Veșnica lui pomenite din neam în neam ! +
 

Născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, Regele Mihai a urcat pentru prima oară pe tron la vârsta de 5 ani, în anul 1927. Corespondentul Revistei Time, a scris la acea vreme despre momentul în care guvernanta i s-a adresat micului Mihai pentru prima oară cu Maiestate: „Când guvernanta englezoaică a micului Mihai a alergat să-l trezească şi să-i dea vestea că regele (n.r. Ferdinand I) a murit şi i s-a adresat cu ‘Maiestatea Voastră’, ochii lui mari şi serioşi s-au umplut de o uimire vagă. Trei zile mai târziu, Mihai încerca încă să-şi dea seama ce înseamnă noul titlu. ‘Mi s-a schimbat numele? De ce îmi spuneţi Maiestate?’ Zâmbind, guvernanta i-a explicat încă o dată natura celor întâmplate. Mihai era încă neîncrezător. ‘Mă vor lăsa să mă joc ca şi până acum, nu-i aşa?’, se spune că ar fi zis el”.
Micuțului Mihai i s-a făcut teamă înainte să urce cele 15 trepte către Tribuna Regală. „Principesa Elena, care are unele probleme de vedere, şi-a condus fiul cu grijă până la baza Tribunei Regale. Înainte să urce cele 15 trepte spre putere, pe care trebuia să le străbată de unul singur, Mihai a ezitat şi a părut pe punctul de a izbucni în lacrimi. ‘Aminteşte-ţi că eşti rege şi fiu de rege’, i-a spus fermă principesa Elena. Şi, după ce i-au fost amintite astfel îndatoririle, Mihai I a urcat la Tribună”, relata atunci revista Time.
„Când ne-am urcat în tren, asta era ultima imagine care mi s-a întipărit în minte: unul dintre ofiţeri, nu mai ţin minte ce grad avea, a întors puţin capul către mine. Am văzut că îi curgeau lacrimile pe faţă. S-a închis uşa, obloanele vagonului au fost coborâte”
A domnit până în 1930, când a fost detronat de tatăl său, Carol, întors pe neaștepatate din străinătate. Nu după multă vreme de la pierderea tronului, Mihai avea să piardă și prezența mamei, forțată să plece, la presiunile lui Carol al II-lea, la Florența, unde a rămas până în anul 1940. În 1940, Mihai a urcat, la 18 ani, în vremuri tulburi pentru România din nou, pe tronul. 7 ani mai târziu, pe 20 decembrie 1947, Regele Mihai I era forțat să renunțe la tron și la țară.
Propaganda devenită apoi istorie oficială a prezentat abdicarea forțată a regelui drept un act voluntar, o dezertare. Emil Hurezeanu, explica însă, în urmă cu câțiva ani, pentru Digi24, cum au stat lucrurile. „Comuniștii aveau un scenariu, abdicarea nu este un act de voință unilaterală a regelui, a fost un act forțat, au fost amenințări. Practic, regele a semnat abdicarea cu pistolul la tâmplă”, spunea ambasadorul României la Berlin.
Regele Mihai I a plecat în exil doar câteva zile mai târziu, pe 3 ianuarie 1947 cu un tren format din nouă vagoane. În gara Regală din Sinaia erau un covor roșu și un șir de ofițeri întorși cu spatele. O scenă umilitoare din care Regele și-a extras și o altfel de amintire: „Când ne-am urcat în tren, asta era ultima imagine care mi s-a întipărit în minte: unul dintre ofiţeri, nu mai ţin minte ce grad avea, a întors puţin capul către mine. Am văzut că îi curgeau lacrimile pe faţă. S-a închis uşa, obloanele vagonului au fost coborâte”, povestea Regele Mihai într-un interviu din zilele noastre.
„Cum nu ieşisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverenţă, am luat poziţie de drepţi şi l-am salutat lovind călcâiele ca un soldat! M-am simţit atât de umilită de mine însămi, încât am ieşit imediat”, povestea Regina Ana într-un interviu
În noiembrie 1947, în timp ce se afla în exil, Mihai I a cunoscut-o pe Ana de Bourbon-Parma la Londra, la o recepţie organizată după nunta Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu locotenentul Philip Mountbatten. „Cum nu ieşisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverenţă, am luat poziţie de drepţi şi l-am salutat lovind călcâiele ca un soldat! M-am simţit atât de umilită de mine însămi, încât am ieşit imediat”, povestea Regina Ana într-un interviu. S-au căsătorit în 1948 și au avut împreună cinci fete, Principesa Margareta, pincipesa Elena, principesa Irina, principesa Sofia și principesa Maria. În perioada din anii ’50 în care au locuit în Marea Britanie, regele Mihai și regina Ana au înființat o fermă de păsări, dar și un atelier de tâmplărie pentru a-și câștiga traiul. Iar fostul suveran a fost, în pe rând, în perioada exilului, pilot, antreprenor broker.
„Sunt sigur și știu că România va reînvia și va renaște. Cu toate că am fost departe de voi mai bine de 45 de ani, nu v-am uitat niciodată și vă iubesc din toată inima! ”
După Revoluție, fostul suveran a vrut să vină în țară, însă autoritățile de atunci au respins categoric ideea. Pe 25 decembrie 1990, în timpul regimului Iliescu, a primit însă o viză de 24 de ore pentru a se putea duce la Curtea de Argeș și a se reculege le mormintele înaintaților săi. A fost însă întors din drum pe autostrada București-Piteși și escortat sub pază la aeroport.
Avea să fie primit în țară în 1992 când aproape un milion de oameni s-au adunat în fața Hotelului Continental din București pentru a-i spune „Bine ați venit!”. „Am ajuns aici la București, de la Putna, după 45 de ani de pribegie. Sunt atât de bucuros că această vizită aici a coincis cu sărbătorile Paștelui. Paștele, prin Învierea Mântuitorului nostru, sunt convins că va fi și reînvierea țării românești. Sunt sigur și știu că România va reînvia și va renaște. Cu toate că am fost departe de voi mai bine de 45 de ani, nu v-am uitat niciodată și vă iubesc din toată inima! Cu toate că mâine trebuie să plec, aceasta nu înseamnă o despărțire, vom rămâne împreună sufletește. Este mai degrabă La revedere și, cu voia Domnului, Pe curând, din nou”, le-a spus Regele Mihai românilor. Abia cinci ani mai târziu, în anul 1997, în timpul regimului Constantinescu, regele a primit un nou pașaport românesc pe care scria „Mihai I – cetăţean român”.
În anul 2011, Regele Mihai I a fost invitat alături de alți monarhi europeni la Londra, la nunta prințului William cu Kate Middleton. Atunci, Sir Gavyn Arthur, al 675-lea Lord Primar al Londrei a organizat în onoarea fostului suveran o cină oficială și a ținut un discurs. „Viața Majestății voastre coincide, în mare parte, cu istoria secolului XX și cu o bună parte din istoria secolului XXI. Viața Majestății Voastre ar fi incredibilă, dacă nu ar fi întru totul adevărată. Majestatea Voastră s-a ridicat mai presus de vâltoarea vremurilor cu o reputație nepătată”, a spus Sir Gavyn Arthur.
Regele Mihai I a României a murit și odată cu el s-a dus o lume. Însă povestea ei a rămas.

