Am urmarit un video cu Richard Dawkins
http://www.youtube.com/watch?v=kTZONIl546c&mode=related&search=
Cum se face totusi ca dupa doua mii de ani apele nu s-au limpezit? Cum se mai face ca mai sunt si atei convinsi (ca Dawkins) si ca mai sunt Sfintii Parinti?
daniel

Se creaza un pic de confuzie... `Stiinta ne arata clar ca nu exista` - stiinta nu are cum sa demonstreze ca NU exista Dumnezeu. Poate sa zica in cel mai fericit caz ca nu se poate demonstra (demonstratie in sens actual stiintific) existenta lui Dumnezeu. Oricum, revenind la subiect...

Omul este cat se poate de sincer: `Ateii isi manifesta CREDINTA ca nu exista Dumnezeu` (ironic, nu, sa vorbesti de `in ce CRED ateii`).
Faza cu imaturitatea oamenilor religiosi in general nu este una noua... Freud, plecand de la ideea ca complexul lui oedip sta la baza manifestarilor religioase, numea religiozitatea o faza primara (un fel de copilarie) in evolutia omului - una care trebuie depasita, binenteles, spunea el...

Problema este alta: conflictul de interese in actuala societate. Adica... notiunea de societate este cladita in mod evident de o mentalitate religioasa. Sunt ateii discriminati de lucrul asta? Este o problema pe care o ridica clipuletul pe care l-ai postat si care ar fi interesant sa o dezbatem (desi tangential ea a fost atinsa: predarea religiei in scoli, etc)....

cred ca este o etapa in evolurtia umana. consider ca ne indreptam spre dezmembrarea totalitarismelor ideologice.

dupa sute de ani de totalitarism crestin a urmat totalitarismul ateu (comunist si nazist). cert este ca mereu au fost razboaie.

atitudinea UE este una pacifista. atitudinea americana este una razboinica. consider ca daca ne vom opri sa cautam demoni atunci acestia vor inceta sa mai existe. oamenii in esenta nu sunt rai si cred ca este un adevar general cand spun ca oamenii isi doresc liniste si pace. insa atunci cand intervine mandria si prea multa apreciere de sine apar conflictele.

credintele si ideologiile nu cred ca ar trebui ierarhizzate ci ar trebui puse una langa alta si gasita solutia de compromis. este singura modalitate de a gasi armonia. prin impunerea fortata a propriilor idei si conceptii tot timpul va exista un agresor si un defensor si tot timpul va exista tensiune. atata timp cat aceasta tensiune exista nimeni nu va fi multumit.

Pentru mine, religia nu este o `ideologie`... Religia este un aspect esential al firii umane. Consider ca actuala criza a omului contemporan se datoreaza tocmai faptului ca omul isi reneaga (voluntar sau involuntar)aceasta trasatura ontologica. Omul `profan` nu mai este om, in sensul pozitiv al cuvantului. Echilibru psihic este generat de o manifestare a religiozitatii (indiferent ce forma imbraca).

Asadar, `totalitarismul crestin` - cum il numesti, nu poate fi dezmbembrat. Religia va exista atat timp cat exista omul... este in natura lui. Cat despre evolutie umana - este o chestiune atat de subiectiva... `Evoluezi` spre ce? Pt. ca daca directia nu este una pozitiva, evolutia de fapt este involutie...

