sa le gasesc; ba mai mult ma defaimau (intre patru ochi) trudind parca sa-mi darame moralul subred, ca niste unele ale celui ce cauta sa-l aduca pe om la deznadejde.

Dar undeva, in aceast noian de predanii contradictorii (contrazise de realitate si unele, contrazicandu-se intre ele), in acea bulversare continua, am gasit puterea si curajul de a ma lepada de cei ce trebuiau sa ma duca la Adevar, nu sa ma opreasca din a-L cauta. Astazi, stiu cu certitudine ca nici ei, sarmanii, nu cunosc Adevarul - iar pe Hristos il cinstesc numai din buze. Cum altfel poti sa cinstesti pe cineva pe care nu L-ai cunoscut in intimitatea sufletului tau?

In patristica si in filocalii (de la care multi duhovnici cautau sa ma opreasca din a le citi, indemnandu-ma mai mult spre vietile mucenicilor si ale sfintilor marturisitori de dogme) am inceput sa descopar o alta viziune aspura vietii, o alta intelegere a lui Dumnezeu. Momentul shoc a fost pentru mine citirea Intelepciunii lui Isus Sirah si a Eclesiatului (intelepciunea lui solomon). Coerenta mesajului de acolo m-a cucerit atat de mult, incat am pastrat legatura cu sfintele scripturi, depasind tentatia de a lepada ortodoxia - care era de fapt orto-prostia babelor superstitioase.

Pe partea de stiinta am descoperit ca sentimentul de continua vinovatie aduce o intunecare a sufletului care se manifesta ca frustrari, furie, anxietate&timiditate, ... Acesta era efectul acelei false spovedanii pe care eram constrans de sfanta traditie, sa o implinesc regulat, precum fostii puscariasi eliberati conditionat din SUA, care trebuie sa se prezinte la sectia de politie de care apartin. ...

Mosh-Neagu 15.02.2014 12:31:49

Citat:

În prealabil postat de leonte (Post 551089)
Dupa aproape 10 ani am ajuns sa pot sa practic meditatia crestina, iar la aceasta realizare nu as fi putut sa ajung fara sa ma documenteze cu privire la fenomenele biologice care se petrec in trupul omenesc in timpul pacatului, al pocaintei, al rugaciunii, ....

Introducere
Daca m-as fi nascut cu 1000 de ani in urma, probabil ca, avand aceeasi ravna ca si in prezent, as fi ajuns de mult la rugaciunea inimii. In vremurile de astazi, in contextul social si cultural in care m-am nascut, probabil ca nu voi ajunge niciodata; dar nu-mi pierd nadejdea si ma voi stradui in continuare.

De ce acest fenomen?
La omul simplu, care se dezvolta natural, intr-un context omogen (majoritatea oamenilor au aceleasi preocupari si valori) se instaleaza/se pastreaza un echilibru biologic-hormonal care ajuta la echilibrul emotional si coerenta cognitiva (aceeasi filosofie de viata pana la moarte).
In schimb, eu m-am nascut si am trait intr-un mediu in care valorile familiale erau contrare valorilor sogietatiii de masa, dar in acelasi timp fara sa ma duca la fagaduintele promise. Sf. Inger pazitor, la care m-am rugat pana la 14-15 ani - ca un copil naiv, nu-mi venea in ajutor cand eram asuprit, nedreptatit sau hartuit, Harul dobandit la botez nu ma apara de ispitele lumii, bogatie materiala nu dobandeam prin mentalitatea pe care o aveam, iar cu prietenii eram obligat sa am o relatie oarecum cenzurata. In acest noian de fenomene paradoxale, credinta mea era mereu pusa la incercare, iar duhovnicii ori ma indemnau la crezuri delirante - pe care le-am si adoptat o vreme- ori ma repezeau numindu-ma ratacit si inselat, pentru ca refuzam o credinta orbeasca care nu ma ducea nicaieri. Dupa liceu, m-am vazut pus in fata unei realitati crude: nici cu poftele implinite, nici cu sufletul in Rai. Pacatele ma copleseau, desi ma luptam cu toata impotrivirea, de la ceea ce ma puteam opri ma opream cu fapta, desi cu gandul pofteam neincetat.

Cativa ani mai tarziu, am inceput sa citesc patericul egiptean, mai apoi filocaliile, iar intre timp cochetam cu stiinta - fiind obligat de nivelul de scolarizare; mai rasfoiam si din alte religii, mai practicam si arte martiale... De fapt, eu cautam respunsuri la conflictele mele interioare. Raspunsuri pe care cei ce-mi dadeau mana la pupat erau incapabili sa ma ajute sa le gasesc; ba mai mult ma defaimau (intre patru ochi) trudind parca sa-mi darame moralul subred, ca niste unele ale celui ce cauta sa-l aduca pe om la deznadejde.

Dar undeva, in aceast noian de predanii contradictorii (contrazise de realitate si unele, contrazicandu-se intre ele), in acea bulversare continua, am gasit puterea si curajul de a ma lepada de cei ce trebuiau sa ma duca la Adevar, nu sa ma opreasca din a-L cauta. Astazi, stiu cu certitudine ca nici ei, sarmanii, nu cunosc Adevarul - iar pe Hristos il cinstesc numai din buze. Cum altfel poti sa cinstesti pe cineva pe care nu L-ai cunoscut in intimitatea sufletului tau?

In patristica si in filocalii (de la care multi duhovnici cautau sa ma opreasca din a le citi, indemnandu-ma mai mult spre vietile mucenicilor si ale sfintilor marturisitori de dogme) am inceput sa descopar o alta viziune aspura vietii, o alta intelegere a lui Dumnezeu. Momentul shoc a fost pentru mine citirea Intelepciunii lui Isus Sirah si a Eclesiatului (intelepciunea lui solomon). Coerenta mesajului de acolo m-a cucerit atat de mult, incat am pastrat legatura cu sfintele scripturi, depasind tentatia de a lepada ortodoxia - care era de fapt orto-prostia babelor superstitioase.

Pe partea de stiinta am descoperit ca sentimentul de continua vinovatie aduce o intunecare a sufletului care se manifesta ca frustrari, furie, anxietate&timiditate, ... Acesta era efectul acelei false spovedanii pe care eram constrans de sfanta traditie, sa o implinesc regulat, precum fostii puscariasi eliberati conditionat din SUA, care trebuie sa se prezinte la sectia de politie de care apartin. ...

Probabil, orice ti s-ar spune acum, inafara de aprecieri si laude, ar pica exact ca nuca-n perete. Eu nici n-o sa te laud (nu gasesc nici un motiv), nici n-o sa te critic, fiindca ai putea da o interpretare incorecta atitudinii mele. Stie El, Dumnezeu ce si cum sa oranduiasca cu tine, si mai ales cand, fiindca deocamdata ai cam ratacit cararea, dupa parerea mea. Sunt multe prin care te contrazici. Acum nu realizezi, dar peste vreun an-doi, cand vei citi acest mesaj, n-o sa mai intelegi nici tu cum de nu faceai diferenta intre bine si rau. Desigur, poti relua si acum mesajul, dar ma indoiesc sa ti se descopere mare lucru, cel putin deocamdata. Cel mult frustrari si refulari, ca si cum ceilalti sunt mult prea imbacsiti in fanatism si habotnicie ca sa priceapa ceea ce tie ti s-a dat deja sa pricepi. E greu...

leonte 15.02.2014 12:42:17

Direct la Stiinta
 
Contextul descris mai sus, are menirea sa lamureasca de ce este imposibil pentru cetateanul modern sa aibe acelasi traseu catre spiritualitate cu sfintii rugatori din trecut care erau de o simplitate copilareasca, traind intr-un catun cu 30 de famili, sau in pustie unde nu te tulbura nici o prezenta umana vreme de luni in sir.

In viata citadina, conectata la "dogmele marketingului" prin tehnologia moderna, este imposibil sa-ti pastrezi/sa dobandesti simplitatea din vremurile cele vechi. Metodele folosite de specialistii in psihologia de mase au un singur scop. Acest scop nu este insacunarea lui antihrist (care din 1990 tot implineste 30 de ani in fiecare an, in functie de parohia la care asculti predica), ci este controlarea si directionarea consumului de produse industriale pentru a stoarce ultimul banut.
Orice psiholog, oricat de incepator ar fi, poate observa tehnicile de manipulare folosite in reclame. Figuri de barbati si femei care sunt mereu zambitoare dupa ce cumpara/consuma un anumit produs. Cheia este zambetul, pe care mentalul colectiv il asociaza fericirii.

Dar ce este fericirea?
Contrar fandoselilor filosofice, fericirea nu este ceva metafizic despre care se pot scrie teze de doctorat, ci pur si simplu este un echilibru hormonal in care dopamina, serotonina si adrenalina joca rolurile principale.
Serotonina - un hormon cu rol neurotransmitator care asigura starea de bine (zambetul sincer) si starea de relaxare a fintregii fiinte - o stare opusa stresului, patosului si iritarii de orice fel. La persoanele indragostite, serotonina se consuma foarte repede si numai prezenta persoanei iubite in preajma poate opri fenomenul de depresie. Cand iubirea nu este implinita stim cu totii la ce fel de tragedii se poate ajunge.

Dopamina - este un hormon responsabil cu activitatea lobului frontal, avand in concurenta testosteronul (hormon specfic barbatilor). Lobul frontal este lobul activitatilor cognitive, logice, comprehensibile. Cand dopamina scade, se instaleaza o stare de lehamite, de plictiseala, iar la nivelul subconstient, "mintea" scoate din beciul memoriei activitati despre care stie ca starnesc productia de dopamina. Astfel de activitati pot fi sexuale, culinare, sau curiozitati precum romanele sau filmele de actiune, curiozitati stiintifice precum filmele documentare... In general, dopamina este intr-o relatie de dependente reciproca fata de sentimentul de curiozitate. Daca lipseste cu desavarsire substanta necesara secretiei de dopamina, somnul este obligatoriu. Dopamina este inversul endorfinei - substanta responsabila cu starea de somnolenta. Cand esti nevoit sa indeplinesti activitati intelectuale prelungite - peste nivelul de dopamina, creierul cere alt neurotransmitator, iar acesta este testosteronul. In felul acesta, apare o legatura justificata intre oboseala psihica si activitatea sexuala intensa. Daca in timpul unui moment de oboseala intelectuala al unui barbat, apare o dudie buita si semi-imbracata, nevoia de imperechere sexuala este iminenta. La fel si la femei, in timpul scaderii dopaminei din creier - fie din cauza ciclului menstrual, fie din cauza oboselii - apare nevoia de imperechere, care nu se manifesta ca o pofta sexuala fireasca, ci ca nevoie de dopamina. Dopamina este eliberata la finalul fiecarui orgasm sexual. Daca nivelul de dopamina este foarte crescut, orgasmul sexual este aproape imposibil.