Am aflat cu tristeţe despre trecerea din această viaţă a Majestăţii Sale Regele Mihai I al României, veste care a îndoliat şi îndurerat pe toţi românii din ţară şi străinătate.
Personalitate remarcabilă în plan naţional şi internaţional, Regele Mihai I al României rămâne în istorie ca simbol al unităţii şi demnităţii poporului român de pretutindeni şi exemplu de curaj, înțelepciune şi devotament în slujirea patriei şi a neamului românesc în vremurile dificile din timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi în perioada de început a regimului comunist din România.
De-a lungul întregii sale vieți în care a reprezentat cu demnitate poporul român, Majestatea Sa a fost un susţinător permanent al Bisericii Ortodoxe Române, participând adesea la slujbele din Catedrala Patriarhală, precum şi la sfinţirea Catedralei mitropolitane din Timişoara, în anul 1946, împreună cu Patriarhul Nicodim.
În aceste momente de întristare, în numele Sfântului Sinod, al clerului şi credincioşilor Bisericii Ortodoxe Române, adresăm sincere condoleanţe Casei Regale a României şi ne rugăm Mântuitorului nostru Iisus Hristos să aşeze sufletul Majestăţii Sale Regele Mihai I al României în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi şi să dăruiască alinare sufletească tuturor celor îndureraţi de trecerea sa din această viaţă.
În toate bisericile din Patriarhia Română se vor înălța rugăciuni pentru odihna sufletului Regelui Mihai.
Veșnica lui pomenire din neam în neam!
Cu părintești condoleanțe și binecuvântare pentru membrii Casei Regale şi pentru toţi cei îndoliaţi,
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai a ajuns, miercuri seară, la Palatul Regal din Capitală, fiind întâmpinat şi aplaudat de sute de oameni, acolo unde va rămâne până sâmbătă, când va avea loc înmormântarea, la Curtea de Argeş.
Sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai a trecut şi pe sub Arcul de Triumf. Sute de oameni au aprins candele pe care le-au aşezat pe marginea drumului pe unde a trecut cortegiul şi au aplaudat.
Toţi cei care vor dori să depună flori şi să se închine la catafalcul Majestăţii Sale Defuncte vor putea veni la Sala Tronului de la Palatul Regal şi joi, între ora 08.00 şi ora 22.00, dar şi vineri, 15 decembrie 2017, între ora 08.00 şi ora 22.00, potrivit programului.
Cei prezenţi la Palatul Regal pentru a aduce un ultim omagiu Regelui Mihai I sunt rugaţi să fie îmbrăcaţi în ţinută corescunzătoare (culori închise), să nu poarte sacoşe, genţi ori bagaje voluminoase de niciun fel, să nu vină însoţiţi de copii sub 7 ani, nici cu cărucioare de copii, să nu folosească aparate de fotografiat, telefoane mobile ori alte instrumente electronice, fotografierea şi filmarea fiind interzise, să aibă la ei un document de identitate, să nu aducă volume, scrisori, ilustrate, timbre, documente sau fotografii.
Nimeni nu va putea depune florile personal, la catafalc. Florile vor fi aşezate în grădina din faţa Palatului Regal sau pe trotuarul din faţa grilajului Palatului. În incinta Palatului Regal, fumatul şi vorbitul la telefonul mobil sunt strict interzise, potrivit Casei Regale.
Sâmbătă, 16 decembrie, la ora 10.25, un scurt serviciu religios va fi oficiat în Sala Tronului de la Palatul Regal. Presa nu va avea acces în Sala Tronului pe durata ceremoniei.
La înmormântare vor participa peste 100 de personalităţi. Printre acestea se află şi Prinţul Charles, dar şi un reprezentant al Casei Regale din Spania. În ciuda neînţelegerilor din ultimele luni, Casa Regală a acceptat ca fostul principe Nicolae să fie prezent la funeralii, împreună cu logodnica sa.
Guvernul a suplimentat, cu 43.000 de lei, bugetul MAE pentru funeraliile organizate în memoria Regelui Mihai, Banii sunt alocaţi doar pentru deschiderea salonului oficial de la Aeroportul Otopeni, pentru şefii de stat şi de Guvern, precum şi reprezentanţii unor familii regale, care vor veni la funeralii, potrivit unor surse politice.

No aşa frate Cristian! :)

Observația și propunerea ta , de a se deschide un thread separat cu acest trist eveniment , mi s-au părut de bun simț și mi-am îndreptat cât de cât greșeala.
Doamne ajută!

În cadrul ceremoniilor religioase oficiate cu prilejul înmormântării Regelui Mihai I al României vor exista trei momente în care vor fi trase clopotele catedralelor, mănăstirilor şi bisericilor din întreaga ţară, după cum urmează:Miercuri, 13 decembrie 2017, ora 11:00, la sosirea sicriului cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai I pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă;Sâmbătă, 16 decembrie 2017, ora 12:30, la începutul slujbei de prohodire (înmormântare) din interiorul Catedralei Patriarhale;Sâmbătă, 16 decembrie 2017, ora 18:30, la începutul ceremoniei religioase de îngropare în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală din Curtea de Argeş.
Întrucât spaţiul Catedralei Patriarhale din București este insuficient de încăpător pentru toţi invitaţii, Casa Regală a solicitat Patriarhiei Române ca în interiorul Catedralei şi în spaţiile din imediata ei proximitate să aibă acces doar Familia Regală şi un număr restrâns de invitaţi, în timpul slujbei de prohodire (înmormântare), sâmbătă, 16 decembrie 2017, orele 12:30 – 14:00.

Sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai a ajuns miercuri seara, în jurul orei 20,20, la Palatul Regal din Bucureşti, unde, până sâmbătă, cei care l-au admirat pe fostul suveran îi pot aduce un ultim omagiu.
Cortegiul funerar a fost întâmpinat de sute de oameni, cu aplauze. S-a scandat minute în şir "Regele Mihai" şi "Monarhia salvează România".
Sutele de persoane aflate în faţa Palatului Regal pentru a-l întâmpina pe fostul suveran au adus portrete ale acestuia, flori şi steaguri cu însemnele regale ale României.
Calea Victoriei este străjuită de steaguri ale României cu bandă neagră de doliu.

