Universul dinainte de căderea în păcat
 

Principiul al doilea al termodinamicii spune că orice fenomen tinde către un minim de energie și un maxim de dezordine. Pe scurt, entropia crește în timp.

Orice obiect din lumea noastră se strică în timp, chiar și atomii au un termen de valabilitate de ordinul a milioane de ani, dacă e să credem ce scriu fizicienii. Dar oare a fost așa din prima zi a creației?

O dată ce omul s-a împotrivit voii divine, a fost alungat din Rai și Dumnezeu a blestemat pămîntul să-i facă viața grea. Avem varianta Raiului ca loc suprapămîntean undeva ”sus” în care omul locuia probabil într-o stare asemănătoare cu cea a materiei transfigurate promise după Judecata de Apoi, dar avem și varianta Raiului ca loc pe Pămînt, un Pămînt originar perfect și minunat.

Dacă întru început toate au fost create nestricăcioase, pentru a dăinui veșnic, atunci entropia, care duce cu gîndul la imperfecțiune, nu și-ar găsi locul în formula creației originale. Probabil că omul sau chiar îngerii corupți au indus cumva dezordinea și haosul în lumea lor primordială, care s-au manifestat ulterior ca o consecință nedorită - totuși firească, supranumită principiul al doilea al termodinamicii.

Iarăși, probabil la Parusie nu vom mai vorbi despre acelelași legi ale fizicii, din moment ce Hristos ne-a arătat că trupul învierii se poate deplasa rapid pe distanțe mari, poate apărea și dispăra, iar timpul de după Judecată... ei bine ”nu va mai fi”.

Paradisul primilor nostri parinti era pe Pamant si nu suprapamantean, textul biblic e clar in aceasta privinta. Organizarea atomica si legile naturale, inclusiv principiul entropiei era acelasi ca si acum. Doar ca erau suspendate de Gratia lui Dumnezeu. Vedem, in situatii bine delimitate, cum ea actioneaza si acum, suspendand legile naturale, de exemplu atunci cand pastreaza incorupte trupuri de sfinti.

Daca acceptam ca protoparintii au trait si peste 900 de ani, inseamna ca anumite chestii erau diferite chiar si dupa caderea in pacat. De altfel vedem ca Dumnezeu hotaraste in anumite momente ca valoarea "sperantei de viata" sa scada.

Despre cum vor arata lucrurile dupa Parusie, nu putem spune prea multe pentru ca acolo se vorbeste despre un cer nou si un pamant nou.

Nu era nimic suspendat, conform teoriei catolice.

Pur și simplu toată starea universului s-a schimbat în momentul căderii.

Deci, potrivit teoriei ortodoxe Paradisul era pe Pamant, dar nu chiar pe Pamant. Adam era format din atomi, dar nu chiar din atomi ca aceia din care e format Mitica. Ci, din niste atomi care au suferit o reactie nucleara in momentul Caderii. Ne mai spun savantii teologi ortodocsi ca Adam nici nu avea penis, ci cel mult un apendix cu functie exclusiv urinara. Pe unde iesea o urina, desigur, mai diafana decat urina corupta pe care o stim noi.

Nu doc.
Teoria ortodoxă e una şi aceeaşi cu Sfânta Tradiţie lăsată de Părinţii noştri.

Care nu zic de nici o graţie retrasă de Dumnezeu de Rău ce este El.
N-am timp acum (şi sincer nici chef) să polemizez cu tine pe această temă.

Zic doar atât: ortodoxia crede, ŞTIE, că universul a fost creat perfect de Dumnezeu. În momentul în care omul, în ciuda celor zise lui de Dumnezeu, a ales să intre în neascultare, universul s-a "stricat" şi el la fel la omul. Moartea a intrat în el, îşi face mendrele până la Parusie când, prin voia Lui, toate vor fi restaurate la starea iniţială.

Nici trupurile Sfinților nu arată după 10 ani la fel ca la 3 zile după moarte. Entropia funcționează...

Ba chiar mai bine decat inainte de moarte, in multe cazuri. Iar asta, timp de secole.