Adrenalina - este hormonul responsabil cu dinamismul, activitatea musculara si instinctul de supravietuire. Cand adrenalina inunda sangele, din rezervele organismului sunt atrase toate substantele lipido-proteine sau zaharoasele necesare unui consum urias de energie. In felul acesta organismul se pregateste pentru un consum mare de energie - fuga sau lupta pentru supravietuire. La copii in crestere, hormonul predominant este adrenalina, care inhiba secretia de endorfina - hormonul somnului. Din acest motiv, oricata bataie ar lua un copil ca sa faca hatarul parintilor si sa doarma la amiaza sau sa stea cuminte/nemiscat in casa unui musafir, bietul copil mai tare se agita.

va urma

leonte 15.02.2014 13:31:45

De la hormoni la Spiritualitate
 
Pe internet veti gasi si posibile confuzii intre dopamina si serotonina, pe de o parte din cauza ca ambii neurotransmitatori sunt responsabili de fenomenul depresiei, pe de alta parte datorita lipsei unei documentari serioase.
Dopamina este proactiva - fiind in legatura cu sentimentul de curiozitate, in vreme ce serotonina este relaxanta si odihnitoare.


Intre prescriptiile care contribuie la secretia naturala a serotoninei avem : activitatea fizica intensa (unii pustnici faceau mii de metanii pe zi), relaxarea si meditatia (parintii rugaciunii cadeau in transa in timpul unor reprize intese de rugaciune) carnea de peste (ton, somon, macro proaspat, pastrav), ouale (in special cele scazute in colesterol - de prepelita si de strut), fasolea verde, lintea, soia, mazarea, fructele (pere, prune, banane), alunele de padure si nucile, maslinele si uleiul de masline, .... De asemenea este recomandat sa se evite alcoolul, cofeina, nicotina si zaharurile, care strica echilibrul

Ce observati?
In meniul prezentat mai sus - declarat stimulent pentru serotonina, recunoastem meniul calugaresc, lipsit de carne de mamifer, alcool si alte substante.

Carnea rosie/friptura in sange este stimulent pentru testosteron. Cand organismul are din abundenta testosteron si serotonina, se creaza o stabilitate emotionala si un comportament de tip GARCEA / cefele grase. Omul este foarte sigur pe sine, iar prostiile pe care le debiteaza, le sustine cu o nonsalanta uimitoare, desi nu are studii de specialitate nici surse de documentare autentice. Un astfel de om nu va avea niciodata curiozitatea sa cerceteze sau sa verifice valabilitatea convingerilor sale, deoarece duce lipsa de dopamina. Lobul sau frontal fiind sustinut de testosteron, iar starea de bine fiind sustinuta de serotonina, organismul nu va simti lipsa dopaminei. Singurul moment periodic in care va avea un plus de dopamina este atunci cand vine de la femei usoare si se apuca de baut si de infulecat friptane, sau noaptea cu nevasta-sa.

Si pentru a nu cadea in aceeasi situatie penibila iata si doua surse potrivite:
https://www.youtube.com/watch?v=Tl8-C9ZuLTA
lucrarile cercetatorului Simon D. Young

leonte 15.02.2014 13:36:32

Citat:

În prealabil postat de Mosh-Neagu (Post 551091)
Probabil, orice ti s-ar spune acum, inafara de aprecieri si laude, ar pica exact ca nuca-n perete. Eu nici n-o sa te laud (nu gasesc nici un motiv), nici n-o sa te critic, fiindca ai putea da o interpretare incorecta atitudinii mele. Stie El, Dumnezeu ce si cum sa oranduiasca cu tine, si mai ales cand, fiindca deocamdata ai cam ratacit cararea, dupa parerea mea. Sunt multe prin care te contrazici. Acum nu realizezi, dar peste vreun an-doi, cand vei citi acest mesaj, n-o sa mai intelegi nici tu cum de nu faceai diferenta intre bine si rau. Desigur, poti relua si acum mesajul, dar ma indoiesc sa ti se descopere mare lucru, cel putin deocamdata. Cel mult frustrari si refulari, ca si cum ceilalti sunt mult prea imbacsiti in fanatism si habotnicie ca sa priceapa ceea ce tie ti s-a dat deja sa pricepi. E greu...

Sper ca esti constient de faptul ca in acest mesaj nu ai adus nici un argument si nu ai denumit nimic concret. Ai facut cateva afirmatii vagi si doar atat. Nu stiu de unde ai acesta prejudecata la adresa mea, cum ca nu as accepta critica.
Mai mult de atat nici eu nu pot sa iti raspund pentru ca nu pot sa combat pareri pur personale. Cel ce incearca sa combata pareri personale e un om care nu are simtul orientarii in viata. Una e sa emiti pareri (la care orice om are dreptul) si alta e sa argumentezi o stare de fapt.

Cat despre faptul ca Dumnezeu ocarmuieste pe cineva, voiesc sa marturisesc ca eu nu cred intr-un papusar pus pe ghidusii care ne joaca destinele fiecaruia ca la teatru de papusi. Eu cred itnr-un Creator, Mantuitor si Izvor al sfinteniei. Cine cauta mantuire o poate afla foarte usor, daca e sincer cu sine insusi. Sfintenia se dobandeste mai greu, e nevoie de jertfa si de invrednicire, altfel s-ar spurca Izvorul, daca orice mistret s-ar scalda in el.

Mosh-Neagu 15.02.2014 18:03:14

Si cum vad ca nimeni nu isi face timp sa-ti lamureasca in putine cuvinte nedumerirea prin care treci, incerc tot eu pe scurt, cu riscul de a te supara si mai tare.

Citat:

În prealabil postat de leonte (Post 551089)
Dupa aproape 10 ani am ajuns sa pot sa practic meditatia crestina, iar la aceasta realizare nu as fi putut sa ajung fara sa ma documenteze cu privire la fenomenele biologice care se petrec in trupul omenesc in timpul pacatului, al pocaintei, al rugaciunii, ....

Oare?!? Ia sa vedem mai departe!

Citat:

In schimb, eu m-am nascut si am trait intr-un mediu in care valorile familiale erau contrare valorilor sogietatiii de masa, dar in acelasi timp fara sa ma duca la fagaduintele promise. Sf. Inger pazitor, la care m-am rugat pana la 14-15 ani - ca un copil naiv, nu-mi venea in ajutor cand eram asuprit, nedreptatit sau hartuit, Harul dobandit la botez nu ma apara de ispitele lumii, bogatie materiala nu dobandeam prin mentalitatea pe care o aveam, iar cu prietenii eram obligat sa am o relatie oarecum cenzurata. In acest noian de fenomene paradoxale, credinta mea era mereu pusa la incercare, iar duhovnicii ori ma indemnau la crezuri delirante - pe care le-am si adoptat o vreme- ori ma repezeau numindu-ma ratacit si inselat, pentru ca refuzam o credinta orbeasca care nu ma ducea nicaieri. Dupa liceu, m-am vazut pus in fata unei realitati crude: nici cu poftele implinite, nici cu sufletul in Rai. Pacatele ma copleseau, desi ma luptam cu toata impotrivirea, de la ceea ce ma puteam opri ma opream cu fapta, desi cu gandul pofteam neincetat.

Cativa ani mai tarziu, am inceput sa citesc patericul egiptean, mai apoi filocaliile, iar intre timp cochetam cu stiinta - fiind obligat de nivelul de scolarizare; mai rasfoiam si din alte religii, mai practicam si arte martiale... De fapt, eu cautam respunsuri la conflictele mele interioare. Raspunsuri pe care cei ce-mi dadeau mana la pupat erau incapabili sa ma ajute sa le gasesc; ba mai mult ma defaimau (intre patru ochi) trudind parca sa-mi darame moralul subred, ca niste unele ale celui ce cauta sa-l aduca pe om la deznadejde.
Mi se pare mie, sau... Sigur... probabil ma insel!

Citat:

Dar undeva, in aceast noian de predanii contradictorii (contrazise de realitate si unele, contrazicandu-se intre ele), in acea bulversare continua, am gasit puterea si curajul de a ma lepada de cei ce trebuiau sa ma duca la Adevar, nu sa ma opreasca din a-L cauta. Astazi, stiu cu certitudine ca nici ei, sarmanii, nu cunosc Adevarul - iar pe Hristos il cinstesc numai din buze. Cum altfel poti sa cinstesti pe cineva pe care nu L-ai cunoscut in intimitatea sufletului tau?
Desigur, prin spusele tale, dovedesti o inalta stare duhovniceasca, un adevarat initiat, vrednic sa-i calauzesti si pe altii! Sunt sigur ca in Sfintii Parinti, filocalii si Patericul egiptean, ascultarea si smerenia erau optiuni la indemana... celorlalti!

Citat:

In patristica si in filocalii (de la care multi duhovnici cautau sa ma opreasca din a le citi,
Pai cum sa te opreasca? Nu erai tu indeajuns de "copt"? Pai ei habar nu aveau cu cine se pun. Ca atare... nici nu i-ai ascultat, si astfel... ai ajuns unde-ai vrut tu!!


Citat:

... indemnandu-ma mai mult spre vietile mucenicilor si ale sfintilor marturisitori de dogme) am inceput sa descopar o alta viziune aspura vietii, o alta intelegere a lui Dumnezeu.
"Ezact"!...

Citat:

Momentul shoc a fost pentru mine citirea Intelepciunii lui Isus Sirah si a Eclesiatului (intelepciunea lui solomon). Coerenta mesajului de acolo m-a cucerit atat de mult, incat am pastrat legatura cu sfintele scripturi, depasind tentatia de a lepada ortodoxia - care era de fapt orto-prostia babelor superstitioase.
Mare minune cu babele astea! Proase rau, frate!... Totusi, din Sfanta Scriptura parca invatasem altceva. Interpretarile noastre... nu sunt ale noastre, ci vin din... alta parte!

Citat:

Pe partea de stiinta am descoperit ca sentimentul de continua vinovatie aduce o intunecare a sufletului care se manifesta ca frustrari, furie, anxietate&timiditate, ... Acesta era efectul acelei false spovedanii pe care eram constrans de sfanta traditie, sa o implinesc regulat, precum fostii puscariasi eliberati conditionat din SUA, care trebuie sa se prezinte la sectia de politie de care apartin. ...
O aberatie mai mare, nici ca se poate. Nu cainta (vinovatia) sta la baza smereniei? Constrans sa faci falsa spovedanie, de sfanta traditie... Mai sa fie!...

Citat:

În prealabil postat de leonte (Post 551094)
In viata citadina, conectata la "dogmele marketingului" prin tehnologia moderna, este imposibil sa-ti pastrezi/sa dobandesti simplitatea din vremurile cele vechi.

Mda! Foarte adanc!... La fel de imposibil ca si cu dobandirea "rugaciunii inimii"! Uneori, pana si sfintii, pe cand erau in viata, au fost trimisi "in lume", ca sa invete smerenia. Daca "ai citit", nu se poate sa nu-ti amintesti asta!

