Vraji,păcate, blesteme...nu stiu ce sa cred sau ce sa fac?
 

Buna seara!
Nici nu stiu cum sa incep sau ce sa cer ...informatii...sfaturi...nu stiu :( stiu doar ca am nevoie dde ajutor,pt ca pierd controlul si am ganduri de sinucidere..
Cea ce ar fi normal..
Aschia nu sare departe de trunchi...tatal meu sa spanzurat intro padure din judetul arges langa dambovicioara cred dupa ce a fost la o manastire in aceea zona acum aprox 6 ani.
Povestea mea: o familie saraca si cu probleme iar mama si tata se certau mereu...tata alcoolic si lucrand pe santier de dimineata pana seara pt a ne intretine mama fiind casnica
...pe la varsta de 12-13 ani pur si simplu a înnebunit si se credea Vasile cel mare si a aprins lumânări in casa a făcut cruci prin casa si sa pus in pat zicând ca va muri..
In prealabil am chemat salvarea si lam internat la nebuni o perioada...creca o luna apoi sa întors si după o perioada sa lăsat de băut si a început sa meargă la biserica si timp de 5 ani a ținuto tot așa..fara băutură. Dar in tot acest timp vorbea de vrăji de farmece si blesteme,făcea fel si fel de legături paranormale si numerologice...ce pt mine nu însemnau nimic...doar ca e o nebunie...intre timp mama a spus ca divorțează dar ca sta pana o sa fac eu 18 ani.In tot acest timp a fost un calvar deoarece tata cu ale lui farmece ma înnebunea povestindumi mie vrute si nevrute si o acuza pe mama ca ea ia făcut farmece si chestii dăstea cu bunica de la tara...ca in sat acolo cu neamurile ei...ca au făcut blesteme si farmece... Etc.
In timpul asta am început si eu sa o iau razna oarecum..
Băutură țigări...fund mai mereu plecat de acasă ca sa nu stau in calea lor...si am neglijat multe si școală si tot...mam mai si îmbolnăvit de hepatita b si am stat in spital o luna si cceva....si am ajuns la 18 ani si zis și ffăcut mama a plecat fara sa dea divorț si sa mutat cu alt bărbat iar sora mea a plecat in spania...si de atunci am rămas doar el in casa...si atunci a început iar calvarul băuturi... Si amestecat cu biserica la care mergea in continuare...si doar farmece si vrăji îmi povestea...eu rrefuzând sa cred in așa ceva si nici nu mergeam la biserică.... Pur si simplu nu ma atrăgea...deși cred in Dumnezeu si mereu e in inima mea...doar ca ma credeam si ma cred nevrednic sa merg la biserica si îmi erra rușine si frica sa merg si îmi mai este.A începu viață mea de adult mam angajat la un hotel de 5 stele din Brașov si progresam ...aveam bani sa ma întrețin ssi prieteni si iubita...toate mergeau struna...apoi am plecat in spania la soră-mea sa îmi fac uFa ran viitor mai bun si sa scap de armata ca din 2007 nu se mai făcea...zis si făcut. Si de atunci toate miau mers rău...am stat aprox 5-6 luni acolo si nu am rezistat dorului de casa si iubitei ce am lăsato acasă...prieteni ma chemau înapoi...si am lăsat tot si am venit acasă...si rău făcuși... Tata cu ale lui nu se schimbase tot mai rău...iar eu la fel...fara bani fara muncă... Iubita ma lăsat când am venit înapoi...ma înșelase si neam despărțit.Apoi am început eu cu ale mele...munca distracție alcool mult si suferință... Sufeream..
Din multe...iubita...familia ...tata ...mama...tot ce mi se întâmplase...in copilărie... Si alternam in perioade când îmi era bine si apoi iar rău...făceam doi pasi înainte... Trei înapoi... Apoi iar am luați eu razna... Am plecat la mare sa lucrez vara si mam întors înapoi bolnav si fara bani... Am avut o boala nu stiu cum se numește nici in ziua de azi...ceva de piele... Îmi ieșeau bube pe tot corpul si pe fata...si am stat așa mai mult de juma de an...prin spitale operați (biopsii) internat la boli infecțioase... Miau scos amigdalita... Tratamente ...dar nimeni nu știa ce am si de ce... Așa am ținuto pana la 24 de ani...si atunci tata sa spânzurat....eu fiind încă bolnav si șomer... Si atunci...jale mare...ca a plecat dde acasă... Desi avea niste stări de astea de alcoolemie grave...il țineam închis in casa doua trei zzile si ii tre ce a....nu ii dădeam cheile sa iasă si aruncam tot alcoolul ce il avea...in seara de diinainte de a pleca...eu am fost la disco si cand am venit dimineata era treaz dar se zvarcolea ca un sarpe in casa....saa iidau cheiile sa iasa...nu am vrut...si fiind si ametit un pic mam pus sa dorm...si el a zis ca sarr pe balcon si tot iese...si asa a facut...si dus a fost...era duminca dimineataa...nu am mai stiut de el nimic cateva zile...apoi un vecin mia zis ca sa dus sa ia trenu si nu stie unde...mirrcuri mam dus la politie sa il dau disparut...si miau zis sa vin a doua zi ca au gasit pe cineva cu semnalmentele lui...a doua zi miau aratat poze cu el si miau zis ca sa spanzurat in jud arges in o padure...si ca avea doar un bilet de autobuz de brasov la el. Dupa asta a venit unchiu si cu soramea din spania...au fost de lau adus in brasov si lam inmormantat...toate bune...eu nu realizam ce se intampla...dupa aceea...eu mam pus pe picioare si mia mers bine o prrioada...cam 8 luni...apoi soramea ma chemat iar in spania..o luase si pe mama acolo...si sa fim toti sa nu stai singur..si acolo am stat 5 ani
..fara sa vin acasa...si acolo mia mers ok la inceput...iar apoi am luat boala jocurilor de noroc...si am stat asa 5 ani...jucandumi si ultimul banut...si facando pr mama si pe soramea sa sufere din cauza mea...am fost la psiholog...la asociatie de jucatori...mam lasat iar mam apicat si tot asa...am fost si la o biserica acolo de cateva ori dar degeaba...gandurile mele de sinucidere si de autodistrugere continua...si fac ce fac si tot ele imi stau in cap...acum am venit acasa de o luna si un pic...si ma simt si mai rau...singur... fara job...si nu am stare...nu pot face nimic...deprimat...nu mai am pofta de viață si de nimic..sunt distrus pe dinăuntru si in capul meu doar gânduri de sinucidere am...sa nu mai fac rău la nimeni si sa sufere din pricina mea...dar mie frică sa ma sinucid si nu vreau sa le fac una ca asta la ai mei...sa fac ca tata...desi vad ca fac si sunt cum era el doar ca dependența e diferită...
Sunt din Brașov... Daca cineva imi poate da un sfat..sa îmi spună un preot din Brașov unde as putea sa ma duc sa vorbesc cu el... Nu stiu...orice.
Mulțumesc anticipat!

