Să nu fii o povară pentru viitoarea ta soție / viitorul tău soț !
 

Hristos a înviat!

Acum câteva zile Părintele Iustin Petre de la Mănăstirea Sfântul Ioan Casian ne-a ținut un cuvânt de învățătură foarte eficient aș zice. Primele întrebări pe care i le-am pus au fost cele legate de căsătorie și de motivele pentru care astăzi noi tinerii ne căsătorim așa de târziu sau deloc.
Părintele a subliniat câteva idei practice și spuse foarte direct, pe care aș vrea să le împărtășesc și cu voi.

În primul rând, atât băiatul cât și fata, sunt pregătiți să intre în viața de familie, atunci când nu sunt o povară pentru celălalt soț, ci își pot purta de grijă singuri. Asta ce înseamnă? Să poată să-și satisfacă nevoile primare: să aibă unde sta, să aibă cu ce se îmbrăca, să aibă ce mânca, să aibă o sursă de venit prin care să-și câștige pâinea pentru a trăi moral și decent. Iar de aici decurg alte aspecte direct din cele de mai sus: să aibă grijă de casa în care locuiește, să o întrețină în curățenie, să poată să plătească facturile la utilități (energie electrică, apă, gaz, telefon, internet, etc.), să poată să-și gătească singur(ă), să știe să facă cumpărăturile, să-și spele hainele singur(ă), să le poată călca, și să poată cumpăra altele noi în caz de necesitate.

Deși lucrurile par simple, totuși sunt destui băieți și destule fete care pică testul la unele aspecte de mai sus, care sunt de bază, nu opționale.
Când intrăm în viața de familie ar trebui ca principalul scop să fie ca noi să slujim celuilalt, așa cum ne învață Mântuitorul Hristos, nu invers. Nu mă căsătoresc ca să-mi facă soția de mâncare, sau ca să-mi dea bani să-mi plătesc telefonul sau benzina la mașină, ci mă căsătoresc pentru ca eu s-o ajut pe ea în toate.

Familia însemnă jertfă și multă responsabilitate. Ori cum putem fi noi responsabili pentru ceilalți când încă trăim pe spatele părinților, pe banii lor, pe mâncarea lor, în casa lor, pe puterea lor? Ce fată va alege să se căsătorească cu un băiat care stă la mama acasă, dar nu știe să facă mai nimic, chiar dacă are un servici? Ce băiat se va căsători cu o fată care n-are un minim simț practic în cele ale casei, care nu știe să se îngrijească singură ci așteaptă mură-n-gură totul?

Părintele mai spunea că ne dorim să ne facem un iubit sau o iubită dar nu suntem atenți la igiena noastră corporală, și prin urmare suntem uneori respingători în fața celuilalt. Nu ne spălăm pe dinți de 2-3 ori pe zi și din acest motiv mirosul gurii noastre devine poate respingător pentru celălalt, pentru că atracția fizică implică chiar această apropiere. Poate umblăm cu părul nespălat, cu unghiile netăiate, cu hainele șifonate sau pe alocuri murdare, cu pantofii prăfuiți, cu mașina murdară... Nu ne îngrijăm să evităm mirosurile de transpirație care ar putea crea o impresie greșită despre noi celuilalt.

Sunt lucruri de bază, pe care poate n-ar trebuie să le discutăm, dar totuși o parte din noi avem deficiențe la aceste aspecte.

Sunt mulți tineri care spun că nu-și găsesc pe cineva cu care să se căsătorească, și poate văd problema mai mult în exterior: anturajul, societatea, vremurile pe care le trăim, etc... Gândurile de mai sus vin să vă ajute să vedeți dacă nu cumva băieții te evită ca fată, sau fetele te evită ca băiat, tocmai din aceste motive.

Ne rugăm la Dumnezeu ca să ne ofere ajutorul dar trebuie să știm că Dumnezeu conlucrează mereu cu omul, adică îi cere și lui să facă un mic efort sau unul mai mare în împlinirea dorinței lui. Participarea noastră la viața Bisericii, nu este deajuns ci ne cere Dumnezeu ca în toate aspectele vieții noastre să aplicăm poruncile sale din Evanghelie. Ori cele înșirate mai sus, sunt parte din Evanghelie.

Ca băiat, în plus față de cele de mai sus, fetele s-ar bucura să vadă că e un om harnic, un om care poate să ducă pe spatele său o familie întreagă, nu doar pe sine însuși. Un băiat harnic se deosebește rapid față de ceilalți, care au gândul mereu la distracții de tot felul, abia așteptănd să termine orele de muncă. Un om harnic la servici și acasă, va inspira imediat încredere unei fete și ușor se va lăsa pe mâinile lui, ca un viitor conducător al familiei. În plus, fetele vor fi atrase mereu de băieții morali, de cei care au principii de viață sănătoase: credința în Dumnezeu, familia, munca cinstită, iubirea de țară și neam, și alte valori care-și au rădăcina în Sfânta Evanghelie.


Ca băiat, fiecare patimă a ta, va fi un motiv ca fata de lângă tine să se teamă de a te însoți veșnic pe drumul familiei. Că e vorba de beție, de desfrânare, de jocuri de noroc, de vorbe urâte, de hoție, de viclenie sau de altceva, fata de lângă tine e conștientă că mai devreme sau mai târziu această patimă se va întoarce într-un fel sau altul împotriva ei. De aceea și îndemnul Bisericii de a renunța la păcatele grele înainte de a ne căsători, prin spovedanie și împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului.

Ca fată, în plus față de cele de mai sus, băieții s-ar bucura dacă e harnică și cu capul pe umeri, dacă are printre valorile ei sufletești credința în Dumnezeu și familia, mai ales nașterea și creșterea pruncilor. Fetele care-și manifestă un instinct matern vizibil, sunt mult mai atractive pentru băieți. Și când zic asta mă refer la felul în care se joacă cu un copil, la fel cum își alintul și îngrijește iubitul, și la o anume delicatețe pe care noi băieții nu o avem din fire.

La fel ca la băieți, fiecare patimă a unei fete, îi va îndepărta pe băieții din jurul ei, și va fi un motiv real de teamă în a o lua în căsătorie. Că e vorba de o atitudine lascivă, de infidelitate, de desfrânare, de lene, de a cheltui banii risipindu-i în fel de fel de mici plăceri, că e vorba de răutate, de mândrie, de judecarea aproapelui, de necredință în Dumnezeu, sau de altele, mai devreme sau mai târziu toate acestea se vor întoarce împotriva viitorului ei soț.


Motivele pentru care tinerii se căsătoresc astăzi mai târziu sau deloc trebuiesc căutate mai întâi în noi și apoi în exterior. De obicei când noi ne rezolvăm problemele sufletești se rezolvă și cele din exterior și începem să observăm că de fapt întotdeauna problema a fost doar în noi, și niciodată în exterior.

Ar fi multe de zis, dar gândurile de mai sus vin să vă țintească atitudinile de bază din comportamentul nostru.

Doamne ajută!

(Claudiu Balan)
http://ortodoxiatinerilor.ro/casator...orul-sot-sotie
***
Ce parere aveti de aceasta abordare?

E o abordare foasrte buna, dar ar mai putea fi cateva aspecte, dar si o intrebare din partea mea.

este afirmatia asta: "...să aibă unde sta." Ei bine, in zille noastre, prea rar se intampla ca unul dintre cei doi iubiti (sau amandoi, in cazuri si mai rare) sau aiba o locuinta a lor. Asta daca la acest aspect s-ar fi referit parintele.
Restul sunt foarte la obiect si foarte reale de altfel.

Un alt aspect ar mai fi presiunea printilor de a nu te casatori devreme. Stiu ca eu si sotul nu am fost primii si nici sinurii care am trecut prin asta, iar in ziua de azi aud tot mai tarziu expresia "Ce sa se casatoreasca, are doar 21 de ani; sa-si termine facultatea/masterul, dupa aceea se tot poate casatori."
Eu de ma luam upa mentalitatea tatalui meu (cand aveam eu 19 ani), nu ma casatoream pana la 30 de ani :))
Dar s-a dat si el pe brazda dupa ce a vazut ca am terminat facultatea si lucrez de 3-4 ani.

