L-am visat pe Iisus Hristos, personal cred ca El a fost.
 

Buna seara, imi cer scuze ca va deranjez, vreau sa va intreb ceva in legatura cu un vis oe care l-am avut, poate cunoasteti mai bine. Acum un an cred am avut un vis in care Iisus Hristos era intr-un templu pe cer cu un toiag in mana apoi dupa putin timp El se coboara pe niste scari, multe la numar, langa fereastra mea. Eu ies din casa si cad in genunchi si rostesc "Iarta-ma Doamne" apoi el raspunde "Te iert". Cam atat insa pot spune ca dimineata aveam o oarecare usurinta pe suflet si am fost fericit ca l-am vazut pe Iisus Hristos. Stiu ca el a fost si vreau sa va intreb si pe voi ce parere aveti si daca v-i s-a intamplat si voua la fel. Va multumesc.

Din start, pornesc de la premiza ca avem de-a face cu cineva care cauta un sfat sau o indrumare, nicidecum nu vorbim de un troll. Iar daca totusi e vorba de ultima varianta, nu cred ca mai sunt pe forum dintre acei care sa nu se sesizeze dupa cateva mesaje...
Referitor la visul de care vorbesti, nu-i nimic iesit din comun. Cred ca din 10 credinciosi, 8-9 L-au visat pe Mantuitor macar o data in viata. Problema este impactul asupra visului si mesajul pe care noi il percepem. Nici nu stiu daca putem vorbi de o statistica prin care sa stim cate la suta sunt vise de la diavol, si cate de la Dumnezeu. In esenta, TREBUIE sa existe un mesaj. Iar mesajul nu cred ca e (cel putin in cazul mirenilor) "Te iert!" Pe Mantuitor, de obicei Il visam atunci cand suntem drastic avertizati sa nu mai traim in pacat. Eu L-am visat (pe cer) la 25 de ani, cum ma privea mustrator, si-mi venea sa ma fac una cu caldaramul peste care m-am aruncat de rusine si vina... Dar starea aceea n-a durat mai mult de o saptamana, ca iarasi am devenit ceea ce eram obisnuit sa fiu... Asa ca... Dumnezeu mi-a aratat cum se moare... la 26 de ani... Daca mi-a mai dat zile, a facut-o abia dupa ce m-am convins singur ca nu mai am nici o sansa sa supravietuiesc. Ca atare, vindecarea am perceput-o involuntar ca pe o mare milostivire, in ciuda faptului ca nu meritam!
Stiu, e dureros cand cineva ne spune ca visul nostru nu este de la Dumnezeu, ci de la diavol, si ca nu e cazul sa credem in el... Totusi, cel putin aici, cam asa pare sa fie: un "mesaj" spre a ne lenevi. E adevarat ca Dumnezeu iarta, dar nu ne spune personal acest lucru... Dimpotriva chiar!
Sunt multe de spus, dar... pentru mine e destul! Cerceteaza-ti sufletul, spovedeste-te curat si... nu cauta vise "speciale" carora sa le dai sens...

E o capcana. Ai ceva pe constiinta, te gandesti poate ca ar trebui sa te spovedesti iar visul asta iti da o aparenta rezolvare - ca ai cerut iertare si ai primit-o si totul e bine, poti sa fii linistit.
Nu te lasa pacalit! Mergi la un preot si spovedeste ce ai pe suflet. Iertarea pacatelor ni se da dupa spovedanie, nu in urma viselor.

Se poate sa fi fost El. Se poate sa nu fi fost El. Cand o visezi pe strabunica, inseamna ca e strabunica ? Nu ai cum sti ca a fost Isus, nu ai nicio dovada. Credinta nu se bazeaza pe vise, ci pe dovezi si pe ratiune.
Isus nu a iertat in vis pe schilod. Nici pe desfranata. Nici pe talhar. Pe toti, i-a iertat prin viu grai. Fata catre fata. Si tot prin viu grai, stand in fata lor si nu in vis a dat puterea de a ierta unor oameni care sa lucreze in numele si in persoana Lui. Spovada instituita de El, urmata de cuvintele iertarii in numele si in persoana Lui: iata singurul mod dupa care putem fi siguri ca suntem iertati.

