Teama...de implicare?
 

Deschid acest topic, recunosc, mai mult din punct de vedere omenesc. Problema: mi-e teama de o relatie, sa ma duc la intalniri, sa cunosc, sa ma deschid. Stiu, majoritatea o sa imi spuneti "Du-te la duhovnic!". Raspuns: Am fost dar tot nu reusim sa rezolvam problema. Ori nu reusesc eu sa expun problema cu care ma confrunt, ori dansul nu reuseste sa priveasca lucrurile si din alt unghi. Poate cu timpul va veni si rezolvarea, dar pana atunci va rog sa expuneti si parerile dvs. Poate vreo vorba, poate vreo mustrare, poate ceva va scoate la liman problema ca doar Dumnezeu lucreaza prin oameni.
Pe scurt, pana in urma cu ceva vreme (vreo cativa ani) imi doream sa fiu parte a unei familii, sa fiu fericirea unui viitor sot (a se intelege ca al meu, nu al alteia), sa fiu mama. Dorintele nu au disparut, insa mi-e extrem de greu sa mai fac vreun pas inainte. V-ati confruntat cu asa ceva vreodata? Exista cineva care intelege la ce ma refer? Stiu ca nu-i o formula dar care a fost solutia sa iesiti din impas pentru a reusi sa va redeschideti sufletul? Nici rugaciunea nu mai merge cum mergea odata.
P.S: nu vreau formule, ci doar pareri. Si, din experientele altor topicuri, nu incercati sa imi spuneti sa fac nu stiu ce acatist de nu stiu cate ori, sau nu stiu cate metanii. Am incercat si astfel de formule, cu binecuvantarea duhovnicului bineinteles si nu au functionat in ceea ce ma priveste. Dumnezeu sa ma ierte, poate gresesc, dar uneori un gand a facut de o mie de ori mai mult decat nu stiu cate acatiste citite pe banda.
Multumesc

"Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă."

E nevoie de rabdare. Tu continua sa mergi la biserica, sa te rogi si .. lasa-te in voia lui Dumnezeu. Cand vrea El, toate se leaga, piedicile dispar, temerile se risipesc...

Fie Doamne voia Ta in viata mea iar nu voia mea!!

Asta pentru ca esti foarte sensibilă.Nu te poți deschide oricui,si nu te poate deschide sau intelege orice.Si astfel ajungi sa te izolezi,te gândesti la retragere in mănăstire,nu neapărat ca urmare a unei chemari,ci pur si simplu,ca o cale de scăpare,un refugiu,un loc unde vei fi înțeleasă.Dar in adâncul tău,tu știi ca vrei o familie,copii,un soț care sa te iubească si înțeleagă.Tu cauți afectiune in primul rând,insa ai fost rănită,dezamăgită si e normal sa iti fie frică.

Un prim pas poate ar fi sa vedeti ce principii, preocupari, pasiuni, hobbyuri aveti, si sa incercati sa gasiti un om care sa impartaseasca acceleasi valori, principii, pasiuni, preocupari, etc cu ale dumneavoastra, pentru a aveea subiecte comune de discutie.
Ca sa puteti cunoaste un om mai bine (si eventual ulterior sa apara si anumite sentimente), intai trebuie sa existe puncte comune si subiecte comune de discutii.

Apoi incercati sa aveti incredere si in calitatile dumneavoastra, sa va invingenti aceea teama sau -nu stiu cum sa-i spun- retinere in a cunoaste pe cineva. Pana la urma toti suntem oameni, si nu trebuie sa va fie teama.

Bineinteles ca trebuie in accelasi timp si o mare atentie, deoarece in ziua de astazi se gasesc si multi nebuni, cu intentii dubioase sau periculoase.

Si nu in ultimul rand- sa nu disperati. Sunt convins ca si dumneavoastra aveti multe calitati, si, cu ajutorul Lui Dumnezeu, veti gasi pe cineva care sa va aprecieze si sa va iubeasca, si cu care sa va intemeiati o familie!