...da‘ de ce erau “suspendate“ legile?Crezi ca Dumnezeu e “zgarie branza“, cand face daruri le face doar pe jumatate?
Comparatie nereusita.Nu exista moarte in universul primordial,deci neputrezirea moastelor n~are termen de comparatie cu ceva din acel univers.

E irelevant pentru mantuire,daca Adam avea sau nu buric,astea sunt niste taine pe care biata minte omeneasca incearca sa le descopere.E relevant insa pentru disputele de orgoliu intre ortodocsi si catolici,care e mai cu mot.E foarte posibil ca omull primordial sa nu fi avut unele “ componente“ pe care le are acum,caci ...era alt univers inainte de cadere
De ce a spus Hristos ca la inviere oamenii vor fi ca ingerii lui Dumnezeu,nu se vor casatori?Perechea primordiala,n~a fost facuta sa se casatoreasca la modul cunoscut de noi,caci era alt univers.“Hainele de piele“ reprezinta “costumul de scafandru“ pentru imersia in noul univers cazut ,creat de om prin neascultare.“Hainele de piele“ reprezinta supraadaugarea (organe de reproducere?)care va fi retrasa la Inviere.

Nu-i frumos să mă citez, da' pentru a avea o logică cele ce urmează, o fac.
Iată ce scrie Jeac-Claude Larchet în a sa "Terapia bolilor spirituale":

.

E o carte excepţională, recomand cu toată dragostea să fie citită.

Bin, eu nu am auzit ca Sfintii Parinti sa fi spus ca Adam si Eva erau in alt univers. Dar, la cate traznai au inovat ortodocsii dupa ce s-au rupt de Biserica, ce mai conteaza una in plus?

Dragos, taica Larchet este unul din Sfintii Parinti ai BOR, despre care vorbeai in citat?

De fapt si unii si altii vorbiti despre acelasi lucru dar Mihnea incearca sa intepe ca nu poate sta linistit.

Unii vorbesc despre innoirea universului - de exemplu faptul ca la un moment dat incepe sa functioneze entropia. Mihnea spune acelasi lucru, spune doar ca entropia nu a fost creata mai tarziu ci doar suspendata pana la pacat, dar ii acuza pe cei care vorbesc despre noul univers ca vorbesc despre alt univers. :71:

De fapt catolicii vorbesc de altceva, Iuliu.
Catolicii vorbesc de un univers creat de Dumnezeu gata pregătit pentru starea căzută de după păcatul strămoșesc.
Părinții vorbesc de transformarea fundamentală a universului după cădere.

Mai nou catolicii nu vorbesc de un Univers creat prin Big Bang si evolutie de Dumnezeu?

In modul acesta, principiul al doilea al termodinamicii este inclus in legile Universului inca de la inceput.

... Faptul ca gratia " suspenda" legile naturale inseamna ca Dumnezeu ,creand acest univers imperfect ,e la randul Lui imperfect. Universul in care ne gasim acum ,arata astfel nu pentru ca asa l-a facut Dumnezeu,ci pentru ca pacatul omenesc l-a "finisat" asa ,modificand chiar modul de "prezenta" si manifestare a lui Dumnezeu in cadrul intregului univers.

O alta consecinta a gandirii catolice despre Creatie,ar fi si faptul ca omul nu se uneste nemijlocit cu Dumnezeu,caci gratia e ceva creat si diferit de Dumnezeu(daca gresesc corecteaza-ma) ;alta consecinta: faptul ca omul "natural" (in conceptia catolica)e o fiinta imperfecta(sper ca nu trebuie sa aduc dovezi :) )ceea ce ne duce cu gandul la un Dumnezeu neputincios.

Nu am inteles mai nimic din ce a spus bin. Daca Dumnezeu a creat universul asa cum e azi dar a suspendat unele legi la inceput - asta dovedeste ca Dumnezeu e imperfect ? Si harul divin e cu siguranta ceva diferit de fiinta lui Dumnezeu.

Nu știu dacă dovedește că Dumnezeu e imperfect. Dar cu siguranță dovedește că ar fi premeditat căderea adamică, făcându-l pregătit pentru starea actuală.