Citat:

În prealabil postat de leonte (Post 551098)
Sper ca esti constient de faptul ca in acest mesaj nu ai adus nici un argument si nu ai denumit nimic concret. Ai facut cateva afirmatii vagi si doar atat. Nu stiu de unde ai acesta prejudecata la adresa mea, cum ca nu as accepta critica.

"Argumentul" meu, n-as vrea sa fie considerat ca replica, si nici ca as indrazni sa ma ridic deasupra cuiva anume. Stie Dumnezeu efortul si lupta fiecaruia, cu propriile pacate. Daca cele spuse de mine, nu te vor tulbura (prea mult), va fi, desigur un semn bun. Eu nu vreau sa te tulbur, ci sa iti reconsideri pozitia in care te afli in momentul de fata. Nu spre binele meu, ca mie nici nu-mi dai, nici nu-mi iei.
Despre restul... nu mai comentez. Ii mai las si pe ceilalti, daca nu cumva e mai intelept... sa nu mai spuna nici ei nimic...

Marcel_Ionut 15.02.2014 21:08:40

“ Crestinismul nu ne ofera un mijloc miraculos de a scapa de suferinta, ci ne pune la indemana miraculosul mijloc de a o indura. ” par Nicolae Steinhardt

zaharia_2009 15.02.2014 21:24:18

Citat:

În prealabil postat de Marcel_Ionut (Post 551141)
“ Crestinismul nu ne ofera un mijloc miraculos de a scapa de suferinta, ci ne pune la indemana miraculosul mijloc de a o indura. ” par Nicolae Steinhardt

Ce cuvint minunat !

Pacat ca nu am stiut acest raspuns pina acum deoarece el este cintesenta de raspuns pt toti care cred ca daca suntem ortodocsi, si cu atit mai mult, ferventi, daca mergem la biserica si ne mai si spovedim sau tinem un regim alimentar, uneori numit chiar post, atunci suntem scapati de cancer, de batrinetea grea, de boli grele, de accidente, de saracie, de necazuri de ...


Minunat raspuns !

AlinB 15.02.2014 21:27:46

Leonte, avand in vedere cum ti-ai facut introducerea pe topicul asta, si eu as fi sustinut in mare pozitia lui MosNeagu.

Insa ceea ce ai postat ulterior, mi se pare foarte interesant, sunt niste informatii care adancesc niste aspecte care le-am studiat si eu.

N-as vrea ca topicul asta sa devina despre altceva decat a fost initial intentia sau macar, sa apuci sa-ti expui toate argumentele care, cum spuneam, mi se par foarte interesnate si utile.

Deci te rog treci peste restul comentariilor si continua (daca mai ai).

zaharia_2009 15.02.2014 21:28:44

Citat:

În prealabil postat de leonte (Post 551089)
Dupa aproape 10 ani am ajuns sa pot sa practic meditatia crestina, iar la aceasta realizare nu as fi putut sa ajung fara sa ma documenteze cu privire la fenomenele biologice care se petrec in trupul omenesc in timpul pacatului, al pocaintei, al rugaciunii, ....

Introducere
Daca m-as fi nascut cu 1000 de ani in urma, probabil ca, avand aceeasi ravna ca si in prezent, as fi ajuns de mult la rugaciunea inimii. In vremurile de astazi, in contextul social si cultural in care m-am nascut, probabil ca nu voi ajunge niciodata; dar nu-mi pierd nadejdea si ma voi stradui in continuare.

De ce acest fenomen?
La omul simplu, care se dezvolta natural, intr-un context omogen (majoritatea oamenilor au aceleasi preocupari si valori) se instaleaza/se pastreaza un echilibru biologic-hormonal care ajuta la echilibrul emotional si coerenta cognitiva (aceeasi filosofie de viata pana la moarte).
In schimb, eu m-am nascut si am trait intr-un mediu in care valorile familiale erau contrare valorilor sogietatiii de masa, dar in acelasi timp fara sa ma duca la fagaduintele promise. Sf. Inger pazitor, la care m-am rugat pana la 14-15 ani - ca un copil naiv, nu-mi venea in ajutor cand eram asuprit, nedreptatit sau hartuit, Harul dobandit la botez nu ma apara de ispitele lumii, bogatie materiala nu dobandeam prin mentalitatea pe care o aveam, iar cu prietenii eram obligat sa am o relatie oarecum cenzurata. In acest noian de fenomene paradoxale, credinta mea era mereu pusa la incercare, iar duhovnicii ori ma indemnau la crezuri delirante - pe care le-am si adoptat o vreme- ori ma repezeau numindu-ma ratacit si inselat, pentru ca refuzam o credinta orbeasca care nu ma ducea nicaieri. Dupa liceu, m-am vazut pus in fata unei realitati crude: nici cu poftele implinite, nici cu sufletul in Rai. Pacatele ma copleseau, desi ma luptam cu toata impotrivirea, de la ceea ce ma puteam opri ma opream cu fapta, desi cu gandul pofteam neincetat.

Cativa ani mai tarziu, am inceput sa citesc patericul egiptean, mai apoi filocaliile, iar intre timp cochetam cu stiinta - fiind obligat de nivelul de scolarizare; mai rasfoiam si din alte religii, mai practicam si arte martiale... De fapt, eu cautam respunsuri la conflictele mele interioare. Raspunsuri pe care cei ce-mi dadeau mana la pupat erau incapabili sa ma ajute sa le gasesc; ba mai mult ma defaimau (intre patru ochi) trudind parca sa-mi darame moralul subred, ca niste unele ale celui ce cauta sa-l aduca pe om la deznadejde.

Dar undeva, in aceast noian de predanii contradictorii (contrazise de realitate si unele, contrazicandu-se intre ele), in acea bulversare continua, am gasit puterea si curajul de a ma lepada de cei ce trebuiau sa ma duca la Adevar, nu sa ma opreasca din a-L cauta. Astazi, stiu cu certitudine ca nici ei, sarmanii, nu cunosc Adevarul - iar pe Hristos il cinstesc numai din buze. Cum altfel poti sa cinstesti pe cineva pe care nu L-ai cunoscut in intimitatea sufletului tau?

In patristica si in filocalii (de la care multi duhovnici cautau sa ma opreasca din a le citi, indemnandu-ma mai mult spre vietile mucenicilor si ale sfintilor marturisitori de dogme) am inceput sa descopar o alta viziune aspura vietii, o alta intelegere a lui Dumnezeu. Momentul shoc a fost pentru mine citirea Intelepciunii lui Isus Sirah si a Eclesiatului (intelepciunea lui solomon). Coerenta mesajului de acolo m-a cucerit atat de mult, incat am pastrat legatura cu sfintele scripturi, depasind tentatia de a lepada ortodoxia - care era de fapt orto-prostia babelor superstitioase.

Pe partea de stiinta am descoperit ca sentimentul de continua vinovatie aduce o intunecare a sufletului care se manifesta ca frustrari, furie, anxietate&timiditate, ... Acesta era efectul acelei false spovedanii pe care eram constrans de sfanta traditie, sa o implinesc regulat, precum fostii puscariasi eliberati conditionat din SUA, care trebuie sa se prezinte la sectia de politie de care apartin. ...

Frate, cu postul acesta m-ai mutit !
Eu incepeam sa cred altceva despre tine, dar interventia aceasta a ta a venit exact la pont !
Un frate spunea frumos si cu scuza subinteleasa ca el crede ca ai parasit drmul drept. Eu cred mult mai mult , doar ca sa evitam sila "reusitei" tale dupa 10 ani , prefer sa tac .
Nu am stiut pina acum ca noi ortodocsii facem meditatie ?
Pai numai ieri am vorbit amindoi despre sensul cuvintelor in limbajul teologic romanesc.
Ori nu mai stim ce este meditatia ? Si daca stim, intreb din nou : face ortodoxul orant meditatie ?
Despre restul... fara cuvinte !

Marcel_Ionut 15.02.2014 21:51:04

Prietene tu crezi ca ai patimit? ia uite la poza asta din articol

http://www.ortodoxia.md/stiri/14-sti...02-13-13-55-25

zaharia_2009 15.02.2014 23:37:50

Am revenit si am sa mai revin pe masura ce recitesc postarile tale .
Ma uimesti. Ma uimesti pe cite falsuri fine ti-ai cladit ideatia, insistenta, ambitia, judecata .

In totdeauna, cea mai mare viclenie, placere a ispititorului, este sa te faca sa crezi ca el nu exista.
Dar urmatoarea, la fel de mare pacaleala a lui, pt. cei ce chipurile s-au prins si deja de acum stiu despre ce este vorba, este uimitoarea si periculoasa ispita de a te bate cu propria ta stiinta. Si te bate pina-ti incurca ideile in minte de nu te mai recunosti tu. Asta se intimpla daca nu ai un duhovnic cu adevarat bun.
De nenumarate ori am atras atentia supra necesitatii de a avea obligatoriu duhovnici buni.
Nici cu medici prosti, nu o dam bine, nici cu profesori prosti dar nici cu duhovnici prosti (care nu vor sa lucreze desavirsit cu harul primit! Da, de primit, primesc toti acelasi har, dar cum lucreaza cu el, numai de ei depinde. Si medicii si si profesorii primesc aceasi invatatura, acelasi dar de la superiorii lor, dar cum folosesc si cum sporesc fiecare acest dar ... este o alta poveste !) nu vom inainta prea mult pe calea Adevarului.

Dar mai recitesc in continuare, caci voiesc sa ma mai minunez !

AlinB 15.02.2014 23:42:42

Orice duhovnic care ii iese omului in cale este bun daca omul isi pune mai intai nadejdea in Dumnezeu.
Daca si-o pune mai intai in duhovnic, atunci apar diferentele si daca omul nu nimereste un duhovnic bun, problemele in loc sa se rezolve, se adancesc.

Si din pacate exista, cred o traditie "ortodoxa" cel putin la noi, in sensul de a cauta un duhovnic mai mult decat a cauta pe Dumnezeu, pornind de la falsa asumtie ca un "bun duhovnic" automat te va pune pe drumul cel bun mai presus de modul in care gasesti de cuviinta sa-ti angrenezi mintea, inima si vointa vizavi de mesajul Evangheliei pe care unii il cunosc din pacate mult mai putin decat indreptarul de spovedanie.