Cred ca multe din relele care ti se intampla sunt urmari ale faptelor tale.Gandurile astea de sinucid vin din partea diavolului.Dupa ce te-a facut sa cazi in cele mai grave pacate (bautura,fuamat,jocuri de noroc) acum vrea sa te duca catre "actul suprem".
Eu te inteleg pentru ca si eu am povestea mea, si cred ca toti avem una dar ne-a fost dat asa pentru ca putem duce.Eu zic cautati un duhovnic care crezi ca te poate ajuta.Du-te sa te spovedesti de tot ce ai pe suflet, du-te la biserica, roaga-te si ai sa vezi schimbari in bine.Dar asta doar daca tu vrei si crezi ca Dumnezeu te poate ajuta.Toate pacatele tale te-au imbolnavit.Orice se poate repara si gandeste-te ca exista altii pe lume mai amarati decat tine si intotdeauna vor fi iar ei nu renunta.Mult succes.

EDIT: In legatura cu tatal tau ai putea avea in vedere faptul ca delira.Un om alcolic care a ajuns sa se spanzure nu poate fi pe deplin intreg la minte si sa nu crezi ca incerc sa-ti jignesc tatal.

Parerea mea este ca ar fi bine sa consultati un specialist psihiatru. Nu amanati, ci tratatei situatia cu cea mai mare seriozitate.

Sa va ajute Dumnezeu!

Sinuciderea nu aduce usurare.

Ci, de fapt, este trecerea unui prag catre dureri atroce, cu mult mai patrunzatoare si insuportabile decat cele prezente.

Sinuciderea este o demonita deghizata in linistire, care ademeneste sufletul
sa se arunce de buna voie in chinuri infioratoare.

Sinuciderea ne lasa fara optiune. Dincolo doar o durere covarsitoare.

Vai de cel ce se sinucide!

Cand omul simte in aceasta viata dureri intense, gandul sinuciderii incolteste in inima lui. Daca nu-l alunga si nu i se impotriveste il cuprinde progresiv ca un cancer.

Atata vreme cat omul nu se sinucide inca are optiune. Si nu e putin lucru posibilitatea alegerii.

Viata in acest trup este foarte pretioasa.
Fiindca prin patimirile prezente putem strange comori de fericire vesnica.

Indiferent de pacatele savarsite, oricat de mari si grozave ar fi, cand omul accepta sa-si poarte suferinta, cand isi accepta destinul asa cum este el, cand isi accepta circumstantele actuale cu toate durerile din zi si din noapte - cu nadejde in Dumnezeu - incepe sa urce din intuneric spre cer.