:)Eu consider ca adevarata maturizare incepe atunci cand noi incepem sa credem cu adevarat in Dumnezeu,aceasta de fapt este adevarata maturizare,si atunci incepe,de fapt si de drept,sprocesul unei anumite maturizari,celei adevarate.Maturizarea adevarata incepe cu"Hommo Religiossus", iar mai apoi si cu"Homo Sapiens"caci de fapt,eu una,personal cred in teoria creationista si nu in cea a evolutiei.:)

In mintea tulbure a unora, credinta lor e ca noi L-am creat pe Dumnezeu , cind evident si de netagauit, El ne-a crea pe noi. Aici ies in evidenta principalele slabiciuni (pacate) ale unora, cum ar fi :mindria, trufia, neplecarea, scirbia, care sunt cuprinse si in principalele rugaciuni crestin ortodoxe. Pentru acei ce-L refuza pe Dumnezeu , negativismul este principalul element,component al existentei lor per ansamblu. Teoria evolutionista imbratisata cu atita fast de unii le reamintesc un singur element si anume acela ca pentru a exista evolutie , a trebuit sa existe primul element, creatia. Un lucru nu poate evolua fara un acel prim creat. Orice ar incerca unii prin asa zisele teorii,de elementul primordial al tuturor in toate, DUMNEZEU , nu il pot ignora, pentru ca defapt se ignoreaza pe ei insisi. Un alt element de care unii nu au loc si anume credinta in sine si biserica ca institutie, sint de fapt acei indivizi a caror viata difera de cea normala, ca spre exemplu homosexualii, deranjati foarte mult de atitudinea bisericii fata de patima lor. De aceea fac si comparatii aberante cu epoca comunista, epoca care nu le-a permis desfriu lor.

Dragilor, am ascultat - cu oarecare greutate - discursul de mai sus.
Am gasit are aceeasi doza de naivitate pe care o au si prezentarile religioase in America. ???
Auzind cativa din celebrii predicatori, sigur ca i s-o fi parul acestui domn ca religia inseamna lipsa de maturitate.

Nu spun prin asta ca americanii sint naivi, am trait si printre ei si NU sint asa, dar grosul, mediocritatea, exista oriunde, si la ei asa se manifesta. E o lipsa de repere spirituale.

Daca insa domnul de care vorbim ar fi simtit macar o clipa profunda mistica rasariteana, parintii pustiei, invataturile marilor dascali si ierarhi, ar fi vazut cu siguranta altfel lucrurile.

La fel cum s-a intamplat cu un alt mare ateu, profesor la universitatea din Sidney daca retin bine, care vizitand, din motive pur culturale, sihastriile din Egipt, a ramas acolo ca pustnic.

Si totusi oamenii de stiinta AU DOVEDIT,prin calcule matematice si apeland la teoriile din diferite discipline(fizica,chimie,astrologie,astronomie)ca exista CEVA NECREAT,O MATERIE pe care ei NU VOR sa o numeasca.Am ascultat aceste explicatii de la un om de stiinta credincios ce locuieste la Viena,fiid intr-o vizita pe la noi.Au durat acestea cam 3-4 ore.Teorii si calcule pe care atunci le-am inteles dar acum nu le pot reda...???.Mi s-a parut extrem de interesant.Nu am crezut ca se poate demonstra existenta lui Dumnezeu si asa.Poate gasiti si voi pe undeva acest lucru(pe net).S-a plecat de la o teorie falsa CA NU EXISTA NIMIC NECREAT IN SPATIU si s-a ajuns la opusul acesteia...:).Deci in Austria s-a cercetat,unde NU ESTE CREDINTA.

Si,Romandragut,sa stii ca totusi EXISTA DUMNEZEU...:).Gandeste-te putin la IAD.Dumnezeu spune ca e "cuptor",o caldura ce ar topi orice corp.Unde crezi ca plaseaza Dumnezeu acest iad...????IN CENTRUL PAMANTULUI.Acum ia gandeste-te putin la ce spun.Ai auzit ca cu cat "sapi"in pamant mai adanc temperatura creste...:)?Cei din mina sufera o temperatura de peste 40 grd.In centrul pamantului exista temperaturi de peste 2000 grade(daca nu ma inseala memoria).Cum iti explici acest lucru...:)?

Si, ;)INTUNERICUL CEL MAI DINAFARA...???.Nu se poate vede nimic acolo...???.

