Casa sau Bloc?
 

Da, stiu, e o intrebare stupida, si ideile sunt impartite, dar chiar m-ar interesa niste pareri pro/contra pentru fiecare;

Unde credeti ca ar fi mai bine sa creasca un copil? La casa sau la bloc? de ce la casa/de ce la bloc?

Povestea in sine:
Eu si sotul vrem sa cumparam o casuta la 8 - 10 km de oras, sa iesim din poluarea asta excesiva la aer mai curat si la posibilitatea de a procura noi o parte din cele necesare traiului. Mama ma bate la cap cu blocul sau casa in oras, ca deh, copii vor trebui sa mearga la gradinita, la scoala, la liceu etc. M-am interesat, iar unde am gasit casuta sunt si gradinite si scoli, pana la clasa a 8-a, scoli care ca rezultate se pot compara cu cele din oras (rezultate la olimpiade nationale, concursuri, manuale si predare); de gradinite nu m-am interesat cum sunt, decat ca aspect (ce rezultate pot avea gradinitele?). In plus, pentru liceu, exista si linie de transport in comun directa cu orasul, asa ca nu ar fi nici o problema ca, copilul sa faca naveta (mult spus naveta, derumul dureaza pana in partea de oras cu majoritatea liceelor cat dureaza si drumul dintr-un capat in altul a orasului, undeva la maxim 20 de minute, fie 30 daca prinzi toate semafoarele) - stiu, pentru ca am o prietena acolo si de multe ori cand stateam la ea peste noapte si a doua zi mergem la scoala, cam atata faceam.

Ma puteti ajuta cu niste pareri?
Multumesc anticipat.

Nu e deloc o intrebare stupida. Eu votez pentru casa, desigur, una cu toate utilitatile necesare. Si asta desi stau la bloc, inca.

Naveta aproape inexistenta si stati pe ganduri? Tot pentru casa votez si eu. Asigurati-va inainte ca este construita bine, izolata etc.

Unde, spre Râciu (Voiniceni, Ceauşu de Câmpie)?

Eu votez pentru casă. Vedeți ce vecini o să aveți, apoi de ce utilități dispune casa. Sunt multe aspecte de luat în calcul...de văzut ce investiție necesită casa, izolație, acoperiș, instalații etc

Interesant e ca m-am confruntat cu aceeasi dilema acum cateva saptamani.

Cineva si-a luat o casa undeva tot la 8-10km de oras si a zis sa o vad ca poate ma intereseaza si pe mine, mai sunt disponibile.
Case noi, construite binenenteles pentru a fi vandute.

Dupa vizita, concluziile:

1. 400mp nu e un teren care sa justifice mutarea la casa. Adica..mare lucru nu poti cultiva, cel mult poti creste cateva gaini (daca nu o sa ai probleme cu vecinii din cauza mirosului) si cam atat.

2. Vecini ai si la casa - destui. Aici erau deja vreo 5, apropiati, din care cu 3 aveai gard comun. Nu mai zic ca daca ai un manelist din ala cu statie si boxe de discoteca pe o raza de 500m si mai bine s-a dus linistea de sfarsit de saptamana cel putin.
Ca sa nu mai vorbim de aia care traiesc dintr-o pensie din care jumatate si mai bine se duce pe alcool.
Daca ai din astia si stii ca ai un copil care zilnic trebuie sa mearga la scoala pe langa casa la unul din asta - cam problematic.
Stiu, pot fi si la oras din astia, poate sunt subiectiv dar cred ca la tara sau in cartierele marginase, problema asta e mai acuta.

3. Spatiul locuit - casa era cu 3 camere, cat un apartament practic, doar ca erau camere ceva mai mari. Nu stiu in ce masura se merita, daca stai sa te gandesti ca la incalzire costurile s-ar putea sa se dubleze, cel putin.
Daca ai gaze, e destul de ok.
Daca esti cu centrala pe lemne sau ai incalzire pe curent electric, ai cam sfeclit-o.
In primul caz alimentare la 6-8 ore, sopron de lemne pentru uscare (2 ani de zile recomandat), aprovizioneaza, sparge, cara, etc.
In al doilea caz, mai pui inca un x2 la suma de plata pentru incalzire (nu credeti reclamele cu "plasme" cu IR care reduc costurile la 1/2 fata de gaz sau lemne haha.. sau ca o casa incalzita cu aeroterme mareste factura la curent cu doar 500ron/luna).

4. Casele facute pentru a fi vandute au trasaturi specifice "low cost". Termopane, gresie/faianta cele mai ieftine, usi, parchetul nu mai zic manopera la montare, asta cred ca in cativa ani maxim trebuie sa-l schimbi.
Detalii nefinisate - fara glafuri la ferestre, scara interioara fara nici un geam, ce sa mai zic de chestii care se vad mai putin gen instalatia electrica, termica.

5. Cele care nu sunt conectate la reteaua de apa, practic NU au apa potabila. Adica apa din sistmul public o fi ea mai proasta, dar cea scoasa de la o panza freatica de 5-10m adancie este sub orice critica, otrava curata. Poate exagerez nitel dar cred ca si sa faci o baie, este un risc.
Nu ca n-as fi baut ani buni din asta, cand lumea credea ca e mai buna decat aia din reteaua publica, si analize avea cica...din auzite.

6. Daca nu esti conectat la reteaua de canalizare - fosa e practic o bataie de joc, poti sa te astepti sa trebuiasca sa o vidanjezi lunar, asta inseamna 150-200RON.

7. Aparent nu e departe de oras, adica ajungi relativ repede. Fata de altii care si-au facut la 15-20km zi si vin zilnic sa lucreze in oras, ti se pare foarte aproape.