AGabriela aveam de gand sa va raspund mai demult dar nu am reusit sa o fac.
Am citit o carte de exceptie :"Omul in cautarea sensului vietii" de Viktor E. Frankl.
Omul a stat vreo 3 ani jumate in lagare de concentrare.A fost medic psihiatru.La un moment dat undeva parca prin luna martie a anului 1945 un detinut ii spune ca a avut el o viziune (sau vis) si ca razboiul se va termina si vor fi eliberati pana la sfrsitul lunii(deci sfarsitul lunii martie) .
Nu au fost eliberatii asa cum a prevazut el si a murit la scurta vreme ,mai mult de gandurile ce si le-a facut. Cu toate ca timpul pana la eliberare, era cu ceva mai mare decat el l-a prevazut, cu vreo 4 saptamani.Dar omul a murit.E foarte important factorul mental.
De ce spun de lucrul asta.E foarte important sa nu ne punem niste termene limita,mai ales la lucruri care nu depind cu totul de noi, uite am implinit atatia ani si nu o sa ma mai casatoresc.
Am niste cunostinte ea avea vreo 47-48 de ani el vreo 50.S-au cunoscut pe Internet.O potrivire foarte buna intre ei,zicem noi care ii cunoastem .Dupa cativa ani le merge foarte bine si au facut o fundatie enorma la casa lor,caci au ganduri mari, chiar daca au o varsta.Nu am mare incredere in relatiile cunoscute pe Internet ,DAR,Dumnezeu lucreaza pe cai stiute numai de el,si stiu destule cazuri cu oameni cunoscuti pe Net la care casatoria merge.
Si mai stiu vreo doua familii cu varste apropiate de 50 de ani cand s-au casatorit.La fel au si copii chiar.
Deci sa nu deznadajduiti cu gandul :A mai trecut un an !
Domnul sa va ajute sa gasiti omul potrivit!

Cu varsta, apare pericolul sklerozei spirituale. Ea imbraca toate aspectele, mult dincolo de cel relational. Nu mai avem pornirea de a iesi din inchisoarea certitudinilor. Nu mai citim decat lucruri despre care suntem deja convinsi. Nu ne mai investim in noi prietenii. Nu mai avem nici rabdarea, nici interesul. Ne simtim bine in propriile universuri ale solitudinii, pe care ni le-am plasmuit, in care dialogam noi si proiectiile noastre. Isus ? A spus El ceva despre sarea pamantului, dar El a spus, El a auzit. El a stat la ospat cu fariseii, dar noi nu mai gasim placere in ospete nici macar cu vecinii. Care vecini ? Nenorocitii aia ? Pasul urmator e sa nu mai gasim placere nici in acatiste. Daca nu mai avem chef de chefuri, nu e normal sa nu mai avem chef de rugaciune ? Dupa alienare, vine mizantropia. Dupa mizantropie, vine akhedia. Si, in sfarsit, aspelpisirea completa.

Ce i-o fi venit Atoatelui sa se inomeneasca ? Nu-i era Lui bine acolo, intre gratioase fapturi spirituale ? Uite ce-a patit! Dar El si-a invins teama si ne-a indemnat sa Il urmam. "Bine ne este noua aici!" a spus Petru, vazand cu ochii lui stralucirea de negrait a realitatilor fata de care lumea noastra e umbra. Dar L-a urmat pe Isus in apostolie, intre oameni, pana la moarte.

Acatistele ? Sunt foarte bune, mai ales daca bucuria lor ne umple inima. Dar ceea ce va lipseste e alta bucurie, aceea a jocului. Cautati lada cu papusi din pod si scuturati-le de praful vremii care le grizoneaza. Redescoperiti, Gabriela, bucuria si mirarea fetitei cu papusile, ca a uneia ca aceia va fi imparatia Cerului!

Excelenta postare! Cu multumiri, Doamne ajuta!

Dupa opinia mea, ati descris foarte bine situatia dvs. Foarte bine pentru un psiholog. Felicitari pentru claritate!
As vrea sa va transmit cateva cunostinte. Nu o parere.

*
In primul rand, stiati ca ceea ce descrieti dvs. este un tip de personalitate? In tarile anglofone se numeste ceva gen VSP sau HSP, adica oameni foarte senzitivi (nu prea s-a gasit un termen potrivit pentru traducere), cu o reactivitate emotionala aparte, asemanatoare celei din tulburarea de personalitate evitanta. In aceste tari (Anglia, SUA, din cate cunosc) sunt cluburi sau grupuri speciale formate din aceste persoane si se fac niste intruniri dupa modelul AA. Grupuri de suport si de marturisiri/impartasiri unde fiecare poate exprima ceva si poate lua de la altii. Uneori au un psiholog printre ei dar de obicei se autoconduc. Rezultatele sunt promitatoare.

Pentru Romania, ce cred ca poate fi facut e sa cautati, in paralel cu mentinerea legaturii stranse cu alte persoane de suport si, mai ales, cu duhovnicul, un consilier/psihoterapeut. Nu stiu daca avem consilieri specializati strict pe chestiunea aceasta dar sunt consilieri cu formare in una din specializarile urmatoare:
- analiza tranzactionala
- terapie rogersiana
- terapie rational-emotiva
- terapie gestalt.
Oricare din aceste orientari terapeutice cred ca va pot fi de folos. Daca gasiti si psihologul potrivit ca persoana...