:) ...asta dovedeste ori ca gandirea catolica e defectuoasa,ori ca Dumnezeu e imperfect.


Harul divin nu e ceva creat si emana din Fiinta lui Dumnezeu,deci unde este harul e "aproape" si Fiinta neimpartasibila.Omul a fost creat constitutiv,sa functioneze cu har,nu cum se afirma de catolici ca gratia e o palarie pe care o pierde omul daca se impiedica si cade jos...bine...ii cade din cap ,apoi o ia vantul si ...a trebuit sa vina Hristos doar pentru a recupera palaria? Caderea a defectat omul primordial si acum se functioneaza pe "avarie".Naturalul e ...nenatural.

stati putin, adica vreti sa ziceti ca omul e perfect? ACUM?

Sunt de acord ca Dumnezeu a creeat omul perfect, iar acesta ar fi devenit imperfect dupa cadere; dar ce legatura este intre imperfectiunea omului cu perfectiunea lui Dumnezeu? Ce legatura are faptul ca Pamantul cu legile lui fizice/chimice/biologice pare imperfect cu perfectiunea lui Dumnezeu?

Eu cred ca Pamantul cu legile sale e de fapt perfect; totul e un ciclu continuu al vietii; eu in asta vad perfectiunea.
Ca omul a degradat pamantul prin poluare, experimente chimice, abuz de resurse, deja nu mai tine e perfectiunea sau imperfectiunea lui Dumnezeu; pentru ca El ne-a creeat liberi, iar noi prin libertatea noastra o mai dam in bara; uneori chiar foarte grav (vezi inventia bombelor atomice, reactoarelor nucleare, razboaielor etc.).


Dumnezeu e perfect si a creeat totul perfect; omul a devenitimperfect prin cadere, iar Pamantul a devenit "imperfect"(muuult spus) prin impactul omului asupra acestuia.

ps: nu cred ca vom afla cu adevarat daca Adam si Eva au avut sau nu organe reproducatoare sau buric; si nici nu cred ca ne ajuta cu ceva sa stim asta...

Ce crezi tu are mai puţină relevanţă, chiar deloc dacă e cine ştie ce aberaţie.
E adevărat că lumea e perfectă şi acum dar mai puţin perfectă ca atunci. :)

pai daca e mai putin perfecta, inseamna ca e imperfecta :))) pentru ca omul a facut-o imperfecta prin lucrarea sa...

Zi-mi te rog cu ce am aberat in ce am spus. Daca tot ai vb de aberatii, ca vb aberatii, macar argumenteaza sa pot casca si eu ochii, sa-mi pot da si eu seama unde si cu ce am aberat...

Eu, unul, astept citate din Sfintii Pariti si Invatatori ai Bisericii din care sa invat ca natura umana, ba chiar natura Universului era alta in starea primordiala. Ca erau alti atomi, alta materie, ca oamenii ar fi urmat sa se reprduca altfel decat prin pars genitalia. Am cerut citate din Sfintii Parinti, am primit citate din sfantul Larchet...

Nu cred ca oamenii in starea perfecta din rai trebuia sa se reproduca, dar nu bag mana-n foc; porunca de "cresteti si va inmultiti..." nu mai stiu exact cand a fost data; inante sau dupa cadere?

Daca inteleg eu bine unii spun ca universul era perfect dar exista si potentialul degradarii de la inceput, adica exista legea entropiei dar era suspendata ( probabil o argumentatie de genul 'Dumnezeu care e atotstiutor, stia ca protoparintii or sa cada asa ca a pregatit universul pentru acel moment ), iar ceilalti spun ca degradarea apare dupa cadere in momentul in care Dumnezeu "blestema" pamantul.

Nu vorbeste nimeni despre alti atomi sau alta materie. Ceea ce spun toti este ca nu exista entropia - ori pentru ca era "suspendata", ori pentru ca inca nu era creata ca proprietate a universului.