Cam astea sunt efectele normelor care rau aplicate devin legalism cu consecintele de rigoare.

zaharia_2009 15.02.2014 23:55:41

Vai de mine, cita greseala ! Desigur, dupa parerea mea !
Sunt sfinti actuali, contemporani, traitori in orase, militari in termen, femei simple. Sunt scrise deja carti despre ei ! Cine a postulat vreodata ca traind in orase, in comunitati prezente citadine nu se poate sau este greu sa devi sfint ?
Cine te obliga pe tine crestine sa te dai pe mina marketingului si sa crezi in el sau despre el ? Cine te obliga pe tine crestine sa stai cu ochii in televizor 2-3-4-5-6 ore pe zi ? Daca vezi ca te sminteste (dar trebuie sa fi inca intreg la minte si sa intelegi bine ce se intimpla cu tine !) scoate-l afara si arunca-l de la tine, ca in ziua judecatii mai bine este tie sa fi fara de televizor decit sa arzi in foc !
A ajuns netul si computerul sa puna stapinire pe tine ? Pai si de ce zici ca nu se poate trai in conditii contemporane citadine ? Pt. ca ii lasi tu pe dracii acestia sa ajunga mari in tine ?
Pai cine este devina ?
Sau crezi ca este mai bine in pustie ? Ca mucenicii si sfintii de acum 1000-2000 de ani o duceau mai bine in comunitati mici, rurale. Pai mucenicii Gheorghe a fost general si consul, Dimitrie apeoape la fel , Tiron era ostas in armatele de prada si jaf, Mina, asisderea, si cite si mai cite exemple asemanatoare! Dar ei au ajuns mucenioci pt. ca asa au vrut ! Si nu am auzit ca in vreun sat cu 30-40 de familii sa exsite functia de consul sau de general. Acelea in capitale erau, unde era lume multa, erezie multa, desfriu mult, betii zilnice si mari, omoruri, tradari,etc.
Iti faci iluzii, om mare fiind, despre pustie. Pai numai gheronul Cleopa cit a povestit de monahi tineri (adica nu de sateni) care mergin nepregatiti in pustie, adica acolo unde a fost blestemat ispititorul sa-si duca viata numai el, au fost luati la intrebari ce cauta acolo si pusi pe fuga. Si tu crezi ca in pustie este miericica credinciosului .
Pai nu mireni. Ci insasi calugari sunt indemnati sa mearga, sa ramina in cadrul obstei sale si acolo traind si prin intermediul meseriilor lor se vor mintui.
Cum sa crezi ca pustia este parfumul ortodoxului ?
A, da, este ! Dar numai pt. cel bine, dar bine pregatit ! Cuvintele monahilor scrise prin carti cum ca s-au retras la liniste in pustie, nu sunt asa usoare afiematii, ci din contra, grele, care ascund adevaruri pe care numei duhovnicul versat te poate face sa le intelegi. Nu este deloc echivalent cu: ne luam concediu o luna de zile si mergem la munte sa ne linistim ! Ha ! Ce bine ar fi fost daca era asa de simplu !
Si iarasi aduc aminte: pai nu vorbiram amindoi despre sensul teologic a limbajului romanesc. Cum adica, una vorbim si basca ne intelegem ? Vezi cum bate ispititorul cu prorpia senzatie de intelegere ? Ca zicem ca am inteles, dar defapt, habar nu avem ?
Dar, in ciuda parerii userului Alin, iti dau dreptate doar in parerea ca multi, nepermis de multi duhovnici si preoti nu stiu sa conduca la Rai pe oricine sau chiar deloc ! Avem astazi multi, nepermis de multi medici care habar nu au de medicina dar au curajul sa imbrace halatul alb! Avem nepermis de multi profesori si invatatori care nu trec examenul de titularizare sau sunt prinsi copiind sau il trec cu nota 6,55.
Toti acestia enumerati, in frunte cu preotii sunt cei care nu au fost invatati de nimeni, si ei deja nu mai pot de la sine citusi de putin, sa faca deosebirea intre misiune si meserie, intre slujire si "slujba", adica meserie/servici !


Si mai citim. Mergem si mai departe !

zaharia_2009 16.02.2014 00:37:33

Fericirea!
 
Pai nu stim noi ortodocsii practicanti ca fericirea este numai in Hristos? Si ca nu este in lumea aceasta ci doar in cea viitoare, pt care defapt ne si pregatim ? Si ca aici cel mult, adica daca ne zelim, avem parte de pregustare ?
Si atunci de ce sa imi plec atentia la psihologi, la reclame si la manipularea colectiva care se face de cind lumea cu diverse tenici (care mai eficiente, care mai nu !)
Ce treaba am eu, ortodox practicant, spovedit si unit cu trupul si singele lui Hristos cu toata mizeria lumii acesteia si cu stapinitorul ei, mai ales cind sunt invatat sa o descopar? De ce sa am eu partasie cu ea ? Adica, de ce sa caut tocmai eu partasia cu ea ?

Vai de mine farte ! Citesc si ma minunez si imi dau seama ca nu am inteles gresit citirea initiala .
Cine te-a invatat pe tine ce este fericirea ? De ce tu ortodox practicant crezi prostiile astea despre fericirea chimica, hormonala ? Uite eu sunt medic si am multa practica dar pe mine medicina nu a reusit sa ma schimbe de la invatatura crestina !
De ce ? De ce nu cred eu si nu ridic asta in slavi, medicina asta si fiziologia sau fiziopatologia si endocrinologia ?
Pt ca stiinta este data omului nu ca sa il masoare pe Dumnezeu cu ea ! Asta este nebunie !
Nu iti dai seama ca stiinta este, hai sa zicem, eufemistic, o minciuna ! Ca astazi este valabil ceva si miine altceva ? Nu cumva si tu astepti incordat ca sa se repuna in functiune marele ciclotron de la Geneva(sau de unde Dumnezeu este)si sa se descopere "particula lui Dumnezeu"? Si Iuda cind l-a tradat pe Dumnezeu a fost in aparenta minat de ginduri grozav de bune si de pasnice dar care ulterior s-au dovedit sofisme sublime! Mare atentie !
Pai astazi stim ca fericirea este data de endorfine. Dar daca, si asta va fi in mod sigur, miine se va descoperi alt hormon si mai important legat de fericire sau se vor descoperii ca alti 5 hormoni dau fericirea sau daca vei afla (pt. ca este clar ca nu sti pina in prezent)ca in America este un institut specializat in cercetarea neuropsihica a inimii ?! Da, al inimii... d.p.v. mai ales psihic. Si ca ei deja au gasit ca sediul fericirii este inima si nu creierul. Mai ales ca inima nu emite nici un hormon! Cum ca nu creierul este, in procesul legat de declansarea, simtirea si controlul fericirii,ci inima, adica exact ce spun sfintii parinti despre ultima etapa, a desavirsirii rugaciunii, de coborire in inima, de unde se deschid trairi si vedenii nebanuite .

Nu stiu ce sa zic dar mi-a disparut cheful sa te mai citesc ! Te-ai impotmolit in lucruri care nu au deloc semnificatie duhovniceasca. Si ti-o spun eu, un medic !
Si cind ma gindesc ca si userul Alin a descoperit apa calda si te sustine asa, discret, doar stimulindu-te de departe cu afirmatii pro, cum ca si el a citit ceva-ceva, ori poate chiar mai mult si ca ce dat pe spate este de stiinta asta grozava.
Nu ma asteptam sa ajungi la o asa "lumina" si sa te inchini in fata stiintei .
Stiu ca ai sa negi , dar cind in probleme duhovnicvesti folosesti argumente stiintifice de o asemenea factura (si in general, stiintifice) si nu mai poti trece cu vedera stiinta, fie ea chiar medicina, deja ... vorba lui Mos-Neagu, te-ai dus departe !

Dar este treaba ta ce faci, ce vrei sa urmezi si cui sa te inchini !

Nu mai doresc sa stau sa scriu explicatii si contraargumente la postarile ramase deparece este pierdere de vreme desi sa sti ca renuntarea mea nu trebuie inteleasa cum ca defapt ai avea si tu un pic de dreptate, nu !

Ajunge. Pe acest forum au fost facute dovezi, argumente si discursuri edificatoare despre cine este si ce vrea sa fie ortodoxia si stiinta . Nu ne mai tot repetam !

Sa fi iubit frate si dumnezeu sa ne ierte pe amindoi !

leonte 16.02.2014 00:48:20

Citat:

În prealabil postat de Marcel_Ionut (Post 551141)
“ Crestinismul nu ne ofera un mijloc miraculos de a scapa de suferinta, ci ne pune la indemana miraculosul mijloc de a o indura. ” par Nicolae Steinhardt

Corect. Acum stiu si eu asta. Mi-ar fi parut bine sa-mi fi spus acest lucru cineva dintre duhovnici in vremea catehezei. Dar din pacate in bisericile parohiale de astazi nu se mai face cateheza. Mai toti preotii de mir pornesc de la ideea ca toti enoriasii sunt bine lamuriti iar predicile din amvon se rezuma la pericopa zilei, si la faptul ca mai trebuiesc adusi niste bani la biserica.

MosN. Imi pare sincer rau ca nu poti sa spui nimic concret. Manifesti o aversiune dispretuitoare fata de un zubucium pe care l-am trait cu multi ani in urma, intr-o perioada a vietii in care era firesc sa caut raspunsuri, intrucat nimeni nu se naste invatat (din cate stiu eu). Aceasta aversiune nu este nici crestineasca, nici intelectuala. Incepe cu o singura bucatica si adu un argumen sau o explicatie concreta. abia atunci vom putea purta un dialog.

leonte 16.02.2014 00:53:33

Citat:

În prealabil postat de zaharia_2009 (Post 551144)
Nu am stiut pina acum ca noi ortodocsii facem meditatie ?
Pai numai ieri am vorbit amindoi despre sensul cuvintelor in limbajul teologic romanesc.
Ori nu mai stim ce este meditatia ? Si daca stim, intreb din nou : face ortodoxul orant meditatie ?
Despre restul... fara cuvinte !

Da. Exista meditatie asceta, ortodoxa. Inteaba un calugar erudit sau un pustnic. Acest lucru este mentionat si in patristica si in filocalii. Probabil ca tu ai ramas blocat pe ideea preconceputa ca termenul de meditatie este strict o practica orientala. Ei bine,... nu este asa. Vezi Isaac Sirul si filocaliile sf. Maxim Marturisitorul si Ioan Scararul.

Lepadati prejudecatile pentru a putea fi crestini!

AlinB 16.02.2014 00:58:01

Probabil ar trebui definit mai intai termenul de "meditatie" in acceptiunea ta pentru a putea comenta la obiect.

zaharia_2009 16.02.2014 01:14:08

Scuze ! lipsa de stiinta !
 