Dar hai sa facem un calcul: 20km pe zi (un drum dus/intors) e cazul cel mai fericit.
Lunar inseamna 600km, cu o masina cu consum de 7% in oras (caz fericit), inseamna 42litri la 7ron cum o sa fie benzina cu taxa lui CopyPonta, inseamna cam 300ron luna, 3600ron/an, 720000ron in 20 ani, daca e sa iei in calcul si dobanzile la banii astia si uzura la masina, e clar ca ajungi usor pe la vreo 20.000euro, caz fericit insa practic (mai multe drumuri zilnice de fapt) probabil la vreo 30.000.
Costul unui apartament in oras (depinde de oras, zona, suprafata, etc.)

8. Poluarea - daca tu crezi ca o distanta de 10km de oras tin noxele departe te inseli.
Da, poate e CEVA mai curat, dar nu cred ca semnificativ.
Ca sa nu mai zic ca unii au casele la 1-200m de drumuri nationale pe unde trec sute daca nu mii de auto zilnic.

Iar in cazul de care vorbeasc mai sus, aia 100m pana la drum, erau pe pamant, cu ceva pietris care in 1-2 ani nu mai inseamna nimic decat pamant si noroi.
Si daca cineva crede ca un drum din asta va fi vreodata asfaltat pentru 10 case, se inseala amarnic.
De dezapezire nu mai vorbesc, e clar ca trebuie sa pui deoparte pe langa banii suplimentari de incalzire un fond de dezapezire, impreuna cu vecinii din zona.
Daca sunt si din aia care nu vor sa plateasca pentru ca nu au zilnic drum in oras si se gandesc ca tu obligat fortat oricum ai sa dezapezesti pentru ca ai drum zilnic la servici si drumul tau trece prin fata casei lor, poti sa te gandesti chiar la o suma mai maricica asa.

In plus poluarea inseamna foarte mult, poate cel mai mult, APA si MANCARE.
Daca maninci de la supermarket sau cumperi de la piata de la "tarani" care iau din depozite en-gross vegetale de sera din surse dubioase, ca sa nu mai zic de cei care practica agricultura intensiva cu ierbicide si insecticide la greu, animale crescute cu concentrate, etc. - tot aia.

9. Copilul are o curte unde sa se joace.
Gresit.
Un copil mic nu se poate juca nesupravegheat, chiar daca e poarta incuiata.
Un copil mic (si chiar ceva mai mare) se plictiseste.
Orice ar avea in curte, tot trebuie sa-l scoti la plimbare.
Zilnic.
La sat unde-l duci? Pana la mini-super-market sau la birt?

10. Educatia.
Daca ai scoala primara ok in zona, e bine. Desi se poate sa fii foarte subiectiv(a) atunci cand ai sa spui ca profesorii sunt la fel ca in oras.
Sigur, o clasa proasta poate fi si la oras, dar la oras poti sa alegi.
Mai cu interventii, mai una, mai alta..ai de unde sa alegi.

Mai stiu si eu geometrie in spatiu si nu imi dau seama cum drumul, in oras, pana la scoala, dureaza la fel cu drumul de la 10km de oras.
Doar daca liceele sunt la marginea orasului si de la marginea orasului pana in zona ta sunt aia 10km si deci ajungi la liceu fara sa mai intri in oras.
Si binenteles, dintr-un anumit masochism iti iei apartamentul exact in marginea de oras diametral opusa celei cu licee.

Pana la liceu faceam si eu 15-20min cu autobuzul si cam 30min pe jos.
Si nu am avut niciodata abonament si nici autobuzul nu-l prea luam.
Daca tot vorbim de poluarem sanatate, etc. cred ca e mai de preferat sa faci 30min pe jos decat 30 min cu autobuzul.

11. Costul real al casei de care vorbeam, facuta de tine ar fi cam pe la 6000euro teren (15e/mp maxim prin zona ai + maxim 25.000euro o casa de genul ala).
Deci in total cca. 30k, hai sa zicem cu gard, o alee maxim 35k euro)
Ei bine, pretul a fost de 45.000euro. Din start ai pierdut 10.000euro. Cel putin.
Nu mai zic de costurile ulterioare ale amenajarii curtii, de completat lipsurile casei + ce incepe sa se strice cu timpul (sa speri ca nimic serios, dar chiar si maruntisurile costa).

12. Un apartament se vinde mult mai usor, daca vrei sa te muti.
O casa, care nici macar nu mai e noua macar (asta ia ochii nitel), mai ales cand a fost cumparata la un pret nitel exagerat, mai greu.
E clar ca in urmatorii 5 ani trebuie sa mai investesti vreo 3-4000euro in diverse amenajari si inbunatatiri, iar cand ai sa o vinzi, o sa mai pierzi inca vreo 4-5000euro cel putin din pretul de achizitie.
Deci in primii 5 ani ai pierdut vreo 10.000euro. Bani care nici nu stiu daca ai apucat sa ii achiti la banca.
Plus banii cu deplasarile.
Plus banii cu incalzirea, dezapezirea, poate si vindanjarea.
In total, probabil de 2-3 ori mai multi decat daca ai fi stat in oras, chiar si cu chirie, in timpul asta.

Dar lasa ca e bun asa, nu avem bani, nu putem face copii deocamdata, sa le oferim tot ce au nevoie.
4 copii??
Pai da, avem spatiu acum, dar avem si rate la banca, amenajari de facut, 3 joburi ca sa platim toate astea, de unde atat, cine sa aiba grija de ei?