Problema e in noi!
 

Corinusha@
Aveam un parinte duhovnic care atunci cand ceva nu ii placea, in ceea ce ii spuneai la spovedanie ,nu te certa direct de multe ori(probabil ca sa nu te dezvinovatesti-ma gandesc nu stiu motivul exact) ci la predica spunea,certa ca si cand vorbea cu toata lumea,ca si cand certa mai multi.La un moment dat ii spun de multele mele incercari si in predica raspunde ceva care zic eu e potrivit si ptr situatia aceasta:"Nu datoriile la banci,,CAR-uri,datoriile sunt problema ci in noi este problema..."

M-am dus cu soacra mea intr-un sat vecin si am vazut casuta in care a copilarit, in urma cu mai bine de 70 de ani.O casuta mica care avea trei camere si in care locuiau 8 oameni si copii.Doi bunici,doi parinti si patru copii.
Da 8 oameni in 3 camere.
Si toti cu caractere frumoase ,harnici si comunicativi.Traiau mai demult trei generatii intr-o casuta nu prea mare ,mai apareau ceva probleme intre generatii, dar pana la urma invatau sa coabiteze impreuna.Si copii nu aveau doar doua modele de unde sa "copieze" comportamente ci patru.
Eu la astea le zic case BOGATE.
Veti zice dar cum sunt casele sarace???
UN apartament de 3-4 camere in care fiecare sta in camera lui un parrinte la TV si copilul si celalalt parinte fiecare la un calculator si comunicare minima!

Ma gandesc daca problema (ca in cazul parintelui amintit mai sus) nu e in datorii, sau in lipsa puterii de a achizitiona un aparrtament, sau in faptul ca alegem calea mai usoara ...si nu mai putem(sau nu stim) sa ne jertfim, sa stam impreuna...sau nu stim ca poate asta este calea.
Societatea ne face sa ne regrupam, sa locuim impreuna.Vobeam cu un tanar si ii spuneam:"Cred ca acum nu o sa te opresti pana la trei copii"(i se nascuse unul).Iar el raspunde :"Noroc ca traiesc bunicii si ma ajuta ca nu ne-am descurca(in zona noastra salariile nu sunt prrea mari)(parintii i-au murit)singuri,asa ca maxim inca unul ",cu toate ca locuiesc in casa bunicilor.
S-a facut un studiu cu cel mai fericit popor din lume si la un moment dat era Bangladesh.Lucru care stiu despre tara asta, este ca are una dintre cele mai mari, daca nu cea mai mare densitate de oameni pe Km patrat.Deci cu cat suntem mai apropiati daca avem si o atitudine potrivita ,cu siguranta ca nu ne mancam,dimpotriva... vom fi mai fericiti.
Deci lipsa casei nu e o problema ,problema e in noi.Eu asa cred!!

M-a surprins putin titlul firului si nu stiu de ce m-am gandit la boala, sau la batranete. Acolo se pune de obicei problema de a fi povara sotului/sotiei sau copiilor.
In rest, atata vreme cat suntem in putere se presupune ca ne putem descurca singuri in toate.
Pe urma am citit postarile si am inteles despre ce este vorba.
Si scriu si aici ceea ce mai adineauri am scris pe alt fir, ca raspuns la framantarile lui fallen.

Tinerii nu sunt si nu au fost niciodata pregatiti ca lumea pentru casnicie, pentru viata in doi.
Si ma deranjeaza ca parintele de le manastire discuta despre aceste aspecte.
In sensul ca in general biserica altceva spune despre tineri si familie.

Tocmai parintele spune despre pregatirea tinerilor pentru familie cand in biserica ortodoxa nu se face nici un fel de pregatire in acest sens.
Altii fac si este foarte bine.
E vorba despre pregatirea dinainte de nunta in care preotii sa discute cu tinerii.

Si familia si medicii si scoala au rol in educatia tinerilor pentru familie.
Fiecare in problemele lor.

In schimb sar toti si spun: vai cum sa spun tinerilor despre probleme medicale, de fiziologie si anatomie, despre copii?

Eu nu stiu de ce este revoltata Corinusha.
De ce trebuie sa se casatoreasca tinerii atat de devreme?

In vremea parintilor si bunicilor nostri era moda sa se marite fetele la 16 ani.
Nici scoala nu aveau, nici nu stiau multe lucruri, inca erau copile si nestiutoare.
Nu mai aveau tinerete si copilarie.
Iar baietii nu trebuiau sa stie nimic: armata si facut copii si sa aduca bani in casa. Bun.

Mai tarziu s-a schimbat moda. Si pe buna dreptate.
Orice tanar(a) trebuia sa-si vada de scoala, sa invete o profesie.
Se cunosteau, ieseau impreuna, isi faceau si tineretea.
Si asa erau pregatiti pentru familie.
Si trupeste si material si aveau si minte mai multa.

Azi incep sa faca fetele de la 14 ani copii. Nu termina scoala macar, nu au o profesie, nu au din ce trai. Nimic. Nu stiu nimic.
Nu au copilarie. Nu au tinerete. Copii care fac copii. Pentru ce?
Nu au timp nici sa invete ceva de la parinti.
Nici extrema cealalta nu e buna: sa stea sa faca nu stiu cate masterate si doctorate si cariera si abia pe la 40 de ani sa se gandeasca la maritis si copii.

Pana si animalele intai isi fac un cuib si apoi isi gasesc partenerul si fac pui.
Si nu invers.

A avea unde sa stea inseaman nu numai sa aibe locuinta personala, ci un loc unde sa poata locui. Unii stau cu chirie, altii pe la parinti.
Dar este cumplit ca sunt in ziua de azi si tineri care nu au unde sa stea efectiv. Si nu au serviciu. Si stau cu copil pe strazi.
Poate ca la asta se referea parintele.

Tinerii trebuie invatati, educati si trebuie sa aibe responsabilitate. Mai ales cea din urma le lipseste. Gata vor prieten(a) si gata turnam copii.

Educatia de acasa lipseste: de la spalat si imbracat si cum se mananca (dar corect) si pana la organizat gospodaria, gatit, cusut, crescut copii.

La scoala sa invete: profesie, aspecte financiare, lucru manual, reparatii, aspecte economice etc.

Nici biserica nu trebuie numai sa interzica si sa arate cu degetul: vai virginitate, vai sa nu stim nimic medical (cum se fac sau nu se fac copii), vai fata sa fie asa, sa se imbrace asa, vai post, vai pacat, vai nu stiu ce.

Este bine ca tinerii sa incerce sa-si pastreze fecioria pana la casatorie. Dar daca totusi s-a intamplat de au cazut in pacat sa nu deznadajduiasca. Sa alerge la un duhovnic si cu credinta in Dumnezeu pot a aiba o casnicie fericita chiar daca fata nu a fost virgina in noaptea nuntii s-au s-a culcat cu alti baieti inainte sa-l cunoasca pe viitorul sot. Sunt o sumedenie de aspecte care te fac a nu fii o povara pentru celalalt.

Fata?
Stimabile,li se cere amandurora sa fie feciorelnici pana la nunta,nu numai fetei.
Nu face Dumnezeu disprepanta intre sexe,
Voi faceti.
Legea este clara pt toti,nu numai pt femei.

Ce parere sa am?

Adevarul este ca ca se nasc mai multe femei in lume decat barbati,deci este normal sa existe un deficit si unele femei sa ramana cu buza umflata.
Restul este umplutura. Femeile necasatorite pe care le cunosc sunt si atragatoare,si feminine,au si propria casa,si cariera,stiu sa aiba grija de ele si de casa si tot nimic.
Tot au ramas pe dinafara.Este normal.

Da,daca vrei sa faci copiii sau sa te casatoresti cu oricine, cu orice pret,mai ai sanse cu oamenii cu vicii majore.Vrei sa te bagi? Te bagi pe propriul sacrificiu si pe propria raspundere.

Mai greu este sa gasesti oameni cu frica de Dumnezeu,fara vicii grave care sa nu afecteze viata familiei si urmasii(multi barbati sunt astazi dependenti de pornografie ceea ce este un impediment urias in intemeierea si intretinerea unei familii).