As vrea sa intelegeti ca ceea ce descrieti sunt insusiri limpezi ale personalitatii despre care vorbeam. Nu e nici boala, nici moft. Si nu trece cu varsta sau cu norocul... Trebuie lucrat, pur si simplu, pentru dezvoltarea unor insusiri care, nu stiu din ce pricina, au ramas un pic in urma. Daca nu lucrati cu un specialist pentru aceasta dezvoltare, riscati sa va confruntati cu problema in variate forme... Sper ca intelegeti.

Personal am lucrat cu un tanar care avea aceasta "problema". Am sesizat repede despre ce e vorba dar nu l-am putut ajuta, eu nefiind specialist in aceasta. El mi-a marturisit ca a facut terapie in Italia, un an, si in Franta dar fara rezultate notabile. Il ajutau insa intalnirile de grup si discutiile cu terapeutul.

Cred ca e bine, asadar, sa cautati un psi.
De asemenea, va mai aduc la cunostinta ca psihofarmacologia moderna a descoperit anumite substante care au un rol pozitiv/facilitator pentru rezolvarea acestui tip de probleme. Eventual ati putea consulta, deci, si un medic psihiatru care sa fi auzit de VSP/HSP. Sau cum s-o numi, ca nu prea m-a interesat denumirea....:)

Va doresc succes!
Doamne ajuta!

Foarte interesant.

Am observat genul asta de persoane dar nu stiam unde se incadreaza dpdv. psihologic.

Din pacate sensibilitatea exagerata nu de putine ori e asociata si cu o agresivitate iesita din comun, de asta si relatiile cu aceste persoane sunt f. greu "digerabile".

Mi se pare mie sau totusi e un progres?

Tin minte ca alta data erau frustrari majore din cauza sentimentului de neimplinire in planul relatiilor interumane, al casatoriei in special.
Faptul ca ai devenit mai impacata in directia asta poate fi un progres.

Duhovniceste, lucrurile scartaiau cam la fel deci nici un regres aici.

Cu Dumnezeu lucrurile sunt relativ simple: Il iubesti sau nu.

Cam asta e si ceea ce cere el (vezi porunca nr. 1) nu doar o loialitate seaca, de principiu.
Daca exista nr. 1, atunci implinirea poruncii nr. 2 vine aproape de la sine.
Si toate frustrarile personale, in special vizavi de relatiile cu altii, dispar.

Cum ajungem sa iubim pe Dumnezeu, asta e problema.

.....:)
Da, e o descoperire relativ recenta (anii 90-2000). Inainte, atat DSM cat si variantele franceza si engleza incadrau decompensarile celor cu acest pattern de personalitate in complicatiile tulburarii evitante, mai ales. Dar s-a inteles ca e altceva, de sine statator.
Totusi, o parte din schemele cognitive si din evenimentele importante din drumul de viata pot fi abordate cu folos in orice tip de orientare terapeutica. Doar ca sunt oameni extrem de reactivi la interventie, cu un prag al frustrarii foarte coborat... Trebe multa, multa delicatete si rabdare. Si tehnica maiastra...:)
O veste proasta e ca, pe fondul marii lor fragilitati narcisice, acesti oameni au tendinta sa consum abuziv alcool si diverse alte droguri. Poate tocmai de aceea terapia se face de obicei in grupuri de suport gen AA.
Sa speram ca nu m-am inselat asupra indiciilor oferite de colega. Si ca imi va urma indrumarile. Sunt terapeuti si la Ploiesti, desi cel mai bine ar fi sa faca o plimbare la Bucuresti, unde cunosc multi oameni cu care ar putea lucra, daca voieste.

Multumesc Ahilpterodactil!
E bine sa mai ai cate un feedback pozitiv.Simti ca poate ai ajutat.Ar fi bine daca am ajutat-o si pe Gabriela.Nu e simplu sa intaresti pe cineva.Sa il ajuti.

Domnule, va multumesc pentru ideile expuse, dar nu am spus ca acatistele nu sunt bune, dar nu cele citite pe banda dintr-o ravna exagerata fara discernamant

Nu este neaparat un progres...poate fi si un regres avand in vedere cele relatate.

Daca lucrurile sunt atat de radicale, sunt estrem de curioasa domnule Alin daca puteti spune dvs sincer, cu mana pe inima ca indepliniti intru totul cele 2 porunci. Eu, nenorocita, recunosc ca nu pot spune acest lucru.