Va multumesc tuturor pentru timpul pe care l-ati pierdut din cauza mea, imtradevar este greu sa intelegi unele vise si asa este, Dumnezeu nu te iarta in vise decat vrea sa vada faptele reale si da am in suflet mari dureri pe care MUMAI EL le poate alina insa mereu ma rog la EL sa imi arate o cale...sa pot intelege viata. Unii spun ca viata este frumoasa, eu insa traiesc total opusul de vreo 10 ani si cand ma gandesc ma apuca plansul si iar ma rog la El sa ma sprijine moral sa pot trece peste marile greutati pe care le am zi de zi cu mine...uneori tind sa cred ca viata asta pe care o am nu este pentru mine. Poate ca totusi va veni o zi cand imi voi da seama ca nu este asa, insa pana atunci imi e teama sa nu fie prea tarziu.

Aţi fost, în aceşti 10 ani, la medic sau/şi la psiholog şi la preot?
Dacă aţi fost şi nu aţi rezolvat nimic, cred că e bine să mergeţi iar şi să fiţi un pic mai receptiv la ce vi se propune.
Iar dacă nu aţi fost, mergeţi deîndată! Nu aveţi decât de câştigat.
Medic şi preot, asta e resursa cea mai bună acum. Faceţi ce vă spun aceşti oameni, după puteri, şi lucrurile se vor schimba.
Viaţa nu e doar frumoasă, e sfântă. Şi nu merită să o lăsaţi să treacă fără să vă bucuraţi de ea, atât cât e posibil.
Mergeţi, fără întârziere la medic şi la preot. Ei vă vor ajuta şi va fi bine.
Doamne ajută!

Bine zis, nu poti sa te plangi ca nu primesti ajutor daca nu ceri ajutor.

Pai s-o luam logic. Daca tu te intalnesti cu ADEVARTUL Dumnezeu, mai poti fii acelasi om dupa?
Pavel cand s-a intalnit cu Hristos a mai fost acelasi om dupa ?

Deci nu ai cum dupa ce te intalnesti cu adevarat cu Hristos sa fii acelasi dinainte.Hristos tranforma absolut totul.

In patericul egiptean (dar nu numai acolo) exista cel putin 4 cazuri exemplare inregistrate, unde calugari-pusnici sporiti au fost inselati de care diavol ci li s-a infatisat fie aievea fie un vis, ca fiind Hristos.

Cazul 1:
Calugarul din obstea lui ava Antonie care a fost inselat de catre diavol in momentul in care i s-a infatisat sub forma lui Hristos cu ingerii si i-a spus:
"Pentru multa ta jertfa si sporire in rugaciune, iata te-am facut preot.Mergi
asadara si liturghiseste si tu cu fratii tai preoti". Calugarul bucuros din cale afara ca i s-a aratat "Hristos", s-a dus la biserica a dat buzna in altar si cauta vesmintele preotesti.Preotii de acolo s-au prins imediat ca este inselat de diavol si i-au dat canon de pocainta.

Cazul 2:
Calgurarul care si-a ucis tatal,
Un calugar primea de la o vreme incoace vizita unui inger "care se intitula a fiind ingerul al Domnului".
Dupa ce i-a castigat increderea prin vise, acel inger (care de fapt era diavolul) i-a spus in vis sa ia o barda si sa se pregateasca ca in curand vine diavolul la usa lui , deghizat in tatal calugarului, si sa-l loveasca in cap.
Apoi dracul s-a dus la tatal calugarului si i-a dat prin inima un dor nebun sa-si vada fiul calugar pe care nu-l mai vazuse 20 de ani.
Cand tatal a aparut la borderiul fiului calugar acesta i-a dat cu barda in cap
omorandu-l. La care ingerul prieten si-a lepadat infatiseara angelica si s-a aratat in toata hidosenia sa spunandu-i calugarului:"20 de ani mi-a trebuit
sa te dovedesc.Si iata ca te-am infrant omule."

Cazul 3:
Calugarul care a vrut sa ucida un copil;

Similar cu cazul 2, tot unui calugar prin vise i-a castigat increderea un "inger al Domnului" de lumina.
Apoi i-a spus calugarului sa se duca in sat sa ia pruncul cutare si sa-l jertfeasca Domnului asa cum s-a intamplat cu Avraam, daca vrea ca si el calugarul sa fie precum Avraam.Dar copilul si-a dat seama la timp de inselarea calugarului si a fugit.

