Nasa de botez divortata ?
 

Buna seara ! Anul acesta ne-a binecuvantat Dumnezeu cu al doilea baietel si urmeaza sa-l botezam. Supararea mea este ca nasii de cununie au divortat , am pastrat legatura doar si nasa si nu stiu daca este bine sau nu sa o pun ca nasa de botez. ce ma sfatuiti sa fac ?

Ce spune pravila.

Cred ca preotul care va oficia Botezul este in masura sa va lamureasca.

Dumnezeu sa le dea sanatate copiilor si voua sa-i cresteti vrednici. Bine ai venit, maria87!


Ca principiu, cred ca o nasa divortata nu se cuvine sa fie model de viata crestineasca. Ar fi un nefericit exemplu de... neascultare.
Poate ca nasii nici nu au copii si-atunci n-au temei pentru botez, iar daca au, atunci se fac vinovati fata de copiii lor si-atunci sunt de condamnat.

Spun ca principiu, fara sa cunosc detaliile despartirii si nici nu vreau sa aflu.

Daca nasa se roaga pentru voi, o puteti avea in vedere si pentru copilul pe care urmeaza sa-l botezati. Ii va aduce si ei liniste si bucurie acest eveniment.

Multi dintre noi, chiar daca nu suntem divortati, traim intr-un mod neplacut Domnului si cu toate acestea botezam fara retineri. Nu divortul ei ar trebui sa va dea de gandit, ci credinta ei.

.....!? Uh, iarasi nu pricep ...
Ma ajuti, Demetrius?

Botezul nu se face pentru ”tratamentul” ei, ci pentru intrarea copilului in Imparatia lui Dumnezeu, din care Imparatie ea tocmai a iesit prin incalcarea tainei cununiei.
Ce valoare are rugaciunea ei daca pentru sine n-a avut efect(sau nu s-a rugat)?

14. Căci bărbatul necredincios se sfinţeşte prin femeia credincioasă şi femeia necredincioasă se sfinţeşte prin bărbatul credincios. Altminterea, copiii voştri ar fi necuraţi, dar acum ei sunt sfinţi. (1Cor7,14)

Pe de alta parte sunt de acord ca lucrurile se petrec si asa cum spui tu, dar asta nu poate fi argument decat, eventual, la alegerile politice, unde se alege cel mai mic rau.
Botezul e un aveniment spiritual, nu social.

Vorbim de viata crestineasca, nu de relatii familiale.

Rostul cununiei este nasterea de copii, iar daca nu se nasc copii, cununia se poate desface in buna pace la biserica, parintii fiind un cuplu care doar prin nastere de copii devin familie.

Parintii fiind tineri si nepriceputi, nasii ii ajuta la educarea copiilor in spiritul crestin, ei avand experienta aplicata cu propriii copii, la care si ei au fost ajutati la fel de alti nasi(parinti) vrednici.

Nasii sunt alesi de parinti, sau uneori chiar de preot, pe criteriu demonstrat de reusita in propria familie, nu pe prieteniie, sau pe buna intelegere la locul de munca; eventual se pot lua in calcul si aceste relatii, dar numai daca reusita personala s-a confirmat in propria familie crestina.

Nasul de botez poate fi si necasatorit; important e sa fie ortodox. Datoria nasului este sa-si creasca finul in spirit crestin ortodox.

Imi cer scuze ca fac o astfel de observatie, insa, Demetrius expune principii pur-personale, fara temei canonic. Rostul cununiei nu este doar nasterea de prunci; este absurd sa afirmi ca fara nastere de copii cuplul nu devine familie si se pot separa in buna pace la biserica. Despre ce secta vorbesti? E absurd, absurd!

Nu e deloc absurd ca tu te-ai numit ratacita; poate ca tu nu ai iezi.

Intr-adevar, conditia minim necesara e ca nasul sa fie cel putin botezat ortodox si, ca martor, e suficient in cazul in care nu se pot indeplini si alte conditii. Botezul este cea mai permisiva taina si ca sa se indeplineasca neaparat se pot accepta multe concesii. Dar daca nu ma preocupa si celelalte aspecte ale relatiei nas-fin, atunci ma pomenesc ca finul o ia pe urmele parintelui spiritual, adica "pe aratura", ca in cazul de fata(divort).