tot confuz...am ramas :(
 

Va mulțumesc pt răspunsuri dar mult nu ma ajuta...sunt sfaturi bune..si in teorie eu le stiu deja..doar ca nu le pot pune in practică pt mine.Sunt calm si cu capul pe umeri in majoritate timpului iar prieteni...anumiți chiar ma privesc de sus..ma respecta si ma invidiaza.
Ce pot face? Simt ca am dubla personalitate...ca si cum ar fi do
i de eu...cel serios si cu capul pe umeri si celalat care face rau si autodistrugator.Nu stiu cum sa o explic....cu psiihologie sau cu farmece sau sunt posedat.Din ce sens spun asta..pt ca sunt constient de cea ce fac dar nu am control asupra corpului si actiunilor pe carre le fac...as putea spune ca sunt depdent...si asta explica fumatul si jocurile de noroc (ludomania) si doar de ruleta,si in rest?! Sunt dependent de tot CE e rau si imi face rau? orice activitate fac si imi place o fac la nebunie si nonstop pana nu mai pot si cad lat(ex. De la sex la mers pe jos la baut cafea sau bere...sau anumite jocuri...la fel si in relatii cu iubitele...daca mia placut sunt dependent de ea pe viata...chiar de nu o vad ani de zile....cand prind sa dorm la fel dorm nonstop o zi si o noapte si apoi cand stau treaz uit sa mai dorm pana adorm fara sa imi dau seama...s.a.m.d.) Se poate spune ca am personalitate adictiva...dar din cate stiu Eu asa Ceva ñu exista...pt ca atunci ar trebui sa fiu dependent de toate substanțele nocive existente...
Sau sa o pot explica prin cea ce nu am cunAcutințe mai deloc...farmece...blestem...posedare.Spun asta pt ca mi se pare mai logica explicatia...mi se pare cea mai razonabila explicatie.De ce? Pt ca sunt multe semnele....nelinistia constanta...mereu trist si negativ...nu ma pot bucura de nimic...fug de biserica ca de dracu...am fost de cateva ori si ma trec toate transpiratiile...si mintea imi fuge aiurea..defapt e o conversatie in capul meu...cu unu careb fi atent asculta caiestete uite ce frumos e roagate slăvește-L pe Dumnezeu... Si celalalt ce cauți tu aici...uite si la ala cum sta ce tot zbiară popa acolo...hai sa mergem altundeva..etc ( am vb cu preotul din Madrid puțin dar nu ma ajutat deloc..i-am spus problemele mele si mia citit ceva..dar nici nu am mai fost in stare sa merg
..bun...spuse toate astea...mai sunt si stările mele nasoale când in sfârșit adorm...fiind epuizat...ma trezesc la fiecare 3 ore fălească de la brau in sus mereu...si nu visez...sau visez dar nu îmi aduc aminte... Putinele dati cand visez sunt speriat ma trezesc inspaimantat...cad in gol...sau ceva de genul...ma urmărește cineva...ceva...iar de multe ori simt ca e cineva in camera sau in casa cu mine locuiesc singur...se aud mici zgomote si trosnete din senin.Acum eu având experienta tu tata cu delirul lui si cu farmece si bblesteme... Si mia făcut capul patrat cu povesti si numerologie.. Eu sunt născut pe 1 el pe 3 si sora pe 26...si el a zis ca va muri pe o data de 13... Ca asa ii e scris...si asa a fost.Apoi ma dus la vrajitoare si am acceptat si mia ghicit in boabe de porumb si mia zis multe lucruri pe care doar eu le stiam...asta cand eram bolnav si nu ma faceam bine...si femeia mia zis ca am ceva făcut dar ca pe o depășește... Apoi am mers cu o vecina la mănăstire pe lângă Brașov la un călugăr cu har si acolo el mia spus ca am făcut rau ca mam operat(2biopsi si amigdalita) si mia zic ce scria pe biletu de exeternare( foliculită cronică) fara sa ii spun eu nimic decat sarumana părinte ma numesc Marian....si am rămas trăznit...altceva nu mia zis...nu am deschis subiecțu farmece... Doar la sănătatea mea ma gandeam...mia zis ca sa stau fara grija ca o sa ma fac bine...si sa merg la biserica mai des. Acum...nu stiu ce sa cred...sau sa fac...sunt nebun sau sunt blestemat fermecat? Stiu din auzite ca pacatele stramosilor merg din generatie in generatie...pai tata la facut pe cel suprem....apoi eu nus usa de biserica...si mia mai si zis ca sunt si eu blestemat ca farmecele trag la mine sai faca rau lui ca el merge la biserica si stia toata randuiala cu post pomelnici ..
Rugăciuni..deschiși cărți si nu mai stiu ce zicea el..
Așa ca eu la concluzia asta am ajuns...ca mi sau făcut farmece ...blesteme si păcatele părinților si eu nefiind credincios practicant...doar așa de sarbatori...cine știe?
De asta vream sa stiu un preot mai special din Brașov la care sa ma duc...sa fie capabil sa ma înțeleagă si sa ma ajute...daca cineva știe sa ma îndrume as aprecia mult. Pt ca am fost la psiholog in Madrid la doi diferiți si la o asociație de jucători anonimi si acolo ei au spus ca nu cred ca as avea o mare problema cu jocurile si ca problemele mele sunt legate de psihic si copilărie..traume si sechele.
Mâine o sa încerc sa merg la biserică... De la mine din cartier sa vad de dau de un preot si sa vad de pot vorbi cu el...si de ma poate ajuta in vreun fel.

Scuze anticipate pt ortografie( scriu de pe tel)si pt postul cam lung si poate cam amestecat..

Faptul ca vrei si cauti vindecarea inseamna ca partea buna a ta este mai puternica decat partea intunecata.

Radacina vindecarii este credinta ta: credinta ca Dumnezeu te poate reintregi si lumina.

Inainte de a cauta vindecare in afara trebuie mai intai sa incepi cu launtrul tau.

Nevoieste-te sa crezi, sa repeti cu voce tare sau in minte de cat mai multe ori ca Dumnezeu poate, vrea si te va vindeca, ca iti va scoate in cale oamenii de care ai nevoie sa te ajute pentru pentru a invinge adictia, slabanogeala si fricile.

Du-te la biserica pentru ca la biserica toti se roaga pentru toti, deci si pentru tine.

Rugaciunea in biserica este foarte puternica, pentru ca prezenta Lui Dumnezeu acolo este puternica.

Oricat de mari ar fi pacatele, farmecele sau blestemele care te vaneaza, indiferent daca ele vin prin altii sau din tine - toate vor fi spulberate de puterea rugaciunii in biserica si astfel vei incepe sa simti usurare / dezlegare de stransoare.

Sa ai doar putina credinta, iar vindecarea si luminarea vor rodi negresit.

Dumnezeu sa te ajute!

În general ma rog in mintea mea...de multe ori il întreb de ce îmi da toate astea? Ce am făcut eu sa merit o asemenea vviață?de ce îmi scoate in cale atâtea probleme? De ce ma lasa sa trec prin atatea încercări?Ii cer constant ajutorul in gand dar mai mereu când mie greu
..si il întreb de ce îmi scoate in cale doar rele si ispite?Am puține cunostinte de religie dar am fost educat in spirit religios si stiu ce înseamnă sa fi credincios... Si stiu ca nu sunt pt ca il caut si ii cer ajutorul doar la greu si la nevoie... Si știu ca nu e bine.
Dar ma întreb de ce mia dat o viață așa? Ce am facut eu sa merit asta?
Ma gândesc ca sunt încercări si El îți da cat poți duce... Dar eu nu mai pot duce deja..am ajuns la capătul puterilor..
Sunt intruchiparea tatălui meu...si ccând stau si ma gândesc viață lui si a mea sunt...aproximativ la fel... Am acelaș stil aceeași aptitudini aceeasi inteligenta si aceleasi debilitați..totul e tras la indigo...doar ca la mine sa întâmplat mai repede... Si ma bucur ca nu am întemeiat o familie ca sa traga toate astea din cauza mea.La fel si el a luato razna si avea momente ce alternau de la om cu capul pe umeri la nebun...si la fel apoi se plângea ca e bolnav ca a avut o viață grea ca nu știe de ce... Apoi sa dus la doctori si nu lau lămurit iar când nu a mai putut a înnebunit si apoi a căutat ajutorul bisericii si a lui Dumnezeu.
Așa ca eu vrând nevrand ii calc pe urma...fac la fel..aceeași situație aceeași probleme aceeași nebunie.. Si acum caut ajutorul biserici.... Finalul bănuiesc ca va fi la fel si al meu.
Eu sunt singur...si tre sa caut singur ajutorul... Si nu stiu daca voi fi in stare sa il găsesc.
Astept o minune...dar sincer nu cred ca voi avea parte de ea...
O sa merg la preot dar ma gândesc ce va putea face el sa ma scoată din starea asta si sa ma facă sa prețuiesc viață si sa fiu om normal,sa îmi schimbe gandirea, durerea,módul de a fi...suferința si trăirile si sentimentele?!
De asta întrebam de un preot cu har sau sa fie mai special...cu puteri sau nu știu (am citit despre asemenea preoți desi mi se pare de necrezut) gandinduma ca un astfel de preot va putea face ceva sau sa îmi zică ceva..nu știu.