Cazul 4:
Calugarul care nu a picat in plasa diavolului.
Unui calugar sporit in pustie, in timpul rugaciunii i se infatisa in fata sa
in vedenie, o persoana care sustinea ca este Iisus Hristos alaturi de alte persoane care sustineau ca sunt ingerii Domnului. Astfel ingerul impostor
care se prefacea a fi Hristos ii spuse calugarului:
"Laudat sa fii parinte ca datorita sirguintei tale si mult nevointei tale, precum si a jertfei tale iata eu sunt Hristos si am venit la tine "
La care calugarul zise:
"Piei din fata mea aratare ca eu nu sunt vrednic a vedea fatza Mantuitorului meu, caci pacatele mele ma fac mai scarbavnic si mai negru decat orice mana de noroi imputit al pamantului".
"Eu vreau sa-l vad pe Hristos in Rai nu aici pe pamant."
La care diavolul plin de ura izbucni zigand: " Nenorocitule , am sa revin altadata.Nu scapi tu de mine asa usor, calugar josnic ce esti".
Si pleca dracu lasand in urma sa o duhuoare greu de suportat.


Apoi mai sunt sfintii parinti care zica ca inceputul inselarii este increderea in vise/viziuni, oricare ar fi ele si de orice natura.

Apoi apostolul Pavel mai spune sa cercetam duhurile(inclusiv alea din vise)
ca sa vedem de unde sunt.

Sincer mesajul de mai sus ma sperie...eu doar am avut nevoie de niste sfaturi nimic mai mult, parerea mea nu vreau sa se transforme in alte lucruri care, poate, nu sunt valabile in vazul meu, posibil sa fi fost doar un simplu vis si sa il fi interpretat eu gresit dar nu cred ca diavolul ma urmareste, nu am facut rau la nimeni nici cu fapte nici cu gandul mai mult imi dau painea de la gura pentru altii...sincer nu as crede asa ceva insa cred ca trebuie sa iau in calcul toate variantele. Oricum cred ca Dumnezeu se uita intotdeauna in sufletul omului ca pana la urma sufletul ajunge pe lumea cealalta iar pe trup il mananca viermii. Repet, intentia mea a fost doar de a primi niste sfaturi ca pana la urma este bine daca ne ajutam macar asa cu o vorba buna.

Sfatul este sa mergi la un preot.

Ignora-l pe "Copacel" ca are si el problemele lui, da' spre deosebire de tine, n-are cine sa-l ajute.

Nu ca n-ar fi cine, dar stii cum se zice: nu poti turna nimic intr-o ceasca (care se crede) deja plina.

Mai Sarasaila urmareste pe oricine. Sfinti parinti spuneau ca mintea este podul dracilor.Marii duhovnici spun ca o ispita se poate naste in cateva secunde.
Si stai tu linistit.Ca sunt foarte multi care au avut astfel de vise. Dar daca
le ignori sau nu le dai motiv sa se cuibareasca in mintea ta, ele vin si pleaca
ca pasarile.

De ce sa te sperie ? Asa cum Dumnezeu ne insoteste peste tot asa si Sarsaila face. Tu nu stii ca vem doi ingeri: ingerul pazitor si ingerul lui Satan.
Amandoi ingerii sunt matorii vietii noastre. Cele bune sunt scrise de ingerul pazitor, cele rele sunt scrise de ingerul lui Satan in zapisul tau.

Nu putem noi sti de la cine a fost visul, sau ce a fost cu el, poate a fost pur si simplu un produs al mintii tale.
Dar din faptul ca ai avut visul, ca i-ai dat atentie, ca l-ai retinut, ca ai vrut sa il postezi pe forum, ca ai cerut sfat eu inteleg cam urmatoarele:

Esti trist si poate chiar tinzi spre deznadejde, si visul acesta e un fel de mangaiere pentru tine, un motiv sa mergi inainte, o dorinta de a crede ca Dumnezeu nu te-a uitat, nu te-a abandonat, nu te lasa. E bine asta, pentru ca nici Dumnezeu nu vrea sa cazi in deznadejde. Poate ti-a trimis visul doar ca sa te scoata din prapastie, dar nu ca sa te opresti la acest vis.

Mai dibuiesc din cele spuse ca iti doresti mult sa fi fost intr-adevar Hristos, asta imi spune ca iti doresti sa te intalnesti cu El, e in dorul sufletului tau. Eu iti pot spune ca Il poti intalni cu adevarat, in Biserica, roaga-te la icoana Lui, roaga-te ca si cum ar fi chiar in persoana in fata ta. Ce I-ai spune daca ar fi in carne si oase acolo? Gaseste-ti un moment in biserica atunci cand nu prea e lume, in afara slujbelor.
De asemenea poti sa Il intalnesti in Impartasanie. Spovedania e necesara, si poate cam incomoda, stanjenitoare si putin cam sperie. Dar ce bucurie sa primesti pe Hristos apoi in Sfanta Euharistie.