In legatura cu "agresivitate exagerata" inteleg atunci cand esti tot timpul pus pe cearta, trantesti si bufnesti, urli in toata vremea si tot ceasul, si nu cred ca sunt chiar o persoana a extremismelor.
Va multumesc oricum pentru interesul acordat acestui subiect

Domnule draga,

Nici pe departe nu am spus nimic de consum de alcool, de stupefiante sau pastile. Nici macar de fumat nu fumez, dara sa mai iau si alte prostii.
Se poate sa fie nevoie si de un.psiholog. Am fost la o doamna cu care am reusit sa discut, insa m-a ajutat pana la un punct acea terapie, dupa care nu am reusit sa mai continui deoarece ideile se repetau.

gradul de socializare nu e tocmai un reper duhovnicesc

Incerci macar?
Esti constienta ca fericirea ta este legata de implinirea lor?

Nu ma refeream in mod special la dvs.

Va multumesc pentru aceste cuvinte, insa izolarea mi-e urata in anumite momente, nu mereu, totul cu limita (in momentul de fata sunt intr-un fel de izolare doar datorita unor situatii, nu pt ca mi-as dori cu adevarat), iar la manastire nici ca mi-e gandul. Acolo e bine sa se duca doar pentru ca il iubesti pe Hristos in asa masura ca sa vrei sa traiesti doar pentru El, nu din pricina dezamagirilor, iar eu, nenorocita, nu am o asemenea masura sa ma duc in manastire.
Cred ca orice om cauta afectiune...multumesc

Dvs ati spus ca ori e "da" ori e "ba" si v-am intrebam si eu ceva. De ce nu raspundeti? Una este sa fi constient si sa incerci (dar fara de Hristo nimic nu putem), alta este sa le implinesti. Repet intrebarea: Dvs le impliniti? Multumesc

Sfantul Maslu si acatistul Domnului Nostru Iisus Hristos in fiecare seara si se
rezolva lucrurile.Bine, le rezolva Dumnezeu asta e partea a 2-a.

Dupa cat timp, doctore?

Multumesc frumos pentru aceste cuvinte. Numai ca dupa o varsta e mai greu si nu-si prea mai are sens o casnicie, bineinteles ca este alegerea fiecaruia. In plus nu prea am de gand sa treaca viata pe langa mine fara sa daruiesc. Imi doresc, sigur, sa ma casatoresc, dar cum sa merg pe acest drum fara deschiderea de care-i nevoie?

Tocmai am scris domnule ca am facut si astfel de "formule" cu binecuvantare si nu a ajutat prea mult. Au trecut anii de atunci si mi-am pierdut interesul si credinta in aceste rugaciuni pe banda. Sigur ca nu sunt impotriva acatistelor, le citesc in anumite momente sau acasa sau la biserica, dar nu le mai pot lua ca pe o formula magica. Uneori si un gand poate fi o rugaciune, ideea este ca rugaciunea sa fie, parafrazez, "aducatoare de bucurie, luminoasa..."

Nu stiu la ce rugaciuni "pe banda" dar asta minim-minimorum.Adica de fapt
la asta se mai adauga citirea din Psaltire si Evanghelie.
De fapt in mod normal, noi crestinii ar trebui sa fim in fiecare zi la liturghie si
vecernie pe langa cele spuse mai sus, dar din pacate vremurile nu prea ne
lasa, ca trebuie sa mai si muncim ca se ne intretinem si pe noi dar si pe altii.

Atunci inseamna ca fie le-ai facut ca o formaliate fie tu esti certata cu Dumnezeu iar Domnu inainte sa-ti primeasca rugaciunea asteapta sa rezolvi
aceea problema (care o fi ea , tu stii mai bine).

Bre, ai un fix cu acatistele şi cu Sf. Maslu? Alte formule nu mai ştii? Le potriveşti ca nuca-n perete la capitolul sfaturi.
Fata tocmai şi-a exprimat dorinţa de a nu-i oferi tot felul de formule magice. Şi are dreptate.

Slavă Domnului!

Matale ce credinta pagana practici ?
Daca astea-s "Formule magice " atunci este cazul de citire a moliftelelor Sfantului Vasile .
Afla si matale ca "formula magica" nu este valabila in ortodoxie.
Afla si matale ca ce am spus eu sunt adevarate arme impotriva diavolului.

"Stăpâne atotţiitorule, Împărate Sfinte, Cel ce pedepseşti şi nu omori, Care întăreşti pe cei neputincioşi şi ridici pe cei căzuţi; Cel ce îndreptezi chinurile cele trupeşti ale oamenilor, rugămu‑ne Ţie, Dumnezeul nostru, ca să aduci mila Ta peste untdelemnul acesta şi peste cei care se ung din ei în numele Tău, ca să le fie lor spre tămăduirea sufletului şi a trupului şi spre curăţie şi înlăturare a toată patima şi a toată neputinţa şi boala şi a toată întinăciunea trupească şi sufletească. Aşa, Doamne, trimite din cer puterea Ta cea tămăduitoare; atinge‑Te de trup, potoleşte‑i fierbinţeala, uşurează‑i suferinţele şi‑i izgoneşte toată boala cea ascunsă. Fii tămăduitorul robului Tău acesta (N); ridică‑l pe dânsul din patul durerii şi din aşternutul chinuirii. Dăruieşte‑l pe dânsul sănătos şi întreg Bisericii Tale, ca să fie bineplăcut Ţie şi să facă voia Ta."
Extras din slujba Sf Maslu.
Cum sa fie asta "formula magica"? Matale din ce credinta faci parte?
Ai grija ca faci hula impotriva Duhului Sfant.
Din ce secta faci parte ?