Casa Regală a României prezintă lista participanţilor la funeraliile Regelui Mihai, precizând că vor fi reprezentate Familiile Regale din Marea Britanie, Suedia, Spania, Belgia, Iordania, Luxemburg, Liechtenstein, Bahrein, Bulgaria, Grecia, Serbia, Albania, Franţa, Prusia, Italia şi Portugalia.
De asemenea, potrivit Casei Regale, vor fi reprezentate Familiile Imperiale din Rusia, Austria şi Germania, Familia Mare Ducală de Baden, Familia Regală de Wurttemberg şi Familia Princiară de Ligne.
Regele Simeon al II-lea al Bulgariei şi Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei au ajuns, joi, la Bucureşti, pentru funeraliile regelui Mihai I, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.
Simeon al II-lea al Bulgariei de Casa de Saxa-Coburg şi Gotha a fost între 1943-1946 rege al Bulgariei, iar între 2001-2005 prim-ministru al Bulgariei.
Casa Regală a României a precizat că la funeraliile Regelui Mihai vor fi reprezentate Familiile Regale din Marea Britanie, Suedia, Spania, Belgia, Iordania, Luxemburg, Liechtenstein, Bahrein, Bulgaria, Grecia, Serbia, Albania, Franţa, Prusia, Italia şi Portugalia. De asemenea, potrivit Casei Regale, vor fi reprezentate Familiile Imperiale din Rusia, Austria şi Germania, Familia Mare Ducală de Baden, Familia Regală de Wurttemberg şi Familia Princiară de Ligne.
Surse oficiale au declarat, pentru MEDIAFAX, că ceilalţi participanţi la funeralii vor ajunge în România vineri.
Vor fi prezenţi:
Majestatea Sa Regele Carl XIV Gustaf al Suediei
Majestatea Sa Regina Silvia a Suediei
Alteţa Sa Regală Marele Duce de Luxemburg
Majestatea Sa Regele Juan Carlos I al Spaniei
Majestatea Sa Regina Sofia a Spaniei
Alteţa Sa Regală Principele de Wales
Majestatea Sa Regele Simeon al II-lea al bulgarilor
Majestatea Sa Regina Anne-Marie a elenilor
Alteţa Sa Regală Principesa Muna a Iordaniei
Alteţa Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei
Alteţa Sa Regală Principele Lorenz al Belgiei
Alteţa Sa Regală Principele Moştenitor Alexandru II al Serbiei
Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Ecaterina a Serbiei
Alteţa Sa Regală Ducele de Braganza
Alteţa Sa Imperială şi Regală Principele Georg al Prusiei
Alteţa Sa Imperială şi RegalăArhiducele Karl al Austriei
Alteţa Sa Imperială şi Regală Marea Ducesă Maria a Rusiei
Alteţa Sa Regală Principele Moştenitor Leka II al albanezilor
Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Elia a albanezilor
Excelenţa Sa Şeicul Rashid bin Khalifa al Khalifa al Bahrein
Alteţa Sa Regală Principesa Rym a Iordaniei
Alteţa Sa Regală Marele Duce de Baden
Alteţa Sa Imperială şi Regală Marea Ducesă de Baden
Alteţa Sa Regală Principesa Irina a Greciei
Alteţa Sa Regală Ducele de Vendome
Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducele Dominic al Austriei
Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducesa Emmanuella a Austriei
Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei
Baronul Hanns von Holzhausen
Baroana Alexandra von Holzhausen, doamna FerchAlteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducele Georg al Austriei
Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducele Martin al Austriei
Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducesa Katharina a Austriei
Alteţa Sa Regală Principele Emmanuel Philibert de Savoia
Alteţa Sa Regală Principele Nikolaos al Greciei
Alteţa Sa Regală Principele Eberhard de Wurttemberg
ASR Principesa Chantal a Franţei
Baronul Francois Xavier de Sambucy de Sorgue
Alteţa Sa Principesa Anne de Ligne
Cavalerul Charles de Fabribeckers
Principesa Tatiana Radzivill, doamna Fruchaud
Dr.
John Fruchaud, transmite Casa Regală a României.
Trupul neînsufleţit al Regelui Mihai este depus la Palatul Regal din Bucureşti, sâmbătă fiind programată înmormântarea, la Curtea de Argeş.

Stelian Tanase - Regele Mihai ar fi unit Romania: https://www.youtube.com/watch?v=zXhnfKTL-MY

Regele Mihai, nimic fără Dumnezeu: https://www.youtube.com/watch?v=hN2qXV6QDQA

Realitatea Spirituală - Regele Mihai, unsul Domnului: https://www.youtube.com/watch?v=wbEzUWBoLNg

O spirală care întinde din faţa Palatului Regal din Bucureşti până în dreptul Sălii Palatului a fost formată, joi după-amiază, de oamenii dornici să-şi ia rămas-bun de la ultimul rege al României. Unii dintre ei aşteaptă de mai bine de şase ore să ajungă la catafalcul Regelui.
Mai multe persoane publice au mers, joi, la Palatul Regal pentru a-şi aduce omagiile Regelui Mihai. Între aceştia se numără şi fostul principe Nicolae care a stat de vorba cu oamenii din mulţime. Nicolae a refuzat să facă declaraţii presei.
„Sunt alături de ţară şi popor, cum a fost bunicul meu întotdeauna”, i-a spus Nicolae unui bărbat. Oamenii care aşteptau la rând pentru a ajunge la catafalcul Regelui i-au transmis mai multe mesaje de susţinere lui Nicolae, unii povestindu-i cum l-au cunoscut pe Regele Mihai.
Oameni simpli au ales să străbată chiar şi câteva sute de kilometri pentru a-şi lua rămas-bun de la Regele Mihai. Ei au venit din Botoşani, Timişoara sau Alba Iulia. Sunt persoane care mai cred încă în Monarhie sau care, pur şi simplu, l-au avut drept reper de conduită şi demnitate pe Regel Mihai.
Mai mulţi voluntari de la Crucea Roşie împart ceai persoanelor care stau la coadă.
Toţi cei care vor să depună flori şi să se închine la catafalcul Majestăţii Sale Defuncte vor putea veni la Sala Tronului de la Palatul Regal joi, până la ora 22.00, dar şi vineri, 15 decembrie 2017, între ora 08.00 şi ora 22.00, potrivit programului.