Sylvie, iadul este o stare, mai degraba decat un loc... Nu poti sa localizezi geografic iadul sau raiul... Ceea ce sustii tu sunt niste aberatii. Dumnezeu, la fel ca si diavolul, nu poate fi plasat intr-un loc limitat spatial (sunt duhuri). E ca si cum ai zice ca raiul se afla in sistemul solar (in cer)... Atentie, ca iar sustii niste invataturi gresite si dezinformezi...

E BINE ca are cine sa ma CORECTEZE...???.Poate am gresit,poate nu,mi-am dat si eu cu parerea...:).Multumesc,oricum,pentru ca ti-ai dat cu parerea...:),pt.ca tu esti mai invatat.

Corectez:multumesc pt.ca nu m-ai lasat in nestiinta...:).

Sylvie , cand esti in afara corpului fizic nu simti cald sau frig.
Iadul nu e la temperaturi ridicate, e o stre spirituala ca o puscarie pe viata, unde nu vezi, nu auzi, adica iti piezi tot ce ti-a dat D-zeu in faara faptului ca existi (mai rau ca o leguma).
Poti sa iti imaginezi cat de cat ca si cand ai trai aici la infinit fiind orb, surd , mut si paralizat si te apuca disperarea cea mai mare, nu exista vreo scapare sau speranta ca iesi vreodata din ea, din contra se accentueaza deznadejdea si spaima, cam asa e iadul.
Iar referitor la subiect eu cred ca cei care nu cred in existenta lui D-zeu sunt limitati la creier, pt ca peste tot sunt dovezi clare, trebuie sa fii prost rau sa nu le intelegi la cat de clare sunt, si cred ca se poate demonstra si stiintific fara dubiu existenta lui D-zeu cu resursele necesare pe care le detin de ex americanii, dar interesele oamneilor sunt decazute nu au ajuns la nivelul spiritual necesar.
Se poate intra in moarte clinica pt curiosi de cateva ori si sa vada cum e in afara corpului, eventual cine are curaj sa il cheme pe satan in mod repetat si insistent (fara sa creada in el) si sa vada rezultatele.

Odin are dreptate iadul si raiul nu pot fi pozitionate in ,,lumea noastra"..in cosmos sau in centrul globului..raiul si iadul sunt niste dimensiuni sau cum spunea un membru niste starii pe care le are sufletul dups moarte dar...cum ziceai tu ca iadul e un cuptor care topeste orice corp...ha ha ha!..in plus ca acel foc nu poate sa topeasca numic deorece sufletul e nemuritor si dc s-ar fi topit sufletele nu ar mai exista sintagma chinurile vesnice

Atei au fost si vor mai fi! La fel si sfinti!

Asa este ai dreptate dar nu trebuie sa ne bazam pe acest lucru ca vor mai fi atei si sfinti....intradevar asa este dar noi crestinii trebuie sa le aratam ateilor ca exista Dumnezeu deoarece daca lasam lucrurile asa ....in ziua de azi sunt tot mai multi atei care cred ca oamenii de stiinta au descoperit ca nu exista Dumnezeu hahahaha!Cum au descoperit.. ???? nimic nu este bazat pe documente sau adevaruri dar din pacate ce sa facem noi doi daca BOR nu ia atitudine in fata lor si in fata sectelor..... dc vrei sa mai vb id meu este cata_stanciu2000 intra pe mess si mai vb

Da...este un lucru grav..dar nu trebuie sa ne suparam pe acest Richard Dawkins care are fluturi in cap daca ar fi dupa el totul s-ar rezuma la oamenii de stinta si la stiinta insasi dar stiinta nu este un element necotingent deoarece pe temeiul stiintei se descopera lucrurile care sunt permise de Dumnezeu...sa-l punem pe acest Dawkins sa ne demonstreze el ca nu exista Dumnezeu nu sa ne puna stiinta in fata fara demonstratie facuta de el si de oamenii de stiinta.Crestinii nu se pot numii nematurizati deoarece crestinismul are o vechime de mii de ani si o istorie si dogmatica complexa ...nu ce spun oamenii de stiinta ca ne tragem din maimuta...bine daca ei se considera urmasii maimutelor avand strabunici zoofili asta e alta problema dar noi crestinii ne consideram creatia lui Dumnezeu.