Stiinta, prezenta sau absenta ei din dotarea unui ortodox nu a fost niciodata o justificare sau vreun argument pt. ceva, orice, duhovnicesc.
Desigur, stiinta nu este rea in sine si nici atunci cind posezi stiinta multa nu este rau. Ar putea fi chiar f. bine !
Rau este ca fii duhovnicesti nu fac ascultare. Si despre ascultare au fost discutii interminabile pe acest forum. Mergind de la indemnul absolut canonic de a face ascultare neconditionata si in orice aspect al vietii particulare duhovnicesti fata de duhovnicul ales si de a avea binecuvintarea lui in tot ceea ce faci si gindesti pina la extrema cealalta a userului Fany, care spunea ca nu se poate exgera cu ascultarea si in subordonarea completa fata de el in toate aspectele vietii noastre ca doar nu este un normativ al vietii noastre. Ba tocmai !
Orice problema pe care o ai de rezolvat tu ca fiu duhovnicesc si nu ii gasesti un raspuns clar, corect si acceptat si de duhovnic, ori ca nu gasesti un raspuns deloc atunci trebuie sa fi fost invatat de duhovnic si sa si faci negresit urmatorul lucru: paraseste imediat acele ginduri, mai ales cind vezi ca revin si nu iti mai dau pace si tind sa puna stapinire pe tine, si incepe imediat rugaciunea staruitoare in gind, fie pe cea a inimii, fie zicind: pt. rugaciunile duhovnicului meu, Doamne lamureste-mi mie acesta daca este spre folosul meu si spre mintuirea mea iar daca nu fa-o sa o uit !
Dar daca nu faci asa si incepi sa gusti din momeala diavolului idei cum ca ce este gresit sa te informezi, sa cauti , sa afli, sa sti, sa cunosti, ca stiinta nu este interzisa, ca ea nu face rau si asa mai departe, apai vine ispititorul si te face ca ani de zile sa urmezi facultatea lui pina ce vei ajunge la convingeri si hotariri toatal antiortodoxe. Si asta in timp ce te crezi indreptatit, multumit, bucurois si avansat duhovniceste, stiutor de filocalie si de pateric si de statut de colhoz, etc .

Vai, sa fugim de asta la sinul duhovnicului, ca numai el stie(daca stie si daca mai si vrea, adica nu are sila !) sa ne scape !

leonte 16.02.2014 01:19:36

Citat:

În prealabil postat de AlinB (Post 551143)
Leonte, avand in vedere cum ti-ai facut introducerea pe topicul asta, si eu as fi sustinut in mare pozitia lui MosNeagu.

Insa ceea ce ai postat ulterior, mi se pare foarte interesant, sunt niste informatii care adancesc niste aspecte care le-am studiat si eu.

N-as vrea ca topicul asta sa devina despre altceva decat a fost initial intentia sau macar, sa apuci sa-ti expui toate argumentele care, cum spuneam, mi se par foarte interesnate si utile.

Deci te rog treci peste restul comentariilor si continua (daca mai ai).

O abordare matura care merita toata atnetia.
Dupa cum am explicat in postarile ulterioare, prima postare explica maniera, sau punctul de plecare care m-a motivat sa caut o intelegere mai profunda a predaniei crestine.
Prima Filocalie care m-a ajutat sa vad dincolo de ceata superficialitatii a fost Fil. X - Sf. Isaac Sirul. Citind aceasta filocalie, exista pericolul pentru mireni sa fie tentati sa aleaga viata calugareasca, fara sa aiba "chemarea" de la Dumnezeu. De aceea recomand citirea in paralel si a Intelepciunii lui Iisus Sirah sau a Faptelor Apostolilor si a Epistolelor. Daca filocalia, in general, lauda vietuirea calugareasca, celelalte scripturi spre care v-am indrumat, arata o cale mantuitoare in vietuirea de familie.

Cateva lucruri despre NLP -
Programarea Neuro Lingvistica, se refera la un fenomen ce se petrece in interiorul neuronilor in momentul in care creierul este expus constant la o aceeasi forma de comunicare (text, verbal, muzica, imagni multimedia, peisaje din natura...). Orice forma de informatie care patrunde in creier este o forma de comunicare intre noi si mediul sociala/natural in care existam ca fiinte vii. Intr-un principiu de comunicare pe care l-am studiat in facultate se spune ca este imposibil sa nu comunici.
Revenind la NLP, expunerea constanta la o aceeasi forma de comunicare, structureaza neuronii intr-un anume fel, iar aceasta structura prin care neuronii interfereaza intre ei devine tot mai stabila, cu cat expunerea este mai intensta si mai frecventa. De exemplu, am observat in special la copii, ca dupa ce vad un film de desene animate, au tentinta sa nascoceasca un joc pornind de la tema si preocuparile evocate in acel film. Faceam asta si eu si toti vecinii mei in perioada copilariei, in special in vacante, cand mai toti ne uitam dimineata la programele pentru copii.

Strucurile stabile de interferenta neuronala sunt foarte greu de destabilizat pe termen lung. Voi lua doua exemple opuse. Un individ care citeste zilnic bancuri, va dezvolta in mod natural un comportament de ghidus, mistocar, pus pe farse, lipsit de sobrietate. (nu spun ca este gresit ci doar ca asa se va purta) In schimb, un credincios care citeste in fiecare zi din Faptele Apostolilor, va dezvolta un comportament ponderat, cuviincios, pasnic, sociabil. Exista pasaje in biblie sin in patristica, care iti aprinde patosul si pasaje care te domolesc si te ajuta sa te vezi mai mult pe tine si mai putin pe ceilalti. Este bine sa fim constienti de ceea ce se intampla cu noi in timpul practicarii vietii crestine, pentru ca la judecata intima din fata Constiintei Supreme din Univers, nu vom putea sa mai aruncam vina pe rude, babe, duhovnici sau demoni. Atata vreme cat esti creat perfect sanatos mintal, Dumnezeu iti va cere socoteala fata de acest talant pe care ti l-a dat.

zaharia_2009 16.02.2014 01:25:51

Citat:

În prealabil postat de leonte (Post 551172)
Da. Exista meditatie asceta, ortodoxa. Inteaba un calugar erudit sau un pustnic. Acest lucru este mentionat si in patristica si in filocalii. Probabil ca tu ai ramas blocat pe ideea preconceputa ca termenul de meditatie este strict o practica orientala. Ei bine,... nu este asa. Vezi Isaac Sirul si filocaliile sf. Maxim Marturisitorul si Ioan Scararul.

Lepadati prejudecatile pentru a putea fi crestini!

Eu sunt blocat pe multe idei invechite, de mucava, pre sau post-concepute .
Dar tu crezi ca daca ai adaugat cuvintul "ascetica" linga "meditatie", m-ai pus in incurcatura ?
Bine ! Fa tu meditatie, dar dupa alti 10 ani sa ai pregatit un sac mare ca sa ii culegi toate roadele.


NB: dar nu stiu de ce mi-a venit in minte: nu cumva tu esti userul care acum 1-2 saptamini, sub masca unui ortodox avansat, cita din scriptura in stinga si dreapta si jignea tot asa ?
Imi este lene sa caut in urma, dar incepi sa ai un stil f. asemanator cu acela !
Poate o da bunul Dumnezeu si nu esti tu acela !
Daca tu ca ortodox esti interesat si atras de programarea neurolingvistica ... m-ai muti din nou ! Pai atunci cine este Hristos pt. tine ?
Nu cumva ai fost (mai este o zi) si la manifestarea Body, Mind end Spirit Sinergy de la Sala Palatului din Bucuresti unde sunt si surogate de ortodoxie amestecate cu draci indieni, stiintifici, pietrari si amuletisti, torsere, s.a.m.d.?

leonte 16.02.2014 01:36:44

Citat:

În prealabil postat de AlinB (Post 551176)
Probabil ar trebui definit mai intai termenul de "meditatie" in acceptiunea ta pentru a putea comenta la obiect.

Nu e vorba despre acceptiunea mea.
In asceza isishasta, pe care am avut ocazia sa o practic in sf. Munte sub indrumarea unor eruditi vietuitori de acolo, tinta grijii launtrice este golirea mintii de ganduri pentru a putea comunica cu lumea nevazuta. Din pacate pentru mine nu am reusit aceasta decat pentru o secunda sau doua. Pana sa ajungem la aceasta treapta, a lepadarii oricarui gand, trebuie mai intai sa invatam sa luam aminte la noi insine si la gnadurile pe care le avem. Urmatoare treapta este luarea aminte la trairile noastre din care se nasc gandurile. Aceste trairi le putem observa si stapani numai dupa ce practicam rugaciunea isishasta o vreme indelungata.

Practica rugaciunii este o forma de concentrare mintala intr-un singur punct. Aceasta tehnica - pentru ca este o tehnica, o metoda de lupta cu firea cea slabateca a animalului social - a fost dezvoltata de sf pustnici care nu aveau la indemana scripturile altor sfinti cum le avem noi pe ale lor. Chair in dialogul unui mare sfant din pustia egiptului / sau a Iordanului (nu mai tin minte sigur) cu filosofii greci, este mentionata aceata tehnica intr-o fraza cam asa : "Diferenta dintre voi, filosfii, si noi, calugarii, este ca voi va umpleti mintea de ganduri si de iscodiri care va indeparteaza de Dumnezeu si implicit de adevar, in vreme ce noi ne golim mintea de ganduri pentru ca Dumnezeu sa puna El in noi, gandul cel bun." Nu este citatul exact dar acesta era mesajul.

leonte 16.02.2014 01:47:05

Citat:

În prealabil postat de zaharia_2009 (Post 551154)
Vai de mine, cita greseala ! Desigur, dupa parerea mea !
Sunt sfinti actuali, contemporani, traitori in orase, militari in termen, femei simple. Sunt scrise deja carti despre ei ! Cine a postulat vreodata ca traind in orase, in comunitati prezente citadine nu se poate sau este greu sa devi sfint ?

Eu nu am afirma asta, ci am spus ca nu se poate urma acelasi "drum", aceeasi metoda, in contexte sociale diferite, cu experiente de viata diferite, can lupti cu forme de ispitire diferita.
Sfintii parinti nu foloseau mp3 player ca sa se induhovniceasca. Noi folosim pentru a asculta un cuvant de folos sau un tropar. Folosim tehnica moderna pentru a lupta cu ispitele modernismului. Folosim o altfel de educatie si intelegere a vietii / dar numai in functie de expunerea pe care o avem fiecare in parte.

p.s. nu sunt userul la care te referi, de acum doua saptamini. Daca voiesti sa revezi toate mesajele mele cred ca stii sectiunea unde sa le cauti.

dobrin7m 16.02.2014 01:48:42

Citat:

În prealabil postat de leonte (Post 551094)
Contextul descris mai sus, are menirea sa lamureasca de ce este imposibil pentru cetateanul modern sa aibe acelasi traseu catre spiritualitate cu sfintii rugatori din trecut care erau de o simplitate copilareasca, traind intr-un catun cu 30 de famili, sau in pustie unde nu te tulbura nici o prezenta umana vreme de luni in sir.