Si inainte si dupa.

daca a fost si inainte, atunci si eu astept ce asteapta si dl. Mihnea Dragomir :)


Dar ce mi-e mie clar, e ca omul, dupa cadere si mai ales in vremurile numite moderne, a influentat ff tare si negativ Pamntul (ca sa nu zic universul, ca as eagera probabil).

Aşteptaţi.
Eu am dat un citat, sugestiv după părerea mea, cu destule indicaţii bibliografice.

Cine vrea să aprofundeze e liber s-o facă, inclusiv pe site sunt informaţii bune despre păcatul originar şi ce scriu Părinţii despre el.

Cartea Facerii, Crearea Lumii şi Omul începuturilor - Ierom. Serafim Rose
 

2, 9 Si a facut Dumnezeu sa rasara inca din pamant tot pomul frumos la vedere si bun la mancare, si pomul vietii in mijlocul Raiului, si pomul cunostintei binelui si raului.

Legatura intre Rai si pamant e inteleasa de Sfantul Efrem in chip atat de literal, incat spune anume in Talcuirea la Facere ca, fiind un loc cu copaci, a fost zidit in Ziua a Treia, impreuna cu restul creatiei vegetale.

Dar care poate fi legatura intre acest Rai pamantesc, in care cresc copaci, si Raiul vadit duhovnicesc pe care l-a vazut Sfantul Pavel ? Am putea afla un raspuns la intrebare in descrierea Raiului facuta de un Sfant Parinte cu o inalta viata duhovniceasca, Sfantul Grigorie Sinaitul, care a vizitat Raiul in aceeasi stare de vedenie dumnezeiasca precum Sfantul Pavel:

"[Raiul] cel din Eden este un loc foarte inalt [...], sadit de Dumnezeu cu tot felul de verdeata bine mirositoare. El nu este nici cu desavarsire nestricacios, nici cu totul stricacios, ci asezat la mijloc intre stricaciune si nestricaciune, incat este pururea incarcat cu roade si impodobit cu flori, avand neincetat si poame crude si poame coapte. Caci pomii putregaiti si roadele rascoapte cazute la pamant se fac huma bine mirositoare si nu imprastie miros de stricaciune ca plantele lumii. Iar aceasta se intampla din marea bogatie si sfintenie a harului, care covarseste acolo pururea."

Din Vietile sfintilor si dreptilor cunoastem cazuri de fructe adevarate aduse de catre cei ce au fost inaltati in Rai - de pilda, merele aduse de Sfantul Eufrosin Bucatarul, care au fost mancate de catre credinciosii ce le socoteau a fi ceva sfant, cu o fire deosebita de cea a fructelor pamantesti obisnuite (Vietile Sfintilor, 11 Septembrie).

O izbitoare experiere a Raiului se gaseste in viata Sfantului Andrei cel Nebun pentru Hristos din Constantinopole (sec. IX). Trairea lui a fost descrisa chiar cu cuvintele Sfantului, de catre prietenul sau, Nichifor:

"Odata, intr-o iarna cumplita, cand Sfantul Andrei zacea pe o ulita din cetate inghetat si aproape mort, a simtit dintr-o data o caldura in launtrul sau si a vazut un tanar cu fata stralucind ca soarele, care l-a dus in Rai si in al treilea cer. "Cu voia lui Dumnezeu, am ramas vreme de doua saptamani intr-o dulce vedenie... M-am vazut intr-un stralucit si minunat Rai... in minte si in suflet ma uimeam de negraita frumusete a Raiului lui Dumnezeu si ma indulceam primblandu-ma prin el. Erau acolo multime de gradini, pline de copaci ce isi clatinau crestetul, desfatandu-mi ochii, iar din ramurile lor iesea o mireasma puternica... Frumusetea copacilor nu se putea asemui cu nici un copac pamantesc...in gradinile acelea erau nenumarate pasari cu aripi aurii, albe ca neaua si de felurite culori. Ele sedeau pe crengile copacilor Raiului, cantand asa de minunat, ca din dulceata cantarii lor mi-am iesit din sine-mi."