Dragă Marian,
 

Avem câtiva colegi de forum din Brasov, poate intra si citesc topicul tău si îti recomandă ei un preot la care să mergi, să te spovedesti, si să faci ce mai este necesar ca să trăiesti crestineste. Apoi, acum pe 1 Ianuarie se apropie sărbătoarea Sf. Vasile cel Mare, când în multe biserici si mănăstiri se citesc Moliftele Sfântului Vasile cel Mare - pentru vindecare de blesteme, vrăji si altele. Caută să fii si tu într-un loc unde se fac aceste molifte (nu se fac la toate bisericile - este mai nou o directivă BOR în sensul ăsta).

În acelasi timp, ar trebui să consideri si ideea de a merge la un psihiatru, pentru gândurile acelea de sinucidere care nu-ti dau pace. Pari să fii într-o stare foarte tensionată, ai multe gânduri accelerate, etc. Nu e bine deloc.
Ai grijă de tine si să nu faci ceva necugetat. Nu esti singur, Dumnezeu este lângă tine în orice moment. Să nu uiti asta.
Doamne ajută!

Da...așa este am o situatie destul de complicata...am o luna jumate de când mam întors in țară după 5 ani in spania,si de acolo am fugit cum sar spune acasă cu bani de drum doar pe care mi ia dat mama,mi-am pierdut jobul acolo mi-au restructurat postul si mau dat in șomaj...dar si acolo nu făceam altceva decât sa toc salariu dintr-o zi si sa o chinui pe mama...am zis ca vin acasă si ma fac bine.. Ca poate acasă o sa fie altfel...am apartamentul nelocuit de când am plecat si am zis ca acasă o sa ma liniștesc si o sa ma rregăsesc dar nu e așa... Aici sunt singur si nu fac nimic.. In ianuarie trebuie sa ma întorc in Spania sa semnez somaju la fiecare 3 luni. Si nu ma pot angaja de moment in tara...dar pana atunci nu am nimic de făcut si am intrat in letargie...zac si ma gândesc ca nu am făcut nimic in viață...am aruncat totul pe apa sâmbetei si ma mustra conștiința..numi da ppace. Banii sunt o problemă ...pot spune ca sunt dependent de ei.Dar nu asta ma preocupă... Bani se fac muncind...doar ca eu nu ma simt in stare sa mănânc sau sa ma spăl câteodată... Așa depresie am darămite sa îmi caut un job...puff.
Ceva este in neregula cu mine si aici e problema,o conștientizez dar nu ii vad ieșire sau rezolvare, de moment nu imi permit un psiholog si nu cred ca mar ajuta prea mult,ma gândeam sa ma internez la nebuni la psihiatrie pt gândurile mele si ce îmi trece prin cap...dar nu stiu cum...si datorită faptului ca trebuie sa plec pe 5 ianuarie înapoi sa semnez altfel pierd șomajul ce e singura mea sursa de venit.
Singura varianta in momentele de luciditate a fost găsirea unui preot care sa îmi dea un sfat sisa ma iîndrume.Doar ca nu stiu in ce direcție sa o apuc si unde sa caut,am tot căutat pe net dar nu am ggăsit info relevante de preoți din Brașov, așa ca o sa iau o biserica la întâmplare..care o fi...desi nu stiu ce si cum sa vb cu preotul...
De asta am cerut ajutor aici...gandinduma ca cineva de aici m-ar putea ajuta cu o îndrumare spre o anumită biserica si un preot.

Ai răbdare să se trezească România. :)
Oamenii merg mai întâi la liturghie duminica, apoi intră si pe forum.
Să sperăm că o să primesti ajutor si de aici. Doamne ajută!

PS: sigur că până la urmă poti merge la orice biserică.
Roagă-te să-ti scoată Dumnezeu în cale un preot care să te înteleagă.

Protopopiatul Ortodox Brașov
 

Aici ai o listă cu bisericile ortodoxe din Brasov, vezi că sunt si numele preotilor si tel. de contact (dă click pe "detalii"):

http://www.protopopiatul-brasov.ro/c...at_brasov.html

Iată un fragment din predica de azi, postată aici, prin care Părintele Galeriu răspunde, pe scurt, problemei ridicate pe acest topic:

Ruperea cercului vicios al perceptiei raului


Starile depresive apar in urma unui proces psihologic defectuos, unei scheme de gandire auto-distructiva care persista perioade mai mari de timp.


Daca nu este corectat la timp poate conduce la catastrofa finala - luarea propriei vieti.


Acest proces negativ este alimentat la radacina de identificarea sinelui cu anumite forme ale raului.


Exemple de perceptii bazale care alimenteaza acest proces psihologic distructiv: “eu sunt rau” , “sunt ratat”, “sunt blestemat”, “sunt incapabil”…


Aceste ganduri apar atunci cand suntem expusi unor traume/cand inregistram diverse esecuri pe anumite planuri: personal, social, profesional…


Aceste ganduri pot prinde radacini mai adanci si pe fondul unui context social in care educatia este orientata mai mult catre stigmatizarea, incriminarea raului decat pe identificarea a ceea ce este bun in om si incurajarea dezvoltarii acelui bine.



Omul poate fi prins intr-o schema capcana de gandire “sunt rau” – “ma invinovatesc/pedepsesc ca sunt rau” – “ma simt si mai rau” – un cerc vicios din care se poate iesi cu greu. Pierde repere existentiale, sensul de a fi.