Interesant topic :)

Este mai ales interesant caci acum 10ani cand am plecat din Romania oamenii nu-si puneau asemenea intrebari fiind profund multumiti sa aibe un acoperis deasupra capului:chirie,casa cu parintii,garsoniere,mansarde... Toate erau bune...

Corinusha,tu unde ai copilarit ?
Eu si la bloc si la curte ...dar nu pot sa-mi fac o opinie despre acest aspect;altele au fost importante in devenirea mea decat cei 4 pereti...
Scuzati daca consider ca nu este esential pt un copil...

Vrem detalii, desigur :)

Un vot pentru casa.
Localitatle din jurul Tg Muresului sunt curate,racordate la apa ,canalizare si asfaltate. Preturile caselor sunt sensibil mai mici decat in unele cartiere muresene.
Ar fi de evitat zona Cristesti,Ungheni si satele apartinatoare din cauza combinatului chimic.
Locuiesc la casa in Tudor(zona Dacia) cartier linistit si frumos,5 minute de piata,scoala,biserica,...am incalzire pe gaz,teracote si convectoare.Gradina de zarzavat,cativa pomisori,vreo 80 de trandafiri si un caine mare,mare si rau.
Cu gradina in teorie ii foarte frumos si"bio"...dar suntem la mila Lui Dumnezeu,anul trecut a fost de cateva ori grindina si a distrus aproape tot.
Consumi cat vrei,indiferent ca esti la bloc sau la casa,ca doar tu pui mana pe robinet,vrei mai cald platesti mai mult,consumi mai putin,platesti mai putin.Munca la curte e mai multa dar...nu poti compara iesitul pe balcon cu iesitul in curte/gradina.
Casa parinteasca este intre Sancrai si Nazna,zona frumoasa,linistita,preturi de bun simt...aici nu ma refer la cartierele rezidentiale construite de bentatransc...
N-am vorbit de zona Acatari , Dumbravioara,livezeni sau Nirajului ...avand in vedere ca sunteti o familie mixta poate luati in calcul si zonele astea,nu difera de celelate zone decat ca populatia este majoritar maghiara si scoala se face in...ai inteles!
Santana/Voiniceni...scump doamna,scump!!!
La bloc...e la bloc,comod,curat...altii iti curata scara,trotuarul....
Cat despre vecini..si ei sunt ca si noi,nici mai buni,poate nici mai rai...
In zona nu se asculta manele,poate aia un pic mai"negruti"...dar se asculta ceardas,ozo sep,ozo sep...

Casa, evident. Blocurile nu sunt prea naturale, ca spun asa, mai ales ptr. copii.

Sigur, cand nu trebuie sa procesezi prea multa informatie, practica, e tare usor sa dai un raspuns.

La cine te referi? Sau la comentariul caruia mai bine zis ?
Comentariul meu?

Subscriu întru totul.

Cred ca era evident ca era vorba de comentariu imediat precedent.
De la tine asteaptam detalii cu casa/bloc vs. copii :)

La casa cred ca poti sa mai inveti copilul cu animalele - daca ai, majoritatea caselor din oras sau imediat langa, cu 500mp de curte, nu prea au mai mult de un catzel/pisica care au si cei de la bloc, daca vor, cum sa dea cu o sapa (desi nu stiu cati parinti vor sa ii invete asta) si oricum, nu prea cred ca activitatile astea ar fi foarte relevante pentru educatia lui, poate eventual daca esti fermier si vrei musai ca viitorul lui sa fie tot de fermier.

Mai relevant e sa-l inveti de mic sa fie ordonat, sa faca treaba prin casa, sa ajute la bucatarie, chestii pentru care nu e musai sa stai la casa.

Da pot sa detaliez mai mult acum,caci mai devreme eram la serviciu.

Asa cum am mai spus in mesajul anterior,nici macar nu mi-am pus problema ca si copil care este diferenta dintre o casa si un apartament...
Am avut o copilarie destul de linistita si implinita,am socializat mult,am facut sport,am avut parte de o educatie stricta,am avut multi prieteni...
Singura nefericire pe care am trait-o a fost aceia ca parintii mei nu erau impreuna...nu am avut tata pt o perioada iar apoi a aparut un tata vitreg! Asta este singura drama a unui copil:familia...parintii!
Nu locuinta,nu decoratiunile interioare! Aceste considerente de natura estetica apar mai tarziu,o data cu varsta.

M-am nascut si am copilarit in aceiasi casa modesta de carpici,dintr-un vechi cartier bucurestian,aceiasi casa in care s-a nascut si bunica si mama. Am locuit cu strabunicii mei pana la 13 ani,moment in care ne-am mutat la apartament.
Am avut o sansa enorma sa-mi prind strabunicii in viata si sa pot sta langa ei o perioada;cam atat noroc cat am avut sa fiu si apropiata de bunici si sa fiu plecata in fiecare vacanta la ei ,la tara.

Exista o vorba ca in fiecare loc in care te muti,daca esti fericit aduci fericirea acolo,iar daca esti nefericit aduci nefericirea;este cat se poate de adevarat!
Revenind la subiectul de fata,daca un copil are ambii parinti langa el,care se iubesc si-i transmit o educatie puternica nu conteaza daca a venit pe lume intr-un apartament,vila,mansarda sau garsoniera;pe cand daca nu-I are nici cea mai frumoasa casa cu gradina nu le poate acoperi lipsa...

In cazul meu particular,la maturitate am optat sa locuiesc la casa deoarece unul dintre hobbiurile mele se leaga de gradinarit,dar daca as avea sansa sa incep o familie,sa am copii as putea face fata o perioada si in apartamentul meu din Bucuresti;sunt o supravietuitoare,daca sunt fericita sunt fericita in oricare dintre locuri sau conditii.