Practicile necanonice – deformări voite ale rânduielilor liturgice și „reţete băbeşti”

În Ortodoxie, toate rânduielile liturgice, fiind actualizări ale momentelor principale din istoria mântuirii noastre, sunt creatoare de smerenie şi de comuniune între oameni căci aduc credincioşilor conştienţi harul Duhului Sfânt, harul Duhului Iubirii dumnezeieşti, în toate rânduielile de cult lucrează însuşi Mântuitorul Hristos – izvorul harului – printr-un dialog iubitor şi raţional cu noi, şi ne angajează şi pe noi la iubire unii pentru alţii.

De aceea, să se înțeleagă că nu aprinsul mecanic a 9 lumânări sau acatistele date la 7 biserici simultan sau împlinirea strictă a pravilei de post şi rugăciune cu gura sau intrarea în vreo grupare de „elită duhovnicească” ne ajută automat la mântuire, ci păzirea poruncilor lui Hristos în Duhul întregii Biserici. Mulţi evită pe cât pot Taina Spovedaniei, canonul de pocăinţă şi virtuţile creştineşti absolut necesare mântuirii şi se îndreaptă spre „reţete sigure” de genul „9 Masluri”, „rugăciuni de 9 zile consecutive”, descântece şi tratamente pe la tot felul de ţigănci, prooroci, paranormali etc. Cu durere, sesizăm astăzi în Biserică o adevărată invazie a păgânismului prin mentalitatea magică, prezentă la tot mai mulţi credincioşi.

Evitând intenţionat sau nu catehizarea credincioşilor în direcţia creşterii lor morale şi duhovniceşti, unii păstori sufleteşti acreditează şi întreţin o serie de practici necanonice, practici care, pe de o parte, le duc faima de mari „făcători de minuni”, iar pe de altă parte ţin oamenii într-o stare de confuzie spirituală, ce degenerează treptat într-o mentalitate magic-fetişistă. „Prin practici de felul acesta nu se mai serveşte opera de educare şi spiritualizare a sufletelor prin religie, ci sub forme creştine se serveşte opera de scufundare a lor în imoralitate şi în întunericul şi robia unor puteri obscure, care se dezlănţuie prin practici de sugestie şi de magie. (Preot prof. Dumitru Stăniloae)

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=160

Boscheţel, înfrânează-ţi infantilismul teologic, mai ales când dai sfaturi şi îi corectezi pe alţii. Nu de alta, mai intră oameni cu prebleme reale pe-aici şi, citindu-ţi flecăreala adolescentină, confundă creştinismul cu nişte povestioare fantastice "de la retardaţi pentru alţi retardaţi".

Asta ti-e problema ? :71: Pai chestia asta ti se intampla daca:
ai facut avorturi,
cineva din neamul tau (mama, tata, etc) au facut pacate strigatoare la Cer,
pacate care nu au fost spovedite si pe care mostenitorii le-au preluat ca
"zestre" de mostenire. :5::5:
Cum exista mantuire doar in casatorie si monahism rezulta doua posibilitati:
fie rezolvi pacatele de pe linia neamului tau si il impaci pe Dumnezeu cu neamul tau, fie alegi calea monahismului pentru a te putea salva pe tine.
(daca nu se poate sa-ti salvezi neamul).
Dar lucrurile sunt foarte simple, extrem de simple:
Daca nu te poti marita pana la varsta inaintata atunci e clar ca pacatele comise pe linia neamului tau sunt prea multe pentru a le mai putea spala
si atunci singura calea de ales este monahismul.Iar aceasta cale tot din mila
Sa, Dumnezeu ti-o ofera pentru a te putea salva pe tine.

De ce Dumnezeu opreste un neam ? Pai tot din marea Sa milostenie.
Dumnezeu opreste perpetuarea neamului daca posibilele generatii care s-ar naste din neamul ala ar fi asa de degradate incat nu si-ar putea duce crucea
pana la capat si mai bine ar fi fost sa nu se nasca.
Asta se intampla cand pacatele strigatoare la cer facute de generatia unui
neam nu sunt spovedite in acea viata ale acelei generatiei si se perpetueaza
si la mostenitori.