Daca va referiti la pasari, exact opusul este adevarat. Desi exista o foarte mare varibailitate de la specie la specie, marea majoritate a pasarilor trec mai intai printr-o etapa de "mating time" si mai apoi prin una de "nesting time".

Comparatia cu lumea pasarilor nu va sustine afirmatia, ci dimpotriva, pledeaza pentru "mai intai casatorie, mai apoi cuib". Din fericire pentru dv, tipul de argumentatie este ilicit. Stiti, oamenii nu sunt galinacee...

E ziua in care
Vreau sa fiu doar un oarecare
Sa daruiesc la întâmplare
Sa vad doar fetze zambitoare
In jurul meeeeeeeeeeeeeeu.:36:
...
Asta-i pentru cei ce inca plang
Asta-i pentru inimi ce se frang
E pentru cei care dau
Nu contează cat iau si nu le pasa cat strang:36:

https://www.youtube.com/watch?v=gnwlRoFoLXs

Asta cu gasitul cuibului inainte de casatorie este deja overrated.
Important este sa gasesti omul ala ideal pt familie,care are potential cum se spune.
Impreuna se poate face orice;este normal ca la 20+ sa nu ai toate conditiile implinite.
O fosta colega a mea,s-a casatorit de tanara cu un baiat simplu (simpla era si ea). Un timp au trebuit sa locuiasca cu socrii,cu o bunica si cu un nepot-toti in 2 camere de bloc.
Si-au strans bani din salariu,au fost chibzuiti,fara cheltuieli pe mofturi ,uneori nu se duceau nici in vacanta,vara.Ba mai gradinareau in weekend si la tara ca sa poata vinde ceva verdeturi la supermarketurile din oras. Ban pe ban se aduna,daca nu ai vicii majore.
Dupa 10 ani,si-au cumparat teren in Cernica si si-au construit casa visurilor lor pt care au strans atata.
Amandoi,pana la 30 de ani au terminat studii universitare(asta si pt ca au avut timp si ocazie,nefiind blagosloviti cu copii,ea nu poate sa faca).

Amandoi oameni credinciosi,au facut nunta in conditiile in care altii nici nu gandeau"de ce sa ma casatoresc caci nu am unde sa stau!am putea sa stam si in concubinaj ca si asa suntem niste parliti,de unde bani si de nunta?"
Dar ei au zis"trebuie sa facem nunta ca nu se poate sa stam in fata lui Dumnezeu necasatoriti,in pacat;de aici ni se trag toate necazurile"!
Asta pt ca au trait o scurta perioada asa iar ea s-a imbolnavit.

Am cunoscut oameni foarte cumsecade si credinciosi in Romania...
Acesti tineri,au fost dovada ca se poate dar...ei sunt deosebiti de multi altii.
Credinciosi,fara vicii,virgini amandoi la 20 de ani ...unde exista puritate,exista si Duhul Sfant s-apoi unde este Duhul Sfant ...este totul!
Altii pana la 20 de ani deja au adunat pacate multe,grele...Nu zice nimeni ca nu se iarta,dar platesti pt ele,nu ai acelasi start in viata cum il au niste oameni puri,fara pacat.

Nu exista oameni puri.Nu exista oameni fara pacat.

Ma rog,atat cat se poate,in masura lucrurilor.Desigur nu prezentam exemplele ca 100%...

Oameni fara pacate majore,care traiesc in randuiala bisericii,respecta cele 10 porunci,se infraneaza prin post ,participa la Liturghie etc etc....

:25: I feel the same... desi n-am putut viziona video-ul de pe youtube. Spune ca "it's not available in your country".

Eu nu stiu de ce sa fie depasita problema cu gasitul cuibului inainte de casatorie.
As spune dimpotriva: este mai actual si mai important ca oricand.
Poate cei mai tineri de pe aici nu stiu niste lucruri.
Inainte de 1989 in tara primeai locuinta de la serviciu. Nu exista cineva sa nu aibe locuinta. Si nici nu locuiau tinerii cu parintii in casa.
Primeau si ei locuinta.
Aveau serviciu asigurat (deciun venit) si locuinta.
Pe urma a mai fost posibil ca parintii sa le cumpere locuinta, sau sa primeasca ceva mostenire.

Ei astazi lucrurile astea nu mai sunt posibile.
Eu nu pot sa uit cazuri puse aici pe forum de cuplu tanar asteptand un copil si fiind pe strada. Nu aveau locuinta, nu aveau serviciu.
Exista din pacate tot mai multi tineri pe strazi, oameni care nu au capatai.
Si ca urmare multi copii ajung la orfelinat, sau sunt abandonati. Altii chiar renunta mai devreme la ei (avort).
Nu au cum sa-i creasca.

Si aici vad multe situatii din astea. Cu diferenta ca aici mai sunt ajutati tinerii si mai primesc o locuinta sociala ceva.
Aici nici nu este vazut bine sa stea tinerii acasa cu parintii. E mai bine sa plece de acasa de la 16 ani de capul lor cine stie pe unde.

Viata este in mod paradoxal tot mai grea in loc sa fie tot mai buna cu atatea lucruri care se descopera si atatea posibilitati.

Ma intreb de unde au oamenii obisnuiti (nu vorbim aici de mari bogatasi) atatia bani sa-si cumpere teren si sa-si faca o casa. Din salarii obisnuite.
De unde? Cand vorbim de preturi de sute de mii de euro. Se aduna si milionul la cate cheltuieli sunt cu construitul.
Si asta daca dai peste o firma serioasa...


Clar ca trebuie sa gasesti omul potrivit. Una nu o exclude pe cealalta. Si este un devarat noroc sau o loterie sa reusesti sa gasesti un om bun. Daca vrei si stii ce cauti.
Si da, se pot face multe impreuna.
Dar eu vad cat de usor se fac copiii si cat de greu este sa ai copil si nimic mai mult.
Yasmina, de fallen iti mai amintesti? :1::39:

Vroiam sa mai raspund la doua intrebari/aspecte pe scurt:

1. Eu stiu ca toate animalele au undeva un coltisor unde stau cu puii. Nu stiu cand isi fac barlog sau cuib, dar puii nu-i fac aiurea pe coclauri.
Se ascund pe undeva, macar ca sa se si sa-i fereasca de dusmani.
Dar oameni pe strazi am vazut din pacate, cu copii cu tot.

2. Exista mai multe motive pentru care unii nu-si gasesc perechea potrivita. Sunt si destui baieti singuri.
Atentie: vorbim de perechea potrivita si nu de un "one-night stand", da?
Vorbim de omul cu care sa traim o viata intreaga si sa facem copii.

Pai daca te rogi lui Dumnezeu, iti va da perechea potrivita.
Daca te rogi lui Dumnezeu, iti va da si casa si ce cele necesare pt o familie
Cu alte cuvinte nu exista nu pot, exista nu vreau (din diferite motive).

Dar exista o conditie insa: sa fii bine-spovedita si imparatasita, si sa-l faci
pe Dumnezeu parte din toate actiunile tale din viata de zi cu zi.Adica sa
exista o comunicare continua si permenanta cu Dumnezeu si sa nu fii
certata cu EL.

In rest, e can-can.:65:

PS: in al doilea razboi mondial cand noaptea incepeau bombardamentele si nu mai stiai daca traiesti pana maine
cum de s-au nascut copiii si au crescut copii ?
Ca majoritatea acelor copii nascuti si crescuti in timpul celui de-al doilea razboi sunt parintii nostrii.Pai daca
parintii lor puneau si ei randu-le astfel de motive noi n-am mai fi existat.De fapt motivele din ziua de azi sunt
cam tembele.Extrem de tembele.Si oricine isi da seama ca acesta motive inseamna de fapt un "nu vreau" din cu totul
si cu totul alte motive.

Of mai Oaie, si tu ca si altii!