Nu toti copiii sunt facuti pt munca in gradina,cu animalele,iar pt cei care iubesc natura,plantele,pot avea si la apartament.Noi aveam multe plante pe balcon,caine,pisica ba mai am plantat si multi arbusti in fata blocului,in zonele asa zise verzi de care nu se ocupa nimeni.

Foarte bine venite punctul de vedere și mărturia Yasminei, aduc în atenția cititorilor aspecte demne de luat în seamă.

Livezeni sat.

Pentru a creste un copil, cred ca cel mai bine este sa va mutati la casa.
La apartament, singurul loc de joaca pentru copil va fi parcarea dintre blocuri , in schimb la casa, eu cred ca o sa se bucure mult sa se joace prin gradina... eventual poate ii luati si un catel cu care sa se joace impreuna.
Pe de alta parte , sunt aspecte pozitive si la bloc pentru ca asa veti fi mai aproape de centrul orasului , nu trebuie sa va deplasati prea mult pentru cumparaturi,medic,scoala,serviciu (daca il aveti in oras).
Pentru adult , din punctu meu de vedere , ii este benefica viata la bloc , pentru copil - casa.

Frumoase zonele in care ai crescut si unde locuiesti :)
Nici nu ma intereseaza cartierele rezinentiala dein mai multe cauze. 1. Nu ai curte si senzatia e aproape aceeasi ca la bloc; ce sa mai zic de o gradina. 2. Preturile sunt de 3-4 ori mai mari decat ar merita.

Nu ma deranjeaza populatia maghiara; chiar daca nu prea stiu maghiara (ciudat, dar greu imi dau drumul sa vorbesc), iar in Livezeni sunt si romani si magiari..si cativa rromi.
Investitii trebuie facute in casa (trebuie schimbate geamurile, trebuie pusa centrala - o sa alegem pe gaz si lemne - si trebuie zugravita si izolata. Dar sincer, la cat costa, stiam sigur ca vor fi de facut niste reparatii/modificari, scria clar si in anunt, deci stiam inainte sa sun, inainte sa o vad. In rest, e racordata la reteaua de canalizare, are si fantana in curte, gradina de marime medie si curte destul de mare.
Tin minte, cand eram mica si eu imi doream sa traiesc la casa; de fapt, din copiii cu care ma jucam atunci, parca nici nu ea vreo unul care sa nu vrea la casa; si lucrurile nu prea s-au schimbat. Pe undeva imi implinesc si eu visul si ii pot oferi copilului putin spatiu in plus.
E adevarat ca poluarea e si ea acolo, dar nu la fel de pregnanta (ajuta si padurea, care nu e foarte departe).
Iar in legatura cu animalele de companie... nu prea poti tine la bloc 2 caini si vreo 2 pisici, de multe ori din cauza vecinilor (cainele mai latra, vrei nu vrei, iar unii vecini fac un scandal monstru pentru asta).
Ce muzica se asculta, asta nu stiu, iar atata timp cat o asculta astfel incat sa nu auda tot satul, nici nu ma intereseaza.

Pentru cei care vor sa se lanseze in aventura imobiliara, e bun de citit, inclusiv comentariile si link -urile postate (contin si aspecte de psihologie, natura umana, etc)

Planuri imobiliare (I)

http://basmeimobiliare.wordpress.com...ri-imobiliare/

Planuri imobiliare (II)

http://basmeimobiliare.wordpress.com...imobiliare-ii/

Si asta:

Bona – stăpâna (primei) case

http://www.chiazna.ro/7206/bona-stapana-primei-case

1. Da, asa e, totusi 900 mp deja suna altfel (atata teren are casa de care vorbeam)


2. Asa e. Vecini ai si la casa, dar situatia nu se schimbaneaparat. Adica si la bloc unde locuiesc am 2 vecini, unul cu manele si unul cu hard rock, metal, ce o fi, pe care oricum ii cel putin la sfarsit de saptamana, iar politia nu le face nimic in afara de tone e amenzi. Nu prea poti sa iti agegi nici vecini, nu pe toti oricum, iar lumea poate veni si poate pleca (vanzare de casa, chirie etc.)


3. Casa asta are 2 camere, tot asa, ceva mai spatioase, baie, terasa, camara, bucatarie...tot ce ii trebuie unei locuinte. E racordata la utilitati, are teracote pe lemne si gaz (daca e sa ne mutam punem centrala pe lemne si gaz) are sopron, cotet pt. gaini, pana si cotet pentru porci.

4. E casa mai veche, de prin 1980 si ceva (nu mai stiu exact), e pe un singur nivel (deci nu ecazul de scara interioara, decat daca o mansardam noi). Ai dreptate, instalatia electrica nu stiu cum e facuta; in cel mai rau caz o refacem (stim costa destul de mult). Oricum cu timpul vom schimba gresia si faianta, si parchetul si cam tot (dar o putem face in timp; cele care exista acum sunt functionale)

5. Slava Domnului e racordata la toate utilitatile, incluziv canalizare; totusi, exagerezi putin cu riscul apei de fantana; am crescut cu apa de fantana la bunici, a facut baie in apa de la fantana si sunt in regula; apa de fantana chiar poate fi mai buna daca pui niste filtre calumea si faci analizele cel putin anua -pacat ca putini le fac-

6. Nu e cazul, dar asa e la matusa mea, cat decat stiu cum stau lucrurile.

7. Cand exista autobuse si masini care consuma foarte putn (Smart de exemplu) mai economisesti putin. Dar mare parte din banii aia ii dai si in oras pe benzina si autobuse. Pretul la un bilet de autobus din livezeni pana in centrul orasului e cu 50 de bani mai mare decat pretul biletului in oras.