ca si homosexualitatea? Tot evolutie? Adica omul a devenit mai inteligent intre timp si acum perversitatea a ajuns normalitatre. Culmea cum se leaga toate ; mai putina credinta mai multi homosexuali (de ex) Si daca tot vorbim de stinta si cercetari stiintifice inseamna ca rupind un o veriga dintr-un lant lantul nu-i bun.Daca homosexualitatea ar fi normalul specia ar disparea.Deci nu-i asta normalul. Ca atare nu-i bine nici putina credinta.
Si daca avem lantul la indemina Darwin nu a reusit inca cu toata stiinta de dupa el sa gaseasca niste verigi intermediare asa ca teoria lui nu sta. O stia si recunostea si Darwin de altfel....dar chestia asta se omite ca nefiind importanta.:rolleyes:
Mult mi-asi dorii eu sa ajung un crestin adevarat si sa fiu considerat de toti nematurizat decit un maturizat ateu .

Crestinul isi cunoaste datoria, el trebuie sa isi faca datoria, sa isi traiasca credinta in asa fel incat sa devina lumina pentru cei din jur. Insa, unii nu iubesc lumina, fug de lumina, sunt cazuri in care nu prea avem ce face. Datoria noastra ramanem sa ne dovedim a fi copii ai lui Dumnezeu, sa se cunoasca in comportamentul nostru, in viata noastra, in cuvintele noastre, in preocuparile noastre ca suntem fii ai Tatalui ceresc.

Asa este ..ai dreptate ..dar nu trebuie sa stam degeaba noi trebuie sa ne gandim si la generatia urmatoare..daca noi stam si ne pastram credinta fara sa incercam sa-i intoarcem pe altii...cand vom murii noi???...trebuie sa incercam sa intoarcem si sa invatam cat mai multi oameni ,tineri si maturi care este calea lui Dumnezeu...pentru ca religia ortodoxa sa se transmita mai departe nu sa devina o poveste..

Pai, daca isi face datoria, crestinul va avea grija sa si marturiseasca credinta pe care o are, o marturiseste oriunde este necesar. Marturisirea e o datorie centrala a crestinului, insa marturisirea se face in diferite feluri. Unii cred ca trebuie sa marturiseasca oricum si oriunde...nu este chiar asa!

:)Martirisirea se face respectant adevarul de credinta altfel este contra marturie care este mai grav decat ateismul.

Uite ce spune Arsenie Boca:"Mintea care cugeta ca nu exista Dumnezeu cade in propria sa sentinta, caci a te lupta din toate puterile impotriva a ceea ce nuexista dovedeste nebunia acestei lupte, nonsensul, absurdul si prin urmare si (nebunia) mintii care o conduce"


Cred ca citatul de mai sus i se potriveste si lui Richard Dawkins
Grauntele de credinta este de fapt, grauntele de comuniune in care suntem cu Dumnezeu"

Si prin asta putem intelege ca este altcineva care lupta cu toata puterea sa-i faca pe om sa creada ca Dumnezeu nu exista.
Odata ce omul a pierdut credinta In Dumnezeu a pierdut totul.

