Scurt pe doi
 

Președintele Klaus Iohannis a transmis, sâmbătă, un mesaj cu ocazia unui eveniment organizat de Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană privind aniversarea a 500 de ani de la reforma inițiată de Martin Luther, în care afirmă că, în prezent, libertățile și drepturile universale ale omului, toleranța și respectul diversității sociale "au ajuns să fie considerate de unii drept o desuetă corectitudine politică".


Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, președintele Klaus Iohannis a transmis sâmbătă un mesaj participanților la masa rotundă pe tema "Reforma astăzi — reforme astăzi", organizată la Sibiu de Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană, cu prilejul aniversării a 500 de ani de la reforma inițiată de Martin Luther. Mesajul a fost prezentat de către Sergiu Nistor, consilier prezidențial — Departamentul Cultură, Culte și Centenar.

"Din păcate, astăzi, libertățile și drepturile universale ale omului, toleranța și respectul diversității sociale au ajuns să fie considerate de unii drept o desuetă corectitudine politică, drept o cauză a dezangajării dintre clasa politică și cetățeni. Edictul de la Turda, ca și istoria și personalitățile Bisericii Evanghelice C.A. demonstrează că dimpotrivă, pentru a-și împlini misiunea și destinul, elitele politice, culturale ori religioase trebuie să se poziționeze în fruntea comunității și, dacă este cazul, chiar înaintea vremurilor. Elitele au rolul de a inspira popoarele, de a lucra pentru fructificarea socială a libertății și demnității persoanei, pentru o societate marcată de responsabilitate și înnobilată prin toleranță", se arată în mesajul transmis de șeful statului.

Președintele Iohannis a felicitat conducerea și enoriașii Bisericii Evanghelice C.A., la împlinirea a 500 de ani de la inițierea reformei de către Martin Luther.

"Biserica Evanghelică C.A. a fost din momentul Reformei, timp de secole, instituția identitară a sașilor. Astăzi ea reprezintă o punte de spiritualitate între enoriașii rămași în România și cei care au emigrat, rămânând însă puternic atașați de locurile natale și valorile credinței lor. Toate cultele din România ce se revendică din Reformă merită o sinceră apreciere pentru felul în care își îndeplinesc misiunea și transmit un salut călduros reprezentanților și credincioșilor lor", mai transmite Iohannis.

Potrivit acestuia, jubileul reformei își găsește în România 'un loc și un cadru evocator potrivit'.

"Transilvania și Sibiul pot arăta cum, în căutarea lui Dumnezeu, a fericirii și mântuirii, oamenii pot urma, pașnic, căi diferite. La Muzeul Brukenthal din Sibiu se găsește originalul Edictului de la Turda. Într-o Europă a sângelui vărsat în numele credinței, chiar dacă ignora ortodoxia românilor din Transilvania, Edictul consacra pentru prima dată principiul toleranței religioase, lansând o nouă perspectivă, umanistă, asupra rolului religiei în societate", mai spune președintele.

El subliniază că 'prin impunerea limbii materne în slujire', dar și prin răspândirea cărții și a tipăriturilor, reforma a determinat o schimbare profundă a societății europene.

"În spațiul transilvan, aceste procese s-au regăsit în comunitățile reformate, ale sașilor și maghiarilor, dar și-au făcut simțită prezența și în cele ale românilor ortodocși. Ele au încurajat schimburile și comunicarea cu Moldova și Țara Românească. Astăzi, când ne pregătim de jubileul Marii Uniri, văd și salut în celebrarea Reformei în România recunoașterea progreselor aduse de ea societății, în special prin apariția și dezvoltarea dialogului interetnic, interconfesional și intercultural. Reforma din Transilvania ne transmite, peste secole, o valoroasă moștenire ai cărei beneficiari și responsabili suntem cu toții", a mai subliniat șeful statului.

Veteranul actor britanic Sir John Hurt, dublu nominalizat la Oscar pentru interpretările sale din 'Midnight Express' (1978), într-un rol secundar, și ''The Elephant Man' (1980), rol principal, a murit la vârsta de 77 de ani, după o lungă bătălie cu un cancer pancreatic, transmit sâmbătă dimineața agențiile internaționale de presă care citează media britanică și un agent al său.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat vineri o înăsprire serioasă a cadrului legal în materie de imigrație și primire de refugiați, în scopul stopării eventualei intrări pe teritoriul american a unor "teroriști islamiști radicali", informează AFP.


"Inițiez noi măsuri de control pentru a menține în afara Statelor Unite teroriștii islamiști radicali. Nu îi vrem aici", a subliniat președintele american, în cursul ceremoniei de învestitură a secretarului Apărării, James Mattis, desfășurată la Pentagon.

"Vrem să fim siguri că nu vom lăsa să intre în țara noastră aceleași amenințări pe care soldații noștri le combat peste hotare" (...) Nu vom uita niciodată lecțiile lui 11 septembrie" 2001, a proclamat Trump, făcând trimitere la atentatele comise în SUA de gruparea Al-Qaida și care au traumatizat America.

Potrivit decretului și anexelor sale, difuzate vineri de Casa Albă, autoritățile americane vor interzice timp de trei luni sosirea resortisanților din șapte țări musulmane: Irak, Iran, Libia, Somalia, Sudan, Siria și Yemen.

Washingtonul va opri de asemenea, timp de patru luni, programul federal de primire și reinstalare a refugiaților, de toate naționalitățile, din țări aflate în război. Un program umanitar ambițios, creat în 1980, și care nu a fost suspendat decât o singură dată: timp de trei luni după 11 septembrie 2001, notează AFP.

Persoanele care dețin viză de rezidență permanentă în SUA, așa-numita "carte verde", nu sunt la adăpost față de ordinul executiv prin care administrația Trump interzice temporar intrarea pe teritoriul american a persoanelor ce vin din Irak, Iran, Libia, Somalia, Sudan, Siria și Yemen, a anunțat sâmbătă un purtător de cuvânt al departamentului pentru Securitate Internă, potrivit Reuters.


"Deținătorii de carte verde sunt, și ei, supuși interdicției", a spus Gillian Christensen, într-un mesaj electronic destinat agenției Reuters.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat vineri o înăsprire serioasă a cadrului legal în materie de imigrație și primire de refugiați, în scopul stopării eventualei intrări pe teritoriul american a unor "teroriști islamiști radicali", informează AFP.

"Inițiez noi măsuri de control pentru a menține în afara Statelor Unite teroriștii islamiști radicali. Nu îi vrem aici", a subliniat președintele american, în cursul ceremoniei de învestitură a secretarului Apărării, James Mattis, desfășurată la Pentagon.

"Vrem să fim siguri că nu vom lăsa să intre în țara noastră aceleași amenințări pe care soldații noștri le combat peste hotare" (...) Nu vom uita niciodată lecțiile lui 11 septembrie" 2001, a proclamat Trump, făcând trimitere la atentatele comise în SUA de gruparea Al-Qaida și care au traumatizat America.

Potrivit decretului și anexelor sale, difuzate vineri de Casa Albă, autoritățile americane vor interzice timp de trei luni sosirea resortisanților din șapte țări musulmane: Irak, Iran, Libia, Somalia, Sudan, Siria și Yemen.

Washingtonul va opri de asemenea, timp de patru luni, programul federal de primire și reinstalare a refugiaților, de toate naționalitățile, din țări aflate în război. Un program umanitar ambițios, creat în 1980, și care nu a fost suspendat decât o singură dată: timp de trei luni după 11 septembrie 2001, notează AFP.

Cât privește refugiații sirieni, care au fugit cu milioanele de conflictul din țara lor, dar numai 18.000 au fost acceptați în SUA după 2011, lor le va fi definitivă interzisă intrarea, până la noi ordine.

Pentru anul bugetar 2016 (din 1 octombrie 2015 la 30 septembrie 2016), Statele Unite, guvernate la acel moment de Barack Obama, au admis pe teritoriul lor 84.994 de refugiați, de toate naționalitățile, dintre care puțin peste 10.000 de sirieni.

Administrația Obama, care a recunoscut în septembrie 2015 că putea face mai mult, a fixat ca obiectiv cifra de 110.000 de refugiați acceptați pentru anul bugetar 2017.

Noua administrație Trump vizează începând de acum "nu mai mult de 50.000" de refugiați, în acest an.

Actrița franceză Emmanuelle Riva a decedat la vârsta de 89 de ani, au anunțat, la 28 ianuarie 2017, persoane din anturajul acesteia, potrivit AFP.


Cunoscută în special pentru rolurile din "Hiroshima mon amour" (1959), în regia lui Alain Resnais, și din "Amour" (2012), în regia lui Michael Haneke, actrița a murit la 27 ianuarie 2017, la Paris, în urma unei lungi suferințe, notează "Le Monde", citând surse din apropierea actriței.

Riva Emmanuelle, pe numele real Paulette Germaine Riva, s-a născut la 24 februarie 1927, în localitatea Cheniménil (Vosges, Franța), conform www.cinemagia.ro.

De-a lungul carierei sale, a jucat în numeroase filme, sub îndrumarea unor mari regizori, precum Jean-Pierre Melville ("Leon Morin, pretre" — 1961), Marco Bellocchio ("Gli occhi, la bocca" — 1982), Jean-Pierre Mocky ("Y a-t-il un Français dans la salle?" — 1982) sau Philippe Garrel ("Liberte la nuit" — 1983), notează www.rtl.fr.

În 1962, a fost distinsă cu Premiul pentru cea mai bună actriță, la Festivalul de Film de la Veneția, pentru rolul său din "Therese Desqueyroux" de Georges Franju.

În 2013, pentru rolul din pelicula "Amour", semnată de regizorul Michael Haneke (2012), a obținut premiul Cesar pentru cea mai bună actriță, un premiu BAFTA și o nominalizare la Oscar, la categoria cea mai bună actriță. În 2012, pentru același rol, primise premiul Academiei Europene de Film pentru cea mai bună actriță.