8. Corect, dar mai ajuta si padurea care nu e foarte departe, mai ajuta copacii de prin gradina/curte.
De dezapezire se ocupa primaria; oricum in zona nu se agraveaza situatia. Iar dezapezirea din propria curte ne revine noua, mie si sotului, doar e curtea noastra.


9. Nu e chiar gresit. Da, copilul trebuie supravegheat, corect, dar macar ai siguranta ca in propria curte nu vine un imbecil cu masina in viteza si iti calca copilul, cum se poate intampla in oras intr-un drum de 4 metrii pana la parc. Se plictiseste, dar fiind si alti copi in zona, se pot juca impreuna.
Exista si parc in sat.


10. Daca profesorii nu ar fi buni, n cred ca ar avea rezultate la olimpiade. Ca probabil sunt si profesori nu asa de bun, asta e valabil si in oras; alegi scoala, dar profesoni semi necalificati gasesti in orice scoala. Iar pana in liceu garantyez ca imi pit ajuta copiii cu lectiile.
La treaba cu drumul... din sat pana in centru nu sunt atatea semafoare ca dintr-un capat in altul al orasului. Si iti iei apartament in zona in care iti permiti sau in zona in care gasesti ceva de vanzare; aia poate fi exact zona diametral opusa zonei cu liceele; nu prea ai ce-i face.

11. Casa e 8.000 de euro, cu tot cu teren si din calculele noastre initiale ar mai trebui sa mai bagam vreo 4.000 euro in ea. Plus amenajarea curtii; chesti e ca aproximativ jumatate din lucrari se pot face in timp. Si dispunem de banii aceia fara sa ne imprumutam e la banca sau din altelocuri. Pe cand un apartament cu 2 camere in zona medie, sa nu zic buna, costa ce putin 27.000 euro (aprox 50 mp)

12. Un apartament nu se vinde neaparat mai usor, si daca e vine mi usor, rareori reusesti sa il dai la un pret care sa iti acopere si investitiile fcute in timp in apartament. Iar daca ne luam o locuinta, indiferent ca e casa sau apartament, nu o iau cu gandul ca peste 5 ani o vand si ma mut...unde? De asta am ales locatia care ne convine noua. Nu luam o locuinta ca mai apoi sa o vindem; o luam ca sa facem din acel loc...acasa.


Sigur, trebuia sa te iei de asta, nu? Altfel nu aveai liniste. Daca iese treaba cum am planuit, nu avem nevoie de credit de la banca si nici de n joburi. Dar de unde sa sti tu daca nu intrebi? Concluzionezi asa aiurea fara sa ai detalii. Acum le ai.

Una dintre cele mai interesante postări din ultimul timp. Surprinde esenţialul în mai multe aspecte, are aroma sincerităţii şi "căldura" experienţei nemijlocite de viaţă....Bravo şi mulţumim!

Si mie mi-a placut..nu m-am gandit de ex. ca la o adica, gradinarit poti faci si in curtea blocului.
Sigur, nu poti tine o vaca la bloc :)) pisici in principiu cate vrei, daca nu tii musai sa le tii pe toate in casa, iar caini..cred ca unul ar fi mai mult decat suficient daca e cu adevarat necesar si indispensabil..

Si cred ca cel mai important cadou care il pot face niste parinti copilului (copiilor) lor, este TIMPUL petrecut cu ei.
Foarte putini se gandeasc la asta, chiar si cei care au copii, vin cu pretextul ca bunastarea materiala e mai importanta iar copilul se poate juca si singur la o adica, nu? Mai e gradinita cu program prelungit, pe urma vine scoala, temele, etc. are prieteni, ii luam un smartphone si nelimitat la sms si Internet, sa aiba si mai multi prieteni, etc.

A, si cred ca unui copil i-ar place sa aiba macar 2-3 fratiori/surioare cu atat mai mult, mai tarziu, in viata, va aprecia asta.

Dar probabil ca va trebui sa se joace singurel in curte, ca mami si tati trebuie sa plateasca mai intai ratele la casa si cand vor termina - ei bine, e prea tarziu sa mai poata face copii.

Adevarul e ca nici eu nu imi doresc un singur copil. Am fost copil singur si mi-am dorit tata viata un frate/sora. Si acum imi doresc. Asa ca cel putin 2 copii imi doresc.

Pai noi iti uram succes :)
Doar ca trebuie sa iti planifici f. bine resursele pentru asta si mai ales sa-ti alegi bine prioritatile, banii si lucrurile materiale pot sa astepte, timpul nu.

Mi-am adus aminte de o istorioară, cred că a mai fost postată forum dar e un moment potrivit să ne aducem aminte de ea:

Un om a venit de la muncă tarziu, obosit și nervos, găsindu-și baiatul de 5 ani așteptând la ușă.
- Tati, pot să te întreb ceva?
- Da, sigur, despre ce e vorba? a răspuns omul.
- Tati, câți bani câștigi pe oră?
- Asta nu e treaba ta. De ce mă întrebi astfel de lucruri. Spuse omul nervos.
- Doar vreau să știu...Te rog, spune-mi, cât câștigi pe oră?
- Dacă trebuie să știi, câștig 50$ pe oră.
- Aha, a răspuns micuțul, cu capul plecat.
- Tati, îmi împrumuți, te rog, 25$?
Tatăl s-a înfuriat:
- Dacă singurul motiv pentru care m-ai întrebat asta este ca să-mi ceri niște bani să îți cumperi o jucărie prostească sau alte porcării, atunci du-te direct în camera ta la culcare.
Gândește-te de ce ești așa egoist. Nu lucrez din greu în fiecare zi pentru așa copilării.
Micuțul a mers în liniște în cameră și a închis ușa.
Omul s-a enervat și mai tare pe întrebările băiatului. Cum a putut să pună așa întrebări doar pentru a cere niște bani.
După o oră, omul s-a calmat și a început să gândească:
Poate era ceva de care chiar avea nevoie să cumpere cu 25$ și chiar nu mi-a cerut bani des. Omul a mers la ușa băiatului și a deschis-o.
- Dormi? a întrebat...
- Nu tati, sunt treaz, a răspuns baiatul.
- M-am gândit, poate am fost prea dur mai devreme, spuse tatăl. A fost o zi lungă și m-am descărcat pe tine. Uite aici ai 25$.
Micuțul a sărit, zâmbind.
- Mulțumesc, tati!
După aceea a scos un pumn de bani. Omul a văzut că băiatul avea deja bani și s-a enervat din nou. Micuțul și-a numărat încet banii și s-a uitat către tatăl său.
- De ce vrei mai mulți bani dacă deja ai? a spus tatăl.
- Pentru că nu am avut destul, dar acum am, a replicat băiatul. Tati, acum am 50$. Pot să cumpăr o oră cu tine? Te rog să vii mai repede acasă, mâine. Vreau să mănânc cu tine.
Tatăl a fost distrus. Și-a luat băiatul în brațe și l-a implorat să îl ierte.

Este doar o reamintire pentru toți ce lucrează din greu în viață. Nu ar trebui să lăsăm timpul să treacă printre degete fără să petrecem timp cu cei care chiar contează pentru noi, aceia apropiați de inimile noastre. Să ne amintim să împărțim cei 50$ din timpul nostru cu cineva pe care-l iubim.
Dacă mâine murim, compania pentru care lucrăm ne va înlocui foarte ușor, în câteva ore. Dar familia și prietenii pe care îi lăsăm în urmă o să simtă pierderea pentru tot restul vieților lor.

Povestioara e impresionantă, o știam, într-adevăr. De altfel cred că e special scrisă pentru a impresiona și poate reușește să trezească la viață pe cei căzuți în capacana muncii în detrimentul ... vieții... Adică muncim ca să trăim, nu invers...

Câteva observații din partea mea - în cealaltă direcție:

Munca este și ea o necesitate, o datorie... ea ne maturizează, este mijlocul prin care mulți dintre noi ne lucrăm talantul, să zicem... Există și medici care lucrează mult, și scriitori, profesori (dacă mai dau meditații sau studiază pentru grade...) etc. - meserii nobile, zic eu... Calitatea se obține după efortul cantitativ, adică e nevoie de efort, timp și răbdare ca să reușești să faci un salt calitativ... Din ce am văzut eu e foarte greu să găsim un echilibru între serviciu și timpul liber. Și apoi depinde ce faci în timpul liber.

Cred că este foarte important să petrecem timp cu copiii când sunt mici. Pe măsură ce cresc, ei înșiși vor mai multă independență.

Chestia de la sfârșit, bolduită, a devenit un clișeu. Ar trebui analizată fiecare situație separat... când e cazul.

Ca să-l parafrazez pe Eclessiastul, vreme este pentru muncă şi vreme să culegem roadele muncii. Desigur, se întâmplă ca munca să-şi găsească roadele în ea însăşi, mai ales atunci când se identifică cu vocaţia sau pasiunea, dar nu e mai puţin adevărat că performanţele carierei uneori îndoapă mândria şi deturnează viaţa pe o pistă falsă, către o fundătură existenţială. De ce îndoapă mândria? Pentru că atunci când celelalte compartimente ale vieţii nu funcţionează sau sunt pur şi simplu falimentare, ego-ul nostru îşi găseşte o desfătare exclusivă în aprecierile la locul de muncă, situaţie care stimulează, însoţeşte sau chiar parazitează o carieră de succes ce ocupă prim-planul şi oferă ne oferă principala raţiune de a fi . Cel puţin o vreme, această motivaţie, minoră în realitatea ei, dar promovată la rang de majoră datorită faptului că aproape toată energia vieţii e canalizată spre ea, va ţine loc de sens al existenţei cu oarecare succes, dar timpul trece, vraja se destramă şi ce ne facem când cei care ne hrăneau orgoliul nu mai sunt în preajmă sau hrănesc orgoliile altora mai tineri, aflaţi "pe val"? Să ne ferească Dumnezeu, şi ne ferim şi noi înşine, de efectele unui ego flămând asupra fiinţei noastre profunde!

O carieră de succes e bună atâta timp cât munca nu devine un scop în sine şi se integrează unui echilibru general al vieţii. Dar când ea devine un mormânt al eşecurilor noastre pe celelalte paliere ale existenţei, sfârşeşte într-o dezdădejde cumplită, fiindcă dintr-un asemenea mormânt nimeni şi nimic nu mai învie vreodată.

De acord.

Când... devine mormânt?

Eu credeam că vom învia, totuși... dincolo...

Atunci când doar cariera singură ne-a mai rămas ca spaţiu de exprimare a persoanei şi dincolo de ea domneşte neantul

Învierea trupului începe cu învierea duhului încă din această viaţă. Iadul, spunea avva Emilianos Simonopetritul, este înveşnicirea războiului dintre duh şi trup, iar pentru ca să avem parte de învierea cea bună, trebuie să facem pace în noi înşine între duh şi trup pe când vieţuim în această lume. Dacă în clipa morţii trupului, duhul nu se află în plin proces de înviere dincolo de pragul critic numit mântuire, la învierea cea de obşte nu ne va fi bine deloc!