Foarte Tare Frate !! :D:D:D:cool::cool::D;):)

Nu cred ca exista vreo discrepanta intre stiinta si credinta. Prin stiinta se studiaza ceea ce a creat Dumnezeu. Si este uimitor sa vezi proprietatile creatiei de la microcosmos pana la macrocosmos. In toate se vede mana iubitoare a lui Dumnezeu, care pe toate le-a creat din marea Lui dragoste pentru noi.
Cei care spun ca esti imatur daca crezi nu au reusit niciodata sa patrunda in profunzimea revelatiei crestine. Au mers doar la suprafata; au luat poate contact doar cu culte protestante si neoprotestante, care prin ceea ce propaga nu reusesc sa implineasca fiinta umana. Ei nu au luat contact viu cu ortodoxia, cu oameni purtatori de Duh Sfant si sufletul lor nu a fost atins de har.
Un sincretism religios, care sa impace pe toata lumea, este o religie a lui Antihrist, spre care se tinde in momentul de fata. Crestinul adevarat nu a provocat niciodata razboaie sau varsari de sange. Acestea au fost aprinse de raul din noi, de patimile pe care le lucram cu buna stiinta si carora vrem sa le dam un pretext bun, cum ar fi cel religios.
Cea mai buna marturisire a credintei se face prin viata pe care o duci.

Bravo laurentiu foarte tare frate:

Pentru fiecare crestin, la inceput, cred ca este valabil pariul lui Pascal. Pe scurt: "Daca Dumnezeu nu exista si eu am crezut nu am pierdut nimic, dar daca Dumnezeu exista si eu nu am crezut am pierdut totul".

In primul rand daca vorbesc doar de universul material trebuie sa spun ca nu exista nici o dovada ca astazi, stiinta a detectat toate obiectele si fenomenele din Univers. Campul de perceptie al organelor de simt este limitat si tot limitat este evantaiul detectarilor posibile cu senzorii artificiali inventati. Asa cum pana de curand razele ultraviolete, infrarosii sau cosmice erau ignorate, asa cum majoritatea particulelor subatomice nu erau cunoscute, tot asa mai pot exista clase de obiecte sau de manifestari care, desi prezente, sa scape investigatiei stiintifice.
In al doilea rand, daca plec in cautarea lui Dumnezeu cu aceasta privire netransfigurata, nu-L voi vedea, ma voi afla in starea in care se aflau cei doi ucenici - Luca si Cleopa, care in timp ce se indreptau spre Emaus, vorbesc cu Hristos, dar i se adreseaza Acestuia ca unui strain, nu-L recunosc.
Se invoca adesea ceea ce spunea Emil Cioran - gestul primordial al lui Adam, de a manca din marul oprit, este gestul cel mai semnificativ pentru conditia umana. Omul a optat pentru cunoasterea cosmosului, pentru decriptarea misterelor naturii sacrificand pentru aceasta fericirea si linistea paradisiaca. Poate intalni omul adevarata cunoastere atunci cand este despartit de Adevar? Sigur nu. Pentru ca nu sunt de acord cu acesta viziune a lui Cioran, voi aminti de cuvintele din Eclesiast: "Unde este multa stiinta este si multa amaraciune; cel ce isi inmulteste stiinta isi sporeste suferinta".