Statele europene trebuie să îi dea o replică fermă președintelui american Donald Trump de fiecare dată când acesta subminează integritatea Uniunii Europene sugerându-le altor țări să urmeze exemplul Marii Britanii și să părăsească Uniunea, a afirmat președintele francez Francois Hollande, potrivit Reuters.


"Când președintele SUA face afirmații despre Europa și dă Brexit-ul drept exemplu pentru alte state, sunt de părere că trebuie să reacționăm", a spus Francois Hollande în marja unui summit ce are loc în Portugalia, la Lisabona, cu participarea liderilor din țările din sudul Europei.

Hollande a făcut declarația în contextul în care peste câteva ore va discuta la telefon cu președintele american.

Fostul premier italian Silvio Berlusconi va fi trimis în judecată sub acuzația că a mituit martori pentru a nu depune mărturie împotriva lui în scandalul în care a fost acuzat că a plătit tinere femei pentru sex, transmite Reuters.


O instanță din Milano a luat decizia sâmbătă. În 2014, Berlusconi fusese achitat într-un proces în care procurorii îl acuzau că a întreținut relații sexuale cu tânăra de origine marocană Karima El Mahroug, cunscută drept Ruby, pe când tânăra era minoră.

Ulterior, procurorii l-au acuzat că a plătit în jur de 10 milioane de euro pentru a corupe martorii care au depus mărturie în proces. Din această sumă, Ruby a primit șapte milioane de euro.

Mai multe publicații italiene, printre care La Repubblica, Il Fatto Quotidiano sau La Stampa relatează că fostul premier încă le virează bani câtorva dintre femeile care luau parte la petrecerile supranumite "Bunga Bunga" de la reședințele sale, inclusiv româncelor Ioana Vișan și Ioana Claudia Amarghioalei.

Silvio Berlusconi neagă acuzațiile care i se aduc. Avocatul fostului premier, Federico Cecconi, afirmă că Berlusconi le-a oferit fetelor sprijin financiar, nu mită. "Există riscul ca la proces să fie judecat pentru generozitate", a spus Cecconi. Procesul urmează să înceapă în data de 5 aprilie.

Fotograful suedez Lennart Nilsson, devenit celebru pentru fotografiile sale cu fetuși, a murit sâmbătă la vârsta de 94 de ani, a anunțat familia acestuia pentru agenția de presă TT, conform AFP.


Fotoreporter de război, documentarist și portretist, el a început să se ocupe de macrofotografie în anii 50. În 1959 a publicat o carte despre furnici.

Cu ajutorul endoscoapelor din ce în ce mai fine, el a pus pe film celule și vase sanguine, o tehnică remarcabilă care l-a propulsat pe coperta revistei Life în 1965.

A fotografiat embrioni și fetuși umani. Publicată în 1965, opera sa ''Naitre'' continuă să fie una din cele mai vândute din întreaga lume.

Din anii '70 Lennart Nilsson și-a pus expertiza în slujba Institutului Karolinska din Stockholm care decernează anual premiul Nobel pentru știință. ''Sunt un simplu fotograf fascinat de ființa umană'', îi plăcea lui Nilsson să spună despre el, încheie AFP.

Grupul informatic Apple se alătură alianței pentru inteligență artificială care s-a format la finalul anului trecut și care include cei mai mari jucători ai sectorului tehnologic american, scrie vineri AFP.


Spre deosebire de concurenții săi direcți precum Google, Facebook sau Microsoft, compania Apple a fost discretă până în prezent în ce privește proiectele sale în domeniul inteligenței artificiale.

''Apple se alătură parteneriatului pentru inteligență artificială ca un membru fondator'', a indicat vineri această societate pe site-ul său de internet.

Parteneriatul, cu scop non-profit, care a fost anunțat inițial la finalul lunii septembrie reunește Microsoft, Amazon, Google și subsidiara sa britanică DeepMind, Facebook și IBM. Obiectivul anunțat este de a determina bunele practici comune și de a garanta că tehnologia respectivă este folosită în scopul oamenilor și a societății.

În timp ce marii jucători ai sectorului tehnologic investesc foarte mult în prezent în domeniul inteligenței artificiale, acest parteneriat reprezintă doar una dintre inițiativele lansate pentru combaterea temerilor că mașinile vor scăpa de sub control și vor fi nefaste pentru umanitate.

Miliardarul Elon Musk, patronul Tesla și al SpaceX, a participat anul trecut la crearea unei organizații non profit consacrată cercetării asupra inteligenței artificiale, OpenAI, declarând cu acel prilej că prin această inițiativă vrea să se asigure că această tehnologie va funcționa ca să ajute umanitatea, conform AFP.

Circa 40 de militari turci angajați în cadrul NATO au depus o cerere de azil în Germania, ca urmare a valului de epurări lansat de autoritățile turce după tentativa de lovitură de stat din iulie anul trecut, au relatat sâmbătă mass-media germane, relatează AFP.


"Circa 40 de militari turci, majoritatea de rang înalt și care sunt staționați la baze ale NATO, au solicitat azil în Germania", au scris revista Spiegel și canalul de televiziune ARD într-un articol comun.

"Dacă mă întorc în Turcia, risc să fiu închis și poate chiar torturat", a declarat pentru sursele citate unul dintre ofițerii turci, dând asigurări că nu are nicio legătură cu puciul eșuat și că "nu are niciun fel de simpatie pentru puciști".

Ministerul de Interne german și Oficiul pentru migranți și refugiați au afirmat că aceste solicitări sunt studiate la fel ca orice altă cerere de azil, au precizat sursele citate.

Aceste informații au fost dezvăluite cu câteva zile înainte vizita cancelarului german Angela Merkel în Turcia, pe 2 februarie, în contextul tensiunilor între Ankara și Berlin.

După puciul eșuat din 15 iulie din Turcia, guvernul de la Ankara a lansat un val de epurări pentru a-i înlătura pe toți presupușii simpatizanți ai lui Fethullah Gülen, acuzat de autoritățile turce de orchestrarea tentativei de lovitură de stat. Sectoare precum media, magistratură, poliție, mediul penitenciar, armata și educația au fost vizate de aceste epurări de o amploare fără precedent și care au fost criticate de Occident.

Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR) și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) au cerut sâmbătă administrației Trump să ofere în continuare azil oamenilor care fug de război și persecuție, subliniind că programul federal de reinstalare a refugiaților este vital, relatează Reuters.


"Nevoile refugiaților și ale migranților din întreaga lume nu au fost niciodată atât de mari și programul american de reinstalare (a refugiaților) este unul din cele mai importante din lume", au afirmat într-o declarație comună cele două agenții ONU cu sediul la Geneva.

Președintele american Donald Trump a anunțat vineri o înăsprire serioasă a cadrului legal în materie de imigrație și primire de refugiați, în scopul stopării eventualei intrări pe teritoriul SUA a unor "teroriști islamiști radicali".

Potrivit decretului semnat de Trump, Washingtonul va opri timp de patru luni programul federal de primire și reinstalare a refugiaților, de toate naționalitățile, din țări aflate în război. Un program umanitar ambițios, creat în 1980, și care nu a fost suspendat decât o singură dată: timp de trei luni după 11 septembrie 2001.

În ceea ce privește refugiații sirieni, care au fugit cu milioanele de conflictul din țara lor, însă numai 18.000 au fost acceptați în SUA după 2011, lor le va fi interzisă definitiv intrarea, până la noi ordine.

Pentru anul bugetar 2016 (din 1 octombrie 2015 la 30 septembrie 2016), Statele Unite, guvernate la acel moment de Barack Obama, au admis pe teritoriul lor 84.994 de refugiați, de toate naționalitățile, dintre care puțin 10.000 de sirieni.

Conform decretului semnat vineri de Trump, autoritățile americane vor interzice totodată sosirea timp de trei luni a resortisanților din șapte țări musulmane: Irak, Iran, Libia, Somalia, Sudan, Siria și Yemen.

A fost sfinţită biserica de gheaţă de la Bâlea Lac. Preoţi de la mai multe culte au ţinut o slujbă la care au participat şi turiştii aflaţi în zonă. În lăcaşul de cult, construit în vârful munţilor, se pot oficia nunţi şi botezuri, indiferent de religie.

Biserica a fost construită cu blocuri de gheaţă din lacul Bâlea, după modelul şi arhitectura unei vechi biserici din Mălâncrav, judeţul Sibiu. 25 de muncitori au lucrat la ridicarea lăcaşului de cult, unic în România.

În interior, biserica are băncuţe din gheaţă, acoperite cu lemn. Este singurul lăcaş de cult unde se pot oficia nunţi şi botezuri indiferent de religie. 12 preoţi au oficiat o slujbă de sfinţire a bisericii.

În fiecare an , biserica de gheaţă e vizitată de mii de turişti.

Cei care vor să ajungă la Complexul de gheaţă de la Bâlea Lac o pot face numai cu telecabina. Costul unui drum dus - întors este de 60 de lei.

Primarul capitalei germane, Michael Mueller, a criticat planurile Administraţiei Trump de ridica un zid la frontiera dintre Statele Unite şi Mexic, pe care l-a asemuit cu Zidul Berlinului şi a făcut un apel la Trump să urmeze exemplul preşedintelui Ronald Regan, relatează agenţia de ştiri Dpa.

"Berlin, oraşul unei Europe divizate, oraşul unei Europe libere, nu poate rămâne tăcut în timp ce o ţară plănuieşte să ridice un nou zid", a declarat Muller.

"Noi, berlinezii, mai mult decât oricine, cunoaştem câtă suferinţă a provocat divizarea unui continent prin sârmă ghimpată şi ciment", a continuat oficialul german.