Ca sa vezi ce "minuni" pot aparea chiar pe situl acesta, http://www.crestinortodox.ro/botez/n...tez-96961.html referitor la botez si care te calca pe bataturi:

La botez, nasul primeste individual in brate pruncul de parte barbateasca, iar nasa primeste in brate, tot individual, pruncul de parte femeiasca.
Pai cum, breh, daca nasa e divortata?

Oare ce impresii cinematografice va imbata mintile?
Ce credeti voi ca e un nas, daca nu un model de viata exemplara, care sa-l influenteze pe fin in bine?

Ia spune-ne tu ce alte rosturi are "taina" cununiei (tale)? Aplicatia la programul "Prima casa"?

Parerea mea este ca trebuie sa discutati cu preotul care va efectua botezul si daca nasa nu este din aceiasi parohie, el poate hotari sa o trimita la duhovnicul ei si acesta o poate lamuri.
Este usor sa judecati dar conteaza foarte mult de ce a divortat acea femeie. Una este daca sotul ei a plecat pur si simplu cu alta femeie si ea a ramas sa-si creasca copii in frica lui Dumnezeu si alta este daca ea a divortat din pricina orgoliului si a mandriei sau pentru desfranare.

Ce are oaia cu iedu? ca nu e din aceiasi familie.

Asta e doar dupa judecata unor adulti cu minti habotnice, nicidecum a copiilor.

Acestea sunt cu temei. Nu se precizeaza ca sotia-nasa tine parte femeiasca iar sotul-nas parte barbateasca. Si e explicabil, fiind o modalitate de precautie deoarece intre fini si nasi se creaza o legatura de rudenie spirituala. Este bine astfel sa se evite din fasa orice fel de posibile caderi. Deci, nu e nicio minune in textul linkului pus de tine.
Porumbelul minunat a zburat prin aceste cuvinte ale tale "Rostul cununiei este nasterea de copii, iar daca nu se nasc copii, cununia se poate desface in buna pace la biserica, parintii fiind un cuplu care doar prin nastere de copii devin familie." Pe ce texte patristice si scripturistice te bazezi cand propovaduiesti asa ceva?

Cand vei fi duhovnicul meu iti voi raspunde punctual la toate intrebarile.
Pana atunci, daca duhovnicul tau iti spune ca scopul casatoriei tale este nasterea de prunci atunci tine-te cu ascultare de ceea ce te povatuieste fiindca stie dumnealui de ce o face. Al meu duhovnic ma indruma spre altceva.

Cam asa ceva....:)
In ce ma priveste, eu folosesc o imagine metaforica pentru a intelege cat de cat ceva din Taina Casatoriei. Anume, asa cum un mar matur, bine roditor, nu se mandreste doar cu un mar ci cu o multime de mere (altminteri stapanul, cine stie, poate nu il mai tine doar pentru umbra si il taie), asa si Casatoria poate si trebuie sa aiba mai multe roade - nu doar prunci.
Rodirea unui barbat si a unei femei se face nu doar in planul nasterii si cresterii/educarii copiilor, desi nici acesta nu e, fireste, lucru de lepadat.

Tocmai pentru ca sotul si sotia se intregesc reciproc, prin desertarea iubirii din unul in altul, m-as astepta (iertati mintea mea proasta!) la nesfarsite impliniri ale unirii lor.
Cred ca dragostea dintre soti cuprinde infinite potente ale implinirii omenesti, nutrita fiind din Dragostea Cea Mare, a Domnului cu Mireasa Lui.

Eu am cazut la proba asta din raspunderea mea si voi da socoteala negresit, chiar daca numai pe jumatate cat tine, care vrei sa te absolvi aruncand "pisica" la duhovnic; in afara de rugaciune(si numai daca te-ai "ratacit" de berbec) e imposibil ca duhovnicul ortodox sa te indrume la altceva.

5. Să nu vă lipsiţi unul de altul, decât cu bună învoială pentru un timp, ca să vă îndeletniciţi cu postul şi cu rugăciunea, şi iarăşi să fiţi împreună, ca să nu vă ispitească satana, din pricina neînfrânării voastre.(1Cor7,5)

Pe Duhul Sfant, Care astfel m-a povatuit, sau poate m-a judecat deja.