Activarea unui proces de genul acesta poate duce la nevroze cu complicatii din cele mai grave.

Orice persoana este vulnerabila, poate fi virusata la un moment dat de acest viciu de gandire, indiferent ca este religioasa sau nu, indiferent de religie sau profesie…

Solutia bazala nu este decat una singura – schimbarea macazului: identificarea sinelui cu ceva bun.

Perceptia despre sine trebuie comutata de pe “rau/defect/esuat” pe “sunt cineva care devine mai bun”.

Trebuie facut un efort de identificare a unui aspect pozitiv propriu si dezvoltarea progresiva a acestuia. Un bine cat de mic este tot ceea ce este nevoie pentru insanatosire. Ceea ce ne imbolnaveste, de fapt, nu este exteriorul ci efectiv mintea noastra scapata de sub control pe o spirala descendenta.

Mintea trebuie reobisnuita sa vada “binele in sine” – trebuie recablata.

“Astazi sunt persoana care este mai buna decat persoana de ieri.”

Nu “astazi sunt persoana care este mai rea decat cea de ieri” sau “sunt persoana careia i se intampla numai nenorociri”


Aceasta atitudine orientata spre pozitiv cultiva o forma de recompensa, o satisfactie care poate corecta in timp intreaga arhitectura de gandire negativista.

Cercul vicios este rupt - iar caderea devine ascensiune:
din bine in mai bine, din bucurie intr-o bucurie si mai mare, din fericire in prea-fericire.

Draga Marian, problema ta e grea si complexa si nu stiu cat se rezolva pe un forum. Niste povete generale sunt:

1. Cu tatal tau - am vazut oameni care au luat-o razna de la vraji. La mormantul parintelui Ilie Lacatusu din Bucuresti mai vezi asa ceva. Cineva trimite demonul in casa lor si demonul chinuie intreaga familie. Poate pentru pacate mari, avorturi, sau trimis.

2. Sunt 2 probleme aici din ce zici:

A. Traiesti in pacate mari si ai o viata in afara Bisericii. De aici si chinul mare si tulburarea enorma de la diavol. Ti-a zis-o si preotul respectiv. Biserica in primul rand.

B. E posibil sa te fi si imbolnavit si sa ai depresie, asa cum a zis si Mihnea.


Trebuie sa faci asa: OBLIGATORIU

1. Sa mergi la o manastire si sa te spovedesti si sa vorbestsi cu un preot, sa-i zici tot ce ai pe suflet.

2. Incepe sa te rogi incepand cu seara asta. Eu iti zic sa citesti Paraclisul Maicii Domnului in fiecare zi de acum inainte, cel putin 40 de zile, pana se linistesc lucrurile.
Si iti dau cuvantul meu ca se vor linisti.
Ai pe net rugaciunea.

3. Mergi la un psihiatru, sa verifici daca nu esti in depresie.

------------------------------------

In incheiere: am vazut la psihiatru un baiat EXACT CA TINE. Mergea in viata prin santuri, jocuri de noroc, distractie, bautura. Si s-a demonizat rau de tot, era chinuit de diavoli, dar nu stia asta.

Ajunsese la psihiatru pentru ca avea crize epileptice pe strada, sau un fel de epilepsie. Isi inghitea limba.
Acasa nu putea sa stea pe balcon, zicea ca e cineva care ii zicea si il impingea de pe balcon sa se omoare.
Nu mai stia ce e cu el baiatul asta, desi simpatic.



Problema ta este viata dezordonata, si dracii pe care ii ai in gramezi dupa tine. Scapa de viata dezordonata si te spovedeste si se vor linisti lucrurile.

Sunt si altii ca tine. Vezi in viata Sf. Efrem un baiat care dupa multe droguri, a venit diavolul in casa la el si-i zicea sa se sinucida. Ii aparuse in fata.

Ia si te roaga cum ti-am zis si o sa se repare lucrurile.


Zi-ne si noua cine era preotul de la Brasov. Si mai du-te la el, pentru ca sunt putini ca el in Romania.

Mulțumesc...sincer ai caracterizat foarte bine atitudinea mea si pot spune ca e un diagnostic destul de precis...acelaș lucru mi lau spus in mare la psiholog ...dar problema mea este ca conștientizez cea ce mi se întâmplă... E ca si cum m-aș vedea de dinafară si vad ce si cum greșesc dar pur si simplu nu pot sa acționez sau sa fac ceva in privința asta...pur si simplu dorinta mea de autodistrugere și de a ma pedepsi singur cum s-ar spune...e o forma de automutilare psihică sau nu stiu cum sa o numesc deoarece fiind slab de înger sunt incapabil sa ma autolezionez sau sa îmi iau viață.Predispunerea la dependente bănuiesc ca are aceeașibaza...deoarece sunt cconștient ca e o acțiune mecanica automata când fumez sau joc la ruletă(unicul joc care il joc...si e foarte ciudat deoarece am o mare experienta in domeniu si stiu din start ca orice joc pe bani împotriva unui calculator sau mașină etc nu poți căștiga si am avut multi amici din copilărie care erau dependenți de asemenea jocuri... Dar mereu mergeam cu ei doar sa ii ajut sa nu cheltuie prea mult,companie si sa încerc sa ii scot de acolo) si după ani am căzut in capcana lor si de acolo am devenit dependent de ruletă... Si joc chiar daca stiu ca nu pot câștiga.Stiu bine ce înseamnă dependentele de substanțe... Gen tutun...toate sunt asocieri mentale intre substanță si placere... Cea ce devine apoi automatism....o spălare de creier cum s-ar spune...si doar din frica si neînțelegere pe deplin a modului in care te afectează,de ce si cum se formează foamea de nicotina nu te poți lăsa.Am citit o carte despre asta the easy way to stop smoking by Allen Carr si mam lăsat foarte uușor după aproape 14 ani de fumat nonstop.Problema e ca pe cat de ușor e sa te lași pe atât de mai ușor e sa te reapuci din păcate.Totul depinde de cea ce gândești si cum gândești...dar factorul principal este sa îți învingi frica.Apoi este ludomania...boala jocurilor de noroc... Cea ce provoacă dependentă si o spalare de creier atât de mare încât creierul devine dependent de adrenalină si o anumită iluzie si senzație . Bun...eu sunt slab de înger si predispus dependentelor si automat pierd controlul corporal...se rupe conexiunea intre rațiune...si acțiune. Apoi este depresia si sechele lăsate de cele intamplate in copilăria mea...divorț,alcoolism,violenta familiara si verbala,urmata de înnebunire si mai apoi sinucidere.Țin sa mentionez ca automat din cauza acestor lucruri sunt incapabil sa fiu violent si sa devin alcoolic...nu am putut fi...chiar daca consum alcool cateodata când e o petrecere ceva de genul...si si atunci ca de obicei beau foarte mult pana la stagiu ca nu îmi amintesc ce am făcut .
Totuși sunt incapabil sa controlez si sa pun in aplicare info si cunoasterea fenomenului.Toateastea plus faptul ca ma ggândesc la sinucidere,nu mai vad rostul de a trai,cupla este mare si apăsa tare iar acum depresia si amestecând vrăjile blestemele samd apoi ortodoxia cea ce e iara destul de complicata...sunt toate amestecate in capul meu si nu mai pot face diferență si am pierdut controlul chiar si asupra gândurilor si ideilor.
Nu stiu ce as putea face ca sa am o limpezire sau un restart
...
Am multe idei...psiholog/psihiatru(nu mi-l permit financiar)nu am nici macar job sau asigurare medicală,am doar in spania),un preot ce nu stiu ce mi-ar putea spune sau face(d-asta întrebam de un preot mai special), sinucidere cea ce e soluția finala când voi ajunge la capătul puterilor si nu voi mai rezista, sau ma gândeam sa ma internez voluntar la psihiatrie...desi nu stiu de m-ar interna.
Mulțumesc pt sfaturi.