"Fac un apel la preşedintele american: Amintiţi-vă cuvintele predecesorului dumneavoastră, Ronald Regan: 'Dărâmaţi acest zid' Şi de aceea vă spun: Dragă domnule preşedinte, nu construiţi acest zid", a adăugat Muller, la două zile după ce Donald Trump a semnat ordinul executiv care prevede construirea unui zid la frontiera cu Mexicul.

Construit în perioada postbelică, zidul a constituit o barieră de separare între Berlinul occidental şi Republica Democrată Germană timp de aproape 28 de ani, fiind un simbol al Războiului Rece şi al divizării Europei între cele două blocuri antagonice.

Sute de persoane au murit sau au fost rănite în cursul tentativelor de trecere a Zidului între 1961 şi 1989.

Într-un discurs ţinut în apropiere de Zidul Berlinului, pe 12 iunie 1987, preşedintele american Ronald Reagan a făcut un apel la liderul sovietic Mihail Gorbaciov să elimine bariera care înconjura Berlinul de Vest.

Preşedintele Donald Trump a interzis intrarea refugiaţilor sirieni în Statele Unite pe termen nelimitat, ca parte a unor noi măsuri de a "menţine teroriştii islamici radicali în afara SUA". El a semnat un ordin executiv amplu, care prevede şi suspendarea, timp de patru luni, pentru toate programele de imigrare, relatează BBC.

De asemenea, prin acest ordin, cetăţenii din alte şase state, în principal musulmane, primesc interdicţie de a intra pe teritoriul american timp de trei luni.

Preşedintele american a explicat că oprirea temporară a programului de refugiaţi este necesară pentru ca agenţiile guvernamentale să aibă timp să dezvolte un sistem de control mai strict.

"Iniţiez noi măsuri de control pentru a menţine în afara Statelor Unite teroriştii islamişti radicali. Nu îi vrem aici", a mai declarat liderul de la Casa Albă.

"Voi căuta să implementez un program de examinare extremă pentru a nu permite intrarea în ţară a teroriştilor islamişti radicali”, a declarat Donald Trump, la ceremonia de învestire în funcţie a noului secretar al Apărării, James Mattis. Şeful de la Casa Albă a semnat ordinul executiv la Pentagon, după ceremonia de depunere a jurământului.

"Vrem să fim siguri că nu vom lăsa să intre în ţara noastră aceleaşi ameninţări pe care soldaţii noştri le combat peste hotare", a declarat Trump.

"Am stabilit noi măsuri de verificare pentru a menţine teroriştii islamici radicali în afara Statelor Unite. Vor fi admişi doar aceia care vor sprijini ţara şi care iubesc cu adevărat poporul american", a subliniat Donald Trump.
Printre măsurile luate de Trump se numără:

Suspendarea programului SUA de admitere de refugiaţi timp de 120 de zile.
O interdicţie privind refugiaţii din Siria până când vor fi făcute "schimbări semnificative".
O interdicţie de 90 de zile la intrările din Irak, Siria, şi "zone de interes" - care include Iran, Libia, Somalia, Sudan şi Yemen.
Se va acorda prioritate cererilor de refugiaţi viitoare legate de persecuţia religioasă - dar numai în cazul în care persoana face parte dintr-o religie minoritară în ţara de origine.
Un plafon de 50.000 de refugiaţi în 2017 - mai puţin de jumătate din limita superioară stabilită de Barack Obama.
Cu toate acestea, o menţiune de a crea "zone sigure" în Siria, prevăzută într-un proiect anterior, a fost eliminată din ordinul final.

Ordinul executiv semnat de Trump mai prevede ca toate programele de imigrare să includă întrebări pentru a "evalua probabilitatea solicitantului de a deveni un membru ce contribuie în mod pozitiv al societăţii."

De altfel, comentează BBC, într-un interviu televizat difuzat vineri de CBN News, Trump a specificat că azilanţii creştini care sunt victime ale persecuţiei religioase ar trebuie să primească prioritate în cadrul programului de primire a refugiaţilor.

"Îi vom ajuta. Au fost trataţi oribil", a spus Trump.
Alte măsuri includ o revizuire amplă a informaţiilor solicitate din toate ţările pentru a aproba o viză; o trecere în revistă a regimurilor de vize între naţiuni pentru a se asigura că sunt "cu adevărat reciproce" pentru cetăţenii americani; şi suspendarea imediată a Programului Visa Interview Waiver (care vizează reînnoirea unor categorii de vize pentru străinii care au deja viză de SUA).

Statele Unite ar putea însă să primească în continuare refugiaţi în funcţie de caz şi în timpul suspendării programului, iar autorităţile vor continua să proceseze cererile de azil depuse de persoanele care se declară victime al persecuţiei religioase.

Consiliul pentru Relaţii Americano-Islamice (CAIR) a anunţat că va contesta în justiţie constituţionalitatea ordinului executiv.

În anul bugetar precedent, Statele Unite au preluat peste 84.000 de refugiaţi, inclusiv peste aproximativ 12.500 de sirieni. În conformitate cu noul ordin executiv, în acest an, preşedintele plănuieşte să reducă numărul refugiaţilor primiţi la 50.000

Programul de primire şi instalare a refugiaţilor a mai fost suspendat o singură dată, imediat după atacurile de la 11 septembrie 2001.

Un institut de cercetare american a anunţat că mai multe imagini din satelit indică faptul că Phenianul ar fi repornit reactorul nuclear de 5 megawaţi de la Yongbyon, folosit anterior pentru a produce plutoniu necesar realizării de bombe atomice, relatează agenţia de ştiri Bloomberg.

Operaţiunile la reactor au fost suspendat la finalul anului 2015, însă în mai multe imagini din satelit din data de 22 ianuarie s-au observat vapori proveniţi de la sistemul de răcire al reactorului, a comunicat Institutul SUA-Coreea din cadrul Universităţii Johns Hopkins pe site-ul 38 North.


Vaporii "sunt un indiciu că reactorul este cel mai probabil funcţional", a anunţat institutul.

Semnele de activitate la Yongbyon intensifică temerile comunităţii internaţionale în ceea ce priveşte programul de înarmare nucleară al Coreei de Nord, după ce Phenianul a efectuat în luna septembrie al cincilea test atomic, în pofida înăspririi regimului de sancţiuni internaţionale. Mai mult, există temeri că autorităţile nord-coreene pregătesc un test cu o rachetă balistică intercontinentală.

Lipsa de motivare, singurătatea pe care o percep la şcoală, dar şi semnele de depresie care apar ulterior la copii sunt doar o parte dintre factorii care contribuie la scăderea performanţei şcolare a elevilor români, este de pă*rere profesorul Lucian Ciolan, decan al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Edu*caţiei din cadrul Universităţii din Bucureşti, scrie Ziarul Financiar.

„Pentru realizarea evaluărilor internaţionale PISA, unde ieşim prost de ani de zile în clasament, se analizează o serie de indicatori calitativi de care nu a vorbit nimeni. Rezultatele arată că aceşti copii sunt demotivaţi la vârsta de 14 ani. Peste 70% dintre ei se simt singuri şi nesprijiniţi la şcoală, iar mai târziu apar semne de depresie. Noi spunem că ei nu învaţă, că profesorii nu sunt buni, că nu îi sprijină familiile, însă principala cauză tre*buie căutată în interiorul lor, ci nu în exterior“, a spus profesorul universitar doctor Lucian Ciolan.

Într-adevăr, elevii români au înregistrat anul trecut, din nou, o performanţă foarte slabă la evaluările internaţionale PISA (The Programme for International Student Assessment), astfel că, pe scala generală de ştiinţă, România a ocupat poziţia 48 din 70 de ţări participante.

Şi nu doar la testele PISA performanţa ele*vilor români este scăzută. Decizia de introducere a ca*merelor video în timpul examenului de bacalaureat începând cu anul 2011 a dat peste cap toate statisticile, rata de promovare a acestui examen aflându-se în mod constant la 50-60%, faţă de 80-90%, cât era înainte de acest an.

Cotidianul cu cel mai mare tiraj din Grecia, Ta Nea, urmează să își înceteze apariția în câteva zile, transmite AFP. Anunțul a fost făcut sâmbătă de proprietar, grupul Lambrakis (DOL), care a explicat într-un comunicat decizia prin datoriile grupului.


DOL nu mai dispune de resurse financiare, după ce băncile la care are datorii au instituit un regim de gestiune special, în cadrul căruia rețin toate veniturile grupului, atât din vânzarea ziarelor, cât și din publicitate, se arată în comunicat.

Alături de Ta Nea, al cărui tiraj zilnic este de 14.000 de exemplare, ar urma să dispară de pe piață și săptămânalul To Vima, tot al grupului DOL. Grupul mai deține și alte reviste, site-uri de informare, postul de radio Vima FM și este acționar la televiziunea Mega, de asemenea grevată de datorii mari.

Președintele DOL, Stavors Psycharis, este urmărit penal pentru fraude fiscale și spălare de bani.

Grupul de presă DOL a fost, ca și altele din Grecia, extrem de critic la adresa premierului de stânga Alexis Tsipras. Guvernul acestuia s-a angajat să restabilească transparența în domeniul media, pe care îl consideră proprietatea unor oligarhi.

Comunicatul de sâmbătă al DOL afirmă că "angajații, cei care au slujit și slujesc valorile jurnalismului liber, luptă și vor continua să lupte pentru salvarea grupului, a titlurilor sale istorice și al celorlalte publicații ale sale", ceea ce potrivit AFP pare să indice că mai există speranțe de continuare a activității.

Compania aeriană olandeză KLM a refuzat îmbarcarea a șapte persoane la bordul unora dintre aeronavele sale cu destinația Statele Unite, după decretul prin care administrația Trump a interzis temporar accesul pe teritoriul SUA al cetățenilor provenind din șapte state, transmite AFP.