Dumnezeu face cu vrea si gandeste El.
Unora nu le da ceea ce cer, indiferent cat se roaga, sau ce fac.
Asa este pe lumea asta. Punct.
Daca Dumnezeu vrea iti da sot/sotie, iti da copil. Si daca nu vrea nu-ti da si gata.
El hotaraste care este misiunea ta pe aceasta lume. Unul monah, altul medic, altul inginer, unul fara copii, altii sa faca zeci de copii.

In rest da, vorbim de a a fi placut Lui si a nu pacatui.
De a nu trai in pacat si a iubi si respecta aproapele.

Eu am in vedere un lucru clar :pacatul.
Nu casa este importanta ci omul ales cat si respectarea curateniei inainte de nunta. Daca il respecti pe Dumnezeu toate vin de la sine.
Tinerii aleg sa traiasca impreuna,sa incerce un fel de viata conjugala inainte ,sa testeze -motivand ca nu au casa.
Daca nu ai casa si nu te casatoresti nu avea nici relatii sexuale;pot rezulta copii,care devin mai apoi avorturi si te trezesti inainte de 20 de ani cu pacate grave.
Nu trebuie sa fiti de accord cu ce spun eu;astea sunt puctele mele de vedere si sfaturile pe care le-as copiiilor mei,daca as avea ,evident...

Ce trebuie sa-mi amintesc despre Fallen?Ea ce legatura are cu acest subiect?
Este un exemplu pt ce?

Oops!
Vad ca se discuta aici pe mai multe directii si nu ne mai intelegem.
Unii spun de varsta pentru casatorie, altii de omul potrivit si etc.

Eu incercam sa raspund la mai multe.
Mi-am spus parerea mai sus.
Important este si omul potrivit si ordinea lucrurilor.
Adica eu asa am fost invatata si asa as invata si eu pe copiii mei: sa-si vada intai de ei, sa nu se grabeasca, dar nici sa cada in extrema cealalta.
Omul potrivit poti sa-l cauti pe parcurs si sa-l verifici.

De Fallen spuneam pentru ca ea este un exemplu de facut lucrurile un pic invers si cat este de greu (sa nu ai de nici unele). Din fericire are o profesie buna cu care oricand se poate descurca.

Mai multe nu mai spun. Inainte era altfel, acum este altfel.
Ma doare sa vad cupluri cu copii pe strazi, fara nimic.

Of, of mai Sophia adevarul este ca fugim de cruce invocand
diferite motive.N-avem curajul sa ne luam crucea.

Nope.
Atunci cand Dumnezeu refuza sa-ti onoreze cererile, insemana ca intre tine si
Dumnezeu exista fie un conflict stiut fie unul nestiut.]

Acest conflict poate sa aiba la baza pacate de moarte/strigatoare la cer
nespovedite.
Astfel de pacate pot proveni din urmatoarele cauze:

1.Parintii au astfel de pacate, si au ramas nespovedite inainte de zamislirea
pruncului.In acest caz , pruncul va prelua acest "bagaj" si-l va duce mai departe.

2.Adultul in sine este constient de astfel de pacate si nu se spovedeste.

3.O alta generatie (3-4 generatii) inaintea ta, a facut astfel de pacate de care
tu n-ai habar si nici parintii n-au habar si toate se sparg in capul tau,pe
generatia ta.Astfel, ca viitorul tau prunc sa nu sufere crunt si teribil datorita
acestor pacate care au fost savarsite acum cateva generatii, Dumnezeu opreste neamul,
si rezulta ceea ce crestinul nu-si explica:

"De ce aia pot sa aiba copii si eu nu ? De ce aia pot sa se casatoreasca si eu nu ?
De ce altora li sunt permise lucruri pe care Evanghelia le promoveaza(casnicia,
facerea de copii) si eu sunt oprit ? "

Pai uite din cauza unor astfel de nenorocite de pacate facute de alte generatii
si nespovedite la vremea lor de infaptuitori, care se transmit de la generatie
la alta.

Ei bine daca te spovedesti si spui tot absolut tot, urmat apoi de canon de pocainta
si impartasanie , poti sa pui capat acestor sir de consecinte nefaste.
Si in acest moment, tu si Dumnezeu sunteti pe aceiasi lungime de unda.
In acest moment, cere si ti va da pt ca in prealabil ai batut si ti s-a deschis
atunci cand il intrebai pe Dumnezeu de ce aia au voie si tu nu ai voie.

Ei, dar chiar si dupa impartasire, s-ar putea sa mai astepti. De ce ? Pai simplu.
Dumnezeu iti cauta sotul/sotia care sa fie potrivit/a pt tine.Si apoi trebuie
sa modifice cursul vietilor voastre astfel sa va intalniti.

Daca viitorul sot/sotie este in alta tara, atunci Dumnezeu trebuie fie sa-l aduca
pe unul in tara sau sa-l trimita pe celelalt in aceea tara.

Si asa se explica cand absolut intamplator doi crestini, curati se intalnesc
absolut accidental si amandoi se indragostesc imediat unul de altul.
Daca ai stii cat "s-a lucrat in culise" pt acel "accident" ai fi uimita.

De altfel singura chestie pe care o cere Dumnezeu, de la un crestin curat care i-a
cerut o rugaminte, este rabdare.

"Rabdare, rabdare, rabdare, manca-v-ar Raiul. "
Cat de mult imi place moshul Cleopa. So TRUE.


Nope.Dumnezeu respecta liberul arbitru al omului si nu trece peste
liber-arbitru.
Dumnezeu actioneaza numai daca omul din liber-arbitru ii cere acest lucru.
Te face monah, daca vrei sa fii unul.
Te face medic, daca vrei sa fii unul.
etc, etc.

PS:vrei sa stii cum poti vorbi cu Dumnezeu prin intermediul duhovnicului ?
Adica Dumnezeu sa vorbeasca direct cu tine dar cu vocea duhovnicului ?
Simplu.Inainte de spovedanie sa te rogi fierbinte astfel:
"Doamne pune in mintea si in gura duhovnicului meu, raspunsul care imi este
de folos"
Si vei vorbi "live" cu Dumnezeu.:5:

Smiley - Oarecare
 

Merci ! :53: mi-a plăcut. :)

Da un raspuns foarte bun .

Era in urma cu vreo douazeci de ani i se lua un interviu unei persoane care fusese cu un spital de campanie(era asistenta parca) in Somalia intrr-o perioada a razboiului civil sau dupa, nu mai retin exact.Este intrebata la un moment dat care este cel mai mare castig al ei dupa perioada asta de un an?O intreaba daca bani ,cei care mergeau erau platiti in dolari,dar ea spune fara ezitare ca nu bani ci faptul ca a plecat din ceea ce ea zicea ca e ca un iad( cand a plecat din Romania asa credea ea) si s-a intors intr-un rai( cand a vazut ce era in Somalia si s-a intors inapoi).In sensul ca a realizat ca ceea ce se plangea inainte de a pleca de aici erau nimicuri,a vazut nenumarati copii care prinicipala problema era sa manance macar odata in zi.Sau cum se punea problema suprravietuirii acolo.

N-avem curajul...si eu zic ca uneori ne lipseste si intelepciunea ca sa ne luam crucea.

Da,dar poate exista si ocazia aia cand omul potrivit trece pe langa tine,iar tu nu iei trenul care opreste o data-n viata,pt ca nu ai: casa,masterat si bucatarie vintage alba.
Majoritatea isi ajuta copiii,in sensul ca le permite sa stea casatoriti impreuna cu ei in locuinta,o vreme pana se pun pe picioare(in familiile unde relatiile sunt bune).

Cat despre cazul ala unic de pe forum(lasati ca nu sunt nici 10 cazuri de casatoriti care locuiesc pe strazi),ce sa spun?
Sunt convinsa ca Dumnezeu a lucrat miraculous si acum au o locuinta.

Sunt la fel,multe cazuri de familii care au 2 locuinte insa aproape niciodata nu ai sa vezi ca doneaza 1 casa unora care nu au.Au 2 locuinte nu pt ca le trebuieste ci pt ca"investesc"...
Multi sunt plecati in strainatate si au casele inchiriate si nu vb despre oameni amarati ci despre unii care fac mii de euro/luna dar nu pot concepe sa dea ceva pe gratis.
Pana la urma,cineva sta pe strada,cineva este flamand si gol si toate astea pt ca noi suntem vinovati,ca avem mai mult de cat ne trebuie si nu-i dam.