Multumesc pt sfat.Stiu ca pe un forum nu o sa îmi găsesc vindecarea, dar cel puțin niste păreri echidistante si sincere, anumite informații si păreri,si poate o descărcare a sufletului din poziția anonimatului.
E o încercare disperata de a găsi ajutor...
Nu stiu exact...dar nemaistiind ce sa fac...am căutat pe google diferite chestii despre sinucidere,dependență de jocuri,preoți cu har si chestii relaționate.Si am ajuns aici.
Am citit ce miai spus...sau ceva de genul...am in casa cărți de religie de a lu tata...o biblie, un acatistier si o carte de rugăciuni cu fecioara Maria. Am citit acatistul.Bun...ce sa zic minuni nu a făcut...nici nu le așteptam,realist fiind, dar mia fost greu sa ma concentrez...mintea in fuge in mii de direcții ..gânduri si gânduri...si plâns din senin.
Călugărul acel unde am fost...nu stiu exact unde este...undeva lângă Brașov... Pe la cheile gradistei cred...nu stiu...a fost acum vreo 7 ani...si am fost cu o vecina si un vecin...de vârstă mea cu masina... La cam o ora aprox distanta cu mașină.
Acum...majoritatea prietenilor si cunoscutilor mei sunt plecați la fel prin tari străine...si nu prea mai dau de ei...
Mie mie greu in stare in care sunt...sa merg la o biserica apropiata apoi sa mai ajung pe la mănăstire... Mi se pare automat aproape imposibil in momentul de față.
Sper sa îmi fac curaj si sa îmi înfrunt frica si sa ma mobilizez... Sa ajung la o biserica sa vb cu un preot...sa vad ce imi va spune el.
Mulțumesc pt ascultare si pt răspuns.

Părintele alama;575166]Draga Marian, problema ta e grea si complexa si nu stiu cat se rezolva pe un forum. Niste povete generale sunt:

1. Cu tatal tau - am vazut oameni care au luat-o razna de la vraji. La mormantul parintelui Ilie Lacatusu din Bucuresti mai vezi asa ceva. Cineva trimite demonul in casa lor si demonul chinuie intreaga familie. Poate pentru pacate mari, avorturi, sau trimis.

2. Sunt 2 probleme aici din ce zici:

A. Traiesti in pacate mari si ai o viata in afara Bisericii. De aici si chinul mare si tulburarea enorma de la diavol. Ti-a zis-o si preotul respectiv. Biserica in primul rand.

B. E posibil sa te fi si imbolnavit si sa ai depresie, asa cum a zis si Mihnea.


Trebuie sa faci asa: OBLIGATORIU

1. Sa mergi la o manastire si sa te spovedesti si sa vorbestsi cu un preot, sa-i zici tot ce ai pe suflet.

2. Incepe sa te rogi incepand cu seara asta. Eu iti zic sa citesti Paraclisul Maicii Domnului in fiecare zi de acum inainte, cel putin 40 de zile, pana se linistesc lucrurile.
Si iti dau cuvantul meu ca se vor linisti.
Ai pe net rugaciunea.

3. Mergi la un psihiatru, sa verifici daca nu esti in depresie.

------------------------------------

In incheiere: am vazut la psihiatru un baiat EXACT CA TINE. Mergea in viata prin santuri, jocuri de noroc, distractie, bautura. Si s-a demonizat rau de tot, era chinuit de diavoli, dar nu stia asta.

Ajunsese la psihiatru pentru ca avea crize epileptice pe strada, sau un fel de epilepsie. Isi inghitea limba.
Acasa nu putea sa stea pe balcon, zicea ca e cineva care ii zicea si il impingea de pe balcon sa se omoare.
Nu mai stia ce e cu el baiatul asta, desi simpatic.



Problema ta este viata dezordonata, si dracii pe care ii ai in gramezi dupa tine. Scapa de viata dezordonata si te spovedeste si se vor linisti lucrurile.

Sunt si altii ca tine. Vezi in viata Sf. Efrem un baiat care dupa multe droguri, a venit diavolul in casa la el si-i zicea sa se sinucida. Ii aparuse in fata.

Ia si te roaga cum ti-am zis si o sa se repare lucrurile.