Asadar, Raiul, desi la inceput era o realitate a pamantului acestuia, inrudit cu firea lumii de dinainte de caderea omului, este dintr-o "materie" diferita de materia lumii pe care o cunoastem astazi, asezata intre stricaciune si nestricaciune. Aceasta corespunde intrutotul firii omului de dinainte de cadere - caci "hainele de piele" pe care le-a imbracat cand a fost izgonit din Rai (asa cum vom vedea) arata, in chip simbolic, carnea cea grosolana cu care s-a imbracat atunci. De atunci, in starea sa grosolana, omul nu mai e in stare nici macar sa vada Raiul, pana ce nu i se deschid ochii cei duhovnicesti si este "inaltat" precum Sfantul Pavel. "Localizarea" prezenta a Raiului, care a ramas neschimbat in firea sa, se afla in taramul cel de sus, care pare, de asemenea, a corespunde unei efective "inaltari" de pe pamant; intr-adevar, unii Sfinti Parinti afirma ca si inainte de cadere Raiul era intr-un loc inalt, fiind "mai sus decat tot pamantul".

Cartea Facerii, Crearea Lumii şi Omul începuturilor - Ierom. Serafim Rose
 

2,25 Si erau amandoi goi, si Adam si femeia lui, si nu se rusinau.

Adam si Eva au fost facuti, asemeni intregii zidiri dintru inceput, in floarea tineretii si frumusetii, avand de la inceput deosebirile fiecarui sex, ce urmau a le fi necesare in starea lor cazuta, dar inca nu exista dorinta, nici ganduri patimase intre ei. Aceasta, dupa parerea Parintilor, este cea mai limpede aratare a nepatimirii lor inainte de cadere si a faptului ca, mai presus de toate, cugetele lor erau indreptate catre slava lumii ceresti.

Sfantul Efrem scrie: "Ei nu se rusinau, caci cu slava erau invesmantati." Acelasi lucru il invata si Sfantul loan Gura de Aur: "Nu intrase inca pacatul si neascultarea; erau imbracati cu slava cea de sus, de aceea nici nu se rusinau. Dupa calcarea poruncii insa a intrat si rusinea si au cunoscut ca sunt goi. Iar Sfantul loan Damaschin scrie: "Asa de nepatimasi a voit Dumnezeu sa ne faca! Caci aceasta este culmea cea mai de sus a nepatimirii."

Sa rezumam acum starea lui Adam in Rai cu cuvintele unui Parinte mai apropiat de vremurile noastre, Sfantul Serafim din Sarov: "Adam a fost facut a fi de nevatamat de lucrarea oricareia dintre stihiile zidite de Dumnezeu in asemenea masura, incat nici apa nu-l putea ineca, nici focul nu-l putea arde, nici pamantul nu-l putea inghiti in adancurile sale, nici vazduhul nu-l putea vatama cu vreo lucrare oarecare. Toate ii erau supuse lui, ca unui ales al lui Dumnezeu, ca unui imparat si stapan al fapturii. Si toate il admirau ca pe o cununa cu totul desavarsita a zidirilor lui Dumnezeu. Din suflarea de viata, insuflata atunci in fata lui Adam din atoatefacatoarea gura a Atotziditorului si Atottiitorului Dumnezeu, Adam atat s-a inteleptit, ca din veac nu a mai fost vreodata, si abia de va mai fi sa fie candva pe pamant vreun om mai intelept si mai insemnat decat el.

Cand Domnul i-a poruncit sa dea nume celorlalte fapturi, el a dat fiecareia in parte un astfel de nume, incat cuprindea deplin toate inzestrarile, toata puterea si toate insusirile osebite pe care le avea fiecare dupa darul lui Dumnezeu, daruit de el in clipa zidirii. Datorita acestui dar suprafiresc al harului lui Dumnezeu, trimis lui prin suflarea cea de viata, a putut Adam sa vada si sa inteleaga pe Domnul umbland prin Rai, sa priceapa cuvintele lui si impreuna-vorbirile sfintilor ingeri si graiul tuturor animalelor, al pasarilor si al taratoarelor traitoare pe pamant, si tot ceea ce acum pentru noi, din pricina caderii din har si a pacatoseniei, ne este ascuns, iar lui Adam, pana la cadere, ii era atat de limpede. Domnul Dumnezeu a daruit si Evei aceeasi intelepciune, aceeasi tarie si atotputernicie, precum si toate celelalte insusiri bune si sfinte."