Prinţul Charles de Wales a oferit câteva mărturii despre Regele Mihai al României pentru TVR în anul 2006. În documentarul intitulat „Regele Mihai – a 85-a aniversare”, prinţul Charles spunea că a admirat „întotdeauna calităţile lui de om de stat, răbdarea şi înţelegerea lui faţă de alţi oameni” şi l-a numit „un om remarcabil care îşi păstrează calmul în orice situaţie”.
Printre calităţile Majestăţii Sale, Prinţul Charles puncta atunci „rezistenţa şi tăria” de care a dat dovadă Regele pe parcursul vieţii sale.
„Mi se pare că a fost un moment îngrozitor, traumatizant când a fost silit să părăsească ţara atât de tânăr într-un context extrem de dificil; apoi a trebuit să trăiască în străinătate tot restul vieţii”, spunea Prinţul de Wales.
Despre faptul că Regele Mihai a trebuit să stea departe de România o perioadă îndelungată, Prinţul Charles a spus că îşi poate imagina „cât a suferit fiind despărţit de ţara lui iubită” şi de oamenii pe care i-a iubit cu adevărat.
Majestatea Sa Regele Mihai I al României a trecut la cele veșnice marți, 5 Decembrie 2017 la ora 13:00.
Mihai I a fost regele României în perioadele 20 iulie 1927 – 8 iunie 1930, și 6 septembrie 1940 – 30 decembrie 1947. La sfârșitul anului 1947, regele a fost constrâns de comuniști să semneze decretul de abdicare, în aceeași zi fiind proclamată republica populară.
În ianuarie 1948 a plecat în exil, unde a încercat să pledeze cauza țării sale, însă fără rezultat. S-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma și s-au stabilit în Versoix, Elveția. În familia regală s-au născut cinci fiice: principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria.
Sub președinția lui Emil Constantinescu, în 1997, regele a reprimit cetățenia română și i-au fost retrocedate o parte din proprietăți. În martie 2016 a fost anunțată îmbolnăvirea lui de cancer și retragerea din viața publică.

Obligat de dictatura comunistă să părăsească tronul la 30 decembrie 1947, Regele Mihai I al României s-a întors în țara sa prima dată după căderea regimului totalitar de sărbătoarea Sfintelor Paști a anului 1992. Atunci, în București, s-a adresat poporului cu salutul „Hristos a înviat!” și i-au răspuns peste un milion de oameni: „Adevărat a înviat!” S-a întors definitiv în pământul patriei sale acum, când sufletul i s-a înălțat la cer, la 5 decembrie 2017, iar trupul i se va odihni în necropola regală de la Curtea de Argeș. După o viață nu totdeauna fericită, dar trăită mereu cu demnitate și moralitate, fostul Rege al României se odihnește de nedreptățile istoriei.
Istoricul Tudor Vișan-Miu, președintele organizației de tineret a Asociației Naționale pentru Restaurarea Monarhiei, autorul cărții „La școală cu Regele Mihai. Istoria Clasei Palatine”, ne este ghid în sublinierea momentelor importante din biografia fostului suveran.
Cele două momente importante din viața țării noastre și a Regelui Mihai, actul de la 23 august 1944 și cel de la 30 decembrie 1947, sunt printre cele mai greu de înțeles prin efectele lor pe termen lung. Ce putea face în acele momente de cumpănă Regele? A fost nedreptățit de conjuncturile nefavorabile ale istoriei? Istoricul Tudor Vișan-Miu răspunde: „A avut de trecut prin mari greutăți, a avut mari neîmpliniri, dar până la urmă dacă privim linia pe care o avea de urmat, aceea de a continua legământul început de bunicul său Ferdinand, de a servi România, nu mai simți că a fost nedreptățit. Ce misiune mai nobilă decât să păstrezi România Mare? Asta a încercat să facă și în vremea celui de-al Doilea Război Mondial, dar nu a putut. Oricât am fi încercat, nu puteam păstra teritoriile pe care sovieticii le doreau, dar am reușit să recuperăm restul Ardealului și asta a fost imediat după actul de la 23 august 1944”.
Reperele celor două domnii
Regele Mihai a domnit în două rânduri. Prima dată fost succesorul bunicului său, Regele Ferdinand I, care a murit la Sinaia în data de 20 iulie 1927, și, întrucât nu avea nici 6 ani la acel moment, a fost instituită Regenţa numită în 1926, în baza art. 83 al Constituţiei din 1923. Regenţa i-a reunit pe Patriarhul Miron Cristea, principele Nicolae şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Gheorghe Buzdugan. A fost detronat la 8 iunie 1930 de către tatăl său, Regele Carol al II-lea, devenind Principe Moştenitor şi primind titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. La 6 septembrie 1930, Regele Mihai şi-a început a doua domnie prin depunerea jurământului, cu mâna pe Biblie, în faţa Patriarhului Nicodim Munteanu. Din 14 septembrie 1940, Regele Mihai a avut-o alături pe Regina-Mamă Elena, care i-a fost un important sfetnic şi sprijin moral. La 14 septembrie 1940, Regele Mihai a semnat Decretul Regal, prezentat de către Antonescu, prin care statul român a fost proclamat stat național-legionar. În timpul rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941, aflat la Sinaia, Regele a încercat, la insistenţa maiorului Mircea Tomescu, aghiotantul Majestăţii Sale Regele, să vină la Bucureşti şi să medieze între legionari şi guvern, dar a fost oprit de generalul Antonescu. La 14 februarie 1941, Regele Mihai a semnat decretul de desfiinţare a statului naţional-legionar.
La 22 iunie 1941, generalul Antonescu, fără să se consulte cu Regele Mihai sau vreun alt factor politic intern, a comandat trecerea României peste Prut, realipind Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. Odată cu continuarea efortului de război peste Nistru, campania românească şi-a pierdut popularitatea şi a condus la demoralizarea armatei şi populaţiei în urma înfrângerilor armatelor Axei din anii 1942-1944. În acest timp, Regele Mihai s-a alăturat „grupului de la Buftea”, din care făcea parte şi fostul prim-ministru Iuliu Maniu, grup care a pregătit un plan de salvare a României prin înlăturarea dictaturii militare a mareşalului Ion Antonescu, care să permită ieşirea României din alianţa cu Axa. *Totodată, în acest răstimp, Regele Mihai şi Regina-Mamă Elena au salvat de la moarte zeci de mii de evrei în anii 1940-1944, fapte recunoscute de comunitatea evreiască internaţională întrucât, în 1993, Regina-Mamă Elena a fost declarată „Dreaptă între popoare”.
Anul 1944 a fost plin de fapte și momente importante pe care le explică istoricul Tudor Vișan-Miu: „Sovieticii trecuseră Nistrul, apoi Prutul, şi se îndreptau spre Iaşi. Pentru a preîntâmpina confruntări sângeroase cu sovieticii pe teritoriul ţării, la 23 august 1944, la Palatul Regal, Regele Mihai l-a demis şi l-a arestat pe preşedintele Consiliului de Miniştri, conducătorul Ion Antonescu, mareşal al României. În seara zilei respective proclama: «Poporul nostru înţelege să fie stăpân pe soarta sa. [...] De curajul cu care ne vom apăra cu armele în mână independenţa împotriva oricărui atentat la dreptul nostru de a ne hotărî singuri soarta depinde viitorul ţării noastre»”. Temându-se că vor fi arestaţi de germani, Regele Mihai şi Regina-Mamă Elena s-au adăpostit în satul Dobriţa, la *conacul colonelului Petre Petrescu, din 24 august până la mijlocul lunii septembrie 1944. Întârzierea încheierii convenţiei de armistiţiu cu Naţiunile Unite, care a avut loc la Moscova în 12 septembrie 1944, a permis Armatei Roşii ca, în timp ce Armata Română răspundea contraofensivei germane începute la 24 august 1944 cu bombardarea Palatului Regal, să ia 500.000 de soldaţi români drept prizonieri. Eliberarea nord-vestului Transilvaniei de sub ocupaţia maghiară, datorată actului de la 23 august, s-a încheiat la 25 octombrie 1944”.
Pe 24 ianuarie 1945, Regele Mihai a trimis un memoriu preşedintelui Franklin Delano Roosevelt, în care a arătat abuzurile sovieticilor, memoriu rămas fără răspuns. Ocupanţii sovietici au provocat agitaţii care au dus la căderea guvernului generalului Constantin Sănătescu în decembrie 1944 şi a celui al generalului Nicolae Rădescu în februarie 1945. La 6 martie 1945, Regele Mihai a fost forţat de Andrei Vâşinski să-l numească preşedinte al Consiliului de Miniştri pe Petru Groza, preşedintele Frontului Plugarilor. Acesta fost preţul plătit pentru restabilirea administraţiei româneşti în nord-vestul Transilvaniei, mai spune istoricul.
Înlăturarea de la putere
Regele Mihai a fost înlăturat la 30 decembrie 1947. „Rămăseserăm într-adevăr singura monarhie din tot lagărul comunism. Iar la o întâlnire a Internaționalei Socialiste, comuniștilor români din delegație li s-a reproșat acest lucru: «De ce nu reușiți să scăpați de rege?» Ei răspund: «Este foarte popular!» «Nu vă faceți griji. Până la 30 decembrie voi trebuie să-l înlăturați!» În felul acesta, Republica Populară Română era cadoul cel mai frumos pentru tovarășul Stalin la împlinirea a 25 de ani de la fondarea Uniunii Sovietice. Există un document adoptat în 29 decembrie 1947 în plenara C.C. a P.C.R., unde este consemnat planul înlăturării monarhiei, iar Regele a trebuit să accepte abdicarea și exilul, deoarece comuniștii nu s-ar fi oprit de la nimic pentru a prelua puterea și a face republica. Nu s-ar fi pus chiar problema exterminării fizice a Regelui, dar mulți oameni ar fi avut de suferit. Acum putem considera cei 1.000 de tineri care n-au fost omorâți atunci drept jertfa dată de România în 1989. Au murit tineri din altă generație, dar măcar nu a fost un sacrificiu inutil în 1947...”, a conchis istoricul Tudor Vișan-Miu.
Din ianuarie 1948 a plecat în exil, s-a căsătorit cu Principesa Ana de Bourbon-Parma și au trăit la Versoix, în Elveția. Fiicele cuplului regal sunt: Principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria.