Zi-ne si noua cine era preotul de la Brasov. Si mai du-te la el, pentru ca sunt putini ca el in Romania.[/quote]

Parintele Nicolae Floroiu din Valea Mare jud Covasna,am găsit info la vecina mea cu care am fot aatunci, am intrebat -o acum,doar ca ea e in anglia...

Sfatul meu era sa mergi la o manastire. Dar am vazut ca acest sfat a mi fost dau si chiar sti un preot bun la care ai putea sa mergi.

Ei bine, ia pe cineva cu tine, oricine si mergeti impreuna, sau pur si simplu mergi singur. Ia un tren si mergi, fa un bine pentru tine, pentru sufletul tau. Fa primul pas spea a-ti infrunta si dobori demonii.

Al doilea sfat e sa mergi la un psihiatru; poti pur si simplu sa intrebi daca te interneaza; pe forum n-o sa iti zicanimeni daca te interneaza sau nu. Mergi frumos intr-o clinica de psihiatrie si intreaba in stanga si-n dreapta; cere ajutorul; sigur este vreun medic cu suflet care te va asculta si va dori sa te ajute.
Tu deja ai intrat si in depresie, si imi dai senzatia de personalitate borderline (info espre borderline in link: http://www.sfatulmedicului.ro/Schizo...-borderline_91 ) si consider ca ai nevoie si de ajutorul unui specialist in domeniu.
Si ai nevoie si de un preot bun. De ce zic asta? Pentru ca chiar cred ca te poate ajuta in multe privinte in lupta ta. Consider ca orice te-ar ajuta sa faci pasi inainte, sa pasesti spre vindecare este de folos. Si in cazul tau vad si ajutorul unui preot bun un ajutor foarte bine-venit. Dar clar e nevoie si de un specialist in domeniul psihicului.

Am citit articolul... Personalitate borderline si am rămas trăznit...e ca si cum ai face un referat despre mine...ma încadrez in 99% in tot cea ce descrie la sintome.
Mulțumesc mult!
Incet incet aflu mai multe despre mine si de ce sunt asa...o sa incerc pe cat pot sa iti urmez sfatul,si sa obtin ajutor si tratament adecvat.
Macar acum am o idee si o explicatie.
Ma intreb oare cum tatal meu a suferit la fel de "nebunie" sa nu fie aceeasi boala...
Multumesc din suflet pt răspuns !

Draga Marian,

Eu iti zic asa: stai alaturi de noi o perioada, si vorbeste cu noi despre framantarile tale.

Nu stim cine esti, asa ca rusinea nu prea incape in discutie. Vorbeste cu noi ca si cu niste prieteni, pt ca asta incercam sa-ti fim.

Suntem mai multi, fiecare cu o experienta de viata diferita, cu o pregatire diferita. Fiecare te putem ajuta cu cate un sfat, cu cate o povata. Pune-le cap la cap, si usor usor, vezi ce iei de la fiecare si ridica-te pe picioarele tale.

Fiecare om cade in viata si are nevoie de o mana de ajutor. Cu totii ne imbolnavim si atunci singuri nu ne mai ridicam; ne ridicam moral unii pe altii, material, duhovniceste.



Si noi, ca si tine, am avut caderi. Si noi a trebuit sa ne ridicam, sa invatam cine suntem in primul rand, sa invatam cum sa traim. Si pentru asta mult au contribuit cei de langa noi.

Asa ca, stai langa noi si te mai povatuim pe cat putem.

Da,așa este cum spui tu,stiu asta de asta am postat aici...asta nu însemna ca nu o sa mai cer părerea...sau sfatul vostru,chiar apreciez si stimez,tot ce mi sa spus aici pe forum mie de mare ajutor.Încet încet învăț si aflu mai multe despre mine si despre cea ce trebuie sa fac.

Acum am citit si eu topicul. Acum cateva zile a fost adusa in Brasov o copie a icoanei Pantanassa de la Muntele Athos, vindecatoare de boli grele. La aceasta icoana si copiile sunt facatoare de minuni. Mai exista doar trei copii in tara (una tot in jud. Brasov, la Manastirea Sinca). Icoana se afla permanent la Catedrala din Piata Satului: http://trinitastv.ro/stiri-video/ico...a-brasov-53694

Tulburarea de personalitate borderline nu este propriuzis o boală. Este un tip de personalitate. Pe fundalul acesteia, însă, se pot dezvolta cu uşurinţă diverse boli sufleteşti. De aceea e nevoie de un anumit mod de viaţă, de numiţi oameni în jur (nu găşti de indivizi tulburaţi şi agitaţi) ţinînd cont de predispoziţiile acestui tip de personalitate spre nebunie. Anume, o viaţă cât mai ferită de stresori, de dezordine, de agitaţie, de consum de alcool etc. - toţi aceşti factori adaugă încă şi mai multă presiune asupa unei structuri deja vulnerabile şi pot duce la declanşarea unor boli serioase, cu prognostic rezervat.
De obicei borderline se abordează prin multă consiliere, ani îndelungaţi, deoarece e vorba despre multe finisări pe ici pe colo, spre a găsi un mod de viaţă cât mai echilibrat şi eficient. Dar la noi sunt puţini consilieri specializaţi în aceasta şi, mai ales, puţini clienţi dispuşi să suporte cheltuieli de ani şi ani... Sănătatea costă! Ca urmare, ce e de făcut cu siguranţă folositor e contactarea unui preot duhovnic şi integrarea treptată în comunitatea euharistică respectivă. Mulţi s-au liniştit şi au sporit din momentul când au ales cu hotărâre să înceapă o viaţă nouă, mai simplă şi mai frumoasă, în Biserică. E multă putere vie pentru sufletul necăjit, în Biserică.
Foarte bun ar fi şi un grup de suport - necritic, tolerant, cu împărtăşiri sincere, cu sprijin emoţional, cu diverse soluţii împărtăşite de mulţi conform experienţei fiecăruia. Ţinînd cont de faptul că ai consumat mulţi ani alcool şi ai avut experienţe intense, de tip limită, îţi sugerez să iei legătura şi cu un grup AA din oraşul tău. Parcă ştiam că există şi în Braşov o comunitate AA. Poţi mergi la ei, accesul e permis oricui nu tulbură ora de împărtăşiri (dacă ai consumat alcool în ultimele 24 de ore dinaintea şedinţei, poţi participa dar păstrînd tăcerea - te prezinţi şi atât, urmînd să asculţi ce mărturisesc ceilalţi şi ce materiale din literatura specifică grupului comentează); poţi vorbi şi tu despre necazurile tale, vei fi ascultat cu multă bunăvoinţă şi seriozitate.
Apoi mai dă-ne şi nouă veşti, din când în când, ca să ne spui cum îţi mai merge...:)