Neantul... exagerat spus.

Depinde de fiecare dintre noi ce semanam.

Scuze de off-topic.

Asta incerc sa fac, ma rog, eu si sotul incercam.
Cu timpul care il putem petrece cu copilul/copiii ne putem descurca; in sensul ca eu lucrez doar de dimineata (de cobicei copilul dimineata e la gradinita/scoala), iar sotul lucreaza in ture, 2 de dimineata, 2 de dupa amiaza, 2 de noapte si 4 zile libere; ne va fi mai greu in zilele in care si lui ii pica tura de dimineata. Totusi, copilul iese e la gradinita/scoala primara in jurul orelor 12 sau 13, iar el iese abia la ora 2. Aici am greutati cu ganditul la o solutie; si programul prelungit nu e acea solutie, decat in cazul in care s-ar putea face ca, copilul sa stea la program prelungit doar in acele 2 zile cand suntem amandoi e dimineata, ceea ce chiar nu stiu daca e posibil.
Timpul nu asteapta, asa e, de asta inercam acum sa ne stabilim undeva, sa avem locsorul nostru, locul pe care il putem numi "acasa"; nu mi-as dori a imi tarasc copiii din chirie in chirie. Daca avem locsorul nostru lucrurile se mai simplifica pe ici pe colo, in sensul ca, e exemplu, nu mai trebuie sa platesc acei 150 euro pe chirie; ii pot aduna sau cheltui cu folos pentru familie.
Am noroc ca am doar 24 de ani (ii fac anul asta in mai) si inca 1 an ar mai merge fara copil, dar nu vreau sa astept prea mult, pentru ca...dupa 27 - 30 de ani nu se mai stie daca mai pot face copii sau nu. Totusi, mai astept putin, dar daca e a vina acum, sa vina, e bine venit un sufletel in vietile noastre.



In legatura cu agricultura din gradina blocului, n-am eu noroc de asa ceva; zilele trecute mi s-a facut scandal ca am vrut sa plantez niste salata si sa imi transplantez rosiile si ardeii de pe balcon in gradina. Asa ca mi-am facut rost de niste cutii mari de plastic si mi le-am transplantat...tot pe balcon, dar acum nu mai am loc nici sa ma mai intorc printre cutii.

Neantul ambalat în forme goale de conţinut sau un nimic mare alcătuit din mai multe nimicuri cotidiene. Să vezi cât de exagerat ţi se pare când îţi dai seama că rezumă istoria unei vieţi!

Sau cui semănăm!

Am ieşit şi eu din off-topic

Corinusha , rabdare si intelepciune sa aveti!Important este sa cumparati casa apoi incet,incet puteti face si imbunatatiri.Zona este minunata!
Dumnezeu sa va ajute in ceea ce va doriti!

Yasmina,minunata postarea ta...frumoase amintiri!

Va trimit un strop de primavara din universul meu... explozie de culoare in asteptarea Invierii!

Aici depinde de foarte multe aspecte:

-In primul rand, sunt blocuri si blocuri. Una este un bloc-turn cu 10 etaje intr-un cartier "dormitor" dintr-un mare oras (unde spatiul de joaca dintre blocuri este limitat, unde multe aspecte negative pot fi prezente- gasti de cartier, violenta, droguri, etc, unde aerul este poluat in primul rand de la autoturisme- ca industrie nu prea mai aveam din pacate, unde spatiul verde este si el limitat sau in continuua restrangere);

-Si cu totul alta este un bloc de 4 etaje intr-un oras mai mic. Ca sa dau un exemplul din ce am cunoscut personal- este adevarat ca in anii 90 si tentatiile erau mult mai mici pentru un copil decat astazi. Personal am crescut tot la bloc, insa intr-o zona foarte linistita si frumoasa-stadionul este la doi pasi- si in jurul blocului este un spatiu mai generos, si spatiu verde si o banca pentru 8-10 persoane, unde ziua stateau barbatii la table, iar seara noi copii la carti, sah, remy sau table.
Apoi aici fiind si mai multi copii, era mai frumos- pe atunci prin anii 90 cum nu incepusera inca nebunia cu tabletele, smarthphon-urile si calculatoarele, principala ocupatie a noastra era fotbalul, bicicleta, diverse jocuri specifice in aer liber.
Deci pot spune ca si la bloc-in anumite conditii- poate fi un loc potrivit pentru creterea copiilor.

-Si la casa poate fi frumos de crescut un copil, existand avantajul unei curti mai mari, a posibilitatii existentei unor animale de companie, a unor flori, plante sau pomi. Insa aici ar putea interveni o problema: daca in zonele sau cartierele de case (vorbesc de cele din orase, in mediul rural fiind cu totul alta situatie) sunt mai putini copii, atunci poate fi o problema pentru un copil daca nu are mai multi copii in zona respectiva cu care sa se joace si sa socializeze.

Am spus din experienta mea. Din cate stiu eu, tu nu stii nimic despre mine, unde am trait, unde am locuit, ce am facut etc. Raspuns detaliat nu am avut timp sa dau, caci am si alte treburi de facut decat sa stau pe forum 24/7.

.................

Casă sau bloc, nu există locuința perfectă. Asta n-o uitați cînd căutați cel mai bun apartament sau teren sau casă pe pămînt. Tot timpul trebuie să faci niște compromisuri, unele chiar măricele.