Principesa Margareta şi Principele Duda au ajuns, vineri, la Palatul Regal, acolo unde este depus sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai. Mii de oameni aşteaptă la coadă ca să-i aducă un ultim omagiu Majestăţii Sale Defuncte.
La Palatul Regal au venit, în ultimele trei zile, peste 15.000 de oameni, unii stând ore în şir la rând pentru a aduce un ultim omagiu.
La 95 de ani, în scaun cu rotile, şi Lascăr Duiliu Zamfirescu, a ajuns, vineri, la Palatul Regal din Bucureşti, să îi aducă un omagiu celui care i-a fost, pe lângă rege, şi coleg de clasă.
"Eu am o pierdere imensă", a spus acesta despre decesul Regelui Mihai.
Lascăr Duiliu Zamfirescu a venit însoţit de nepoata lui, Ilinca.
"A fost un exemplu de modestie, de bunătate, un om extraordinar, asta am învăţat din poveştile bunicului meu şi din ce am citit. De la aflarea veştii, bunicul meu şi-a adus aminte, s-a uitat la poze, a rememorat amintirile din copilărie, din clasă, a retrăit cumva toate momentele frumoase petrecute împreună. Ultima dată au vorbit la telefon, dar asta s-a întâmplat acum mai mult de un an. Sunt multe poveşti frumoase şi preţioase, îmi este foarte greu sa aleg dintre ele. Din păcate, lumea din ziua de azi nu îşi dă seama de calităţile unui om foarte rar. Cred ca a avut un destin tragic, dar din care avem cu toţii ce învaţă şi cred ca miile de oameni care au venit zilele astea repară puţin tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, deşi e prea târziu", a declarat Ilinca Iordache, nepoata lui Lascăr Duiliu Zamfirescu.
La momentul transmiterii ştirii, câteva mii de oameni stau la rând pentru a îşi lua rămas bun de la Majestatea Sa. Unii au străbătut chiar şi câteva sute de kilometri pentru a ajunge la Palatul Regal.
"Am venit din Cluj, de dimineaţă, special pentru a aduce un omagiu Regelui. Cred că este important să venim să ne rămas bun deoarece Regele era ultimul model pe care l-am avut ca naţiune, iar pentru mine este foarte important să fiu aici. L-am văzut prima dată în anul 2001, a venit la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. Am venit cu tristeţe pentru că eu consider că am avut nişte oportunităţi pierdute ca popor, şi sper să învăţăm ceva măcar acum", a spus Cosmin din Cluj-Napoca.
"Suntem tare impresionaţi şi plăcut surprinşi că a venit atâta lume să o vadă pentru ultima dată pe Majestatea Sa. Îl puteam avea mai devreme aici, în viaţă. Stăm de aproximativ două ore, dar a mers bine azi rândul pentru că a stat toată noaptea deschis, vremea e bună, Dumnezeu ţine cu noi. Ultima dată, l-am văzut în 2013, la Palatul Elisabeta, iar prima dată l-am văzut în 1992, când a venit şi micul prinţ Nicolae, care era cel mai fericit", a povestit o femeie din Bucureşti.
Regele Mihai va fi condus pe ultimul drum, sâmbătă, şi va fi înmormântat la Curtea de Argeş, alături de regina Ana. Slujba de înmormântare va avea loc la Catedrala Patriarhală din Capitală şi va fi oficiată de Patriarhul Daniel.