Salut Marian! Tot Marian ma numesc si eu :) Am 28 de ani, probabil de aceeasi varsta. Am avut si eu ganduri de sinucidere cu ceva ani in urma. Dar, nu as face asta niciodata. Sunt dependent de tigari, cola, poker si altele ;) Deci, ne asemanam asa intr-un mic fel. Mi-ar place sa te pot ajuta, si sper ca sfaturile mele sa iti fie de folos.

E foarte important sa iti doresti sa schimbi la tine ceea ce nu iti place la tine. Si tot o data sa intelegi ca Tu esti cel care faci schimbarea, e nevoie sa intelegi ca stand in depresie, plangand, injurand si altele nu iti face bine si nici nu te poti astepta sa ti se intample ceva bun.

Cauta sa te spovedesti de urgenta. Fa-ti o lista cu pacatele tale, si sa ai lista la tine, ca in timpul spovedaniei o sa uiti de unele pacate, si n-ai vrea sa se intample asta. O spovedanie sincera, si o cautare de pocainta de va ajuta foarte mult.

Incearca sa citesti acatistul si acoperamantul Maicii Domnului. Te va ajuta mult. Dar in toate va trebui sa ai rabdare. Dumnezeu, te v-a ajuta negresit. dar trebuie sa ai rabadare, sa nu cartesti, sa incerci sa tii post miercurea si vinerea, sa nu fumezi, sa nu bei in aceste zile. Si e nevoie de curaj, vointa si rabdare. Fa milostenie, incearca sa ajuti pe cineva cand ai posibilitatea. Daca vezi spre exemplu un cersator si nu ai o paine, un leu la tine cu care sa il ajuti poti spune o scurta rugaciune catre Domnul sa il ajute. Cauta sa faci cat mai multe fapte de smerenie.

Totodata sa incepi sa te rogi pentru tine, familia ta, pentru tatal tau decedat e foarte important sa te rogi pentru el, pentru ca alta alinare in iad nu are, decat rugaciuniile celor de aici. Si impune-ti sa te mai gandesti la sinucidere, vei ajunge in iad. Vei scapa de un rau mic pentru a da de un rau de care nu vei mai scapa.. Gandeste-te bine la asta.. Sinuciderea nu te scapa te adanceste.

Cauta sa te plimbi pe strada, sa vorbesti cu Dumnezeu, cauta aer curat, liniste. La anul cauta un loc de munca, si totul va fi bine. Dumnezeu sa te ajute!

Mariane, roaga-te si Sfantului Efrem cel nou din Grecia
 

Nu sunt vreu student la teologie ori, in niciun caz, vreun tanar duhovnic. Nu am avut, recunosc, astfel de probleme dar este un sfant, printre altii evident, la care tot ma rog eu. Acesta este sfantul Efrem cel nou, din Grecia, localitateaAttica, Nea Makri, langa Atena, pe muntele Amomon. Nu am fost acolo, la manastirea unde are moastele. Conform celor citite de mine despre el, a fost descoperit de o maica (Macaria) prin vis. Sapand in locul indicat in vis, maica, a dat intr-adevar peste moastele unui sfant (ale sfantului Efrem cel nou).
Acesta si-a dat duhul rapus de chinurile barbarilor, in jurul aniilor 1500; a murit spanzurat, cu capul in jos, cu o bucata de lemn aprins infipta in maruntaie (stomac).
De asemenea, am citit si multe minuni savarsite de acest sfant. A ajutat (si ajuta in continuare) multe persoane care ii fac acatistul. Cei mai multi ajutati sunt cei bolnavi, femeile care vor sa faca copii si nu pot si ajuta la examene; dar nu numai. A salvat si de la sinucidere persoane. Poti citi, de curiozitate, cateva date despre acest sfant.
Eu m-am rugat acestuia (fara ca sa stiu prea multe despre minunile si viata acestuia) si am fost ajutat; cand am citit mai in detaliu am ramas putin mirat deoarece mai ajutase si pe altii in probleme foarte asemanatoare.
Incearca; roaga-i-te; poate iti arata calea luminata.
Acest sfant nu doreste ca cei ajutati sa tina pentru ei ajutorul primit; tocmai din acest motiv ti-am scris despre el. Poate chiar te ajuta. Familiile, necazurile si nefericirea (pe langa boli grave si examene grele) sunt "specialitatea" sfantului.
Cu multa caldura, Dragos din Iasi, 25 ani.

Am uitat sa-ti zic o chestie, o adaug acum.

Toti trecem prin stari de deprimare. Cand vad ca sunt si eu asa am un remediu simplu rau de tot :24::24::24:

Ma uit pe youtube la "fails of the "... la filme cu cazaturi si alte chestii comice. Dupa 30 minute din alea nu-ti mai arde de deprimare, te ridica binisor.

Uite mai jos: https://www.youtube.com/watch?v=l1nT1pCddNI

Vorbesti din propria experienta? Chiar te ajuta sa nu fii deprimat? Dar dupa ce se termina clipul? Incepe altul, nu? Te ajuta, pe moment dar pe termen lung ... tot ce e posibil. Oricum, mai mult ca sigur, deprimarea o sa fie pe lista celor care au cazut in .. cap :D. Cu tot trupul in ghips chiar nu poti fi fericit (macar nu te poti sinucide :D din moment ce de abia poti face cativa pasi, dar na, esta e. :P ).

te scoate din starea de melancolie sigur; din deprimare nu stiu sincer :)

gpalama, multumesc de link. Am si uitat de clipuletele de genul :)