Intr-o oarecare masura, omul se poate si astazi intoarce la ceva din starea Raiului prin harul lui Dumnezeu, cum se poate vedea din vietile multor sfinti, pline de minuni de necrezut oamenilor lumesti. De pilda, Viata Sfantului Gheorghe (23 aprilie) care a ramas nevatamat in mijlocul celor mai cumplite munci, ne aduce aminte de invulnerabilitatea lui Adam in Rai.

Totusi, in starea sa cazuta, omul nu poate ajunge decat sa intrezareasca o sclipire din starea lui Adam; numai in veacul viitor ne va fi redat Raiul in toata plinatatea sa, si atunci (daca vom fi printre cei mantuiti) vom vedea ce anume este (si a fost) starea ingereasca.

Sfantul Grigorie al Nyssei scrie:
"Harul invierii nu trebuie inteles altfel decat ca o reasezare a oamenilor in vechea stare pe care au avut-o inainte de caderea in pacat. Intr-adevar, harul pe care-l asteptam este reintoarcerea la viata cea dintai, cand va fi adus din nou in Rai omul ce fusese scos de acolo. Asadar, daca viata celor reasezati se aseamana cu cea a ingerilor, atunci e limpede ca viata de dinainte de pacat era un fel de viata ingereasca. De aceea si reintoarcerea vietii noastre la vechea ei stare ne face asemenea ingerilor."

In scrierile ascetice ortodoxe, unde telul avut necontenit in vedere este reasezarea noastra in Rai, firea neprihanita si nepatimasa a lui Adam inainte de cadere este ridicata la rangul de model si tel al nevointei ascetice.

Dumnezeu a binecuvantat animalele ...prasiti~va si va inmultiti... ,iar pe oameni ...cresteti si va inmultiti....E interesant daca compari cele 2 binecuvantari: la animale,inmultirea era urmarea prasirii,pe cand la oameni inmultirea e urmarea cresterii.Probabil se referea la cresterea duhovniceasca prin viitoarea ascultare de Dumnezeu,nu la ceva trupesc caci erau maturi din punct de vedere fizic ...dar ,totusi,cum poate rezulta un copil dintr~o actiune pur sufleteasca de crestere si nu,de prasire,ca la animale?Poate pentru ca inmultirea la om ar fi urmat sa aiba loc printr~o alta metoda decat...prasirea?

Foarte interesant ce spuneti. Si totusi, chiar si ideile Sf. Parinti, tot speculatii sunt, chiar daca din spirit de supunere organizational-ierarhica li se spune "talcuiri", pentru ca lucrul discutat aici nu e ceva ce Dumnezeu sa ne fi revelat in mod explicit.

Bin000 si eu am citit opinii exact pe sistemul expus de tine dar este o problema: versetul 24 din capitolul II din Geneza. La acel moment caderea inca nu avusese loc ori din cele spuse in acel verset rezulta trei aspecte: 1. la acel moment Adam si Eva erau primii oameni care nu aveau parinti in sensul clasic dar se vorbeste despre: oameni care isi vor lasa parintii si se vor uni trupeste unul cu altul.2. Inseamna ca viitorul umanitatii( cadere, relatii filiale si relatii sot-sotie dpdv trupesc) era deja stiut. 3. In caz contrar, daca nu admitem ideea asta, am putea spune altceva: daca Adam si Eva nu ar fi cazut si ar fi ramas in Eden, chiar daca ar fi avut urmasi intr-un alt mod decat cel clasic acestia,urmasii, din cele spuse in verset, urmau sa aiba relatii sexuale in modul clasic. Asta ar insemna ca nici macar in Eden lucrurile nu ar fi ramas la fel tot timpul, chiar daca am admite o exceptie la inceput. Mie lucrurile mi-se par complexe pe acest subiect.