Copia Coroanei de Oţel folosită în timpul funeraliilor Regelui Mihai I face parte din colecţia Muzeului Peleş, a declarat pentru MEDIAFAX directorul MNIR, care a explicat că originalul nu poate fi folosit date fiind prevederile legale şi lipsa unei solicitări în acest sens.
În timpul funeraliilor Regelui Mihai este folosită o copie a Coroanei de Oţel, cea originală fiind cea purtată pentru prima dată de regele Carol I. Replica face parte din colecţia Muzeului Naţional Peleş, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX directorul Muzeului de Istorie a României din Bucureşti (MNIR), Ernest Oberländer-Târnoveanu.
Întrebat de MEDIAFAX dacă au fost făcute demersuri din partea Casei Regale pentru ca la ceremonii să fie folosită Coroana de Oţel originală, Oberländer-Târnoveanu a declarat: "Evident că nu s-au făcut. Dar sigur că nu s-au făcut".
Acesta a explicat că, din punct de vedere legal, originalul nu poate fi folosit în astfel de ceremonii.
"Dacă nici nu s-a solicitat, înseamnă că toată lumea sau cei care ar fi fost în măsură să solicite ştiau că nu este posibil legal. N-am fost implicaţi niciodată. Deci nu a existat nicio discuţie în acest sens", a mai spus directorul MNIR.
"Legea este obligatorie să fie respectată. Acesta este punctul meu de vedere, pentru că sunt obligat să respect legea.
Nu există soluţii de eludare a legii decât mergând dincolo de Codul penal şi eu nu vreau să mă duc dincolo de Codul penal", a mai declarat Oberländer-Târnoveanu.
Directorul MNIR a declarat pentru MEDIAFAX că replica folosită la funeraliile Regelui Mihai face parte din colecţia Muzeului Naţional Peleş.
"Nu este din colecţia noastră. Este simplu de verificat, Coroana de Oţel este clasată în categoria Tezaur şi figurează în lista obiectelor clasificate la CIMEC (Institutul Naţional al Patrimoniului, n.r.) şi, de asemenea, şi pe site-ul nostru are descriere şi este în expunere", a mai spus directorul MNIR.
Întrebat câte copii autorizate ale coroanei există, în afara celei din colecţia Muzeului Peleş, Oberländer-Târnoveanu a declarat: MNIR deţine o "copie din răşină siliconică pe care o folosim din când în când în anumite prezentări. Restul, nu am informaţii să existe copii autorizate în alte instituţii".
"Originalul nu poate fi folosit decât în condiţii legale", a mai spus acesta.
Reprezentanţii muzeului Peleş au confirmat, vineri, pentru MEDIAFAX că la funeraliile Regelui Mihai I este folosită o copie a Coroanei de Oţel, care face parte din colecţia instituţiei, fiind în mod obişnuit expusă pentru public în Sala de Arme a castelului.
Potrivit site-ului MNIR, "la 13/25 martie 1881, în Adunarea Deputaţilor a fost depus proiectul de lege prin care Parlamentul proclama ca România să ia titlul de Regat iar Carol şi moştenitorii săi titlul de Rege al României. Festivităţile proclamării regatului au fost stabilite pentru data de 10/22 mai 1881, când se împlineau cincisprezece ani de la urcarea pe tronul României a principelui Carol I.
Pentru principele Carol I s-a confecţionat o coroană din oţelul unuia dintre tunurile turceşti capturate de români la Plevna, în timpul războiului de independenţă din 1877. Tunul era unul foarte modern pentru vremea sa, fiind de fabricaţie germană, marca Krupp. Coroana de oţel a României a fost confecţionată la Arsenalul Armatei, situat pe Dealul Spirii din Bucureşti. Aceasta are forma obişnuită a coroanelor regale: un cerc frontal din oţel decorat cu romburi şi perle din oţel. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane mari continuate cu opt cercuri perlate care se unesc în mijloc într-un glob în care se află Crucea «Trecerea Dunării». Cu aceeaşi coroană s-a încoronat şi Regele Ferdinand, la Alba Iulia, în octombrie 1922".

Regele emerit al Spaniei Juan Carlos şi soţia sa, regina emerită Sofia, au sosit vineri seară la Palatul Regal din Bucureşti şi i-au adus un omagiu Regelui Mihai.
Monarhii spanioli au fost întâmpinaţi de Principesa Margareta şi de Principele Duda.
Juan Carlos I a fost rege al Spaniei în perioada 1975-2014, fiind succedat de regele Felipe al VI-lea.
Mii de oameni aşteaptă la rând pentru a-i aduce un ultim omagiu Majestăţii Sale Defuncte la Palatul Regal din Capitală.
În ultimele trei zile, la Palatul Regal au venit peste 15.000 de oameni, unii aşteptând câteva ore pentru a-i aduce un ultim omagiu Regelui Mihai.
Regele Mihai va fi condus pe ultimul drum, sâmbătă, şi va fi înmormântat la Curtea de Argeş.