N-am spus ca in lipsa rodului cununia nu mai exista, ca se desface ci ca se poate desface la cererea oricarei parti, pe motiv de lipsa de rod.
E drept ca in acest caz duhul concupiscent poate sugera "tainic" multe alte directii de "mantuire".

Of, domnule, dac-ai sti ca duhovnicul e mai mult de atat; duhovnicul meu ne este pedagog, povatuitor, parinte, doctor duhovnicesc. Ma indeamna la mai mult decat la rugaciune, ma invata cum sa traiesc fiecare clipa pt Hristos...Dumnezeu sa-l aiba in paza si sa-l binecuvinteze cu sanatate. Nu arunc pisica in ograda nimanui, dar pur si simplu am constatat ca imi irosesc timpul de prisos cu tine aprofundand subiecte tainice precum scopul casatoriei. Sunt lucruri mult prea profunde si tainice care nu se preteaza sa le razboiesc aici. Fiecare isi stie crucea si si-o duce cum poate.
Orisicat, ai facut deja dovada ca ai spirit misogin si musai sa dai barbateste incrancenat sa areti ca esti mai sus valoric si moral decat orice muiere pacatoasa.

Uite o analiza pe textul "Rostul cununiei este nasterea de copii, iar daca nu se nasc copii, cununia se poate desface in buna pace la biserica, parintii fiind un cuplu care doar prin nastere de copii devin familie."
Parinte esti cand ai si cresti copii; daca nu se nasc copii nu esti parinte. Deci, reluam corect propozitia: barbatul si femeia fiind un cuplu care doar prin nastere de copii devin parinti.
Poti acum sa le sucesti cum crezi, dar exact asa ai spus: daca nu se nasc copii, cununia se poate desface in buna pace la biserica.

Multumesc! Asa simt si eu; dar nu as fi putut sa o zugravesc niciodata in cuvinte atat de limpede si frumos.

Asa am spus si sustin in continuare, sau tu crezi ca sunt lucruri diferite?
Lipsa de rod se traduce in romaneste prin imposibiliatatea sau refuzul de a face copii; asadar ce sens mai are cununia? Poate ca la intrebarea asta tu ai primit de la duhovnic(dupa cum spui) un raspuns personalizat si exclusiv.

Prin lipsa de rod cununia devine invalida, dar numai la cerere se constata invaliditatea si se declara de episcop in buna pace ca invalida.
In buna pace inseamna dpmdv clar, evident, foarte simplu, nu litigios.

Sunt cununii fara rod, in care nu se solicita invalidarea cununiei, dar aceea nu e familie.
Familie inseamna legatura de sange, iar doi soti nu pot fi in legatura de sange decat prin aparitia copiilor, care ii inrudeste indirect si pe parinti intre ei.

Daca te uiti aici: https://dexonline.ro/definitie/familie vei observa ca aproape toate definitiile despre familie includ sotii si copiii si niciuna nu pomeneste de alte bazaconii duhovnicesti in lipsa copiilor.

12. Încă multe am a vă spune, dar acum nu puteţi să le purtaţi. (In16,12)

Nu te necaji, nu e timp pierdut pentru ca ai primit informatia si intr-o zi mai luminoasa(Duhul Sfant va stabili ziua aceea) o vei patrunde cu adevarat si cu inima, nu doar cu gura(din tastatura).

Doamne ajuta!

Curios lucru, Demetrius, ca tocmai eu care am 4 copii ma simt ispitit sa iti scriu multime, doar-doar vei pricepe ca iubirea dintre soti:
a) nu se reduce la rolul de mama si tata, la rolul social de parinte;
b) nu e o abureala cu "bazaconii duhovnicesti", cum ziceai.

Demetrius, sot si sotie nu este echivalentul lui mama si tata! E deschis la mult mai mult decat atat!
Casatoria e o afacere intre sot si sotie, mai intai, eventual si secundar intre mama si tata. Iar daca mama si tata nu raman sot si sotie, atunci nici nu prea mai e casatorie ci, eventual, divort.

Nunta crestinilor incepe cu o scanteie venita din Cer, continua sa arda pe pamant si se muta inapoi in Cer pentru a ramane definitiv acolo, ca o faclie nemuritoare care sa-i lumineze si pe altii.