Da' de ce urmaşii din Eden ai protopărinţilor ar fi trebuit să apară în urma unor relaţii sexuale "clasice"? Nimic din ce s-a întâmplat/se va fi întămplat nu poate fi încadrat în "clasic". Pur şi simplu e altceva, e ceea ce ne aşteaptă la Parusie, după înfricoşătoarea judecată, care, iată, mâine ne este amintită-n Biserică.

Nu este acelasi lucru, situatia din Eden cu cea care va fi la Parusie. Da nu asta vreau sa spun, explica-mi tu, ca de la inginer la finantist :) ce intelegi tu prin ,,se va uni cu femeia sa si vor fi amandoi un singur trup".

2, 23-24 Si a zis Adam: Iata acum os din oasele mele si carne din carnea mea; aceasta se va chema femeie, pentru ca din barbatul sau s-a luat. Pentru aceea va lasa omul pre tatal sau si pre muma sa si se va lipi de femeia sa, si vor fi amandoi un trup.

Aici Adam numeste pe prima femeie, tot asa cum numise mai inainte animalele, si arata totodata ca este de o fire cu el, din pricina obarsiei ei nemijlocite din trupul lui, aratand si asezamantul casatoriei, caci intru prorocie a vazut mai dinainte ca unirea casniciei va fi trebuitoare din pricina caderii.

Talcuind acest loc, Sfantul Efrem scrie:
"Iata acum: adica cea care a venit la mine dupa animale nu este asemenea lor; ca ele din pamant s-au ivit, dar ea este os din oasele mele si carne din carnea mea. Adam a zis aceasta fie in chip prorocesc, fie, cum am spus mai inainte, dupa vedenia avuta in somn. Si precum in acea zi toate animalele si-au primit nume de la Adam dupa felul lor, tot asa si osul facut femeie l-a numit nu cu numele ei deosebit, Eva, ci cu numele de femeie, numirea intregului fel."

Despre acelasi loc Sfantul Ioan Gura de Aur zice:
"Cum i-a venit in minte lui Adam sa rosteasca aceste cuvinte ? De unde stia viitorul ? De unde stia ca are sa se inmulteasca neamul omenesc ? De unde stia ca au sa traiasca impreuna barbatul si femeia ? Ca numai dupa calcarea poruncii a trait barbatul cu femeia; pana atunci traiau in Rai ca ingerii; nu erau aprinsi de pofta, nu erau luptati de alte patimi, nu erau supusi nevoilor firii, ci au fost facuti cu totul nestricaciosi si nemuritori, ca nici de imbracaminte nu aveau nevoie. [...] Spune-mi, de unde i-a venit lui Adam in minte sa rosteasca aceste cuvinte ? Oare toate acestea nu ne arata ca inainte de neascultare Adam avea har prorocesc, ca le vedea pe toate cu ochi duhovnicesti ?" Iata, dar, ca Adam nu era doar un mare intelept - un mare vazator al realitatii lumii, caruia i s-a dat iscusinta de a numi animalele; era si un proroc care vedea viitorul.

Pelerin, sper să-ţi fie de folos explicaţia de mai sus.

Mai m-am linistit daca si pe Sfantul Ioan Gura de Aur l-a framantat fix aceiasi problema, dupa cum vezi Dragos nu sunt chiar pe aratura :) Acum pt mine cele spuse de sfant ridica o alta problema dar nu-i locul pt ea aici. Dragos, sa nu-l lase ingineru pe finance cu ochii-n soare, imi spui ce crezi tu :) Da, multumesc frumos Ovidiu, mi-ai dat tema de studiu. Raman dator :)

Cu drag, îţi recomand să citeşti această carte a pr. Serafim Rose, carte pe care am citit-o la recomandarea lui Dragoş.

Nu ştiu frate dragă ce vrea să însemne.Ori, aşa cum arată Ovidiu, e vorba de o proorocire, ori, aşa cum (nu mai ştiu unde) am citit, e vorba de o unire pe care noi nu ne-o putem imagina, fiind vorba de o fire străină nouă acum.