Manel Vrijenhoek, purtătoare de cuvânt a KLM, a declarat pentru AFP că "deși ne-am fi dorit să călătorească la bordul avioanelor noastre, demersul nu avea rost, pentru că le-ar fi fost refuzată intrarea în țară".

Dintre cele șapte persoane vizate de interdicție, cinci au putut fi avertizate înainte de îmbarcare. Celelalte două au fost informate în timpul unei escale, iar KLM le-a oferit gratuitate pentru întoarcerea în țara de origine.

"Cu o săptămână în urmă ar fi putut călători fără probleme, aveau toate documentele necesare. Azi însă, nu ar fi putut intra în SUA", mai spus Manel Vrijenhoek, fără a preciza naționalitatea pasagerilor, aeroporturile de origine și cele de destinație.

Și compania aeriană Qatar și-a avertizat sâmbătă pasagerii din Sudan, Libia, Somalia, Siria, Iran, Irak și Yemen care călătoreau în SUA cu privire la restricțiile impuse de noua administrație americană, transmite Reuters.

Autoritățile iraniene au decis sâmbătă să le aplice cetățenilor americani aceleași restricții care le sunt impuse de SUA cetățenilor iranieni, în urma ordinului executiv prin care administrația Trump limitează numărul imigranților care ajung în SUA, informează AFP.


Hassan Rouhani, președintele Iranului

"Cu tot respectul față de poporul american (...) am hotărât să aplicăm principiul reciprocității după decizia insultătoare a SUA cu privire la cetățenii Iranului", se arată într-un comunicat de presă al ministerului de Externe, transmis de postul național de televiziune de la Teheran și preluat de AFP.

Ministerul iranian de Externe precizează că măsura rămâne în vigoare până când SUA vor ridica interdicția în baza căreia cetățenii iranieni nu pot intra pe teritoriul SUA. Potrivit ordinului executiv semnat vineri de președintele american Donald Trump, durata restricției este de trei luni.

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a afirmat că dacă Traian Băsescu are nevoie de cetățenia moldovenească, poate să își depună dosarul pentru redobândirea ei, informează Unimedia.


Cu privire la decizia de retragere a cetățeniei și la acțiunea judecătorească depusă, în replică, de Traian Băsescu, liderul de la Chișinău a spus: "Noi am menționat care au fost motivele la etapa când a fost semnat acest decret. Acum nu are decât să-și apere dreptul în instanță și nu are decât să-și depună încă o dată dosarul dacă are nevoie de cetățenia Republicii Moldova".

Igor Dodon a făcut declarația în cadrul întâlnirii cu președintele Federației Internaționale de Șah, Kirsan Iliumjinov.

Unimedia amintește că, în urmă cu o săptămână, Traian Basescu l-a dat în judecata pe președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, pentru că i-a retras cetățenia în mod 'arbitrar'. Cererea a fost depusă la Curtea Supremă.

Dodon a anunțat în data de 3 ianuarie că a semnat decretul prin care îi retrage lui Băsescu cetățenia. "Fostul președinte al României a afirmat ulterior că decizia este bazată în mare parte pe frică, întrucât noul presedinte al Republicii Moldova este speriat de faptul ă țara la cârma căreia se află se îndreaptă spre Uniunea Europeană", mai relatează Unimedia.

Circa 1,3 milioane de britanici au semnat o petiţie prin care se opun venirii preşedintelui SUA, Donald Trump, în Marea Britanie la invitaţia premierului Theresa May, iar relaţiile bilaterale s-ar putea deteriora dat fiind că liderul american refuză, potrivit presei, o întâlnire cu prinţul Charles.

Peste 1,3 milioane de britanici au semnat, potrivit datelor existente luni seară, o petiţie adresată Parlamentului prin care cer interzicerea vizitei lui Donald Trump pentru a se evita o situaţie ofensatoare pentru regina Elizabeth, relatează site-ul agenţiei Reuters.

Petiţia a fost lansată înainte ca Theresa May să îl invite oficial pe Donald Trump în Marea Britanie, colectarea semnăturilor accelerându-se pe fondul deciziei noului preşedinte american de a interzice temporar imigraţia din şapte state situate în Orientul Mijlociu şi Africa.

Potrivit publicaţiei The Sunday Times, între Londra şi Washington ar fi apărut tensiuni, deoarece Donald Trump, care contestă teoria încălzirii globale, ar refuza o întrevedere cu prinţul Charles, moştenitorul coroanei britanice, pentru a nu asculta ideile acestuia despre schimbările climatice.

Reprezentanţii prinţului Charles au transmis că, indiferent de poziţiile politice, acesta manifestă disponibilitatea de a se întâlni cu Donald Trump pentru a discuta despre toleranţa de tip religios şi eventual despre mediul înconjurător.

"Lui Donald Trump ar trebui să i se permită intrarea în Marea Britanie în calitatea de preşedinte al Statelor Unite, dar nu ar trebui să fie invitat în vizită oficială de stat deoarece ar fi o situaţie stânjenitoare pentru Majestatea Sa Regina ", se arată în petiţie.

Orice petiţie care depăşeşte 100.000 de semnături trebuie luată în considerare pentru o dezbatere parlamentară, o situaţie care ar plasa-o într-o poziţie delicată pe Theresa May, care l-a invitat pe Donald Trump în Marea Britanie.

Fostul deputat Sebastian Ghiţă a fost dat în urmărire internaţională de Reţeaua Europeană a Echipelor de Căutare Activă a Urmăriţilor (ENFAST), o platformă de coordonare a inspectoratelor naţionale de poliţie creată de Agenţia UE a poliţiei (Europol).

Numele, imaginea şi semnalmentele lui Sebastian Ghiţă figurează pe site-ul ENFAST, cerându-se arestarea preventivă sub acuzaţile de infracţiuni de corupţie şi spălarea banilor.

Informaţiile despre Sebastian Ghiţă au fost puse la dispoziţia ENFAST de Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Conform descrierii de pe site-ul oficial, Reţeaua Europeană a Echipelor de Căutare Activă a Urmăriţilor (European Network of Fugitive Active Search Teams) este un proiect creat cu sprijinul Agenţiei UE a Poliţiei (Europol) care vizează creşterea securităţii la nivel comunitar prin îmbunătăţirea eficienţei în privinţa localizării şi arestării persoanelor date în urmărire internaţională.

Pe 18 ianuarie, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a anunţat că a cerut explicaţii Interpolului referitor la faptul că pe site nu apare poza lui Sebastian Ghiţă, având în vedere că este dat în urmărire internaţională. Laura Codruţa Kovesi a precizat că Poliţia Română trebuie să răspundă de dispariţia lui Sebastian Ghiţă, precizând că dispariţia fostului deputat a fost raportată procurorului de caz foarte târziu, respectiv după aproximativ 16 ore.

Înaltul comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Zeid Ra'ad Al Hussein, a denunţat luni "lipsa de generozitate" pe care o reflectă decretul antiimigraţie al preşedintelui american Donald Trump, relatează site-ul cotidianului Le Figaro.

"Discriminarea pe bază de naţionalitate este interzisă de către Drepturile Omului", a scris acesta pe Twitter. Decretul american dă de asemenea dovadă de o lipsă de generozitate şi iroseşte resursele necesare pentru lupta împotriva terorismului", a adăugat el.

Decretul interzice intrarea pe teritoriul Statelor Unite în cazul tuturor refugiaţilor, oricare ar fi originea lor, timp de 120 de zile, iar în cazul refugiaţilor sirieni, pe perioadă nedeterminată.

De asemenea, prin decret se interzice intrarea pe teritoriul SUA timp de 90 de zile cetăţenilor provenind din şapte state cu populaţie majoritar musulmană, consideraţi surse de terorişti de către Washington: Iran, Irak, Libia, Somalia, Sudan, Iran, Siria şi Yemen.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a deschis un nou front de atacuri împotriva Uniunii Europene, avertizează eurodeputatul belgian Guy Verhofstadt, principalul negociator al Parlamentului European pe tema Brexit.

"Tocmai am revenit din Statele Unite, iar impresia mea este că avem de-a face cu al treilea front de subminare a Uniunii Europene..., reprezentat de Donald Trump", a declarat Guy Verhofstadt, fost premier al Belgiei şi actualul lider al Grupului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) din PE, într-un discurs rostit la Chatham House.

Celelalte ameninţări la adresa UE sunt islamul radical şi Rusia condusă de Vladimir Putin, a subliniat Guy Verhofstadt, citat de site-ul agenţiei Reuters.

În noiembrie 2016, Guy Verhofstadt îi cataloga drept "clovni" pe Donald Trump şi pe Nigel Farage, fostul lider al formaţiunii populiste Partidul Independenţei Marii Britanii.

Întrebat în noiembrie 2016 despre posibilitatea ca Nigel Farage să devină ambasador britanic în SUA, după cum sugera Donald Trump, Guy Verhofstadt declara: "Un clovn la Washington este mai mult decât suficient".

Preşedintele SUA, Donald Trump, a avut o reacţie dură la criticile senatorilor republicani John McCain şi Lindsey Graham, cerându-le să combată terorismul şi migraţia ilegală, nu să încerce "să declanşeze al III-lea Război Mondial", relatează site-ul Politico.com.

Senatorii republicani John McCain şi Lindsey Graham au criticat dur ordonanţa prin care Donald Trump impune interdicţii temporare de călătorie cetăţenilor din şapte state din Orientul Mijlociu şi Africa.

"Decizia riscă să devină o rană autoprovocată în eforturile de combatere a terorismului", au argumentat cei doi senatori republicani.

Replica preşedintelui Donald Trump nu s-a lăsat aşteptată.

"Comunicatul comun al celor doi foşti candidaţi la preşedinţie John McCain şi Lindsey Graham este greşit - este trist cât de slabi sunt în privinţa combaterii imigraţiei. Cei doi senatori ar trebui să îşi concentreze energiile pe combaterea reţelei ISIS, a imigraţiei ilegale şi pe consolidarea securităţii frontierelor, în loc să caute mereu să declanşeze al III-lea Război Mondial", a transmis Donald Trump prin Twitter.