Da, dar unde e Dumnezeul ala milos in toata ecuatia asta? Ca aici (punctele 1 si 3) vorbesti despre cruzimea lui Dumnezeu, prin care pedepseste pe cineva nevinovat pentru pacate facute de altcineva.
Punctul 2 l-as intelege, dar resul de 2 puncte ne aduce din nou la concluzia ca Dumnezeu e crud mai degraba decat milos; unde e dreapta judecata aici, cand pedepsesti pe cineva care n-are nicio legatura cu persoanele si pacatele comise inainte?! Acele persoane isi vor primi rasplata in viata de apoi?! Si cu ce ii ajuta pe ei asta in viata asta, pamanteasca?! Atunci de ce le-a mai permis dumnzeu sa se nasca? Cu scopul de a fi sacul de box al generatiilor anterioare si a cruzimii celui numit atotputernic, celui care are puterea absoluta de a ierta?

Corinusha, noi toti, fara exceptie, avem mari probleme din cauza pacatelor comise de cei dinaintea noastra. Spre exemplu, motivul pentru care eu, astazi, trebuie sa stau la cabinet pana deseara este acela ca tantalaul acela de Adam s-a lasat dus de nas si a incalcat consemnul lui Dumnezeu. Atat de grave sunt consecintele unui pacat cu care nu am nici cea mai mica legatura eu personal, comis cu mii si mii de ani inainte de a ma naste eu, incat intr-o zi am sa mor din cauza asta.

Pe de alta parte, beneficiez din plin de multe fapte de virtute facute de cei dinaintea mea. Nu vreau sa intru in detalii, dar am convingerea ca lucruri bune care mi se intampla nu sunt potriveli, ci sunt urmare a credinciosiei acelora.

In concluzie, atat faptele bune, cat si cele rele au consecinte in timp si nu gasesc necesar sa fii mare filozof ca sa iti dai seama de asta.

Un astfel de exemplu de fapta rea, care poate avea consecinte pe multe generatii, este de a spune ca Dumnezeu este crud. Aceasta hula consta in a-L contrazice fatis sau a nu-L crede, din moment ce Dumnezeu spune ca este bland si smerit cu inima.

Nu cred ca este asa, sau poate doar in anumite cazuri.
De ex. atunci cand Iisus l-a vindecat pe orbul din nastere ucenicii lui l-au intrebat despre cauza orbirii acestuia. Au intrebat clar daca este din cauza pacatelor parintilor lui (nu mai stiu acum formularea) sau a pacatelor sale.
Iisus i-a spus ca nu e vorba de pacatele parintilor, ci s-a nascut asa pentru a se arata altora (probabil minunea ce avea sa i se intample).

La fel ca si Corinusha nu cred ca e vorba de pedepse pentru pacate.
Dumnezeu care ne invata mereu despre iertare si bunatate si iubire de aproape, ne arata practic opusul? Nu cred.
Dar ce stiu eu?...

Exista alte motive stiute numai de Dumnezeu.
Ah, da, cu partea ca trebuie credinta si rabdare sunt de acord.
Desi la copii nu mai este vorba de rabdare, pentru ca acolo e vorba de numai un interval de timp pentru o femeie, dupa care nu mai face copii. Tot Dumnezeu a facut-o asa.

Iar cu drumul ales in viata si profesia, este vorba tot de voia lui Dumnezeu, pentru ca el iti da si un talant (adica o misiune, un talent).
Nu-l face pe un afon cantaret, nu-l face pe un atehnic inginer si etc.
Plus ca pentru monahism sau preotie ii da puteri speciale si fizice si sufletesti si duhovnicesti. Nu oricine poate sa devina preot sau monah chiar daca vrea.
Nu oricine poate deveni cantaret, sau rege, sau mai stiu eu.

Si eu nu inteleg totusi, dar am acceptat ideea. Voi va vad ca altfel interpretati:
Totusi de ce Dumnezeu da unuia care nu este potrivit pentru misiunea respectiva: ii da un sot minunat/sau sotie minunata si acesta o paraseste, ii da copii si ii abandoneaza, sau nu-i poate creste (diverse boli, neputinte etc.)
si altuia dimpotriva.

Nu judec eu pe nimeni, dar incerc sa-mi explic fenomenul.

@Yasmina - spuneai ceva despre oamenii care stau pe strada pentru ca altii nu le dau si lor desi au mult.
Nu e vorba numai sa dai azi, maine o farfurie de mancare, sau o haina, sau sa iei in gazda.
E vorba de o viata intreaga. Oamenii aia trebuie se poata sa se intretina, sa duca o viata normala.
Le trebuie loc de munca, un venit.

Am cunoscut aici un caz, chiar mediatizat. Un om care din tinerete a ajuns pe strazi (parintii lui au fost vai si amar). Ei nu poate scapa de asta.
L-a mai ajutat unul si altul pentru o zi, o noapte, mai primeste pomana, sau mai munceste ceva acolo pentru cativa euro sa-si ia o mancare sau o camasa, dar atat.
Daca n-are locuinta nu-l angajeaza nimeni si invers. Cercul vicios.

Trebui schimbate niste lucruri in sistem, nu numai individual.
Omenii care au mai mult decat le trebuie (mai multe locuinte si etc.) nu stiu cum fac. Unii prin munca, altii mostenesc, altii ii ajuta sistemul (de primesc salarii uriase).
E mult de discutat pe tema asta.
Cei care au mai si dau, sau inchiriaza, sau fac opere de binefacere.

Pe undeva este o chestie de sistem. Comunismul (unde toti au la fel) nu e/a fost bun, capitalismul are si el partile lui negative.
Undeva la mijloc ar fi solutia poate.

Subiectul era: "sa nu fi o povara..." nu nu mai sotului/sotiei, dar nimanui. Sa te poti descurca si singur.

[quote=oaie_cugetatoare;589876]Of, of mai Sophia adevarul este ca fugim de cruce invocand
diferite motive.N-avem curajul sa ne luam crucea.


Nope.
Atunci cand Dumnezeu refuza sa-ti onoreze cererile, insemana ca intre tine si
Dumnezeu exista fie un conflict stiut fie unul nestiut.]

Acest conflict poate sa aiba la baza pacate de moarte/strigatoare la cer
nespovedite.
Astfel de pacate pot proveni din urmatoarele cauze:

1.Parintii au astfel de pacate, si au ramas nespovedite inainte de zamislirea
pruncului.In acest caz , pruncul va prelua acest "bagaj" si-l va duce mai departe.

2.Adultul in sine este constient de astfel de pacate si nu se spovedeste.

3.O alta generatie (3-4 generatii) inaintea ta, a facut astfel de pacate de care
tu n-ai habar si nici parintii n-au habar si toate se sparg in capul tau,pe
generatia ta.Astfel, ca viitorul tau prunc sa nu sufere crunt si teribil datorita
acestor pacate care au fost savarsite acum cateva generatii, Dumnezeu opreste neamul,
si rezulta ceea ce crestinul nu-si explica:

"De ce aia pot sa aiba copii si eu nu ? De ce aia pot sa se casatoreasca si eu nu ?
De ce altora li sunt permise lucruri pe care Evanghelia le promoveaza(casnicia,
facerea de copii) si eu sunt oprit ? "

Pai uite din cauza unor astfel de nenorocite de pacate facute de alte generatii
si nespovedite la vremea lor de infaptuitori, care se transmit de la generatie
la alta.

Ei bine daca te spovedesti si spui tot absolut tot, urmat apoi de canon de pocainta
si impartasanie , poti sa pui capat acestor sir de consecinte nefaste.
Si in acest moment, tu si Dumnezeu sunteti pe aceiasi lungime de unda.

...