Domnule, depinde, fiindca shtiintza de Dumnezeu nu se poate inmultzii decat atunci cand traieshti in voia respectiva, cand eshti luminat in strafundurile sufletului plinind din voia lui Dumnezeu pentru tine, atunci doar mai capetzi din adevarata cunoashtere, asha stiu, asha am auzit, asha patzesc monahii inaintatzi, eu doar vorbesc din ce am auzit dar dinpacate mi s-a intamplat mult prea putzin, shi posibil ca este frumos sa descoperi acele taine interioare din tine, in a descoperi lucruri pe care nicinule-ai fi banuit a fi posibile, care sunt ascunse intzelptzilor shi oamenilor de shtiintza dar sund descoperite din abundentza copiilor shi celor curatzi cu inimioara, cu Duhul, deci ce vreau sa zic, ecleziastul am impresia ca vorbeshte despre cei ce realizeaza cat de pacatoshi sunt shi viatza lor se umple de cunoashtere shi de shtiintza care era pana la Hristos o tristetze insuportabila incat acela marturiseshte cat de bine petrec cei necunoscatori shi cei ce traiesc in lume fara problema, poate un fel de fericirea celor neshtiutori, naivi, care intr-adevar au oarecare fericire a celor lipsitzi de cunoashtere, shi nimeni nu le cere sa ajunga sa shtie, findca imparatzia cerurilor se afla shi in inima cea mai neshtiutoare cu Dumnezeu, dar dupa Inviere, acesta nenorocire a celui ce cauta, a celui ce shtie, a celui ce ishi vede pacatele shi le constata in realitatea vietzii sale a devenit un tzel pozitiv, o smerenie intru cunoashterea lui Dumnezeu shi nepacatuirea curenta, adica o mishcare inspre harul shi slava lui Dumnezeu, deci ecleziastul care nu a gasit nimic altceva pe lume decat sa afirme ca tot ce a cautat shi a gasit inclusiv in intzelepciune nu este decat o deshertaciune a deshertaciunii, ei bine acesta dupa Invierea lui Hristos incepe sa capete sens shi sa fie ridicat din tina lumeasca inspre cunoasterea lui Dumnezeu ce devine roditoare shi binevietzuitoare in lume, inaltzandu-l pe cel care a afirmat cu atata durere ca toata lumea nu este decat un pustiu shi ca nu merita nimic altceva pe lume decat sa cantzi shi sa joci, adica sa-tzi traieshti clipa in iresponsabilitatea ludica a simtzirii lipsite de sensuri, de rosturi, cand nimic defpt parea ca nu-si mai are sensul shi rostul, in veshnicul rost al celor faraderost... a venit Emanuel, dumnezeul cu oamenii, cel adevarat al mantuirii shi incet, incet lucrurile incep sa capete sensuri shi rosturi, iar cunoasterea shi shtiintza shi intzelepciunile ishi revin la slava de a curge luminate shi strabatute de Lumina cea adevarata, inmiresmatorul a tuturor intzelepciunilor shi ridicatorul in Fiintza a toate buna putere shi a tariilor celor ale Mintzii pline de intzelepciune care vor straluci, cum se descrie shi in Apocalipsa cam ca aurul topit shi incercat in focuri, ca shi pietrele pretzioase, iar cei care fac parte din aceasta Fiintza a cunoashterii, a intzelepciunii in Hristos, vor stralucii mai luminos ca soarele shi mai albi decat zapada curata, iar ochii lor mai aprinshi de smerenia+ shi dragoste decat toate focurile curatzatoare de tot necazul...

bine-ar fi daca am prinde shi noi partashia acelor comori ascunse celor necredincioshi, celor nevrednici shi ingamfatzi, celor ticaloshi shi semetzi, celor lipsitzi shi impietritzi in duhul lor mort shi searbad, shi curgand cu prisosintza catre totzi ceilaltzi (nemincinoshi shi neichinatori de idoli care lucreaza faradelegea) deci deschisa catre totzi shi care se revarsa de la tronul lui Dumnezeu shi de la Mielul Injunghiat, adica cel credincios shi drept care biruind faptura shi pacatul din om il ridica la starea lui de Omenie impacata cu Dumnezeu....

Gresala de la care pornim in multe privinte cand vorbim de dumnezeire, este ca raportam totul la perceptia noastra limitata , care din start nu are de a face cu nimic fata de cele vesnice. Vorbim de univers, de universul pe care il percepem noi, care nu are de a face cu o localizare undeva anume a raiului sau a iadului. Vorbim de lumina, care nu are nimic in comun cu lumina Divina, nemateriala. Marea gresala a ateilor si nu numai, este atunci cand il cauta pe Dumnezeu ca fizic. Prezenta Lui Dumnezeu este atat de prezenta, incat multi in nimicimea lor nici nu-I mai simt prezenta. De aici trebuie de fapt pornita marturisirea credintei noastre, in acea dragoste de netagaduit in Creatorul nostru si a tuturor celor vazute si nevazute.