Președinta Comisiei Uniunii Africane, sud-africana Nkosazana Dlamini-Zuma, a declarat luni că ordinul executiv semnat de președintele american Donald Trump privind interdicția de călătorie pentru cetățenii din șapte țări majoritar musulmane, între care și trei africane, anunță 'vremuri furtunoase' pentru continentul african, transmite Reuters.


"Ne așteaptă vremuri foarte furtunoase. Exact țara în care mulți din oamenii noștri au fost duși ca sclavi în timpul comerțului cu sclavi transatlantic a decis acum să interzică accesul refugiaților din unele dintre țările noastre", a spus Nkosazana Dlamini-Zuma într-un discurs susținut în deschiderea summitului Uniunii Africane, la Addis Ababa, capitala Etiopiei, după ce liderul de la Casa Albă a semnat un ordin care interzice intrarea în SUA a persoanelor cu pașapoarte din Libia, Somalia, Sudan, Irak, Iran, Siria și Yemen, pe o perioadă de 90 de zile.


"Ce putem face? Într-adevăr, este una dintre cele mai mari provocări la adresa unității și solidarității noastre", a afirmat președinta Comisiei Uniunii Africane, din care fac parte 54 de state.

Va curge sânge - editorial semnat de Călin Nicolescu "Adevărul "
 

Brexit şi victoria lui Donald Trump sunt cele două evenimente politice majore, la nivel mondial, care au marcat anul trecut. Interpretarea corectă a motivelor care le-au generat, ca şi raportarea la istorie ne pot oferi o imagine consecinţelor probabile.
Din noianul de explicaţii vehiculate, parţial sau integral valabile segmenţial, reţin, personal, opinia potrivit căreia criza economică din 2007-2008 nu şi-a găsit o soluţie viabilă pe termen lung. Miliardele de dolari, virtuali sau tipăriţi pe repede înainte, şi nici scurta glorie a dispozitivelor high tech de tip tabletă sau smartphone, nu au reuşit să ofere o bază durabilă, pe termen mediu măcar, pentru ritmul de dezvoltare necesar echilibrului global şi al pretenţiilor şi aşteptărilor diferitelor populaţii.
Pe scurt, toată lumea se obişnuise sau ţintea la mai mult. Şi bogaţii, şi săracii şi clasa de mijloc, unde şi cât există ea. Speranţa, aşa cum este ea definită la nivel personal de fiecare dintre noi, s-a diluat.
Când nivelul de trai sau siguranţa viitorului a început să se clatine, britanicii şi-au adus aminte de emigranţi, un ţap ispăşitor perfect, şi au votat ieşirea din Uniunea Europeană. Nu mai contează, acum, dacă au avut dreptate şi este asta o soluţie reală pentru problemele lor. Faptul e consumat.
În SUA, „inima” democraţiei mondiale, cum le plăcea şi ne plăcea să spunem, am avut un scenariu oarecum asemănător. O majoritate tăcută până acum vreo 10 ani, atât timp cât miliardele virtuale se învârteau pe burse ca patinatorii pe gheaţă, s-a trezit că le este din ce în ce mai greu s-o scoată la capăt, la nivelul de bunăstare pe care îl considerau cuvenit. Că producţia industrială şi IT a fost externalizată în ţări unde forţa de muncă e mult mai ieftină, iar alimentele de export sunt mai ieftine şi mai gustoase decât multe dintre cele autohtone. Şi a venit un Trump, care le-a promis că nu-i mai lasă pe emigranţi să intre în ţara lor şi-i va obliga pe industriaşi să reia producţia în interiorul SUA, ceea ce s-ar traduce şi prin reînfiinţarea unui număr mare de locuri de muncă. A câştigat, şi ca şi în cazul Brexit, nu mai contează dacă are dreptate şi soluţia lui e viabilă pe termen lung. Faptul e consumat.
În fond, atât Brexit, cât şi Trump reprezintă un vot anti-globalizare. O întoarcere la o formă de pseudo-izolaţionism. Spun pseudo, pentru că nu cred că mai este posibilă o întoarcere completă la izolaţionism şi că cele două evenimente se vor concretiza, în timp, doar într-o temporizare a globalizării. Acest conflict ideologic este, dacă vreţi, personificat de disputa Trump-Soros, din SUA. Sunt două soluţii economice contrare pentru depăşirea crizei. Unul individualist şi celălalt prin reeşalonarea sine die a decontului banilor virtuali pompaţi prin arterele economiei mondiale.
Greu de spus care dintre aceste soluţii e mai bună şi sănătoasă. Şi mă tem că nici nu vom afla. Pentru că istoria ne spune că soluţia aleasă de oameni este calea cea mai simplă: războiul. Nesiguranţa de securitate a blocului UE, ghemul de conflicte din Orientul Mijlociu, Rusia izolată şi revanşardă sau conflictele mocnite din Asia (India-Pakistan şi nevoia Chinei de expansiune) sunt tot atâtea potenţiale focare. Fără să-mi placă genul ăsta de profeţii apocaliptice, sper sincer că hazardul conjuncturilor va face ca războiul în baza căruia omenirea aşteaptă azimutul următoarei ere de dezvoltare să ocolească Europa de Est. Să avem şi noi noroc, odată! Pentru că dacă ne gândim la nivelul de dezvoltare socială a României şi la lideri... e jale.

Uniunea Europeană ar putea suspenda drepturile de vot ale Poloniei în instituţiile comunitare în cazul în care Guvernul de la Varşovia nu respectă principiile statului de drept, avertizează Jyrki Katainen, vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Guvernul conservator al Poloniei a fost criticat în mod repetat de Uniunea Europeană pentru presupusa limitare a independenţei justiţiei, după o serie de măsuri care au afectat activităţile Curţii constituţionale. O altă problemă în Polonia se referă la îngrădirea libertăţii presei.

Jyrki Katainen a exprimat luni speranţa că Angela Merkel, cancelarul Germaniei, va reuşi să îi convingă marţi pe liderii Poloniei să "respecte valorile fundamentale pe care a fost construită Uniunea Europeană şi Europa".

"Nu putem face compromisuri în privinţa normelor statului de drept. Ori sunt urmate principiile statului de drept, ori nu. Dacă nu, atunci Europa nu poate păstra tăcerea", a avertizat Jyrki Katainen, citat de site-ul agenţiei Reuters.

Jyrki Katainen a amintit că tratatele UE oferă Comisiei Europene posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale statelor membre, exprimând speranţa că Guvernul Poloniei va putea fi convins să revină la parcursul normal.

Autorităţile din Luxemburg au anunţat, luni, începerea unei anchete în contextul acţiunilor grupului auto Volkswagen de manipulare a testelor privind emisiile poluante, relatează site-ul agenţiei Reuters.

"Am luat decizia lansării unei acţiuni penale împotriva unor persoane încă necunoscute", a declarat luni ministrul luxemburghez al Infrastructurii, François Bausch.

"Suntem victime ale unor activităţi infracţionale care au condus la omologarea unor maşini, o decizie care nu s-ar fi luat dacă testele de poluare nu ar fi fost falsificate", arată un document al Ministerului Infrastructurii din Luxemburg.

Luxemburgul se numără printre ţările monitorizate de Comisia Europeană pentru nesancţionarea grupului auto german Volkswagen.

Grupul auto german Volkswagen a trebuit să achite daune de aproape 15 miliarde de dolari în Statele Unite ale Americii pentru instalarea la motoare diesel a unui soft pentru manipularea emisiilor poluante. În plus, VW va achita o amendă civilă de 1,5 miliarde de dolari şi o amendă penală de 2,8 miliarde de dolari. În septembrie 2015, Volkswagen a anunţat că circa 11 milioane de autovehicule ale grupului, la nivel mondial, sunt afectate de scandalul emisiilor poluante.

Scandalul a izbucnit după ce Agenţia americană pentru Protecţia Mediului (EPA) a acuzat VW că a instalat sisteme speciale pe unele autoturisme diesel pentru a evita standardele federale din SUA în materie de emisii, expunând cetăţeni americani la gaze poluante. Constructorul auto german a instalat un software special în calculatorul de bord al unor modele diesel Volkswagen şi Audi.

Dispozitivul era programat să activeze un sistem de filtrare completă a particulelor doar în timpul testelor oficiale pentru emisii. După teste, adică în situatiile generale de funcţionare a motorului, dispozitivul dezactivează sistemul de filtrare a particulelor, susţine Agenţia americană pentru Protecţia Mediului. Potrivit autorităţilor americane, 482.000 de autoturisme cu motoare diesel au încălcat standardele federale americane privind emisiile de dioxid de carbon.

Departamentul de Securitate Internă din SUA a anunţat sâmbătă că a suspendat toate acţiunile care vizează punerea în aplicare a ordinului preşedintelui Donald Trump privind imigraţia, realtează site-ul postului CNN.

"În concordanţă cu ordinul judecătoresc, Departamentul de Securitate Internă a suspendat toate acţiunile care vizează implementarea secţiunilor vizate din cadrul ordinului executiv intitulat «Protejarea naţiunii de intrarea teroriştilor străini pe peritoriul Statelor Unite»", a anunţat responsabilul pentru presă al Departamentului.

Acesta a mai spus că Departamentul va relua examinarea călătorilor aşa cum proceda înainte de semnarea ordinului executiv.

Decretul semnat de Trump în urmă cu o săptămână interzice intrarea pe teritoriul Statelor Unite în cazul tuturor refugiaţilor, oricare ar fi originea lor, timp de 120 de zile, iar în cazul refugiaţilor sirieni, pe perioadă nedeterminată. De asemenea, prin ordin se interzice intrarea pe teritoriul SUA timp de 90 de zile cetăţenilor provenind din şapte state cu populaţie majoritar musulmană, consideraţi surse de terorişti de către Washington: Iran, Irak, Libia, Somalia, Sudan, Iran, Siria şi Yemen.