Dar putem afla simplu punand intrebare: Esti vrednic de a-l vedea la fata pe Dumnezeu ?

Dar din faptul ca ai avut visul, ca i-ai dat atentie, ca l-ai retinut, ca ai vrut sa il postezi pe forum, ca ai cerut sfat eu inteleg cam urmatoarele:

Stii cand iti doresti mult sa intalnesti cu Dumnezeu ? Atunci cand ai fi in stare sa faci mucenicie pt EL.
Pai in primul rand nici mucenicii n-au avut acest privilegiu.

daca tu crezi ca l-ai visat pe Dumnezeu, e ok! Atunci fa ceea ce vrea Dumnezeu ca noi oamenii sa facem, si vei fi viu pe vecie! Doamne ajuta!

De ce cauti nod in papura???

Oare Hristos a venit pentru cei pacatosi sau pentru cei drepti? Oare vrei sa faci parte dintre cei care carteau ca a intrat in casa vamesului, ca cina cu pacatosii?

Pai nu caut nici un nod in papura.Invatura sfintiilor parinti atentioneaza la astfel
de probleme.Ideea este ca Hristos doreste inima si nu vederea.
Poti sa-l spui ca l-ai vazut pe Dumnezeu, doar daca il vezi intai cu inima.
Daca il vezi doar cu ochii , poti sa vezi doar vedenii.
Wtf , ce treaba are caciula cu prefectura ?

Ca sa stii si tu : 99% din astfel de cazuri, fie si-a batut dracul joc de ei, fie au boli psihice care incep sa manifeste simptome. Unii se duc intai la psiholog.Neah gresit. Intai te duci la psihiatru si apoi daca psihiatrul iti spune ca esti Ok ca sa mergi la psihiolog.
Iar din ce am scris eu legat de cazurile din pateric, se vede ca nu s-a prins nimic de tine.

...Interesant mod de a convinge cat de "induhovnicit"€ esti!

Nu exista o statistica in acest sens. Fiecare om poate avea astfel de visuri, pe care le pastreaza in inima lui, fie ca vin de la Dumnezeu sau de la diavol. Ba nu indrazneste sa le spuna nici macar duhovnicului de cele mai multe ori...

Cazurile din pateric ar trebui sa ne ajute in primul rand pe noi, cei care le oferim spre indreptarea celorlalti. Din pacate anumite detalii lasa de inteles ca nici macar noi n-am inteles mare lucru, desi le cerem celorlalti... sa inteleaga. Visurile, chiar daca vin de la diavol, nu exclud smerenia omului care se raporteaza la constiinta si la propria nevrednicie. Ca atare, chiar daca visul de care vorbim pare sa vina de la diavol, asta nu inseamna ca cel care a visat, este sau ramane in bataia de joc a vrajmasului. Eu n-as fi atat de prapastios in scenarii, ci as indemna la veghe si spovedanie curata! Duhovnicul poate face infinit mai mult decat oricare dintre noi. Psihologul? N-as paria pe €"termen lung"€!...

pe mine nu ma interseaza sa conving pe nimeni

Paradoxal, cam exista.Este procentul complementar celui de 1 % , care il reprezinta sfintii.
E rau sa pastrezi vise in inima ta care vin de la diavol.Te otravesti singur.
E si mai rau asta. E foarte rau. Te spovesti degeaba daca nu vrei sa dai "mutul" afara din tine. Cum spune Calistrat "ala pe care nu vrei sa-l spui in ruptul capului, acolo e diavolul".
Eu sustin un singur lucru; increderea in vise de orice fel este inceputul inselarii.In rest ce ai inteles tu, Dumnezeu cu mila.
Din pacate duhovnicul nu poate trece peste liberul tau arbitru.Iar daca tu nu vrei sa-l dai pe mutu afara din tine , mergi degeaba la duhovnic ca nu te poate ajuta pt ca nu vrei tu sa te ajute
Chestia cu psihiatru/psihlogul incepe cand ai frecvent halucinatii vizuale/auditive pe fond religios, delir mistico-religios.

George ne spui mult prea putine despre tine.
Ai spus ca l-ai visat pe Hristos si din vis reiese ca Domnul se apropie de tine si iti da iertare.