Cam la asemenea concluzie ajinsesem si eu....cine stie ce pacate are neamul meu sau /si al lui, de ne e oprit sa ne intemeiem familie si sa avem copii?
Si tocmai cand ma impacasem cu ideea, pare ca s-a razgandit...
Dar, cine stie, poate nu trebuie sa vedem numai partea pozitiva a lucrurilor, poate s-a gandit Dumnezeu sa ne dea o cruce si mai grea de dus....
Poate cel care vine, vine pt a ne pedepsi pt pacatele facute...( poate ne da un copil rau, sau bolnav, care sa ne faca viata grea si sa ne arate astfel toate pacatele noastre...)
Pana acum pare sa semene in partea lui taica-su, fizic, si mare minune de nu-i mosteneste si caracterul...si pana acum pare sa se dezvolte bine, in ciuda greutatilor...asta ori e o binecuvantare de la Dumnezeu, ori, dimpotriva...este asa tocmai pt a fi mai puternca decat noi si a ne pune la respect...in fine, nu vreau sa gandesc de rau despre copilul meu care inca nici nu s-a nascut, dar m-as astepta si ar fi indreptatit sa ne " rasplateasca" atat pt binele cat si pt raul pe care i l-am facut sau i-l vom face...

( eu nu cred 100% teoria conform careia diavolii s-au razvratit impotriva lui Dumnezeu si au vrut sa preia puterea, e prea omeneasca o astfel de initiativa, ci mai degraba cum spune in cartea lui Iov, ca ei ar fi special desemnati de Acesta sa faca rau, sa strice, sa puna la incercare, cu scopul de a perfectiona, desavarsi specia umana, alege graul de neghina, etc...)

Din cauza asta ni se dau sa ne alegem de buna voie sa purtam si anumite " poveri": soti/sotii netrebnici, din reavointa sau neputinta, copiii bolnavi sau deasemenea mai putin vrednici, etc..
In fine,nu vedeti ca unii aleg, aparent, de buna voie, mai exact din mila, un sot sau o sotie fie sarac/a,ie somer/a, fie mai sarac cu duhul, fie cudiverse vicii ( lene, alte slabiciuni), iar altii/altele, care aparent au de toate ( bani, cariera, putere de munca sanatate, averi), sunt aparent " inselati" de o astfel de persoana ( care pare buna, frumoasa, binevoitoare, etc, dar defapt se incadreaza in categoriile descrise anterior)? Cinestie subconstientul lor ce conexiuni face, de cine le aminteste o astfel de persoana, de se indragostesc iremediabil si se insotesc cu ea, urmand sa regrete sau nu mai tarziu ???
De asemeni, cine stie ce ii face, in subconstient, sa dezvolte asemenea caracteristici la copiii lor ? adica sa-i invete, incurajeze, sa devina astfel de " poveri"?

As vrea sa explic mai clar ce inteleg eu prin a fi povara: unii considera ca esti povara daca esti sarac sau provii dintr-o familie saraca, daca nu ai o pregatire si o slujba buna, etc. Eu cred ca nu e chiar asa, caci daca esti totusi harnic, muncitor, bine intentionat, devotat, tot poti sa faci ceva sa fii de folos societatii si familiei in care intri, dar intr-adevar daca si aceasta este modesta si cu posibilitati limitate, ar prefera un ginere/nora ceva mai " potent", instarit, cu posibilitati de avansare ( job bun, pregatire, ajutor de la parinti, etc). Dar...acum mai e si-o vorba in popor, ban la ban si paduche la paduche... acum e drept ca sunt si familii sarace care au noroc de gineri buni, dar ma gandesc ca atunci si copiii lor ar trebui sa se ridice la nivelul sotului/sotiei, e cam nedrept sa ai pretentia ca copilul tau, fara scoala si educatie, fara maniere, bun simt, etc, sa ia pe cineva care sa il ridice din mizerie fara ca el/ea sa merite macar...
Adevaratele poveri insa, dupa parerea mea, cum am spus si mai sus, sunt cei care ar putea face multe lucruri dar nu vor, sunt lenesi sau au alte vicii paguboase...
Acum daca Dumnezeu iti scoate in cale o asemenea povara, iar tu constient sau subconstient alegi sa o iei, fie ca face parte din prima categorie sau a doua, e alegerea ta si poate chiar sa iti fie spre indreptare, sau poate pur si simpku sa fie o alegere proasta, cu care sa te lupti toata viata...
Daca insa iti ajunge copilul o povara, prin " purtarea ta de grija"( adica nu daca e bolnav sau cu vreun handicap, sau cu traume psihice care nu sunt neaparat cauzate de tine direcr, ci din trecutul familial), atunci...e cam greseala ta, daca ii permiti sa devina asa ( lasa ca am muncit eu destul, lasa ca am invatat eu destul, el sa aiba toate de-a gata, sa nu duca lipsa, sa nu se streseze, etc).
Dar nu toti privesc asa, de ex bunica mea care mai e in viata spune ca ea e recunoscatoare ca prin munca ei de-o viata si prin sacrificiile facute, are acum la batranete posibilitatea sa-si ajute copiii si nepotii din pensia ei....foarte frumos, insa sa nu uitam ca si alti parinti au muncit din greu o viata, in fabrici, pe camp, etc, nu au dus o viata de huzur, dar cu toate astea nu au pensii care sa le permita sa-si ajute copiii, ci din contra...trebuie sa-i ajute copiii pe ei, iar asta nu ar trebui sa-i faca mai putin respectabili....asa ca nu e corect sa judecam omul dupa posibilitatile financiare si materiale pe care le are si sa il categorisim drept " povara"...un batran bolnav si neputincios care a dus totusi o viata cinstita si a muncit,nu ar tb sa il numim povara, si nici pe un copil sarac si fara posibilitati; povara adevarata este un sot/sotie/copil/parinte care nu-i place munca, e betiv, destrabalat, fara cuvant, neserios, profitor, eventual mincinos, prefacut, ipocrit, etc...acum ca a ajuns asa din vina noastra ( copilul), sau ca am facut noi o alegere proasta ( sot/sotie), sau ca suntem victimele unei mosteniri genetice nefaste ( parinti, frati), tot o cruce e pentru noi....ce ne poate fi spre indreptare sau nu, depinde de alegerile pe care le facem ulterior...( ma rog, daca am facut noi din copilul nostru o pramatie, ma tem ca asta nu se mai poate indrepta, ci ca vom raspunde si pt pacatele lui, eventually, ramanand doar cu speranta ca poate altcuiva, in viitor i-ar putea fi spre mantuire...)

Tu ai idee ce spui, tu aici ? Sa negi caderea (cauza caderii) diavolului inseamna automat sa negi Dreptatea lui Dumnezeu.Dreptatea este unul
din atributele Dumnezeiesti cu care insusi Dumnezeu se autocaracterizeaza.
Mai inseamna sa negi faptul ca Adam si Eva n-au cazut ci au fost dati afara
din Rai fara motiv.Mai mult insemana ca Hristos ar fi venit degeaba pe
pamant si s-a rastignit degeaba.
Mai mult inseamna sa negi existenta mandriei(cauza din care diavolul a fost
aruncat din rai), de aici rezulta ca negi existenta smereniei.

Uite vezi, d-asta e bine sa ceri parerea duhovnicului inainte de a studia Biblia.
Risti sa faci conexiuni periculoase si confuze care te pot arunca in erezie.
Iar sectele de abia asteapta sa mai primeasca inca un eretic.

Alegi sa porti de bunavoie daca vrei sa-ti porti crucea.Dar oricand poti
renunta.Crestinism si mantuire cu fortza sau santaj nu merge.

Chestiile astea vin de necredinta.Ba chiar mai mult, vin din indoiala.
Pai cine se indoieste de cele spuse in Biblie, n-are ce sa caute la Taina Cununiei(casatoria).Este logic.Intelegi ?:5:

Haha, dvs trebuie sa stati la cabinet pana diseara pt ca sunt altii bolnavi, din cauza pacatului stramosesc comis de Adam si Eva, pluss a propriilor neglijente....asa cum si eu trebuie sa stau la magazin pt ca unii sunt jegosi si ii mananca purecii si paduchii..dar ganditi-va ca se putea si mai rau, si anume sa fim noi in spital si sa avem nevoie de ingrijiri, Doamne fereste....