De asemenea, un oficial din cadrul Departamentului de Stat american a declarat pentru CNN că acesta din urmă a anulat deciziile de revocare provizorie a vizelor, atât timp cât aceste vize nu au fost ştampilate sau marcate ca fiind anulate.

"Am anulat revocarea provizorie a vizelor, măsură generată de decretul prezidenţial numărul 13769. Persoanele ale căror vize nu au fost în mod fizic anulate pot acum călători dacă viza este valabilă", a explicat un purtător de cuvânt al Departamentului, citat de Le Figaro.

Departamentul de Stat a anunţat că vizele a mai puţin de 60.000 de persoane au fost retrase de la semnarea ordinului. Nu se ştie deocamdată câţi dintre aceştia nu mai deţin vize, în sensul în care acesta au fost în mod fizic anulate.

Avioane militare ruse s-au apropiat periculos de un distrugător al Forţelor Navale americane aflat în Marea Neagră pentru un exerciţiu militar coordonat de România şi desfăşurat în largul Portului Constanţa, a acuzat marţi seară un oficial american.

Incidentele militare au vizat distrugătorul american USS Porter şi s-au produs pe 10 februarie în Marea Neagră, a declarat marţi seară căpitanul Danny Hernandez, purtătorul de cuvânt al Comandamentului SUA în Europa.

În momentul producerii incidentului, distrugătorul USS Porter participa la exerciţiul naval "Scut Maritim 2017" ("Sea Shield 2017"), desfăşurat, conform Forţelor Navale americane, în Marea Neagră, în largul Portului Constanţa, în perioada 1-10 februarie.

Avioane ruse s-au apropiat de distrugătorul USS Porter în mod "nesigur şi neprofesionist", pe 10 februarie, în Marea Neagră, a acuzat marţi seară Danny Hernandez, purtătorul de cuvânt al Comandamentului SUA în Europa, citat de site-ul agenţiei Reuters.

Potrivit oficialului american, au existat trei incidente separate care au implicat avioane militare ruse şi distrugătorul USS Porter. În primul incident au fost implicate două avioane de vânătoare ruse Suhoi Su-24, iar în al doilea a fost un aparat Suhoi Su-24; al treilea incident a implicat un avion Iliuşin Il-38.

"Nava USS Porter a încercat să ia legătura cu toate avioanele, dar nu a primit niciun răspuns. Incidentele de acest fel sunt îngrijorătoare, deoarece pot avea drept rezultat un accident sau estimarea eronată a riscurilor", a atras atenţia Danny Hernandez.

Circa 2.800 de militari din şapte state NATO - România, Bulgaria, Statele Unite, Grecia, Turcia, Canada şi Spania - precum şi din Ucraina au participat în perioada 1-10 februarie la exerciţiul naval "Scut Maritim 2017" (Sea Shield 2017), desfăşurat în Marea Neagră.

În momentul începerii manevrelor navale, Rusia a transmis că urmăreşte cu atenţie şi va lua toate măsurile necesare ca reacţie la exerciţiul militar NATO "Scut Maritim 2017". "După cum ştiţi, un număr mare de nave efectuează exerciţii în Marea Neagră. Unele nave au ajuns, altele sunt pe drum. Statul Major General şi Comandamentul Districtului militar sudic au luat toate măsurile pentru a urmări cu atenţie acest grup naval şi activităţile lor în Marea Neagră. Observăm şi deţinem controlul asupra a ceea ce se întâmplă acolo", declara pe 1 februarie Serghei Şoigu, ministrul rus al Apărării.

"Sperăm că exerciţiile se vor desfăşura într-o atmosferă calmă şi fără provocări la adresa Rusiei. Altfel, vom fi pregătiţi să reacţionăm la provocări", a avertizat Serghei Şoigu.

Câte un om moare la fiecare trei zile în închisorile din ţara noastră, reiese dintr-o medie a statisticilor oficiale oferite Gândul de Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Despre condiţiile precare din penitenciarele din România şi supraaglomerarea din închisori, în campania "Dizgraţiaţii".

Aproape 900 de oameni au murit în închisorile din România în ultimii 9 ani, ceea ce înseamnă că în medie câte un om a decedat la mai puţin de 3 zile, conform statisticilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Rata anuală a mortalităţii în închisori este însă de patru ori mai mică decât cea la nivelul întregii Românii. Cei mai mulţi oameni mor în închisoare din cauza bolilor – cele mai frecvente fiind bolile cardiovasculare, cancerul, bolile digestive, iar 13% dintre cei morţi s-au sinucis.

Sistemul penitenciar românesc, nereformat de peste 25 de ani, suferă de aceeaşi boală pe care alte 10 ţări din Europa o au: supraaglomerarea închisorilor, la care se adaugă condiţiile precare de detenţie. Penitenciarele româneşti erau la începutul anului 2017 supraîncărcate în proporţie de 98%, respectiv 144%, în funcţie de indicii folosiţi la calcul. Tendinţa naturală este însă de scădere a populaţiei din penitenciare, în ciuda prezentărilor alarmiste făcute de fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache, în sprijinul graţierii unor pedepse – astfel doar în ultimele 7 luni, numărul deţinuţilor a scăzut cu 1.000 de persoane.


Imaginea reală a unui SUBIECT TABU



În prezent, statul român plăteşte în fiecare lună, în medie, 4,88 milioane de euro pentru întreţinerea celor peste 27.000 de deţinuţi pe care îi are. România a fost condamnată la CEDO de 130 de ori din 2010 până în 2016, pentru condiţiile degradante şi inumane din închisori, plătind 3,5 milioane de euro condamnaţilor care au dat statul în judecată. Din 2012, România se află sub efectul unei condamnări semi-pilot privind condiţiile de detenţie, care obligă ţara noastră să îmbunătăţească condiţiile din sistemul penitenciar, fără însă a impune un termen de implementare. Statul român nu a făcut însă acest lucru până acum.

La 3 zile, un deţinut moare într-o închisoare din România, reiese dintr-o medie a statisticilor oficiale oferite Gândul de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), conform cărora 876 de persoane au murit din 2008 până la finalul anului 2016, la o medie anuală a numărului de deţinuţi de peste 29.000 de persoane, pentru perioada respectivă. Statistica nu include persoanele deţinute în aresturile unităţilor de Poliţie.

Vârful populaţiei de deţinuţi din România, în perioada 2008-2016, s-a înregistrat în 2013, când au existat în medie peste 33.000 de deţinuţi în penitenciare, iar cea mai mică populaţie a fost în 2008, cu puţin peste 26.000 de deţinuţi. Acum, la sfârşitul lunii ianuarie 2017, numărul deţinuţilor era de 27.308 persoane.

Situaţia înghesuielii din închisori rămâne principala problemă a sistemului penitenciar românesc, în ciuda faptului că numărul deţinuţilor din România scade constant, din 2004 în 2016 înregistrându-se o scădere cu 38% a numărului de persoane încarcerate, conform unui raport al Ministerului Justiţiei – de la 39.000 în 2004 la 28.000 în 2016. Doar din iulie 2016 până în ianuarie 2017, populaţia din penitenciare a scăzut cu 1.000 de persoane.

Rata anuală a mortalităţii din penitenciare este de aproximativ 0,3% din numărul deţinuţilor, ceea ce o situează mult sub rata anuală a mortalităţii populaţiei din România, care este în jur de 1,2%, cu o medie de aproximativ 250.000 de persoane decedate anual în România, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

„În anul 2016, efectivul mediu de deţinuţi aflaţi în penitenciare a fost de 27.984 media, dar rulajul a fost în jur de 40.700. La acest efectiv au decedat în penitenciar 98 de oameni. Statistic vorbind, reprezintă 3,5 la mia de deţinuţi. Este de 3 ori mai mic faţă de populaţia generală a României, statisticile sunt de la Institutul de Statistică, raportat la anul 2015. 11,7 decese la mia de locuitori sunt în România”, declara Marius Vulpe, directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, într-o conferinţă de presă de pe 20 ianuarie.

Cei mai mulţi deţinuţi din România mor din cauza bolilor, în principal fiind vorba despre boli cardio-vasculare, cancer şi boli ale aparatului digestiv, dar şi din cauza violenţelor sau a sinuciderilor, arată ANP.

În perioada 2008-2016 (finalul lunii iunie), statisticile ANP trimise Gândul arată că au existat 7 morţi prin agresiune şi 105 sinucideri sau ca urmare a autoagresiunilor, ceea ce înseamnă că sub 1% din deţinuţi au murit din cauza violenţelor şi aproximativ 13% prin sinucidere/autoagresiune.

Doar în anul 2016, în penitenciare au murit 98 de persoane, dintre care 31 din cauza cancerului, iar 11 s-au sinucis, conform directorului Marius Vulpe. Sinuciderile au crescut cu un singur caz faţă de anul 2015.

În 2015, 87% dintre cele 113 decese petrecute în închisorile din România au survenit ca urmare a bolilor, mai arată ANP pentru Gândul, 43 dintre acestea fiind puse pe seama bolilor cardio-vasculare şi 41 din cauza diverselor forme de cancer.

Numărul bolnavilor cronici din închisorile româneşti era în 2015 de peste 8.400, adică aproape 30% din totalul deţinuţilor, cifra fiind în creştere de la an la an (cu 12% faţă de 2014, cu 33% faţă de 2013), conform unui raport al Ministerului Justiţiei din 2016. În închisori se aflau şi aproximativ 2.600 de persoane cu afecţiuni psihice (218 dintre ei având boli psihice grave), precum şi peste 190 de persoane cu dizabilităţi.