In viata citadina, conectata la "dogmele marketingului" prin tehnologia moderna, este imposibil sa-ti pastrezi/sa dobandesti simplitatea din vremurile cele vechi. Metodele folosite de specialistii in psihologia de mase au un singur scop. Acest scop nu este insacunarea lui antihrist (care din 1990 tot implineste 30 de ani in fiecare an, in functie de parohia la care asculti predica), ci este controlarea si directionarea consumului de produse industriale pentru a stoarce ultimul banut.
Orice psiholog, oricat de incepator ar fi, poate observa tehnicile de manipulare folosite in reclame. Figuri de barbati si femei care sunt mereu zambitoare dupa ce cumpara/consuma un anumit produs. Cheia este zambetul, pe care mentalul colectiv il asociaza fericirii.

Dar ce este fericirea?
Contrar fandoselilor filosofice, fericirea nu este ceva metafizic despre care se pot scrie teze de doctorat, ci pur si simplu este un echilibru hormonal in care dopamina, serotonina si adrenalina joca rolurile principale.
Serotonina - un hormon cu rol neurotransmitator care asigura starea de bine (zambetul sincer) si starea de relaxare a fintregii fiinte - o stare opusa stresului, patosului si iritarii de orice fel. La persoanele indragostite, serotonina se consuma foarte repede si numai prezenta persoanei iubite in preajma poate opri fenomenul de depresie. Cand iubirea nu este implinita stim cu totii la ce fel de tragedii se poate ajunge.

Dopamina - este un hormon responsabil cu activitatea lobului frontal, avand in concurenta testosteronul (hormon specfic barbatilor). Lobul frontal este lobul activitatilor cognitive, logice, comprehensibile. Cand dopamina scade, se instaleaza o stare de lehamite, de plictiseala, iar la nivelul subconstient, "mintea" scoate din beciul memoriei activitati despre care stie ca starnesc productia de dopamina. Astfel de activitati pot fi sexuale, culinare, sau curiozitati precum romanele sau filmele de actiune, curiozitati stiintifice precum filmele documentare... In general, dopamina este intr-o relatie de dependente reciproca fata de sentimentul de curiozitate. Daca lipseste cu desavarsire substanta necesara secretiei de dopamina, somnul este obligatoriu. Dopamina este inversul endorfinei - substanta responsabila cu starea de somnolenta. Cand esti nevoit sa indeplinesti activitati intelectuale prelungite - peste nivelul de dopamina, creierul cere alt neurotransmitator, iar acesta este testosteronul. In felul acesta, apare o legatura justificata intre oboseala psihica si activitatea sexuala intensa. Daca in timpul unui moment de oboseala intelectuala al unui barbat, apare o dudie buita si semi-imbracata, nevoia de imperechere sexuala este iminenta. La fel si la femei, in timpul scaderii dopaminei din creier - fie din cauza ciclului menstrual, fie din cauza oboselii - apare nevoia de imperechere, care nu se manifesta ca o pofta sexuala fireasca, ci ca nevoie de dopamina. Dopamina este eliberata la finalul fiecarui orgasm sexual. Daca nivelul de dopamina este foarte crescut, orgasmul sexual este aproape imposibil.

Adrenalina - este hormonul responsabil cu dinamismul, activitatea musculara si instinctul de supravietuire. Cand adrenalina inunda sangele, din rezervele organismului sunt atrase toate substantele lipido-proteine sau zaharoasele necesare unui consum urias de energie. In felul acesta organismul se pregateste pentru un consum mare de energie - fuga sau lupta pentru supravietuire. La copii in crestere, hormonul predominant este adrenalina, care inhiba secretia de endorfina - hormonul somnului. Din acest motiv, oricata bataie ar lua un copil ca sa faca hatarul parintilor si sa doarma la amiaza sau sa stea cuminte/nemiscat in casa unui musafir, bietul copil mai tare se agita.

va urma

Cata tristete, cata tristete ma cuprinde citind randurile acestea.
Fericirea
De ce privesti la trup ca sa vezi daca esti fericit?
Cauta la sufletul tau sa vezi, esti fericit?
Ce conteaza ce reactii hormonale au loc in trup cand un suflet este fericit?
Cat inca suntem pe pamant orice schimbare sufleteasca se rasfrange si in trup. Nu e un mare secret. Un suflet este cu adevarat fericit cand il cunoaste pe Dumnezeu. Cand il simte pe Hristos , sufletul devine fericit. Sa discutam atunci despre reactiile hormonale din trupul sau?

Si in aceasta lume complicata poti ajunge sa fi fericit intru Domnul. Noi oamenii facem multe greseli in aceasta viata. Cine este acela care nu greseste niciodata? Cand vom inceta sa ne amintim de greselile celorlalti, pastrand in minte doar greselile noastre proprii, Domnul nostru Iisus Hristos ne va mangaia cu dragostea Lui, si atunci vom cunoaste fericirea.

Sa iti spun un lucru. Cand practicam rugaciunea inimii nu meditam, nici macar nu ne inchipuim cum arata ingerii, sau Domnul nostru. Mintea trebuie golita de orice fel de inchipuire. Ori meditatia, fara Iisus in inima noastra este inchipuire. De aceea nu trebuie cautata meditatia. Noi trebuie sa cautam pe IIsus. Cum?

Prin curatia inimii. Curatia inimii vine de la Domnul. Insa noi trebuie sa punem inceputul. Asta inseamna sinceritatea inimii in fata lui Dumnezeu. A recunoaste ce suntem , a recunoaste umili ca suntem plini de pacate. A inceta de a mai privi la pacatele lumii si a incepe sa privim la pacatele noastre. Din clipa aceasta incepem un nou drum. Iar acest drum sufletesc poate fi strabatut si in centrul New- Yorkului. Oriunde am fi. A fi in lume si totusi afara din lume. Nu lumea este vinovata de esecul nostru ci noi insine pentru ca nu vrem sa vedem unde gresim. Nu e vinovata lumea cu pacatele ei, ca si noi pacatuim, ca si noi gresim.

leonte 16.02.2014 01:55:20

Citat:

În prealabil postat de Marcel_Ionut (Post 551149)
Prietene tu crezi ca ai patimit? ia uite la poza asta din articol

http://www.ortodoxia.md/stiri/14-sti...02-13-13-55-25

Nu am spus ca am patimit, ci doar ca am fost bulversat de o predanie incoerenta si contradictorie, de o intelegerea a vietii crestine si a invataturii crestine despre care astazi stiu ca era gresita. (Nu invatatura era gresita ci intelegerea, rastalamcirea acelor popi fabricati din lipsa de personal)

AlinB 16.02.2014 01:57:54

Asta cu NPL cum ai inteles-o tu (cred ca denumirea consacrata se refea la ceva diferit) nu e ceva iesit din comun.
Ceea ce faci te defineste pana la urma, si ceea ce esti se traduce in vorbe si actiuni.

In ceea ce priveste "meditatia" si ideea de "a-ti goli mintea" exista si in filosofia orientala.
Singura forma crestina de "meditatie" este rugaciunea inimii, insa aceea e centrata in Hristos, prin rugaciunea specifica, starea mintii nefiind un scop in sine.

Asta este tot?

leonte 16.02.2014 02:00:51

Citat:

În prealabil postat de dobrin7m (Post 551192)
Cata tristete, cata tristete ma cuprinde citind randurile acestea.
Fericirea
De ce privesti la trup ca sa vezi daca esti fericit?
Cauta la sufletul tau sa vezi, esti fericit?
Ce conteaza ce reactii hormonale au loc in trup cand un suflet este fericit?
Cat inca suntem pe pamant orice schimbare sufleteasca se rasfrange si in trup.

E un pic si viceversa. Adica orice schimbare din trup se rasfrange si peste suflet. Cam asta e scopul topicului. Iti admir simplitatea viziunii, pe care multi ani am trudit sa o dobandesc, pana am inteles ca nu este pentru mine, nu dobandirea simplitatii este menirea mea de crestin in aceasta lume.
Daca ai pace sufleteasca in viziunea ta poetica si minunata, ramai in ea si stai departe de acest topic. Daca ai curiozitatea sa observi mai departe ceea ce se intampla aici, e treaba ta. Dar sa stii ca acest topic este unul de stiinta nu de rugaciune si meditatie. Te rog sa intelegi asta, pentru acest topic.

dobrin7m 16.02.2014 02:05:02

Citat:

În prealabil postat de leonte (Post 551184)

Practica rugaciunii este o forma de concentrare mintala intr-un singur punct. Aceasta tehnica - pentru ca este o tehnica, o metoda de lupta cu firea cea slabateca a animalului social - a fost dezvoltata de sf pustnici care nu aveau la indemana scripturile altor sfinti cum le avem noi pe ale lor. Chair in dialogul unui mare sfant din pustia egiptului / sau a Iordanului (nu mai tin minte sigur) cu filosofii greci, este mentionata aceata tehnica intr-o fraza cam asa : "Diferenta dintre voi, filosfii, si noi, calugarii, este ca voi va umpleti mintea de ganduri si de iscodiri care va indeparteaza de Dumnezeu si implicit de adevar, in vreme ce noi ne golim mintea de ganduri pentru ca Dumnezeu sa puna El in noi, gandul cel bun." Nu este citatul exact dar acesta era mesajul.

Practica rugaciunii este o forma de concentrare a mintii doar la Dumnezeu. Insa fara inchipuiri, fara ganduri, fara dorinte pur omenesti, ci doar cautarea iubirii lui Dumnezeu si exprimarea iubirii noastre pentru Dumnezeu.

Orice gand rau indreptat impotriva cuiva ne departeaza de Dumnezeu. Chiar si daca am fi indretatiti in natura noastra omeneasca , sa gandim asta. (suferinte pe nedrept).

leonte 16.02.2014 02:05:46

Citat:

În prealabil postat de AlinB (Post 551195)
Asta cu NPL cum ai inteles-o tu (cred ca denumirea consacrata se refea la ceva diferit) nu e ceva iesit din comun.
Ceea ce faci te defineste pana la urma, si ceea ce esti se traduce in vorbe si actiuni.

In ceea ce priveste "meditatia" si ideea de "a-ti goli mintea" exista si in filosofia orientala.
Singura forma crestina de "meditatie" este rugaciunea inimii, insa aceea e centrata in Hristos, prin rugaciunea specifica, starea mintii nefiind un scop in sine.

Asta este tot?

in urma cu un an, cand am intrat pe forum inaintea unei lungi absente, am mai avut niste contre cu tine. Si atunci, ca si acum observ ca ai aceeasi meteahna de care nu reusesti sa te lepezi. Daca o practica o vezi consacrata la budisiti sau la ecumenisti, ai tendinta sa pui un fel de anatema asupra acelei practici/gandiri. Ai tendinta sa incerci sa o elimini din preocuparea crestineasca, chiar daca ea a fost introdusa de sfintii paritni/apostoli. De fapt, greseala e din lipsa de documentare...