Acum, sa fii medic se poate spune ca esti oarecum un salvator, un om care lucreaza spre curatirea celorlalti (presupunand ca inlesnindu-le vindecarea trupeasca, vor fi recunoscatori si vor da slava lui Dumnezeu), ceea ce e oarecum o binecuvantare, un apostolat.....indiferent ca esti bogat sau sarac, meseria de medic presupune multa munca istovitoare si chiar scarboasa, uneori, chiar si daca esti plastician in Beverly Hills...doar ca acolo nu lucrezi intotdeauna spre mantuirea sufletelor, s-ar putea spune, insa totusi plastician presupune nu doar buze si sani, ci si chestii mult mai urate, reconstructii dupa accidente, dintre care celemai ingrozitoare, etc...

Dar domnul Dragomir spune că, în lipsa păcatului lui Adam, n-ar fi avut nevoie să muncească, iar raportat la obiectul muncii dumnealui, în lipsa păcatului lui Adam, nici n-ar fi avut obiect de activitate, neexistând boala şi moartea.

Opinie la care rezonez şi eu, pentru că obiectul muncii mele este legat tot de căderile oamenilor.

Aşa fiind, îi transmit şi eu lui Adam un sincer "să-ţi fie ruşine, măi".

Nu-i frumos sa-l faceti pe Adam tzapul ispasitor.:43:

Pe mine toata treaba asta cu pacatele generatiilor x inaintea mea ma sperie, pentru ca ma gandesc la copiii mei, respectiv la nepotii mei;
Nu pot sa ma gandesc cum am putea suferi noi (eu si copiii si nepotii mei) pentru faptul ca eu am fost abandonata cand eram mica de exemplu. Adica, ce vina au copiii si nepotii mei pentru un pacat facut de cineva de dinainte cu 2, respectiv 3 generatii inaintea lor?
Eu nu a de unde sa stiu daca persoana respctiva s-a cait; habar nu am; avea 16 ani cand m-a nascut si abandonat; n-am de unde sa stiu daca ea a vrut sa ma abandoneze sau a fost fortata sa o faca; am multe necunocute in ecuatia asta, necunoscute care ma terifiaza cand vine vorba de consecintele asupra generatiilor viitoare. Plus multimea de pacate comise de mine... Incepe sa-mi fie frica sa fac copii cand vad si aud ca asa merg pedepsele de la Dumnezeu.
Ce vina am eu pe ca m-am nascut, dar mai ales, ce vina pot avea copiii, respectiv nepotii mei pentru asta?! De ce xista posibilitatea ca ei sa sufere consecintele pacatului facut de altcineva?!

Asa, acum mi-am exprimat si teama, de unde a rasarit postrea anterioara si frica si neincrederea si dezamagirea si frustrarea...

De aceea Biserica si marii duhovnici pun accentul si le repeta constant
tinerilor: spovediti-va si impartasiti-va inainte de a zamisli prunci.
Iar cand faceti prunci bineinteles faceti-o doar in Taina Cununiei(adica
casatoriti)
Pacatul se transmite prin gene.Dpdv stiintific,efectul prezentei pacatelor
se poate vedea la analiza ADN-ului.Unde gasim:
anumite gene dezactivate, anumite gene activate, anumite deformatii/malformatii/functionare proasta a anumitor gene, etc.

Pai n-ai de unde, dar ai arma cea mai redutabile impotriva unor astfel de
belele.Spovedania->canon de pocainta->Impartasania.Si esti pazita.
Ai scut de protectie, si nu te mai afecteaza pacatele neamului tau.

Paradoxal, multe din astfel de belele nu-s de la Dumnezeu, ci de la oameni.
Nu Dumnezeu ti-a stricat neamul, ci cretinii din generatiile anterioare.
Dumnezeu te ajuta oferindu-ti taina Spovedaniei si Impartasania.
Cei vrei mai mult, decat oferta de a-l primi pe Hristos, in chip tainic din
Sfantul Potir ?!
De fapt tu intrebi de ce pacatul nespovedit se transfera generatiilor urmatoare?
Pai e foarte simplu.Generatiile sunt legate intre ele prin legaturi nevazute.
Daca in una din generatiile neamului tau, exista pacatele grele nespovedite
care la vrema respectiva au generat efecte catastrofale asupra aproapelui
(adica asupra altor oameni) ei bine, sufletele acelor striga razbunare.
Pacate de genul: Crima, crima multipla, furturi de averi, crima din astfel
de chestii, vraji, magie neagra(satanism, ritualuri satanice), inceste,
sodomii,gomorii, perversiuni sexuale scarboase, si altele si mai grele,

Exemplu clasic:
parintii sunt posedati de pacatul preacurviei, sau de perversiuni sexuale
si fac un copil.Dar nu s-au spovedit si impartasit inainte de a zamisli un
copil, deoarece nu si-au pus problema, caci au ajuns mai rau ca animalele.
Ei bine, acel copil se va naste cu predispozitie spre curvie,preacurvie, perversuni sexuale.Va fi foarte sensibil la asa ceva si de la varsta foarte mica
va incepe sa si le manifeste.

Daca insa acei parinti s-ar fi spovedit si impartasit acel copil s-ar fi nascut
normal, unde genele sexualitatii functioneaza normal, deoarece atunci
cand te impartasesti vine Hristos si curata tot ce-i murdar/stricat/haotic.
De aceea dupa Impartasanie cu inima curata, omul se simte alt om si asta
pt ca a devenit Om, pana va cadea iarasi bineinteles.Dupa care se reia ciclu.
Si tot asa.
Aceste starii sunt efectele unei constiinte nelinistite, doarece ascunde multe.:65:

Pacatul facut de acea persoana, care inteleg ca a fost (este?) mama dv naturala, e incomparabil mai mic decat pacatul avortului. Una e sa-ti abandonezi copilul fiindca nu il poti creste si alta este sa il omori. Acea persoana a facut cel putin un lucru fundamental pentru dv. Avand doar 16 ani, a dus sarcina pana la capat, in conditiile in care atatea femei/fete de asemenea varsta, de multe ori incurajate de concubinii lor ori chiar cu complicitate din partea lor aleg sa isi omoare copilul si sa il arunce, mort, la gunoi exact asa cum ai face cu o masea stricata, careia intai ii omori nervul, pe urma o extragi pentru ca la sfarsit sa o arunci in lada galbena pe care scrie "risc biologic". Un astfel de risc biologic puteati fi dv. Dar persoana respectiva, infruntand multe situatii penibile, a ales sa va creasca pana ati putut respira singura, pe urma (cel putin asa sper) a incercat un plasament, ca doar nu v-a lasat la marginea drumului.

Indiferent daca s-a cait sau nu s-a cait, daca s-a spovedit sau nu, consecintele temporale perdureaza. Doar daca s-a straduit sa stearga si consecintele temporale, de exemplu cautandu-va, dandu-va lucruri de care aveti nevoie sau, negasindu-va ori interzicandu-i-se, facand acest lucru fata de alti copii abandonati asa cum si dv ati fost; ori ducand pana la capat canonul penitential primit de la duhovnicul ei si beneficiind de indulgentele Bisericii, abia atunci datoria ei pe care o va avea de platit diminueaza sau inceteaza.

Eroarea dv consta in:
-a numi consecintele temporale "pedepse".
-a introduce conceptul de vina.