Tot anul trecut, până la finalul lunii iunie, în cele 6 spitale penitenciar din România (Rahova, Jilava, Poarta Albă, Colibaşi, Dej şi Târgu Ocna) au avut loc 12.258 de internări ale deţinuţilor, iar 740 de internări ale deţinuţilor s-au făcut în spitalele publice. La o populaţie medie a închisorilor în 2015 de 28.334 persoane, acest lucru înseamnă o medie de peste două internări anuale pentru fiecare deţinut. ANP a mai arătat pentru Gândul că în 2015 au avut loc şi peste 800.000 de consultaţii medicale prestate în sistemul penitenciar, ceea ce înseamnă o medie anuală de 28 de consultaţii pentru fiecare deţinut.

TOP 10 PENITENCIARE DUPĂ NUMĂRUL DE DECESE:

PENITENCIAR NUMĂR DECESE 2008-IUNIE 2016

1. Iaşi 32
2. Craiova 30
3. Aiud 22
4. Arad 20
5. Giurgiu 18
6. Rahova (Bucureşti) 15
7. Poarta Albă 15
8. Colibaşi 13
9. Timişoara 13
10. Gherla 12

Supraaglomerarea. România şi-a depăşit cu aproape 50% capacitatea închisorilor

În România, gradul de ocupare a închisorilor se calculează după două metode diferite. Pe niciuna, situaţia nu iese bine, numărul deţinuţilor fiind fie la limita maximă, fie depăşind numărul locurilor din penitenciare. Astfel, standardele europene ale Consiliului Europei, prin Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) obligă la asigurarea unui minimum de 4 metri pătraţi de spaţiu pentru fiecare deţinut. Legislaţia românească a adoptat acest standard, însă doar pentru penitenciarele de maximă siguranţă şi deţinuţii cu regim închis sau pentru penitenciarele renovate sau nou construite (care încă nu există). Pentru deţinuţii cu regim deschis şi semideschis, se aplică un standard de minimum 6 metri cubi de aer. Astfel, la calculul combinat pe legea românească, gradul de ocupare al închisorilor iese mai mic decât cel obţinut prin calculul după standardele europene (CPT). Spre exemplu, în închisorile de maximă siguranţă sunt încarceraţi şi deţinuţi care au regim deschis sau semideschis şi care intră la calculul pe metri cubi, nu pe metri pătraţi.

Astfel, pe legea românească, care combină standardul european de 4 metri pătraţi cu cel de 6 metri cubi pentru deţinuţii în regim deschis şi semideschis, gradul de ocupare al penitenciarelor din România (inclusiv spitale) era la sfârşitul lunii ianuarie 2017 de 98%.

Aplicând doar standardul european de 4 metri pătraţi, gradul de ocupare al sistemului penitenciar românesc este mult mai mare, de 145% la finalul lunii ianuarie 2017, ceea ce înseamnă că penitenciarele şi-au depăşit capacitatea cu aproape 50%, conform datelor ANP.

Cu un număr total de 27.308 deţinuţi la 31 ianuarie 2017, sistemul penitenciar din România, cu tot cu spitale şi centre de educare şi de detenţie, are o capacitate de 27.744 de locuri (pe standardul de calcul românesc, care combină suprafaţa de 4 metri pătraţi cu volumul de aer de 6 metri cubi) sau de 18.970 de locuri (pe standardul european, de 4 metri pătraţi pentru fiecare deţinut).

România, locul doi în Europa la înghesuiala din închisori, după Liechtenstein şi cei 50 de puşcăriaşi ai săi

România nu este însă o excepţie în Europa, alte 10 ţări confruntându-se cu situaţii similare. Trebuie spus însă că România are cea mai mare supraaglomerare a penitenciarelor din Europa, după standardul european, conform celor mai recente date ale Eurostat, din 2014. Doar Liechtenstein depăşeşte procentual România la înghesuiala din închisori, cu un procent de supraaglomerare de 265%. În realitate însă, situaţia nu are aceste proporţii: micuţul stat de 25 de kilometri avea în 2014 doar 53 de deţinuţi, închişi însă pe o capacitate de doar 20 de locuri.

România este urmată în topul supraaglomerării de Ungaria (139%), Albania (124%), Grecia (119%), Franţa (115%), Slovenia (112%), Portugalia (111%), Serbia (110%), Italia (108%) şi Irlanda (101%), conform cifrelor din 2014 ale Eurostat.

Cele mai aglomerate închisori din România. Recordul, la Târgu Mureş: de peste două ori mai mulţi deţinuţi decât capacitatea închisorii

Dintre cele 16 penitenciare de maximă siguranţă din România, 12 şi-au depăşit capacitatea după standardul românesc, iar pe cel european 15 sunt supraaglomerate. Penitenciarul Giurgiu este singura închisoare de maximă siguranţă din România care nu este supraaglomerată pe ambele standarde, iar Penitenciarul Arad se mândreşte cu aceeaşi performanţă doar la secţia Centru, secţia exterioară fiind supraaglomerată. Cel mai aglomerat este Penitenciarul Galaţi cu o ocupare de 200% pe ambele standarde, urmat de închisorile din Miercurea Ciuc, Iaşi, Craiova şi Focşani.

Românii fără vize în Canada!
 

Acordul comercial UE-Canada (CETA) a fost aprobat de Parlamentul European/ Românii vor călători fără vize în Canada din decembrie 2017
de: Mircea Olteanu Mihai Draghici - Mediafax
Parlamentul European a ratificat miercuri Acordul Economic şi Comercial Complet (CETA) Uniunea Europeană - Canada, cu 408 de voturi pentru, 33 de abţineri şi 254 de voturi împotrivă, scrie presa internaţională. Canada intenţionează să elimine regimul de vize pentru cetăţenii români şi bulgari începând cu 1 decembrie 2017.

Deşi PE a votat în favoarea CETA, acordul va intra în vigoare doar provizoriu, cel mai probabil în martie sau aprilie, prin eliminarea tarifelor impuse produselor de import. Acordul are nevoie de aprobarea parlamentelor din cele 28 de state membre ale UE şi din regiunile autonome ale Belgiei.

Înţelegerile dintre UE şi Canada au fost finalizate în urmă cu mai bine de doi ani şi jumătate, dar acordul a fost semnat abia în octombrie 2016, în urma opoziţiei manifestate de regiunea Valonia din Belgia.

Olanda ar putea bloca aprobarea tratatului comercial în cazul în care cere convocarea unui referendum consultativ la nivel naţional, notează The Associated Press.

Poliţia a anunţat că aproximativ 700 de persoane au participat la un protest faţă de CETA organizat în apropierea clădirii Parlamentului European de la Starsbourg. Aceştia sunt de părere că tratatul va eroda standardele de mediu, în domeniul muncii şi proiecţiei consumatorilor.

"Multinaţionalele vor putea să atace guvernele în cadrul unui sistem de justiţie privatizată", a declarat europarlamentar Marine Le Pen, care şi-a anunţat opoziţia faţă de CETA.

Europarlamentarii de extremă stângă şi cei de extremă dreaptă, verzi, cât şi unii socialişti au votat împotriva acordului comercial.

CETA şi TPP au atras numeroase critici din partea sindicatelor şi a grupurilor protestatare care susţin că aceste acorduri vor da mai multă putere multinaţionalelor.


Aprobarea Tratatului CETA de către PE, un nou pas spre eliminarea vizelor în Canada pentru români

Aprobarea Acordului CETA de către Parlamentul European reprezintă un nou pas spre eliminarea vizelor de călătorie în Canada pentru cetăţenii români.

Parlamentul European a aprobat miercuri Acordul Economic şi Comercial Complet (CETA) între Uniunea Europeană şi Canada.

Pentru a intra în vigoare, Acordul de parteneriat UE-Canada va trebui aprobat de zeci de camere parlamentare regionale, naţionale şi federale.

În contextul semnării Tratatului CETA, România a negociat un acord bilateral cu Canada care va permite eliminarea vizelor de călătorie pentru cetăţenii români.

Canada intenţionează să elimine regimul de vize pentru cetăţenii români şi bulgari începând cu 1 decembrie 2017, declara în noiembrie 2016 ministrul canadian al Imigraţiei, John McCallum.

Euronews :
 

În timp ce Turcia se îndreaptă spre prima scădere economică din 2009 încoace, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a ameninţat că va lăsa 3 milioane de refugiaţi să intre în Europa în vremuri în care în UE creşte anxietatea politică din cauza avansului populismului de dreapta în Austria, Germania şi Franţa. Acesta este cel mai recent episod dintr-un război al cuvintelor între Ankara şi Bruxelles care expune lipsa de consens în UE în ceea ce priveşte rezolvarea crizei refugiaţilor şi deriva Turciei spre un stat închis şi autoritar.

Spre sfidarea UE, Erdogan a sugerat că ţara sa ar putea extinde starea de urgenţă instituită după lovitura de stat eşuată din iulie şi care permite partidului de guvernământ să înlăture din sistem, prin mii de arestări, opoziţia. Erdogan a mai ameninţat că va da curs dorinţei poporului de a fi reintrodusă pedeapsa cu moartea, pas despre care UE a spus că va pune capăt imediat încercărilor Turciei de a se alătura Uniunii.

Atacurile Ankarei vin după ce Parlamentul European a votat să sprijine îngheţarea discuţiilor de aderare cu Turcia ca semn de protest la răspunsul „represiv“ şi „disproporţionat“ al Ankarei la lovitura de stat eşuată, după cum scrie Financial Times. Sub imperiul stării de urgenţă, în Turcia au fost înlăturaţi din posturi circa 75.000 de funcţionari ai statului şi membri ai forţelor de securitate, iar peste 37.000 de persoane au fost arestate.