Acum eu te-as ruga sa ne povestesti putin despre tine, pentru ca Dumnezeu nu cade din cer, El se descopera in anumite momente ale vietii.
Poate ne vorbesti putin despre greutatile tale, suferintele tale, ce s-a intamplat in ultima perioada in viata ta.

Greutatile si suferintele vin pentru pacate dar si pentru departare de Biserica sa stii.

Singur trebuie sa-ti scrii pe hartie totul despre tine si sa-ti faci putin un bilant al vietii, si sa vezi exact ce a vrut Hristos sa-ti spuna.

Vezi ca Hristos nu se descopera degeaba, nu spune lucruri in plus, si trebuie sa fim atenti la ce spune - ATUNCI CAND ESTE HRISTOS.

Are si Copacel dreptatea lui, in Biserica trebuie sa fie de toti, si din cei care sunt mai tematori.

In opinia mea, daca acest vis a fost de la Dumnezeu, trebuie interpretat ca o chemare spre pocainta, aratand disponibilitatea lui Dumnezeu de a ne ierta, daca ne vom pocai cu sinceritate. Nu trebuie sa ne trufim in caz ca avem astfel de vise, ci sa cautam sa ne smerim, caci Dumnezeu este bland si smerit. Daca simtim trufie, inseamna ca a fost de la necuratul.

Daca simtim bucurie insotita cu dorinta de a face voia lui Dumnezeu cu orice risc, atunci este de la Dumnezeu. Da, Hristos ne poate da cate o lingurita de dulceata duhovniceasca pentru a ne atrage spre El. ,,Gustati si vedeti ca bun este Domnul!" El se poate arata incepatorilor pentru a-i atrage spre El. Exista multi oameni care au avut astfel de chemari si incurajari in vis. In majoritatea cazurilor, acestea au fost urmate de perioade de incercare a virtutilor. Citeste
http://sfantulioancelnou.trei.ro/car...smereniei1.htm
Lectia de baza din aceasta carte este ,,Tine mintea in iad si nu deznadajdui!"

Bucuria oferita de Duhul Sfant exista. Greu se castiga si usor se pierde. Cand ai momente de bucurie duhovniceasca, lauda pe Domnul in liniste si nu spune oricui... Un preot vazator cu duhul ti-ar spune exact ce fel de vis a fost.

bla bla, bla bla, triluli si trilula, bla bla, bla.
Crestinism, cica...
Doamne fereste!!

Cu cine te cerți? Argumente și rugăciune! Nu cântece monosilabice!

.......:) Nu crezi ca e cam mult?!.....:)))

"Doamne fereşte!" nu este tot o rugăciune? :)

Decât sa'l cerți, mai cu folos este a te ruga astfel :

RUGACIUNE CATRE
PREA SFANTA NASCATOARE DE DUMNEZEU
LA VREME DE NECAZ SI INTRISTARE
alcatuita de episcopul Nicolae Velimirovici
Valuri de patimi ma impresoara; mare necaz si stramtorare imi umplu sufletul o, Intru-tot Sfanta Maica, linisteste sufletul meu cu pacea Fiului tau si alunga deznadejdea si intristarea sufletului meu cu harul Sau.
Potoleste furtuna pacatelor mele care ma frig precum un vierme in foc si stinge-i flacarile.
Umple-mi inima de bucurie, Preacurata Maica, si imprastie ceata nelegiuirilor mele de la fata mea, caci acestea ma impresoara si ma tulbura.
Lumineaza-ma cu lumina Fiului tau. Sufletul meu se simte sfarsit; totul imi este greu, chiar si rugaciunea.
Iata-ma, rece ca piatra. Buzele mele soptesc o rugaciune, dar inima mea nu tresalta. Necazurile m-au impresurat de pretutindenea.
Topeste gheata din jurul sufletului meu si incalzeste-mi inima cu dragostea ta. Nu-mi pun nici o incredere in apararea venita de la oameni, ci ingenunchez dinaintea ta, o, Prea Sfanta Maica si Fecioara. Nu ma alunga de la fata ta, ci primeste rugaciunea robului tau.
Tristetea m-a cuprins. Nu mai pot rabda navalirile diavolilor. Nu am nici o aparare; nici nu aflu loc de refugiu, om nenorocit ce sunt. Sunt pururea biruit in lupta aceasta si nu am alta mangaiere decat in tine, Preasfanta Maica .
O, nadejdea si apararea tututror credinciosilor, nu trece cu vederea rugaciunea mea. Amin.
*
Prea Sfanta Maica a lui Hristos, Prea Curata, Prea Binecuvantata Maica a lui Dumnezeu, vezi cum satana ma izbeste precum valurile marii lovesc corabiile!
El ma urmareste ziua si ma tulbura noaptea.
Nu am pace – sufletul meu se pleaca – duhul meu se cutremura.
Grabeste, Prea slavita Maica si ma ajuta!
Roaga-L pe dulcele Domn Iisus Hristos sa aiba mila de mine si sa-mi ierte pacatele pe care le-am savarsit. O, Preasfanta Maica a Domnului nostru Iisus Hristos, bunatatea ta cea plina de iubire este nesfarsita si este cel mai mare vrajmas al puterilor iadului.
Chiar atunci cand cel mai mare pacatos cade in strafundurile iadului, impins de forte diabolice, daca acesta striga catre tine, tu esti gata sa-l eliberezi din legaturile iadului.
Slobozeste-ma si pe mine. Priveste cum satana vrea sa ma faca sa ma impiedic si sa-mi zdrobeasca credinta, dar eu imi pun toata nadejdea in Domnul.
Slava tie, ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai marita fara de asemanare decat Serafimii. Amin.