La aia cu fericirea m-am gîndit și eu. Oare merită să fac efortul să-mi cumpăr o grădină în care să pun pomi, legume șamd? Și-așa nu am timp suficient de ale zilei treburi, cînd să mă mai duc și acolo să ar, să grăp, să dau cu sapa, să ud, să plivesc buruieni? Nu știu dacă se merită, mai ales că aproape de Tm prețurile sar de limita bunului simț, nu mai spun de localitățile cu ceva utilități la stradă, iar departe însemană timp și benzină. Unde mai pui că se găsesc omuleni amabili gata să culeagă roadele în locul tău...

Nu mai bine merg la piață să cumpăr mere cu chimicale? Sau mai puțin rău, cum o fi. Iar dacă o să am nevoie de iarbă, ies în parc sau la marginea tîrgului să zburd pîîîîînă obosesc.

Eu vorbesc din experienta de copil crescut exclusiv la oras (si orasul e relevant, mai ales pentru Corinusha, avand in vedere ca e vorba de Tg-Mures). Nu ai inca copii si situatia se mai schimba, de accord, dar hai sa ne gandim la viitor. Scoala o face in sat, buna/rea cum o fi, dar pe langa scoala e important sa faca si un sport, eventual cursuri de limba straina, desen, pictura, trupa de cercetasi, balet, pian, echitatie, fotografie, aikido sau mai stiu eu ce o sa fie la moda peste 10-15 ani. Indiferent ce alege, pentru asta va trebui sa mearga la oras macar de 2-3 ori pe saptamna, cineva sa il duca-aduca. Despre scoala nu stiu ce sa zic, daca o sa ai pretentii de liceu ca Unirea sau Papiu ar fi bine sa il dai acolo macar din gimnaziu - faptul ca are 10 pe linie la scoala din Raciu nu inseamna ca o sa se descurce ok in mediul super-competitiv de acolo. Daca dai copilul la scoala in oras, alte probleme - o sa vrea sa iasa cu colegii la o pizza, la un film sau cand creste mai mare o sa vrea sa mearga la o petrecere, un concert. Toate astea devin mai complicate daca locuieste in afara orasului, la 12 noaptea nu cred ca mai este maxi-taxi spre Livezeni sau Nazna. La fel si voi, parintii, poate o sa vreti sa mergeti la un spectacol de teatru sau sa beti un o bere la o terasa, e mult mai greu sa te urnesti chiar si cu masina cand stii ca ai 10km dus, 10 intors.
Ce incerc sa spun este ca exista avantaje si la oras. In plus, Tg-Muresul e in continuare un oras pasnic si linistit, nu prea ai treaba cu gasti ca cartier, batai sau mai stiu eu ce. Oare e traiul la curte chiar asa o bucurie pentru copiii din ziua de azi? Inclin sa cred ca ori la bloc, ori la curte, copilul prefera sa stea intre 4 pereti, cu ochii atintiti in monitor.

parere !
 

Cea mai diabolica inventie a comunistilor a fost ...blocul !!!
Comunistii au dorit sa obtina un om depersonalizat ,alienat de propria sa natura si pe care s-au grabit sa-l bage cu de-a sila in cusca numita bloc !!!
Numai asa comunistii puteau controla,aceste mase depersonalizate social si manipulabile datrorita lipsei naturalului din viata lor !

Efectele dezastruoase ale blocurilor se vad si azi in viata social-politica si economica a tarii,deoarece tipul de om pe care l-a creat acest laborator diabolic numit bloc, se vede cu ochiul liber !
Ca orice creatie a bolsevicilor, si blocul e o creatie diavoleasca,mefistofelica si cel mai mare bine ce le-ar putea fac e cineva romanilor ar fi sa le darame blocurile intr-o noapte (desigur,oamenii sa nu fie in ele !) ,pentru ca dimineata aceste cartiere insalubre de betoane sa fie numai moloz !!!
Al mai mare bine le-ar face cineva acestor oameni si tarii !

Dpdv al sanatatii, blocul este de asemenea un adevarat dezastru,fiind un mediu care erodeaza incet ,incet, sanatatea locatarului.
Acest lucru a fost calculat de la inceput de comunisti, pentru a avea multimi lipsite de o vlaga sanatoasa si astfel ,niste oameni slabanogi si ,fireste,lac mintea cocosului, mult mai usor de stapanit si manipulat, decat noste oameni sanatosi si verzi !
Se pot observa in acest sens ,statistici morbide care ilustreaza clar, si comparativ starea de sanatate a celor ce locuiesc in marile cartiere de blocuri si cei ce locuiesc la tara ,de exemplu !

La polul opus, casa este leaganul existentei umane,insotind in mod organic si protector intreaga ontogeneza a omului pe Terra !
In forme arhitecturale diferite, evoluand odata cu omul,casa s-a identificat cu insasi existenta sa,o existenta desfasurata firesc intr-un ecosistem benefic pentru sanatatea sa fizica si psihica si pentru cultivare si mentinerea instinctelor firesti si nobile precum : vanatoarea,proprietatea,teritoriul,domesticirea animalelor si dragostea de animale,interactiunea benefica cu animale !!!

Adica tot de ceea ce blocul l-a instrainat pe om ,incercand sa-l deposedeze de firea lui autentica !

Din fericire, in ultimii ani, mai ales in jurul marilor orase ale tarii,s-au ridicat mari cartiere de case noi cu gradina.
Aceasta este o mare speranta pentru tara,deoarece se instituie astfel si un nou tip social de om,unul firesc si normal, omul care opreste la trecerea de pietoni si te lasa sa treci,omul care nu scuipa seminte pe strada, deoarece stie ce inseamna instinctul de proprietate,si strada e si a lui,si intreaga Tara e si a Lui !!!

Cinste Lui, acestui Om nou, cu O mare !!!