Nu sangele e liantul, valoarea ori semnul inconfundabil al casniciei. Ci taina persoanei care se impleteste in iubire cu taina altei persoane, sub puterea Duhului.

Demetrius, o intrebare: care este materia Tainei Cununiei? Ce binecuvinteaza Duhul?

Oare, in Taina Cununiei, Duhul binecuvinteaza pruncii nenascuti? Stiam ca pentru prunci Biserica oficiaza Taina Botezului si a Mirungerii, precum si Euharistia.

Oare, la slujba Cununiei, nu binecuvinteaza Dumnezeu iubirea in care traiesc cele doua persoane? Nu este iubirea celor doi oameni materia Tainei? Nu tocmai din acest motiv este adulterul prilej de divort? (intrucat materia tainei, iubirea, e moarta)


*
Modul acesta de a reduce Taina Cununiei si Casatoria la nasterea si cresterea/educarea copiilor este cu totul inacceptabil.
Ar fi, poate, de inteles daca ne-am considera furnici ori niscaiva fluturasi. Dar pentru ca nu suntem nici animale supuse conservarii speciei, nici simple piese in puzzelul social, nu putem pune limite/constrangeri/conditii naturalist-sociale iubirii dintre soti.

Daca iubirea este un raptus, un salt in raport cu natura si societatea (ce zici, este iubirea o astfel de intamplare a omului, spcifica persoanei?), atunci hai s-o abordam ca atare si sa n-o tragem inapoi la mediocritatea de unde ea abia a fost inaltata, prin scanteierea Cerului, intru libertate si cantec de slava.

*
Demetrius, iubirea sotilor purtati in Taina rodeste in fel si chip, de nespus.
Cine ar putea cunoaste, daca nu doar Bunul Dumnezeu, masura implinirii sotilor in casnicie?
Si cum sa nu rodeasca in nenumarate feluri dragostea, cand, eliberata de toate constrangerile, iubirea ii uneste pe barbat si femeie in puterea Cerului?
Doi oameni, carora li s-a dat in dar o samanta din maretia iubirii, indraznesc sa-si are ogorul propriei vietuiri si sa cultive dezmarginirea...
Toata omenirea, de la Adam si Eva, izbucneste din nou in elanul ei catre plinire! Toata Biserica triumfa, fie si pentru o clipa, prin imbratisarea celor doi oameni, a celor doua suflete. Acel "Da!", rostit din inimi firave inca, face sa tresalte Cerul in cantari neauzite...
Este rasaritul unei noi dimineti peste gradini pline de roade care abia incep sa incolteasca. Atotomul nadajduieste, din nou!

Sa-ti traiasca cei 4 copii in Domnul mai vrednic decat mine!(o banalitate!)

Daca n-ai avea copii si ai sti ca n-o sa ai, te-ai angaja intr-o casatorie pentru aceste "idealuri"(exceptand 'cazul' Gisele Bunchden-sic!)?




P.S. Eu am vorbit de FAMILIE, ce nu poate fi fara copii, dar tu ai intors-o obraznic in casatorie, care se poate fara copii.

Banuiesc ca trupurile sotilor sau cugetele lor, ca rodul pacatos (al unirii lor instinctuale) sa fie primit prin botez in Imparatia lui Dumnezeu.

Nu avem dreptul sa spunem cine intra sau iese din Imparatie. Nu uita ca in Scriptura se spune "gandurile Mele nu sunt precum gandurile voastre". Asa ca de multe ori sunt prezenti in Imparatie oameni pe care noi ii vedeam in iad. Nici nu stim care au fost cauzele divortului.

De multe ori un pacatos se roaga mai puternic decat unul care este caldicel.

PS Un om divortat nu este un candidat al iadului; altfel ce rost ar mai avea casatoria a doua si a treia pe care Biserica le practica?

Botezul aduce nu doar stergerea pacatului stramosesc pentru cel botezat, el aduce si bucurie pentru cei prezenti, caci Dumnezeu nu este zgarcit in a darui, isi revarsa harul Sau si peste cei prezenti la slujbe pentru a-i intari in bine.

Pai de cate ori am iubit o fata, si m-am impreunat cu ea, fireste ca m-am gandit si la copii. Ca doar sunt om, nu? Insa, Demetrius, n-am iubit pentru ca urma sa avem copii! Ci am avut copii, pentru ca am iubit!