De asemenea, au fost desfiinţate sute de asociaţii şi instituţii media. UE şi Turcia au negociat în martie un plan care a oprit fluxul de imigranţi în special dinspre Siria spre Europa. Turcia a primit în schimb ajutor economic şi promisiunea călătoriilor fără vize în spaţiul Schengen pentru cetăţenii turci. Această promisiune nu a fost încă îndeplinită în condiţiile în care relaţiile dintre cele două părţi s-au deteriorat după lovitura de stat eşuată. Oficialii turci spun că Europa a trădat Turcia pentru că nu a sprijinit administraţia lui Erdogan în timpul încercării de răsturnare a puterii.

Cancelarul german Angela Merkel a reacţionat la comentariile lui Erdogan şi la decizia Parlamentului European avertizând că nu are niciun „plan B“ pentru cazul în care înţelegerea cu Ankara cade şi a spus că UE şi Turcia trebuie să-şi onoreze angajamentele reciproce, notează Euronews.

„Nu am niciun plan B.


.. este dificil, dar lucrez din greu să mă asigur că acest plan este implementat. De asemenea, lucrez din greu să mă asigur că ajungem la acorduri similare cu alte state“, a afirmat Merkel. Berlinul apreciază ca oprirea discuţiilor de aderare dintre UE şi Turcia nu ajută la întărirea democraţiei şi nici la îmbunătăţirea respectării drepturilor omului în Turcia.
Într-un interviu pentru Euronews, preşedintele Comisiei Europene a avertizat că Europa nu ar trebui să ţină Turciei lecţii despre imigranţi. Într-un alt interviu, pentru ziarul belgian La Libre, el i-a avertizat pe liderii turci că trebuie să se decidă dacă vor cu adevărat ca Turcia să se alăture Uniunii. „Am remarcat că Erdogan şi guvernul său sunt în curs să «preînvinovăţească» Europa pentru eşecul negocierilor de aderare“, a spus Juncker.

Comisarul european pentru migraţie, grecul Dimitris Avramopoulos, a subliniat importanţa protejării „cu orice cost“ a acordului dintre Ankara şi UE. O poziţie similară o are şi preşedintele Greciei Prokopis Pavlopoulos, care a spus că „toţi trebuie să-şi respecte promisiunile“ şi că afirmaţiile lui Erdogan nu fac niciun bine Turciei.

Conflictul dintre Ankara şi Bruxelles nelinişteşte Atena în condiţiile în care tensiunile sunt deja mari în centrele de primire a refugiaţilor de pe insulele din Marea Egee. Un nou val de refugiaţi ar provoca haos. Atena ia în considerare să trimită o parte din refugiaţi în Turcia.

Austria, unde peste câteva zile se vor ţine alegeri prezindenţiale în care favorit, după cum arat sondajele de popularitate, este Norbert Hofer, un politician de extremă dreapta, este singura ţară din UE care a cerut întreruperea discuţiilor cu Turcia.

În urma epurărilor politice pe care regimul Erdogan le face în Turcia, oficialii de la Bruxelles reexaminează alocarea unui ajutor financiar de 600 de milioane de euro pentru Ankara. Banii au fost deja relocaţi de la proiecte de infrastructură la proiecte de reformă în sistemul judiciar şi iniţiative pentru protejarea drepturilor omului, însă oficialii spun că Turcia se poate aştepta „la un dialog destul de dur“ în reevaluarea schemei de ajutor.

Turcia are în faţă perspectiva „unei tendinţe descendente“ pentru finanţare, spune un oficial european. „În 2017 avem o evaluare generală a performanţei pentru acest ajutor de preaderare şi 10% din bani, adică peste un miliard de euro, pot fi întorşi dacă gasim că această ţară nu a evoluat cum trebuie. Aceasta este desigur, ceva ce Turcia ar trebui să ia foarte, foarte în serios“, a explicat oficialul.

Trebuie remarcat că intensificarea războiului declaraţiilor dintre UE şi Turcia vine când economia turcească, până nu demult una dintre cele mai dinamice din lume, dă semne de slabiciune severă. Economia se îndreaptă spre prima scădere din ultimii şapte ani, notează Deutcshe Welle. Lovitura de stat din iulie a erodat cererea internă, iar criza diplomatică cu Rusia a dus la reducerea veniturilor din turism.

Erdogan s-a asigurat între timp să înfăţişeze pentru publicul de acasă o Turcie sub asediul forţelor şi grupurilor de interese din exterior.

Administraţia Donald Trump a prezentat o serie de reglementări în sensul accelerării deportărilor imigranţilor aflaţi ilegal în Statele Unite, în total riscând să fie vizate 11 milioane de persoane, relatează BBC News online.

Imigranţii fără documente care au comis infracţiuni vor fi vizaţi primii, la fel ca cei consideraţi riscuri pentru siguranţa SUA şi cei care au abuzat de sistemul de asistenţă socială.

În total, noile măsuri ar putea afecta 11 milioane de străini aflaţi pe teritoriul Statelor Unite.

Planul menţine măsurile de protecţie pentru imigranţii care au ajuns ilegal în Statele Unite când erau copii.

Departamentul pentru Securitate Internă intenţionează să angajeze încă 10.000 de agenţi pentru a putea implementa noile măsuri. "Toate persoanele care încalcă legislaţia privind imigraţia riscă să fie vizate de proceduri ale autorităţilor care includ deportarea din Statele Unite", a transmis instituţia marţi.

Priorităţile includ:

- extinderea acţiunilor pentru deportarea imigranţilor inculpaţi pentru infracţiuni, care prezintă risc public sau au abuzat de sistemul de asistenţă socială, permiţându-se arestarea lor unde sunt găsiţi;

- oprirea politicii de eliberare a persoanelor prinse traversând ilegal frontiera; de acum înainte vor fi plasate în centre speciale până la soluţionarea cazurilor;

- elaborarea planurilor de extindere a zidului de la frontiera Statelor Unite cu Mexicul.

"Intensificarea imigraţiei ilegale de-a lungul frontierei sudice a generat presiuni asupra agenţiilor federale, consumând resurse şi generând vulnerabilităţi de securitate în SUA", argumentează Departamentul pentru Securitate Internă.

Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European, a avertizat marţi Administraţia Donald Trump să nu îl desemneze pe euroscepticul Ted Malloch ambasador la Bruxelles, semnalând că individul este persona non grata şi că UE nu acceptă ordine din partea nimănui, relatează ziarul La Repubblica.

"Suntem disponibili să ascultăm sfaturi şi critici, dar nu ne vom supune nimănui, nu acceptăm ordine din partea nimănui, nu suntem disponibili să ascultăm insulte din partea unor persoane care probabil nu cunosc Uniunea Europeană şi pe care Parlamentul European de-a declarat indezirabile", a declarat Antonio Tajani cu ocazia unui seminar organizat de agenţia ANSA.

Antonio Tajani a răspuns astfel unei întrebări despre posibila numire a lui Ted Malloch în funcţia de ambasador american la Bruxelles.

"Statele Unite rămân principalul interlocutor al Europei la nivel global şi suntem prietenii Statelor Unite dincolo de un preşedinte ori altul, dar nu ne vom supune nimănui şi nu vom accepta ordine din partea nimănui", a adăugat Antonio Tajani.

Ted Malloch, în vârstă de 64 de ani, profesor la Universitatea britanică Reading, a făcut declaraţii ofensatoare şi confuze despre Uniunea Europeană. "Am avut o carieră în diplomaţie prin care am contribuit la destrămarea Uniunii Sovietice. Acum poate că există o altă uniune care are nevoie de un mic impuls", a spus Malloch într-un interviu acordat BBC. În plus, omul de afaceri eurosceptic a părut să nu ştie cine este Jean-Claude Juncker, actualul preşedinte al Comisiei Europene. "A fost bun ca primar al unui oraş din Luxemburg", a spus Malloch referindu-se la Juncker, care a deţinut funcţia de prim-ministru al Luxemburgului în intervalul 1995-2013.


La rândul său, Manfred Weber, liderul Grupului Partidului Popular European din Parlamentul European, a atras atenţia că "un ambasador american care pune sub semnul întrebării moneda euro şi doreşte sfârşitul Europei nu trebuie acreditat".

"Ted Malloch nu este o persoană dezirabilă", a spus şi Gianni Pittella, liderul Grupului Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European.

M-a uns la inima. :21:

Peste un sfert dintre yemeniți, respectiv șapte milioane de persoane, sunt mai mult ca oricând în pragul foametei, a declarat marți Jamie McGoldrick, coordonatorul umanitar al ONU în Yemen, țară răvășită de război de aproape doi ani, relatează AFP.


Jamie McGoldrick s-a declarat ''profund preocupat de escaladarea conflictului pe coasta de vest a Yemenului'', unde au loc lupte între forțele guvernamentale și rebelii șiiți houthi, în apropiere de Marea Roșie.

Această intensificare ''agravează o situație umanitară deja teribilă'' în această țară săracă din Peninsula Arabică, a afirmat McGoldrick într-un comunicat. El a subliniat că luptele de pe coasta de vest împiedică intrarea de produse de primă necesitate prin portul Hodeida.

Potrivit declarațiilor oficialului ONU, ''17 milioane de persoane nu sunt în prezent în măsură să se hrănească în mod corect'', femeile și copii fiind cei mai afectați.

''Șapte milioane de yemeniți nu știu de unde le vine următoarea masă și sunt mai mult ca niciodată aproape de foamete'', a spus coordonatorul ONU.

Conflictul s-a agravat în martie 2015, când coaliția arabă aflată sub comanda Arabiei Saudite a intervenit în sprijinul președintelui Abd Rabbo Mansour Hadi, pentru a contracara înaintarea rebelilor houthi, aliați ai fostului președinte Ali Abdallah Saleh, care au preluat controlul unor vaste regiuni, inclusiv capitala Sanaa.

ONU nu încetează să ceară un armistițiu pentru a permite distribuirea de ajutoare umanitare, dar medierile sub egida sa și șapte armistiții au eșuat până în prezent.