Dar cine a zis de evitarea Tainei Spovedaniei si cine a zis de 9 Masluri ?
Nenea trezeste-te ca te afli in alt film.

Alt lucru prost înţeles, tu şi cu Antonia. Nici nu mă mir. Vezi că este un topic dedicat subiectului, citeşte şi lasă miştocăreala.

Află matale că nu aceleaşi arme le foloseşti în orice situaţie şi află că armele astea sunt folosite cu binecuvântarea duhovnicului, nicidecum date aşa la plesneală. Sau eşti popă şi eu nu ştiu. Ferească Domnul!

Ţi-am dat un exemplu ca să vezi că se poate. Ce zici se poate sau nu?

Ok, povestiri de "retardati", Taina Sf Maslu, Acatistul Domnului nostru IIsus
Hristos sunt "povestiri de retardati" , oamenii au probleme "reale".
Aoleu.... am constat ( nu cu umire ) ca asa cum multi nu inteleg de ce sunt
saraci, cauza nefiind buzunarul gol ci capul gol, asa multi nu inteleg cu ce
se mananca ortodoxia din care fac parte.
Nu mare mi-ar fi mirarea sa vad la o analiza mai atenta ca exact cei care
au probleme majore in viata lor sa fie aceiasi care au buzunarele goale si aceiasi care cred ca taina Sf Maslu si acatistele sunt "povestiri magice".
Nu are fi o mirare, pt ca este o reactiune normala. Celelate probleme din viata lor fiind o extensie a capului gol in celelalte domenii de activitate.
Gol este in cap, gol este si buzunarul, goala este viata sociala cat si cea
duhovniceasca.
Lucrurile sunt simple, insa mandria capului gol le face complicate.

De când monahismul a devenit o alternativă?
Pentru mine nu "e clar"...poate reformulezi.

Nu, nu cred că lucrurile sunt atât de simple și de clare cum le prezinți tu... Și nu cred că există păcate așa de mari care să nu poată fi iertate.

În nici un caz nu ajunge cineva la mănăstire pentru că nu a ajuns să se căsătorească. Nu e un motiv îndeajuns de bun.

Ba sunt.Prolema este ca sunt prea simple si omenilor nu le vine a crede de
unde li se trag belele.Pai de la semenii lor, in acest caz semenii fiind semenii de neam.
Atentie:lucrurile sunt simple, insa rezolvarea lor nu este deloc simpla.
Ai inteles gresit(oare de ce nu ma mir ?).Pentru a fi iertat un pacat acesta
trebuie spus, spovedit.Ori daca el/ea au facut pacate strigatoare la cer apoi
trag la betie un copil.Acel copil creste si devine adult, nestiind ca are deja
de la parintii lui un bagaj de pacate strigatoare la cer , apoi in viata de adult
face si el la randul sau pacate strigatoare la cer, ciuciu spovedanie (ca deh
n-are de unde , n-a avut cine sa-i dea educatie religioasa), apoi tot intr-o
runda de betie/droguri mai trage la randul sau un copil.Pai copilul ala care
se naste deja are de tras doua generatii de pacate strigatoare la cer,
pai daca mai face la randul lui altele, copilul sau crezi ca ar mai putea
duce crucea ? Doar Dumnezeu stie.Si in moment in care Dumnezeu vede
ca nu se poate, stop neam.
Pana cand pacatele de pe acel neam nu se spala cu fapte bune, stop neam.
Acum fie incerci sa speli din pacatele neamului tau si pocainta multa in fatza lui Dumnezeu iar daca pacatele neamului sunt prea mari si nu le poti remedia
(pt ca nu ai atat timp pe acest pamant pt asa ceva) atunci singura sansa
este salvarea proprie prin tunderea in monahism,unde te poti salva singura fara neamul tau.
Cum sa nu. Domne' chestiunea este clara si limpede.Mantuirea este doar
in casatorie sau monahism.Nema casatorie, poftim monahism.Nema nici
monahism , unde mantuire ?
Ca tu vrei sa te casatoresti dar vezi ca efectiv viata sau ceva tot timpul se interpune.Pai atunci este cazul sa-ti iei neamul la cercetat si intrebari.Pt ca
pe linia generatiei tale se sparg multe pacate strigatoare la cer nespovedite
ale stramosilor tai.