*
Nu stiu cat am fost de obraznic. Ti-as sugera sa iti imaginezi ca am fost, poate, neatent la ce ai scris (scuze!) ori ca, pur si simplu, mi s-a parut mai la indemana sa discutam despre iubire si casatorie. Ca discutia despre familie imi pare mai aproape de constrangerile sociologicesti, care imi sunt nesuferite uneori.
Iar daca tot zici de familie, constat ca tu tot tragi la sange, in timp ce eu tocmai ma aratam preocupat sa fac abstractie de el...
Ce tot ii dai cu sangele, Demetrius? Care e virtutea (sau pacatul) unui om ca poarta sangele nu stiu cui? Eu credeam ca virtutea se face dincolo de rudenii, de sange, in legatura cu un singur Sange: Cel al Domnului, varsat pe Cruce.
Apai, daca vrei sa te implinesti ca om, tre sa depasesti mai intai lantul obsesiv al sangelui stramosesc, Demetrius. Nu neaparat sa il negi, dar sa il pui oleaca in paranteza, ca nu e esential pentru implinire si mantuire. Ba chiar se dovedeste uneori o piedica, asa incat mantuirea multora si rodirea iubirii s-au facut si se vor mai face tocmai in ciuda sangelui, iar nu pe placul lui.

Demetrius, inca o vorba despre familie si copii, sa fiu clar pana la capat.
Familia Domnului, aia mare numita Biserica si care formeaza poporul Imparatiei, nu e formata musai din rude de sange. Vor fi fiind si asa, ce-i drept, dar regula pe care o omiti subliniind exceptia, este alta:
Imparatia lui Dumnezeu e a rudelor de duh, nu de sange! Nu fratia de lut uneste pe oameni in Cer, ci fratia duhovniceasca, spirituala.

Daca ar fi fost vorba despre sangele neamului pamantesc, Insusi Domnul ar fi fost intr-o situatie delicata... Citeste-I genealogia pamanteasca si vezi de nu cumva gasesti printre rubedeniile Lui de sange niscaiva pacatosi mari (curve, hoti, ucigasi).
Ei bine, Domnul a rascumparat pe oameni in ciuda mostenirii Lui de sange, asumate, a rubedeniilor dinainte.

Familia, asadar, nu e garantul mantuirii, al sfintirii omului. (Iubirea, da! Taina Nuntii, da! Nu comunitatea sangvina a familiei, aceea care asculta de dumnezeul social al binelui comun, insa...) Desi cred ca Domnului I-ar placea, desigur, ca familia sa se mantuiasca in intregime. Dar nu prin puterile familiei, ci numai si numai prin Puterea Iubirii, a Cerului Care voieste sa rodeasca in om, saltindu-l peste familie, peste sange si lut.

Cauza e limpede oricand: casatoria.

In privinta gandurilor aveti dreptate, asa e.

Scuzele sunt binevenite; ai fost poate mai atent cum scrii tu decat ce-am scris eu.

Am spus ca o casatorie nu inseamna familie, ci numai dupa nasterea de copii apare familia datorita legaturilor de sange care apar astfel si intre soti, dar indirect, prin copii, rodul cununiei. Asta defineste familia. Doi oameni casatoriti nu sunt o familie, si asta nu intelegea oita ratacita cand ma numea columbofil.

Rostul cununiei este sa faca rod, insa fara rod cununia nu s-a implinit, de aceea, fiindca nu are rod, se constata invaliditatea ei, daca unul sau ambii soti doresc totusi o cununie roditoare; in acest caz o noua cununie se considera pentru fiecare din ei ca prima cununie deoarece cea dinainte n-a fost valida, caci n-a fost roditoare, altfel spus, nu s-a format o familie, nu au aparut legaturi de sange (pur spirituale).

Aceste randuri mi-au demonstrat mie acum ca materia care se sfinteste la cununie este trupul sotilor spre rod, caci fara rod cununia nu s-a implinit, dar sotii nu traiesc apoi in pacat caci cununia a fost totusi savarsita.

Sa mai zic, sa nu mai zic... Utilitarismul tau ingust si pesimist ma deprima, ma demobilizeaza..(:
Cum reusesti sa ramai inchis in aceleasi lozinci fade, legaliste, de un psihologism vulgar, in cugetari fara strop de bucurie, fara vreo tresaltare, tu stii...
Ce ti-au facut, draga Demetrius? Cum de te-au pacalit nebunii si prostii si de ce i-ai lasat?