Citeste patericul atonit si cartile despre asceza ortodoxa. Citeste tehnicile de practicare a rugaciunii inimii/mintii din cartile sf parinti. Nu stiu daca ai observat, dar majoritatea afirmatiilor mele sunt insotite de trimiteri la vietile sinftilor crestin-ortodoxi si nu la buda sau yoga.

dobrin7m 16.02.2014 02:10:17

Citat:

În prealabil postat de leonte (Post 551196)
E un pic si viceversa. Adica orice schimbare din trup se rasfrange si peste suflet. Cam asta e scopul topicului. Iti admir simplitatea viziunii, pe care multi ani am trudit sa o dobandesc, pana am inteles ca nu este pentru mine, nu dobandirea simplitatii este menirea mea de crestin in aceasta lume.
Daca ai pace sufleteasca in viziunea ta poetica si minunata, ramai in ea si stai departe de acest topic. Daca ai curiozitatea sa observi mai departe ceea ce se intampla aici, e treaba ta. Dar sa stii ca acest topic este unul de stiinta nu de rugaciune si meditatie. Te rog sa intelegi asta, pentru acest topic.

orice schimbare din trup se rasfrange si peste suflet? da, la oamenii care nu mai au nadejde in Dumnezeu. \daca ai nadejde la Dumnezeu, suferintele trupului nu iti altereaza starea sufletului.

leonte 16.02.2014 02:12:54

Citat:

În prealabil postat de dobrin7m (Post 551197)
Practica rugaciunii este o forma de concentrare a mintii doar la Dumnezeu. Insa fara inchipuiri, fara ganduri, fara dorinte pur omenesti, ci doar cautarea iubirii lui Dumnezeu si exprimarea iubirii noastre pentru Dumnezeu.

Orice gand rau indreptat impotriva cuiva ne departeaza de Dumnezeu. Chiar si daca am fi indretatiti in natura noastra omeneasca , sa gandim asta. (suferinte pe nedrept).

Ai inteles foarte corect, teoretic. Dar practic mai trebuiesc facute niste precizari. este o diferenta intre a te concentra pe numele Dumnezeu si a cugeta la Dumnezeu insusi. Pentru ultima situatie este nevoie sa-L fi cunoscut pe Dumnezeu. Iar cand il Cunosti pe Dumnezeu, ai aceste semne : bautura otravitoare de vei bea nu vei muri, bolile vei vindeca si demonii vei alunga. in plus, fiind in legatura cu Dumnezeu vei intelege ca Dumnezeul crestinilor este si Dumnezeul fizicii cuantice si a neurologiei. Dumnezeu a creat si cunatumul de energie si neuronii din sintemul nervos al trupului omenesc. Dumnezeu stie si chimie, si anatomie, si fizica nucleara si cunatica.

dobrin7m 16.02.2014 02:14:47

Citat:

În prealabil postat de leonte (Post 551194)
Nu am spus ca am patimit, ci doar ca am fost bulversat de o predanie incoerenta si contradictorie, de o intelegerea a vietii crestine si a invataturii crestine despre care astazi stiu ca era gresita. (Nu invatatura era gresita ci intelegerea, rastalamcirea acelor popi fabricati din lipsa de personal)

stii ca aceasta nu este o justificare pentru esecul nostru? Daca am avea inima sincera in fata lui Dumnezeu, ne-ar invata Insusi Domnul tot ceea ce trebuie sa stim. Aceasta o spune si Sf. Ioan Gura de Aur.

leonte 16.02.2014 02:16:02

Citat:

În prealabil postat de dobrin7m (Post 551199)
orice schimbare din trup se rasfrange si peste suflet? da, la oamenii care nu mai au nadejde in Dumnezeu. \daca ai nadejde la Dumnezeu, suferintele trupului nu iti altereaza starea sufletului.

Iata, acesta este un refuz habotnic, care nu are la baza nici o documentare; nici din sfera stiintei nici din cea ca sfintilor luminati.
Iti repet. Am tot respectul pentru viziunea ta poetica. Am si o explicatie stiintifica dar nu voiesc sa iti tulbur crezurile. Ramai in ele daca ai pace sufleteasca, dar nu le transforma in dogme. Vei aluneca din adevar.

dobrin7m 16.02.2014 02:21:19

Citat:

În prealabil postat de leonte (Post 551202)
Iata, acesta este un refuz habotnic, care nu are la baza nici o documentare; nici din sfera stiintei nici din cea ca sfintilor luminati.

nu este un refuz habotnic ci este propria mea experienta. cand trupul se imbolnaveste de o boala incurabila sufletul ramane curat doar prin nadejdea la Dumnezeu. Si tot prin El vine si vindecarea daca El voieste, Iar daca nu voieste, voia Domnului sa fie.
Cand ajungi sa intelegi asta atunci intelegi si ca sufletul poate ramane neatins cand trupul se imbolnaveste si sufera, cu ajutorul lui Dumnezeu.

leonte 16.02.2014 02:26:40

Citat:

În prealabil postat de dobrin7m (Post 551201)
stii ca aceasta nu este o justificare pentru esecul nostru? Daca am avea inima sincera in fata lui Dumnezeu, ne-ar invata Insusi Domnul tot ceea ce trebuie sa stim. Aceasta o spune si Sf. Ioan Gura de Aur.

Care esec. Eu nu am vorbit despre nici un esec. Eu am descris o situatie bulversanta prin care am trecut la vremea adolescentei, si un pic mai tarziu, pana am gasit adevarul spre care DA, m-a calauzit Dumnezeu. Dar pana sa ajung la micul adevar, sau la hotarele Adevarului (caci nu detin nici o sutime din Adevar) pana sa primesc lamuririle pe care le expun pe acest topic (dar nu numai), am trecut printr-o perioada de zbucium.

In prezent zucium a incetat iar nelamuririle au fost rezolvate, in parte de scrierile patristice, in parte de scrierile stiintifice.

p.s. cat am petrecut in sf. Munte am avut ocazi sa cunosc calugari despre care toti spun ca sunt foarte sporiti, si care aveau la chilie si altceva decat acatistier. Aveau enciclopedii stiintifice, altii aparate radio, altii instrumente muzicale. Cand ii vedeai, credeai despre ei ca sunt cu totul rupti de orice contact cu lumea stiintifica sau sociala. Intr-adevar, erau rupti de prejudecati, de habotnicie, de apucaturile unei societati moderne bolnave. Dar foloseau tot ceea ce le cadea in mana pentru a se minuna de Creator si de opera Creatiei sale. Aceasta fata ascunsa a lor, cu manuale de stiinta, nu o expuneau inaintea oricui tocmai pentru a nu face sminteala. Erau treji cu mintea si intr-un discernaman continuu. Cu cei simpli reuseau sa se arate si sa vorbeasca simplu, cu cei complicati in gandire iarasi vorbeau pe intelesul lor. Mare treapta de sporire este aceasta.

leonte 16.02.2014 02:35:35

Stiati ca sfintii parinti se preocupau de astronomie?

Exista un curs la facultatea de teologie in acest sens. Era si pe youtube, dar nu mai gasesc acum.