Pai de ce crezi tu ca preotii sustin obsesiv ideea ca tinerii trebuie sa fie spovediti si impartasiti inainte de casatorie ? Ca sa nu-si distruga pruncii prin transmiterea de pacate strigatoare la cer pe care nici parintii nu sunt constienti ca le au , pt ca nici mama si tatal lor nu erau constienti ca le au, pt ca undeva in neam cei care le-au facut, au murit nespovediti si ne impartasiti insa dupa ce au facut la randul lor copii.
Si uite asa pacatele strigatoare la cer nespovedite se rostogolesc in neam de la o generatie la alta pana cand se
transforma intr-un adevart bulgare amenintator pentru posibilele generatii.Iar acel bulgare poate starnii o adevarata
avalansa pt ca prea multi draci se aduna sa se hraneasca din pacatele acelui neam.Si atunci se pune stop neam.
Trebuie curatenie generala pe tot neamul.
Ei bine Alexa in momentul asta generatia curenta a neamului poate decide:
se doreste a fi spic de grau ca Dumnezeu sa le mai dea o sansa sau se doreste a fi neghina ? Pt ca fiecare neam
are propriul secerator care dupa cateva generatii vine si decide ce sa faca cu recolta neamului.Este grau sau neghina ?
Se mai lasa timp pt viitoarele generatii(in sensul ca mai pot viitoarele generatii sa-si salveze neamul?).Daca nu se mai
poate salva neamul atunci cei care fac parte din generatia curenta al acestuia sa se salveze.
Pofiti spre monahism, doamenlor/domnilor , ca neamul este oprit.
Daca insa sunt sanse , atunci generatia curenta ar trebui sa traiasca efectiv in spirtul si litera Evangheliei.Si daca
reusesc acest lucru atunci Dumnezeu le va da prunci cat pentru alte N generatii, pt ca neamul vechi nu mai exista
caci generatia curenta l-a spalat.Si cum se spala pacatele ? Prin pocainta si suferinta, insa deosebirea este ca insusi
Hristos vine si iti ia din suferinta, tu doar trebuie sa vrei sa faci pocainta si sa-ti porti crucea.

Chestiile asta care ti le spun vine dintr-o traire practica a credintei si nu din carti(adica multa-multa teorie).
Una este sa teoretizezi postul de 40 de zile, alta este sa-l tii (si mai ales doar cu apa).Multi vorbesc despre vietile sfiintilor insa din toti aceia care vorbesc despre ei nici unul nu si-ar dori sa incerce macar sa traisca ca ei si asta
pt ca multi care fac teoria -teologiei se afla in treaba( n-a intrat la medicina/drept , tre sa intre plodul undeva)

Pentru ca mantuire exista doar in casatorie sau monahism.In afara de astea
doua nu exista mantuire(exceptand cazurile speciale cum ar fi cei care sufera
de boli psihice, etc, etc.)

Am senzatia ca citesc o poveste din aia de babe, cu descantce & stuff.

Doar ca tu ii dai cu Sf. Maslu si cele sfinte.
Mai bine ramaneai la descantece.

Serios, de unde ai scos povestile astea de doi bani?
Te fac sa te simti mai destept?
Am o veste nasoala pentru tine: zic exact contrariul.

Daca te-ar duce capul ti-ai dat seama si singur ca daca Dumnezeu intervenea la modul asta in lume, era de mult gata cu raul.

Pai atunci spovedania pentru ce mai e?

Stiu, la unul ca tine, oricat s-ar spovedi, tot prost ramane ca de prostii nu se leapada.

Dar vorbim de pacate aici, le-ai spovedit, pa.


Serios? Se sparg cum? Daca le-au facut aia si tu nu le-ai facut, cum "se sparg" de capul tau mai geniule?

De unde stii tu ce pacate a facut femeia?
De neamul ei nu mai zic.

Ptiu, asa cretinatate crunta doar de infatuare care o insoteste mai e depasita.

Te-ai intrecut pe tine cu multimea de prostii pseudo-duhovnicesti intr-o singura postare.
Unde scrie mai desteptule ca pacatele "se transmit"?

Da, o educatie proasta transmite proastia de la parinti la copchii, asa cum ti-au transmis si tie maicata si taicatu' dar asta nu se rezolva printr-o simpla spovedanie.

Caz in care tu nu trebuia sa mai vezi lumina soarelui.
Faptul ca existi invalideaza evident teoria ta.

Da ma, dar macar vorbesc din vietile sfintilor nu bat campii cu aiureli de babe in dreptul unor persone care nici nu le cunosc.

Copacele, tu esti asta ma?