Am observat ca s-au cerut mai multe detalii despre viata mea, numele meu este Casian George, am 26 de ani, marele necaz al vietii mele este ca acum 10 ani de zile s-a nascut fratele meu care, din pacate, este nevazator m-a afectat foarte mult si se simte acest lucru, nu ma pot concentra la locul de munca, mi-a afectat foarte mult si modul de socializare cu unele persoane, ca personalitate sunt "melancolic" sunt o persoana calma, intelegatoare, răbdătoare cu foarte mult bun simt si de ceva vreme simt ca nu mai am loc pe pamant. Nu am avut niciodata ganduri de suicid insa simt ca sunt in plus, ca nimeni nu ma intelege, ca nimeni nu vrea sa ma asculte atunci cand am nevoie de un sfat de aceea am si cerut o parere aici pe forum. La munca, lucrez ca si contabil pe santier limbajul, cred ca deja stiti la ce ma refer, este unul pe care, personal nu il folosesc si asa cum stiti cand esti om bun esti luat de prost si simt ca totul este impotriva mea. Sincer va spun ca nu stiu ce sa mai fac...nu mai am nicio speranta. Toate aceste lucruri au ajuns pentru mine la un nivel pe care nu il mai pot tolera...de un lucru imi este frica sa nu intru in depresie, va cer din nou parerea...de ce unii oameni sunt lasati sa se chinuie chiar si atunci cand se roaga la Dumnezeu cu lacrimi in ochi? Sunt pierduti?

George, niciun om nu este pierdut atata vreme cat crede in bunatatea Lui Dumnezeu si ratiunile Sale de nepatruns.

In orice clipa omul poate fi cuprins de viforul disperarii, chiar si atunci cand se crede in cea mai mare siguranta.

Credinta este cea care il tine ferm ancorat in nadejde, in intelepciunea care stie ca dupa durere urmeaza fericire, ca dupa nevointa urmeaza rasplata.

Credinta inseamna o anticipare a iluminarii dumnezeiesti, a unei fericiri suprafiresti, sfanta, netrecatoare.

Pentru rabdarea de o clipa, atat cat tine o viata de om, rasplata este o inima vie in care straluceste Dumnezeu. O afacere intradevar profitabila. Un chilipir.

Cine are nevoie de om cand il are pe Dumnezeu?

Opreste-te si ia-o de la capat dpdv al mintii.

A fi nevazator este o cruce grea. Dar sa stii ca nu este complet lipsita de bucurie.

Tu stai acum si te uiti doar la partea amara a paharului si plangi si te superi si suferi in continuu. Si mai rau, singur iti faci rau ramanand in starea asta in mod continuu.

Eu as zice sa faci o lista de lucruri prin care poti sa-i faci continuu bucurie fratelui tau si sa-i oferi o experienta maxima de viata.
Straduieste-te sa-l bucuri in continuu.
Si sa stii ca starea ta se transmite si lui. Deci toata supararea ta se transmite si lui.

Si daca ar fi paralizat in pat ce ar trebui sa faci? Sa te opresti din viata si sa jelesti la nesfarsit? Nu. Te reculegi si vezi ce poti sa-i oferi.