zaharia_2009 16.02.2014 13:25:04

Nu as vrea sa ma dau dupa piersic si sa incep sa ma mitii pe aici precum virginele navalnice, ci am sa-mi spun, dintr-un inceput, deschis, o noua parere.
Si chiar daca ce am sa spun ar putea sa sune a lauda de sine puturoasa sau ar putea fi speculat cine stie mai cum, am sa spun deschis.
Sunt un om suficient de adult (chiar am vazut ca tu atit de speriat esti incit la datele de profil personal nu ai pus nimic; si sa-ti spui virsta ti-e frica, si ce meserie-profesie ai, indirect ce studii ai, s.a.m.d. ... de ce asa?) si jumatate din virsta mea sunt ani de studii autentificate si omologate dupa sistemul romanesc. Nu am facut cursuri parastiintifice sau pseudocursuri (de yoga, de amuletologie, de astrologie, de ierburi aiurvedice si de tantre, mantre sau kakre, de osteopatie sau alte prostii neomologate in lumea medicala) numai medicina oficiala(alopata) si complementara/alternativa(Med. Traditionala Chineza, omologata, recunoscuta ca medicina varianta umana si incorporata in paleta de studii universitare). De asemenea, am studii teologice avansate.
Spun toate acestea pt. a intelege tot ce se poate din aceste afirmatii, atit direct cit si indirect.
Adica, cu toate aceste argumente strasnice niciodata, dar niciodata, nu am ridicat stiinta la rang de regina.
Da, este ceva, dar si ea, ca si mine, este tot in mina lui Dumnezeu, El este cu adevarat cel mai Mare, si si ea stiinta poate gresi ca si mine. Nu idolatrizez stiinta, nu ii dau intietate, nu este un criteriu obligatoriu al vietii si mai ales, dar mai ales, nu ma poate mintui ! Sa nu uiti asta !
Este buna, nu este rea, dar trebuie sa stea la locul ei !
Dar, duhovnicul meu, dupa o indelunga cercetare si probabil sesizind pericolele la care ma expun, ca si om scolit, mi-a spus sa scriu in fiecare zi versetul lui Pavel cu :"... toate imi sunt ingaduite dar nu toate imi folosesc... etc". Cu el sa incep orisice zi, ani indelungati, dar sa nu o fac decit in momentul in care am sufletul deschis. Adica, cel mai frecvent, dupa rugaciunile de dimineata.
Si cum eu nu m-am jucat niciodata de-a duhovnicul si penitentul, si cu atit mai mult el, duhovnicul, am luat f. in serios poruncile lui, l-am luat ca atare !
Apoi m-a invatat ca ori de cite ori trec pe linga o curte care are 3-4 dulai de ciini agitati, stirniti, infocati, si care cum ma vad sar la gard si latra si se agita de sa rupa gardul, eu sa nu le fac nimic, dar nimic, nici macar sa ma uit la ei si sa merg mai departe. Daca nu faci astfel, spunea duhovnicul, s-ar putea ca intr-o buna zi vreunul din ei sa scape sau sa gaseasca o bresa sau cine stie ce si sa sara pe tine si sa te rupa . Adica, daca vezi ca dracul tabaraste pe tine furibund(dar furibund nu insemneaza neaparat agitat ci mai ales insistent si atit de dulce incit nu se poate sa nu-ti trezeasca atentia) cu cite ceva aiurea si te infunda cu amagiri ca de, din nevoia de cultura fac cutare lucru, sau ca nu-mi este mie frica de niste lucruri scrise, pot citi orice ca eu tot numai ce vreau fac, sau cine stie ce interes stiintific incepe sa erupa in sufletul tau pt. cine stie ce prostie mascata sub o teorema sau cite si mai cite.
Adica, mi-a impus ca din motive netemeinice sa nu-mi bag nasul si sa citesc sau sa ma informez cu orice si din orice. Asta mi-a permis-o dupa multi ani de petrecere duhovnioceasca, spunea el, ca abia dupa ce vei prinde un pic de putere si vei putea deosebi cit de cit duhurile si capcanele lor.
Si de-adevaratelea, lecturile mele de specialitate si beletristice se faceau numai cu binecuvintarea lui iar pe deasupra el era cel care imi dadea sa citesc literatura de zidire sufleteasca. Si cu toate ca eram medic, teolog, etc, nu a inceput cu mine cu Filocalia, sau cu Vechiul testament, sau cu Patericul egiptean, sau cu Sbornicul, sau cu Everghetinosul... nu !
A inceput cu "ANTONEL" al lui V. Militaru si cu Pelerinul rus si cu Parintele Arsenie ZK..., cu mama blondina, Noi martiri ai pamintului rus, cu vieti de sfinti din secolul trecut si sec.XVIII... atentionindu-ma sa tratez lecturile cu mare seriozitate. Tirziu am dat in lucruri serioase. O intilnire a mea la spovedit dura intre 1-2 ore, in care ma marturiseam dar si discutam totul legat de viata mea, atit civila cit si duhovniceasca, asta pina m-a invatat ca ortodoxul nu are viata civila sau militara,sau profesionala sau civica, sau sociala,ci el are doar viata duhovniceasca, in Hristos, deoarece toate cele ale sale le face ca pt Hristos si in Hristos. Abia atunci isi poate spune ortodox.
Ortodoxia nu este o religie(sti ce inseamna o religie, nu ? un sistem filosofic emis de mintea umana privitor la originea si sfirsitul omului.), nu este o filosofie, nu este o suma de ginduri sau de adevaruri si in primul rind nu este de sorginte umana . Ortodoxia este un mod de a trai pt a ne reintoarce de unde am fost alungati. In mod cert si indubitabil ca omul nu este de pe pamint ! Dar asta nu insemneaza ca trebuie sa ne innebunim si sa credem ca am fost adusi aici de pe cine stie ce planete si ca acum suntem tolerati si observati continuu. Asta este o prostie mai mare ca ziua de astazi, o aberatie a unor minti instrainate desi au titluri academice.
Revenind, omul este din Rai si acolo trebuie sa se intoarca, dar ca sa poata asta trebuie sa traiasca aici ortodox. Felul reusitei este numai astfel: traind ortodox. Deci sa traiasca ortodoxia, nu sa o cugete, nu sa o filosofeze, nu sa o speculeze ideativ, ci sa faca zilnic ce a poruncit Iisus si sfintii sai. Mai ales ca poruncile lui sunt izvorul dragostei, sau din acest izvor, pt ca facind astfel, cum sunt poruncile, ne ferim de intinare si nu venim la indemina satanei, cel pierzator si arzator de suflete.
Deci nu este in firea ortodoxului de a se indeletnici cu tot felul de citiri, nici chiar pustnicilor intariti (exemplul lui Cleopa si Arsenie Papacioc sunt doar citeva ... nici macar nu te primea la ei cu carti aiurite, in ideea de a te lamuri ei asupra anumitor neintelegeri. Cleopa chiar te trimetea sa bagi astfel de carti in foc, nefiind deloc folositoare ortodoxului)pt. ca te poti sminti de nu te mai recupereaza nimeni. Tu te crezi luminat, clarificat, elucidat, perfect inteles si dai dreptate s.a.m.d. prin lecturile tale, dar tocmai tu esti cel care nu vede cit de smintit esti.
Iar parerea mea legata de tine, daca nu este prea tirziu, este sa lasi balta toate aceste preocupari si sa uiti toate savantlicurile pe care le-ai dobindit si de care esti mult bucuros, sau fericit, deoarece nu este bine deloc. Daca cumva nu este prea tirziu si nu mai poate nimeni sa te mai miste de pe convingerile tale. Atunci este tare neplacut, mai ales ca tu singur ti-ai facut-o, cu minuta ta !
Lasa-te de meditatii si uita aspectul ca si nu stiu care sfinti parinti au facut meditatie. Sa iti fie clar: in ortodoxie nu exista meditatie ! Nu mai cauta sa te indreptatesti pt ca nu o sa-ti fie bine .
Lasa ideile ca orice face corpul suletul este influentat. Asta este si o teorie in medicina conform careia mai toate bolile umane se numesc psihosomatice, tocmai pe principiul ca suferinta corpului(sau bucuria) atinge obligatoriu sufletul .
Sufletul este de la Dumnezeu si ca atare de el se etinge numai cei incuviintati de El .Chiar si tu, cind te duci la diavol si ii pui sufletul in mina, prin faptele si preocuparile mult pacatoase ori prin patimi (PATIMA CAUTATULUI STIINTIFIC, A CAUTARII BAZELOR STIINTIFICE A EXISTENTEI, A MASURARII CU STIINTA A ORISICUI, CHIAR SI A LUI DUMNEZEU !)tot numai cu incuviintarea Lui se face aceasta atingere.
Pai zisesi ca studiasi la VT(inclinatia preponderenta a ortodoxului spre studiul VT in detrimentul NT si a sfintei traditii este patognomonica pt inselare) ! Si numai intelepciunea lui Iisus Sirah te-a atras ? Dar pilda lui Iov ? NU ai sesizat ca de sufletul lui, satana nu s-a putut atinge pt ca nu avea ingaduinta?
Pe deasupra, nu ne spune Pavel ca atunci cind este slab este puternic . Si daca este slab la trup (slabit, istovit, bolnav de siclemie/talasemie cum era el, ori epuizat de calatorii, s.a.m.d.)de unde ii mai vine puterea ? Din zgirciuri si tendoane, din cartilagii, ca muschii devenisera neputinciosi sau din suflet ?
Bolile sunt psihosomatice in aparenta stiintifica sau mai bine zis la neinduhovniciti. La mama blondina, la parintele Paisie aghioritul(culmea, suferind de cancer digestiv, el calugar, care s-a nevoit atit cu nemincarea), la parintele Ghelasie de la Frasinei si si in alte si alte exemple deja trecute prin carti, nici nu poate fi vorba de asa ceva. Ba din contra, un suflet pujternic induhovnicit a facut un trup sa lupte mult cu boala si sa se lase greu rapus.
V-am spus ca in multe, dar multe situatii stiinta minte cu cartile pe fata(adica, de, nu s-a descoperit pina acum altfel !). Nu va puneti sufletul in ea, nu o credeti mai mult ca pe Dumnezeu deoarece crezind stiinta infailibila deja aveti alt dumnezeu. Sunteti exact in situatia papei de la Roma. Nu va vindeti asa usor sufletul chiar daca cumparatorul se cheama stiinta pt. ca in curind veti vedea cine sta in spatele ei, dar de atunci nu mai puteti scapa usor de acel cineva.

Nu mai ma lungesc, oricum am scris destul, dar dupa parerea mea este f. rau. Sunteti demult departe de Hristos chiar cu Filocalia in mina si cu Vechiul Testament adormit pe piept. Sa nu uitati ca Iuda a fost intr-o situatie mult mai buna (adica era impartasit de citeva ore, pt ca de la cina cea de taina s-a ridicat si a implinit tradarea) si tot nu a fost aparat, dara-mi-te niste foi adunate intr-o carte ! Atunci cind tu insuti te predai in mina ispititorului, nu mai are nimeni ce sa-ti faca, cum sa te mai scape !

AlinB 16.02.2014 23:57:51

Citat:

În prealabil postat de dobrin7m (Post 551199)
orice schimbare din trup se rasfrange si peste suflet? da, la oamenii care nu mai au nadejde in Dumnezeu. \daca ai nadejde la Dumnezeu, suferintele trupului nu iti altereaza starea sufletului.

Sa fim seriosi, cineva care e bolnav, crezi ca e fericit, la modul general vorbind?

Credinta poate da un sens suferintei, dar nu te poate face fericit atunci cand tu ai dureri pentru care unii stau constant sub morfina.

AlinB 17.02.2014 00:01:03

Citat:

În prealabil postat de leonte (Post 551198)
in urma cu un an, cand am intrat pe forum inaintea unei lungi absente, am mai avut niste contre cu tine. Si atunci, ca si acum observ ca ai aceeasi meteahna de care nu reusesti sa te lepezi. Daca o practica o vezi consacrata la budisiti sau la ecumenisti, ai tendinta sa pui un fel de anatema asupra acelei practici/gandiri. Ai tendinta sa incerci sa o elimini din preocuparea crestineasca, chiar daca ea a fost introdusa de sfintii paritni/apostoli.

Serios? Ca de exemplu?

Si daca inainte de a fi "introdusa de sfinti parinti/apostoli" de fapt tu vorbesti de ceva care se gaseste sa zicem in preocuparile budhiste/yoghine de cateva sute/mii de ani inaintea celor pe care incerci sa-i numesti ca autori ai lor?

Citat:

De fapt, greseala e din lipsa de documentare...
Sau poate nu ai fost capabil sa argumentezi, ca afirmatia de mai sus de exemplu.

Citat:

chiar daca ea a fost introdusa de sfintii paritni/apostoli.

Citat:

Citeste patericul atonit si cartile despre asceza ortodoxa. Citeste tehnicile de practicare a rugaciunii inimii/mintii din cartile sf parinti. Nu stiu daca ai observat, dar majoritatea afirmatiilor mele sunt insotite de trimiteri la vietile sinftilor crestin-ortodoxi si nu la buda sau yoga.
Chiar n-am observat.
Cred ca ai uitat sa scrii si trimiterile exacte.

AlinB 17.02.2014 00:06:52

Citat:

În prealabil postat de dobrin7m (Post 551192)
Ce conteaza ce reactii hormonale au loc in trup cand un suflet este fericit?

Te poate ajuta sa intelegi mecanismul unor patimi si gasi o combatere mai eficienta a lor.
Intr-un fel, e ca la psiholog: intelegand mecanismul unor fenomene mentale, poti merge la origini si indrepta cauza, nu trata doar efectele ei.

Dar si duhovniceste trebuie o abordare similara, doar ca nu oricine o poate face.
Ti se spune "e gresit, nu mai fa asta" ca si cand ar fi un fenomen aparut din sensin si controlabil ca printr-o intoarcere de buton, cand de fapt la baza lui se pot afla drame, insatisfactii, etc. care atat timp cat nu sunt rezolvate pot erupe si sub forma altor patimi, presupunand ca una din ele este eliminata.

Citat:

Sa iti spun un lucru. Cand practicam rugaciunea inimii nu meditam, nici macar nu ne inchipuim cum arata ingerii, sau Domnul nostru. Mintea trebuie golita de orice fel de inchipuire. Ori meditatia, fara Iisus in inima noastra este inchipuire. De aceea nu trebuie cautata meditatia. Noi trebuie sa cautam pe IIsus. Cum?
Asta am incercat si eu sa-i spun, ca el face trimitere la o rugaciune (ii zice "meditatie") fara Iisus, in care "golirea mintii" e un scop in sine si nu apropierea de Dumnezeu.


Ora este GMT +3. Ora este acum 14:26:17.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.