Dl MihaiG v-ar putea explica mai bine ca mine. Nu suntem in penal, ci in civil. Sa presupunem ca tatal dv este cartofor. Un om, altfel, foarte bun si gospodar. A muncit o viata ca sa aveti tot ce va trebuie si inca ceva peste. Dar, fiind cartofor, a pierdut o mare suma de bani. Fara a avea dv nici cea mai mica vina, casa frumoasa in care v-ati nascut este luata de creditori. Tatal dv este "nevoit" sa apeleze la camatari. Fara ca dv sa aveti nicio vina, mama dv primeste telefoane de amenintare si propuneri indecente din partea camatarilor. Chiar si cainele dv, ultimul vinovat, este gasit pe presul de la intrare cu gatul taiat. Cheltuielile de intretinere la facultate nu mai pot f, evident, platite, iar dv urmeaza sa munciti pe un salariu de mizerie, lucru care va va afecta nu numai pe dv o viata intreaga, dar chiar si pe copiii dv, care vor avea o mama saraca. Sunteti de acord ca toate cele prezentate ar fi posibile, ba chiar probabile, daca ati avea un tata cartofor ? Si ? Unde e vine dv, ori a copiilor dv ? Nicaieri. Credeti ca Dumnezeu este vinovat pentru ruina dv si consecintele ei inca una sau doua generatii ? Nicidecum. Prin urmare, cand analizam consecintele temporale ale pacatelor, care pot afecta mai multe generatii, intreaga casa, tara, sat sau popor, nu putem opera cu notiuni precum "vinovatie a victimelor" sau "pedeapsa". Judecatorul nu pedepseste, doar ca desertul lumii are o regula clara: un prejudiciu facut trebuie acoperit, iar asta de multe ori doare sau se ridica la cuantum mai mare decat beneficiul ilicit obtinut. Da, dar, pe de alta parte, si un bine facut are consecinte temporale: mai devreme sau mai tarziu vom incasa o dobanda care depaseste si ofertele cele mai optimiste ale bancilor.

Ca (ex-)biolog, depun marturie ca explicatia data de Ovis_Cogitor e perfecta. Asa este, totul e cum le-a scris. Deasemenea, Mihnea a explicat magistral mecanismul spiritual.

Presupunand ca din punct de vedere biologic aveti dreptate (si ma intreb atunci de ce nu sunteti patriarh, sau sa scrieti carti sa fiti profesori de biologie), se pun atunci urmatoarele intrebari:

1. La botez se spune ca suntem iertati si curatati de pacate. Si totusi nu este asa? Botezul nu are nici un rol in treaba asta?

2. Ce putem noi sa facem ca sa scapam de aceste poveri duhovnicesti?
Adica noi nu suntem vinovati, dar nici nu putem schimba nimic din ceea ce au facut cei dinaintea noastra. Da, ne ferim pentru cei ce vor urma, dar noi ce facem?

Este ca si la o boala genetica sau cromozomiala ceea ce spuneti voi (daca este asa). Se transmite, o porti in tine, o poti da mai departe sau nu.
Dar cel mai important: nu se vindeca.

Asta cu "spovedania si impartasania te protejeaza de pacatele neamului tau" nu stiu daca este chiar asa. Doar ne ducem (multi dintre noi) mereu si ne spovedim si ne impartasim si ne rugam mereu. Sigur ca ne ajuta mult. Dar anumite lucruri nu le schimba. Ne ajuta poate sa traim cu ele, dar nu le schimba.

Si raman totusi la imaginea mea despre Dumnezeu si Maica Sa si sfinti. Nu mai incercati sa-i faceti "bau-bau", sa-i prezentati neiertatori si cu batul in mana ridicat asupra noastra. De aia pleaca multin credinta. De atat frica pe care le-o tot "predica" unii si altii.

Sunt chiar cazuri dureroase. Ne povestea duminica preotul la predica despre un caz al unui om care venea cu familia la biserica si erau toti atat de credinciosi. Pana intr-o zi cand fata a luat-o pe un drum rau. Si au pierdut-o.
De atunci omul acela nu a mai calcat la biserica. A spus ca daca Dumnezeu este asa si i-a luat fata, atunci credinta lui nu mai are nici un sens.
Si cate cazuri din astea sunt. Sunt dureri mult prea mari pentru oameni si ei refuza atunci sa inteleaga ca Dumnezeu le-a facut asta si se darama credinta lor.

Sau sa spui unui copil ca daca nu e cuminte si face nu stiu ce Dumnezeu il pedepseste si il calca masina. Nu se mai duc nici ei si nici parintii lor nu-i mai lasa la orele de religie cu asa manuale.

Trebuie sa aratam oamenilor partea buna a credintei, iubirea, caldura, sa le dam sentimentul ca asa le este bine.
Din nou va spun despre parintele Galeriu si lumina pe care o raspandea prin ochi si glas. Cine ar fi plecat din credinta cu asa un preot?

Si revin la nedumerirea mea initiala: de unde stiti voi aceste lucruri? Unde sunt scrise lucrurile astea, cine va invata? Dati-ne si noua sursele.
Ca precis nu va spune preotul despre DNA si cromozomi modificati.

Iar te repezisi nene ca schipul in carje la aplauze fara rost, mai ales ca e oarecum domeniul tau.

Se poate, intr-adevar ca obiceiuri pacatoase (insa nu toate) sa se traduca intr-o mostenire genetica defectuoasa.

ex.:

Fragilitatea genetica a copilariei: Andrei Miu at TEDxEroilor
https://www.youtube.com/watch?v=28UYFqoeVFQ

-> schimbarile genetice produse de neglijare, stres si abuz in relatia parinte - copil.

Ce e gena pacatoasa, nu se schimba doar pentru ca te spovedesti.
Cel putin nu e nimic demonstrat stiintific in sensul asta.

E o ipoteza cu care unora le place sa se joace ca sa dea un aer doct unor teorii care degenereaza aiurea pe alocuri uneori si atat.

Si din pacate sunt exemple destule de oameni care se spovedesc de ani de zile si tot au relatii defectuoase cu cei din jur.

In plus, poti sa te spovedesti mult si bine, dar daca nu stii sa-ti educi copilul sau faci erori grave fie si din "intentii bune" tot cu belele te alegi, oricat de "curat" esti in gena.

Si cand te gandesti ca ortodoxia are cea mai puternica si temuta arma
pe care Dumnezeu i-a dat-o omului, si Sophia ce face ?Pune astfel de
intrebari.
Sophia tu de ce te-ai nascut ?

In plus te protejeaza si de vrajile sau magia neagra pe care altii pot
s-o faca asupra ta.Daca inca ai dubii =>necredinta.
Depinde si cum te spovedesti.

Dar nu-l facem bau-bau.Omul singur isi creeaza acest infern.Cand omul il
vede pe Dumnezeu ca un "bau-bau" e clar ca acel om se simte cu musca
pe caciula, se stie cu multe belele.Daca pleaca , o face pt ca niciodata cu
adevarat n-a crezut in Dumnezeu, si are opinie separata de cea a lui
Dumnezeu, ba chiar se simte indreptatit sa si-o pastreze si sa protesteze.
Aceasta este caracteristica luciferica, caci in fond acel omul sufera de foarte
multa mandrie manifestata sub diferita forme.

Doar Dumnezeu stie cat sunt oamenii de credincios.Dar daca cineva isi zice
ca este credincios a luat-o pe un drum rau.Deja diavolul mandriei ii bate toba.

Pai si ce vina are Dumnezeu ca fisa a devenit...ce a devenit parashuta?!
De ce il invinovatesti pe Dumnezeu pt ce face fita ?

Cam greu sa se darame ceva ce nu exista.
Pai si daca nu-l mai lasa, nu-l mai calca masina ?

Sentimentul asta nu-l dai tu(ca nu esti secta).Sentimentul asta trebuie sa-l dea Hristos omul respectiv, atunci
cand Hristos considera ca-l merita.

Dar tu faceai ce spunea parintele Galeriu ? Sau doar iti placea asa de el
ca om, ca timbru vocal.De altfel am observat o chestie la tine.Tu te limitezi
la estetic foarte mult.Daca estetic este Ok, hai sa facem concurs de frumusete.(Care este cea mai frumoasa icoana, Care este cel mai bun parinte,
Care are timbrul vocal cel mai carsmatic, Nu ?)
Formalisme, "sfinte" formalisme. Si apoi ne miram ca daca nu ne convine
ceva, plecam de credinta asta la alta.Pe de ce sa ne miram ? De ce ?

Nu, dar iti mai zic o chestie.ADN-ul este de fapt o structura informationala.
Incarcarea/Descarcarea cu informatii a acestei structuri are loc de cateva
ori pe minut.Cuvintele influenteaza ADN-ul.Gandurile de asemeni influenteaza
ADN-ul.ADN-ul este cea mai reconfigurabila structura de tip retea. Are rata
cea mai mare de dinamica a unei structurii.