Uite, eu te intreb acum pe tine.
Care este lista de lucruri pozitive si frumoase pe care tu: 1. poti sa le oferi fratelui tau, 2. pe care le oferi fratelui tau?



Dar eu iti zic ca mai este ceva in toata povestea asta pe care nu vrei sa ne spui. Hristos a venit la tine si nu la fratele tau. Oarecum pentru tine si nu pentru el. Te intreb: este viata ta in ordine? Cum ti-ai trait viata pana acum.
Starea asta a ta este usor depresiva, oarecum iti motivezi depresia prin problema fratelui tau, dar s-ar putea ca depresia ta sa vina de la pacatele tale si NU de la starea fratelui tau.

Asta este viata, asta este situatia, crucea se duce cu bucurie. Asa cum este ea o duci. Daca te plangi nu ajungi nicaieri.

Nu poti sa stai sa jelesti la nesfarsit. El are crucea lui, tu ai viata ta.
Tu esti pus sprijin pentru el, nu cruce in plus. Nu ii pune o cruce in plus fratelui tau, ci usureaza-i crucea prin bucurie multa.
Pune-ti ordine in minte ca sa poti sa fii sprijin si nu corvoada.

Ca lucruri pozitive as putea si incerc sa ii ofer dragostea pe care o port pentru el, incerc pe cat posibil sa simta si el atat cat se poate atmosfera Sarbatoarei Nasterii Domnului cu poezii cu cadouri, are parte de educatie atat acasa cat si la scoala speciala pe care o urmeaza. Incerc sa ii ofer tot ce este mai bun pt ca eu nu am avut parte de asa mult bine, el vreau sa aiba, dar intotdeauna ma gandesc la viitorul lui consider ca al meu nu mai este asa de important si de aici incep toate lucrurile enumerate in subiectele anterioare. Poate nu intelegeti situatia insa sa stiti ca este foarte dificil unii oameni nu inteleg ca asa este...pana nu esti esti in aceeasi oala nu intelegi pe deplin suferinta celuilalt. Poate ca uneori este mai bine sa te inchizi in propria cochilie si sa meditezi putin la viitor dar tind sa cred ca acesta este demult trecut pe langa mine. Vreau un singur lucru sa fiu fericit atat eu cat si cei pe care ii iubesc si nimic mai mult, dar uite ca nu este mereu asa cum iti doresti.

Nu e bine sa idolatrizam pe nimeni. Sa iubim si sa facem daruri cu discernamant, ca sa ne putem doza bine sentimentele pe tot parcursul vietii. Daca facem exces de zel, riscam sa cadem in extrema cealalta la un moment dat. Apoi exista un bine ceresc si un bine pamantesc. Rugaciunea pentru cei dragi este un dar important, bun pentru intraga viata. Dumnezeu a ingaduit cu un rost toate. Poate ca orbirea il va ajuta sa se mantuiasca. Ajuta-l sa fie credincios, ca sa se poata ruga si el pentru voi. Dragostea ta este de asemenea o fapta frumoasa, mantuitoare. Facandu-i bine, te ajuti duhovniceste si pe tine.

Voia lui Dumnezeu nu se potriveste cu a noastra, de aceea incearca sa intelegi rostul patimirii lui cu ajutorul lui Dumnezeu. Numai rugandu-te si studiind Vietile Sfintilor si carti duhovnicesti scrise de sfinti vor primi toate un sens.

Apoi, nu poti crede ca viitorul a trecut pe langa tine. In mod cert trebuie ajutat sa-si castige singur painea. Dumnezeu le poate orandui cum nu te astepti. Pate gasiti persoane de varste apropiate dispuse sa inteleaga situatia.

Ferească Bunul Dumnezeu de aşa îndoită nenorocire!
Amin!

În prealabil postat de ioan67
Lipsa onestităţii face din orice om o caricatură drăcească. Oricât şi-ar împodobi mormântul cu florile altora.
(Din cugetările amare ale unui anonim creştin.)
Cu siguranță ca acel "anonim" se încadrează perfect la cele scrise la inceputul postarii de mai sus ( 4 ) :
'
Dintre toate patimile, mandria intuneca cel mai mult constiinta omului si-l face sa nu-si cunoasca bolile sufletului, nici pe cele mici si tainuite, nici pe cele mari si vadite. “Trufia pricinuieste uitarea pacatelor" . .