Ai dreptate cristoboss56. Asa cum spune si Parintele Arsenie Boca in a sa rugaciune :"...Doamne, Cel ce vii in taina intre oameni , ai mila de noi ca umblam impiedecandu-ne in intuneric, patimile au pus stapanire pe ochii mintii, uitarea s-a intarit in noi ca un zid,impietrind in noi inimile noastre ..." si "...Doamne, cel ce vii in taina, ai mila de noi ca nu ne dam seama cat suntem de nedesavarsiti si cat esti de aproape de sufletele noastre si cat ne departam noi prin pacatele noastre, ci
lumineaza cu lumina Ta peste noi ca sa vedem lumina prin ochii Tai si sa traim in veci prin viata Ta.Lumina si bucuria noastra , marire Tie !

Cu noi este Dumnezeu !

Apropo de titlul dat acestui topic, precum ca azi cand stiinta a ajuns la un apogeu de necontestat si cei ce isi sustin credinta in Bunul Dumnezeu, dau dovada de imaturitate, pot afirma cu tarie ca tocmai aceasta credinta pe care unii o hulesc, se bazeaza pe o maturitate bine ancorata si de netagaduit. Cate etape de deznadejdie si rataciri traverseaza multi din noi, ca sa realizeze in cele din urma ca necredinta le-a secat sufletul ? Oameni de stiinta, de cultura, spre sfarsitul vietii lor se caiesc si realizeaza existenta de netagaduit a Lui Dumnezeu. Putem spune chiar ca, adevarata credinta se salasuieste in sufletul celui deplin maturizat, neconstituind neaparat o limita de varsta, maturizarea facandu-se diferit de la individ la individ.

eu am impresia ca sufletul omului, shi al meu adica, sufera de o forma puternica de credulitate nociva in sensul ca mereu considera shi intareshte negrul ca fiind alb. Iar pe acest frumos copil curat al sufletului il haituie antihrismul din vazduh pana capiezi sau il abandonezi... dar trebuie sa-tzi urashti pana shi sufletul tau daca vrei sa fi ucenic al lui Hristos cu atat mai mult cand acesta este alipit de... stalpul inavutzirii? mijlocul prin care se fac bani pentru capatuire? sau de ce patimi s-o fi lipnd sarmanul copil pribeag dupa care arunca satana cu foc pe gura lui aia tacuta shi lipicioasa... deci ca shi concluzie, am impresia ca nici nu trebuie sa fi maturizat ca maturizarea seamana a adult, adultul a adulter ci trebuie mai degraba sa reusheshti sa te pastrezi sau chiar sa te cobori la statutul/stadiul de ucenic, de copil sincer shi curat in inima sufletului tau... ca altfel degeaba eshti matur, degeaba credincios, ca tot naiv in rau ramai...

Eu de-abia dupa ce m-am maturizat (sper! :D ) am inceput sa cred in Dumnezeu.
Abia dupa ce am inceput sa inteleg lumea din jurul meu am ajuns sa cred in Dumnezeu. Si asta s-a intamplat tarziu, dupa 30 de ani.
Dupa parerea mea, ateismul provine din vanitate infantila.

Dumnezeu nu este Mos Craciun!!!

Dumnezeu nu este Mos Craciun!!!

Speranta nu moare nici cand. Sa nu deznadajduim. Ce am remarcat si ma -n tareste, ca a inceput sa vina din ce in ce mai multi tineri la biserica. Numai azi la SF.Liturghie, am vazut fete noi de frati de ai nostri sub 30 de ani si asta Duminica de Duminica. Mai incantator, vad parinti tineri ce vin cu copii lor. Asa sper si sunt sigur ca ne vom intari cei intru credinta si dragoste de DUMNEZEU. Nu stiu, dar simt ca ortodoxia va avea un cuvant greu de spus in viitorul apropiat. Sa avem nadejde !

laurentiu ai dreptate...:(