Iote ma ca-ti gasisi si tie o cale pana la urma, sa nu se sparga de capul tau toate pacatele neamului..

corporatista aia materialista sa ti-o mai gasesti, si ai ocazia sa-ti speli toate pacatele, inclusiv alea facute pe aici..

http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/...lile-copiilor/
Pt ca "geniule" esti in mod indirect raspunzator pentru cei din neamul tau.
Deoarece ADN-ul este o structura informationala, pacatul influenteaza
structura ADN-ului. Din aceasta cauza exista oameni care se pot lasa de
patimi mai repede decat altii.
Exemplu: un om care are a deprins patima fumatului in timpul vietii din
parinti nefumatori, se va putea lasa mult mai repede primind ajutorul lui
Hristos, pt ca acea patima nu facea parte din "Crucea Sa".Acea patima este
una dobandita si nu mostenita.
Patima dobandita: pacatul se executa asupra structurii flexibile a ADN-ului
care raspunde la toti stimulii din timpul zilei.Nu face parte din "Crucea Sa"
ci omul "si-a adaugat singur la Cruce."
Patima mostenita:pacatul se executa asupra bazei ADN-ului.Este in radacina
acestuia => face parte din "Crucea Sa"

Din aceasta cauza putem avea:
1.Oameni care s-au apucat de fumat si s-au putut lasa(chiar si dupa 20 de ani), deoarce pt acei oameni patima lor(fumatul) nu face parte din Crucea Sa.

2.Oameni care se jura ca orice ar face nu se pot lasa de aceasta patima.
Adevarat, pt ca in cazul lor patima face parte din "Crucea Sa" si pt a-si
stapanii patima, ei tot timpul vietii lor vor trebui ca in fiecare zi s-o traiasca
dupa cuvantul Evangheliei.

Substituie patimii fumatul orice alta patima si vei avea acele categorii de mai
sus si vei intalni oameni care s-au putut lasa de aceea patima si oameni
care nu s-au putut lasa de acea patima chiar daca ar dori acest lucru.

Cercetatorii nu stiu ce au descoperit:
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=m...ers&s_id=34348
De fapt ei nu au descoperit "gena fumatului" ci efectul patimii (deja existente_asurpa acestor gene).Ei(cercetatorii) nu stiu si nu inteleg ca daca
vor incerca "sa repare" aceasta gene, defectul (care face parte din Crucea omului) se va muta in interiorul ADN-ului pe alta gena si va apare o alta patima.De aceea in viitorul nostru, exista posibilatea de a avea medicamente
futuriste care sa fie ceva in genul:
"Medicamentul X vindeca de patima fumatului.Efecte secundare:apare patima
curviei".
Acesti cercetatori cred ca au descoperit cauza cand defapt au descoperit un efect.

Si asta pt ca ADN-ul este o structura informationala, unde celula de baza reprezinta informatia. Si este si normal
sa fie asa , pentru ca omul este facut de Dumnezeu iar Dumnezeu face totul prin Cuvant.Ori in sensul academico/stiintific cuvantu este o forma de manifestare a informatiei a carei celula de baza a unui sistem informational.Iar ADN-ul este o structura informationala reconfigurabila dinamic si extrem de sensibila la stimuli.
Cretinatate/ necretinatate ideea e ca daca nu te poti casatori(adica sa
implinesti Cuvantul scripturii) atunci exista opriri pe acel neam.
Din aceasta cauza (in functie de pacatele neamului) putem avea:
1. oameni care se casatoresc foarte repede si care nu trebuie sa faca mai
nimic special in acest sens.Nu divorteaza deloc.

2. oameni care pun efort sa se casatoreasca dar fara ajutorul lui Dumnezeu.
Reusesc cu ajutorul diavolului.(chestii de mers la vrajitoare, bla, bla).
Astia si-au facut neamul F.U.B.A.R. Astia si divorteaza sau ajung sa se omoare intre ei.

3.oameni care nu pun efort deosebit in acest scop dar nici casatoria nu le merge.Ei se incapataneaza sa se recasatoreasca si ajung la 4-5 casatorii
incat nici ei nu mai inteleg ce se intampla.

4.oameni care pun efort considerabil dar nimic nu se implineste.Exista intotdeauna ceva/ sau apare intotdeauna ceva care ii impiedica sa formeze
o familie.

Dar lucrurile sunt clare: fie casatorie fie monahism, alta cale de mantuire nu
exista.Cum casatoria intarzie sa apara , iar tu vrei sa te mantuiesti ghici
ce usa a mai ramas deschisa:pofteste domnule in monahism.
Si uite asa Domnul iti indeplineste dorinta: te "extrage" din neamul care a
facut prea multe pacate strigatoare la cer (pacate care nu te lasa sa te
mantuiesti in lume) si te pune in monahism , unde te poti mantui.Dar asa
cum stim toti viata in monahism este total dfierita de viata lumeasca.
Si uita asa fiind in monahism tu cand iti faci pravila in fiecare zi , te indepartezi pe zi ce trece de acel "neam" lumesc si te integrezi in neamul
calugaresc.

Cine doreste mantuire si nu se poate casatori, pofteste domne in monahism.
Problema este pt cei care nu se pot casatori dar nici mantuirea nu-i interseaza.Incep sa ratacesc fara motiv pe acest pamant.