Ma rezum la atat: nu trupul se sfinteste, frate, ci iubirea celor care tanjesc sa devina Unul, in Hristos.
Pentru ca singura cale a omului de a scapa de depravare si de a gusta curatia bineplacuta Domnului, este iubirea. Pe aceasta o sfinteste Duhul, ca s-o intareasca, s-o inalte, sa o ajute sa creasca si sa treaca cu bine peste toate primejdiile mortale care o asteapta de la primul pas.

Destinatia iubirii, Demetrius, nu mai e pe aici sau pe acolo, printre noi. Odata cu slujba sfanta, ea salta in Eshaton si, astfel, mirii nu mai apartin (doar) acestei lumi. Ei respira Dumnezeirea, in insasi taina iubirii lor. Altminteri, fara binecuvantare, ar fi respirat doar aerul geografiei locului.

Deci materia Tainei este iubirea, iar facerea de prunci e o chestiune secundara. Esentiala este mutarea iubirii de pe pamant, in Cer. Prin Nunta, mirii se umplu de libertatea Vietii si traiesc in Imparatie.

Cine a avut parte de aceasta Taina, nu se poate sa nu fi trait aievea ce spun aici. Fie si cateva clipe, doar.

Eu m-am infranat de la a mai scrie ceva tocmai din pricina ca ceea ce as fi scris s-ar fi izbit de un zid de piatra. Speram ca tu, Ioane, prin modul maiestruos de a asterne ideile sa reusesti sa sfarami putin din impietrirea unei inimi.


Multi confunda Taina Cununiei cu momentul savarsirii slujbei de cununie in biserica; insa momentul savarsirii serviciului divin in biserica este inceputul Tainei. Taina aceasta va dura pana la sfarsitul veacurilor. De aceea, intr-una dintre rugăciuni, se spune: „Va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va uni cu femeia sa si vor fi amândoi un trup; si ceea ce Dumnezeu a unit omul sa nu desparta.“
Prin prezenta Sa la nunta din Cana, Iisus a incurajat veselia benefica si bucuria neintinata pe care fiecare familie ortodoxa trebuie sa le aiba in ciuda tuturor necazurilor curente. Hristos nu le-a cerut mirilor la Cana Galileii in primul rand sa fie roditori sau sa pastreze familia lor la nivelul perceptiei iudaice in aceasta privinta, ci le-a oferit vinul aprins al iubirii vesnice din care se nasc faptele bune si credinta curata.

Oitza ratacita nu te-a numit niciodata columbofil. Daca te-ai simtit in vreun fel tine strict de tine si de perceptia ta.

Si nu ca nu inteleg ci nu accept ideea ca doi oameni casatoriti nu sunt o familie. Ce ma sfatuiesti sa fac Demetrius pana o sa mi se nasca copilul? sa-mi trimit sotul la parintii lui, ca doar ei sunt familia lui, iar eu sa stau cu parintii mei? Sa-l chem pt a forma o familie doar dupa aparitia micutului? Dar dupa ce ne vor creste copiii si vor pleca fiecare pe drumul lor sa-i fac si sotului bagajele, nu?

Ce sunt doi oameni casatoriti daca nu o familie? Poarta acelasi nume, mananca din aceiasi ciorba la aceiasi masa, se roaga in acelasi loc poate din aceleasi carti de rugaciune, impart acelasi pat, impart aceleasi probleme si impartasesc aceleasi bucurii...ce sunt ei? camarazi, colegi, co-locatari, vecini?

Rodul cununiei este dat de lucrarea comuna a sotilor in vederea mantuirii fiecaruia. Din aceasta lucrare comuna a sotilor fac parte si copiii; si nu atat nasterea de copii cat cresterea si educarea copiilor. Sa faci copii e foarte simplu, sa-i slefuiesti si sa-i educi e o adevarata munca jertfelnica. .

....:) Amin!

Spune-i duhovnicului despre aceste doua noi "inovatii" revolutionare, cum ca iubirea e materie(admit daca vrei cu tot dinadinsul s-o torsionezi din iubire trupeasca, trup, tarana, materie...) si ca taina crestina a cununiei are efecte secundare, dar numeste-i-le.