De când a sosit vestea trecerii la Domnul a Regelui Mihai, am observat, cu nişte scurte paranteze din zona politicului, că decenţa şi solemnitatea, o emoţie sobră a cuprins pe foarte mulţi dintre noi. E un lucru care ţine de lecţia pe care Regele Mihai ne-o dă şi post mortem, pentru că personalitatea lui constituie o lecţie pentru noi toţi, a precizat Vasile Bănescu miercuri în emisiunea În fața ta de la Digi24.
Acestea sunt zile de reflecție pentru toți cei care au ochi de văzut și urechi de auzit, a subliniat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Vasile Bănescu a evidențiat faptul că regele va rămâne în istorie drept cea mai mare personalitate politică a României recente: O figură care a marcat memoria tuturor celor cu care s-a intersectat, o figură despre care s-a vorbit în termeni exclusiv pozitivi în Occident și prin el s-a vorbit pozitiv și despre România.
Între calitățile Majestății Sale enumerate de Vasile Bănescu se numără: bunul simţ, discernământul, buna cumpănire a cuvintelor, limbajul elegant.
Regele vorbea o limbă română extraordinar de frumoasă, o limbă română la care nu a renunțat niciodată, pe care ți-o drag s-o asculți, chiar dacă vorbea uneori și gâtuit de emoție, a adăugat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.
În continuare, răspunzând întrebării adresate de Florin Negruțiu referitor la invitația adresată de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților Regelui Mihai de a participa la slujba Învierii la Mănăstirea Putna, Vasile Bănescu a spus că în acel moment Biserica și-a asumat un lucru firesc.
Mitropolia Moldovei și Bucovinei, condusă în acea vreme de actualul Patriarh Daniel, bineînțeles în colaborare cu Arhiepiscopia Sucevei, au decis un lucru foarte bun, a declarat domnul Vasile Bănescu.
Un alt aspect remarcat de purtătorul de cuvânt al Patriarhiei și amintit miercuri la Digi24 a fost salutul foarte cordial adresat de Regele Mihai românilor care l-au întâmpinat în 1992 în București:
Cred că a fost singurul șef de stat din Europa care și-a salutat poporul cu aceste cuvinte: „Vă iubesc! Vă iubesc foarte mult!” Nu cred că am mai auzit niciunul dintre noi un om politic care să se adreseze astfel poporului care îl aclama.
În același context, Vasile Bănescu a făcut un exercițiu de imaginație referitor la cum ar fi fost România ultimilor douăzeci de ani condusă de Regele Mihai:
Cred că dacă am fi avut un rege, un suveran precum Regele Mihai în ultimii 20 de ani, românii ar fi putut să privească spre suveranul lor ca spre un om de la care aveau ce să înveţe, puteau să înveţe cum să se comporte, cum să vorbească, cum să reacţioneze.
Acolo unde era Regele Mihai, în mod firesc, apărea o atmosferă de sobrietate. Sobrietate înseamna civilitate, lăuntrică, asta emana în mod natural din personalitatea lui Mihai.
Sper că această lecţie, fie şi post mortem, să nu fie uitată prea curând, a mărturisit Vasile Bănescu în emisiunea moderată de jurnaliștii Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu.

Regele emerit al Spaniei Juan Carlos şi soţia sa, regina emerită Sofia, au sosit vineri seară la Palatul Regal din Bucureşti şi i-au adus un omagiu Regelui Mihai.
UPDATE ora 22:00 - Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei şi soţia sa, Regina Silvia, au ajuns la Palatul Regal din Bucureşti.
Monarhii din Spania şi Suedia au fost întâmpinaţi de Principesa Margareta, de Principele Duda şi de alţi membri ai familiei regale.
Juan Carlos I a fost rege al Spaniei în perioada 1975-2014, fiind succedat de regele Felipe al VI-lea.
"Orto

Casa Regală a anunţat că la funeraliile Regelui Mihai, care vor avea loc sâmbătă, vor fi prezenţi reprezentanţi ai Comisiei Europene, Georgiei, Macedoniei, Marii Britanii, Turciei şi Sfântului Scaun.
Potrivit unui comunicat transmis vineri seara AGERPRES, vor participa la funeralii: comisarul european Corina Creţu, Zviad Dzidziguri - vicepreşedintele Parlamentului Georgiei, Talat Xhaferi - preşedintele Parlamentului Republicii Macedonia şi Kocho Angjushev - viceprim-ministru al Republicii Macedonia, Sir Alan Duncan - ministru de stat pentru Europa şi America din Marea Britanie, Ahmet Yildiz - ministrul adjunct al Afacerilor Externe din Turcia, monseniorul Nikola Eterović şi monseniorul Miguel Maury Buendía - reprezentând Sfântul Scaun.
În afară de Familia Regală a României, la funeraliile Regelui Mihai I vor fi reprezentate Familiile Regale din Marea Britanie, Suedia, Spania, Belgia, Iordania, Luxemburg, Liechtenstein, Bahrein, Bulgaria, Grecia, Serbia, Albania, Franţa, Prusia, Italia şi Portugalia, precum şi Familiile Imperiale din Rusia, Austria şi Germania, Familia Mare Ducală de Baden, Familia Regală de Wurttemberg şi Familia Princiară de Ligne.
Vor fi prezenţi: Regele Carl XIV Gustaf al Suediei şi Regina Silvia a Suediei, Marele Duce de Luxemburg, Regele Juan Carlos I al Spaniei şi Regina Sofia a Spaniei, Principele de Wales, Regele Simeon al II-lea al bulgarilor, Regina Anne-Marie a elenilor, Principesa Muna a Iordaniei, Principesa Astrid a Belgiei şi Principele Lorenz al Belgiei, Principele Moştenitor Alexandru II al Serbiei şi Principesa Moştenitoare Ecaterina a Serbiei, Ducele de Braganza, Principele Georg al Prusiei, Arhiducele Karl al Austriei, Marea Ducesă Maria a Rusiei, Principele Moştenitor Leka II al albanezilor şi Principesa Moştenitoare Elia a albanezilor, Principesa Isabelle de Liechtenstein, Principesa Rym a Iordaniei, şeicul Rashid bin Khalifa al Khalifa al Bahrein, Marele Duce de Baden şi Marea Ducesă de Baden, Principesa Irina a Greciei, Arhiducele Dominic al Austriei şi Arhiducesa Emmanuella a Austriei, Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei, Baronul Hanns-Ulrich von Holzhausen şi Baroana Alexandra von Holzhausen (doamna Ferch), Arhiducele Georg al Austriei, Arhiducele Martin al Austriei, Arhiducesa Katharina a Austriei, Principele Emmanuel Philibert de Savoia, Principele Nikolaos al Greciei, Principele Eberhard de Wurttemberg, Principesa Chantal a Franţei, Baronul Francois-Xavier de Sambucy de Sorgue, Principesa Anne de Ligne, Cavalerul Charles de Fabribeckers, Principesa Tatiana Radzivill (doamna Fruchaud) şi dr. John

Regele Mihai este condus sâmbătă pe ultimul drum. În Bucureşti au loc ample ceremonii funerare, iar traficul rutier este restricţionat. Trupul fostului suveran a fost scos din Palatul Regal şi aşezat pe un catafalc în Piaţa Palatului, după care, în semn de respect militar a fost aşezat pe un afet de tun şi dus la Patriarhie unde are loc slujba de înmormântare. Fostul suveran va fi înmormântat, în jurul orei 19.00, la Catedrala Arhiepiscopală din Curtea de Argeş unde va avea loc o slujbă scurtă.
15.10 Sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai este dus cu trenul regal la Curtea de Argeş, acolo unde va avea loc înmormântarea, la mănăstirea unde sunt îngropaţi Regele Carol I şi Regina Ana.