Deprinderea abecedarului ar trebui precedată de un examen serios al caracterului micului buchisitor.
P.S. Altminteri, unul care s-a intitulat pe sine însuşi "boss", ar putea să ţină lumii lecţii moralizatoare despre mândrie!!!...:))))

Din nou postezi in stare de ebrietate , după ce ai reusit sa-i dezamagesti si sa-i exasperezi pe cei de lângă tine , soția si copii care deja au ajuns la disperare .
In fine e optiunea ta de a trăi astfel , dar iată un scurt cuvânt , sper folositor :)
Sfantul Ioan Gura de Aur spune si el ca*“cel care s-a predat pacatului, asemenea celui ametit de betie, nu stie deloc ca este bolnav“.
Iar in alta parte spune limpede:
“Ce-i mai groaznic este ca noi nici nu ne mai dam seama de pacatele care ne stapanesc […].*Din pricina nesimtirii in care am ajuns, nu ne mai deosebim intru nimic de nebunii care spun si savarsesc fara frica fapte pline de primejdie si de rusine.*Nu le este rusine deloc de faptele si de cuvintele lor, ba, dimpotriva, se mai si lauda cu ele.Se cred mai sanatosi decat cei cu adevarat sanatosi. Asa suntem si noi. Ne purtam cum se poarta oamenii bolnavi, dar nici macar nu simtim ca suntem bolnavi”.
Nestiind ca-i bolnav, omul cazut nu se ingrijeste de sanatatea sa si crede ca n-are nevoie de tamaduire.*Numerosi sunt cei care “pentru ca nu si-au simtit patimile, nu s-au ingrijit nici de tamaduirea lor“,constata Sfantul Isaac Sirul.*
Toate cele bune Cezar :)

....:) Cristinel, lasă murdăriile josnice.
Îţi place sau nu, unii dintre noi suntem diferiţi de tine.

P.S. Nevasta şi copiii mei o duc bine, foarte bine de obicei. Parte din asta se datorează şi mie, cum dealtfel e firesc. Întrucât un soţ şi un tată iubitor găseşte în fiecare zi cum să îi bucure, să îi mângâie şi să îi ocrotească pe toţi ai lui.
Ştiu că nu eşti obişnuit cu asta dar fă măcar efortul să îţi imaginezi că ar putea fi şi aşa.
Nu suntem toţi ca tine, creştine!

Sa-ti ajute Dumnezeu sa parcurgi neîntrerupt 40 de căsnicie fericită, sa ai casa ta , sa rezisti 44 de ani in câmpul muncii , sa il vezi pe copilul tău la casa lui , cu un rost in viața bine determinat , sa fi un bunic fericit si sa ajungi la anii pensionarii .
Eu asta iti doresc din suflet , iar când mai ai nevoie de ajutor ( in alimente , bani si alte cele ) ma poția apela cu încredere precum odinioară si vin din nou la tine acasă împreună cu prietenii de pe forum sa te ajutăm.
Sărbători fericite :)

Măi Cristinel, eu nu râvnesc la 40 de ani de căsnicie, să mă ierţi... Am altele mai importante de râvnit, deşi, fireşte, nici căsnicia îndelungă şi benefică nu-i de colea.

Cât despre nevoia de ajutor, eu personal am nevoie doar de câteva lucruri mici, insignifiante. Mi le-aş procura, dealtfel, singur - aşa cum am făcut de obicei, cu Mila Domnului.
Dacă am cerut şi o să mai cer unele lucruri, asta e în primul rând pentru alţii. Şi nu doar pentru cei de acasă care, dealtfel, se pot descurca foarte bine şi fără mine. Până la un punct, totuşi...

P.S. De la tine aş avea nevoie de un singur lucru, care mi-ar aduce mare bucurie: să văd că te-a miluit Bunul Dumnezeu şi ţi-ai schimbat caracterul. Asta, da, m-ar încânta şi m-ar ajuta foarte mult, pe plan sufletesc. M-ar întări şi în credinţă!
Dar asta ar ţine, îmi dau seama, de o adevărată minune Dumnezeiască şi, ce să zic... cine nu cere nu prea primeşte. Sau dacă primeşte nu apreciază etc.

Minunea s-a produs din nou chiar ieri dimineața in fața Duhovnicului meu :)
Tare m-ar bucura sa vad ca-ti vezi de ale tale , lăsând ură si ranchiuna de o parte, pentru totdauna .
Învață sa nu dai buzna peste alții si totul va fi bine !

La ce minune te referi ?