28. Aşadar, bărbaţii sunt datori să-şi iubească femeile ca pe înseşi trupurile lor. Cel ce-şi iubeşte femeia pe sine se iubeşte. (Efeseni5,28)
Ma bucur ca vorbesti frumos despre iubirea ta.

Celelalte (pe care nu le-am mai citat) sunt dorinte, frumoase, ce-i drept, dar nu-s argumente.

Imi cer scuze, nu te-am acuzat, ci am facut o gluma din faptul ca ai spus ca 'am scapat porumbelul', caci columbofil inseamna crescator de porumbei.
https://dexonline.ro/definitie/columbofil

Pe de alta parte, fii linistita si pregatita sa devi mamica, iubeste-l pe sotul tau ca-n prima zi, sau mai mult, si considera ca familia voastra se va completa in curand.
Doamne ajuta-ti!

Da, Demetrius, iubirea e materia Tainei.
Duhul Sfant sfinteste legatura dintre soti, pentru ca ea sa se transforme din iubire fireasca in dragoste spirituala, desavarsita.
Nu te poticni de intelesul primar al termenului "materie", ci vezi ca mai sunt si alte acceptiuni. Asemenea cuvantului "obiect", care uneori desemneaza lucruri i-materiale, asa e si aici: materia Tainei poate fi lipsita de materialitate, desi, in vietuirea lor concreta, sotii traiesc si faptuiesc in trup si cu trup. Nu, insa, doar pentru trup!

Cat priveste nasterea si ocrotirea copiilor, nu mai detaliez. Cu sau fara copii, Taina Nuntii este valida si ii poarta pe miri acolo unde le e locul: in Imparatia lui Dumnezeu.
Daca voiesc si ei, desigur. Ca daca au inteles doar ca popa le da verde la acuplare, atunci, da, se poate sa fuga fiecare la altul, in cautare de urmasi care sa le duca sangele mai departe in aventurile efemere ale speciei.

Iubirea, adica Dumnezeu, ar fi materia indragostitilor?
Nu exista alte acceptiuni pentru sfintirea materiei.
Ti-as recomanda sa nu te poticnesti tu in intelesul sublim al iubirii cand vorbesti despre cununie, caci este singura taina... lumeasca.
6. Ca iata intru faradelegi m-am zamislit si in pacate m-a nascut maica mea. (Psalm50,6)
sau
12. Că sunt fameni care s-au născut aşa din pântecele mamei lor; sunt fameni pe care oamenii i-au făcut fameni, şi sunt fameni care s-au făcut fameni pe ei înşişi, pentru împărăţia cerurilor. Cine poate înţelege să înţeleagă.(Mt19,12)

Pune mana si citeste Scriptura(daca poti s-o intelegi), ca prin compozitiile tale literare vrei s-O schimbi. Poate te straduiesti sa crezi ca nu se refera la tine.

CUnunia este o alegere omeneasca si lumeasca, nu ingereasca, omul alege legatura trupeasca in locul celei spirituale. De aceea taina trupeasca a cununiei nu mai este disponibila dupa cea spirituala a preotiei; adica daca preotul a fost hirotonit, nu se mai poate dedica apoi lumii.
37. Cel ce iubeşte pe tată ori pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ce iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine. (Mc10,37)
Omul are optiunea spirituala sau lumeasca, la alegere, nu le poate avea pe amandoua. Cine fuge dupa 2 iepuri...

Hristos a spus 6. Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine. (In14,6) adica nimeni nu se mantuieste decat daca merge pe Calea pe care am mers Eu.
Nu mai zugraviti atat casatoria.

Oh, Demetrius...:)
Sper ca nu crezi ce ai scris.

Toate cele bune!

Eu cred ce este scris.

Mwergi cu bine.

Imprejurarea ca potentiala nasa este divortata nu este impediment la botez.

Pe de alta parte, nasa/nasul/nasii de botez nu este/sunt neaparat nasii de la casatoria parintilor. Sunteti libera in alegere. Bine este ca nasa/nasii sa fie crestini care sa vrea si sa poata sustine indrumarea spituala si, la nevoie, materiala a copilului botezat.

Din punct de vedere al culturii marxiste, capitaliste sau democrate, cu siguranta nu,