Zeci de oameni s-au strâns deja la Catedrala Arhiepiscopală din Curtea de Argeş, unde va fi îngropat Regele Mihai, aducând şi steagul regal. ”Regele era un reper moral pentru poporul român”, spune un bărbat din Filiaşi.
Bâlteanu Gheorghe, un bărbat din Filiaşi, judeţul Dolj, care a adus steagul regal, a spus că este extrem de trist. ”Simt durere în suflet, vin dintr-o familie de monarhişti”, a spus acesta. Întrebat de ce a adus steagul regal, acesta a răspuns: ”Pentru că-l iubesc”.
Bâlteanu Gheorghe, care a avut ocazia să îl întâlnească pe Regele Mihai, a spus despre acesta că ”era un reper moral pentru poporul român”.
Un alt bărbat, Dumitrescu Gheorghe, venit din Râmnicu Vâlcea, a adus steagul României.
”E un moment istoric, a fost regele nostru. E un moment de tristeţe fiindcă pe timpul nostru la şcoală nu ştiam adevărul, şi la ora actuală se dezinformează mult. Nu contează vremea rea, ne despărţim de rege, a fost un om cinstit, curat, cu dragoste de ţară”, a afirmat acesta.
Oamenii prezenţi la Catedrala Arhiepiscopală din Curtea de Argeş încearcă să se adăpostească de ploaie până când sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai va fi dus la Curtea de Argeş.
Curtea de Argeş este oraşul care găzduieşte mormintele regilor României şi a primit titlul de "Oraş Regal" ca urmare a deciziei Consiliului Local al municipiului Curtea de Argeş, în semn de preţuire pentru legătura spirituală, identitară, culturală şi istorică dintre străvechea urbe şi Coroana Română.
Primii sosiţi au fost Elena Paraschiv şi Alexandru Paraschiv, care au spus că vor să fie prezenţi în timpul slujbei de înhumare în ciuda vremii şi a bolii.
”Moartea Regelui este ceva foarte greu, trebuia să fie la conducerea ţării, că era tare bine de noi”, a spus Elena Paraschiv. Întrebată cum vede Casa Regală pe mai departe, femeia a spus că îl vede la conducere pe nepotul Regelui Mihai, ”pentru că-i seamănă”.
La rândul lui, Alexandru Paraschiv a afirmat că moartea Regelui Mihai reprezintă ”o lipsă mare pentru români”.
Niculae Ţundrea a venit din Slatina pentru a asista la slujba de înhumare. Vizibil emoţionat, cu lacrimi în ochi, acesta a declarat că nu-i pasă de ploaie şi de drumul lung.
”N-am învăţat la istorie lucrurile astea pe care le văd acum şi le urmăresc cu atenţie. Regele a fost un model, un mare model, un mare om cu caracter, tot”, a spus Niculae Ţundrea, care a participat, anul trecut, şi la funeraliile Reginei Ana.
Un tânăr din Piteşti, Andrei, a spus că a venit la Curtea de Argeş pentru a asista la slujbă, chiar dacă moartea Regelui Mihai pentru el personal reprezintă ”moartea unui român”, întrucât, tânăr fiind, nu a trăit monarhia. ”Sper să fie mai vizibilă Casa Regală pe viitor”, a spus Andrei.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a oficiat la Bucureşti slujba de înmormântare a Majestăţii Sale Defuncte Regele Mihai, mii de oameni fiind prezenţi pe Dealul Patriarhiei pentru a asista la ceremoniile religioase.
La ora 14.00, cortegiul funebru a pornit spre Gara Regală Băneasa pe traseul Piaţa Unirii – Piaţa Universităţii – Piaţa Romană – Piaţa Victoriei – Piaţa Charles de Gaulle – Arcul de Triumf – Bd. Kiseleff – Gara Băneasa.
Ora 17.30. Trenul Regal soseşte în Gara din Curtea de Argeş. Militarii Brigăzii 30 Gardă, din vagonul mortuar vor preda altor militari, de pe peron, sicriul şi crucea. Semnal scurt de trompetă, urmat de marşuri funebre. Militarii parcurg peronul gării. Familia Regală va urma sicriul, în ordinea de precădere. La ieşirea din gară, se vor afla în faţă, Garda de Onoare şi Muzica Militară. Vor fi introduse sicriul şi apoi crucea în maşinile mortuare, iar cortegiul funerar se va deplasa spre Catedrala din Curtea de Argeş.
La ora 17.50, la Catedrala din Curtea de Argeş, va avea loc slujba de înhumare în Catedrală oficiată de ÎPS Mitropolitul Nifon, Arhiepiscop al Târgoviştei şi Exarh Patriarhal, ÎPS Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului şi ÎPS Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale alături de un sobor de preoţi.
Primarul oraşului regal Curtea de Argeş, Constantin Panţurescu, declara, corespondentului MEDIAFAX, că totul este pregătit pentru funeraliile Regelui Mihai şi că se aşteaptă la prezenţa a peste 10.000 de oameni.

16.000 de oameni au asistat, la Curtea de Argeş, la slujba de înhumare a Regelui Mihai. Au fost trase 21 de salve de tun şi a fost intonat imnul naţional, în onoarea fostului suveran.
Au fost trase 21 de salve de tun şi a fost intonat imnul naţional, în onoarea Regelui Mihai, la Catedrala din Curtea de Argeş.
Slujba este oficiată în vechea catedrală de IPS Mitropolitul Nifon, Arhiepiscop al Târgoviştei şi Exarh Patriarhal, IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, şi IPS Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale alături de un sobor de preoţi.
În jurul catedralei sunt 16.000 de persoane, majoritatea aprinzând lumânări.
După slujbă, militarii vor prelua sicriul şi crucea şi se vor deplasa către noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, urmaţi de cortegiul funerar.
În Catedrală va intra doar Familia Regală.
Zeci de mii de oameni l-au condus pe ultimul drum în Bucureşti pe Regele Mihai. Pe tot traseul de la Palatul Regal şi până la Patriarhia Română, iar apoi de pe Dealul Patriarhal şi până la Gara Regală Băneasa, oamenii au stat pe marginea drumurilor, aplaudând şi scandând "Regele Mihai". Mii de buchete de flori au fost aruncate în faţa cortegiului, în semn de omagiu.
Sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai a fost apoi dus cu trenul regal la Curtea de Argeş, iar pe traseu, în gări, s-au adunat mii de oameni care au aplaudat şi au scandat ”Regele Mihai”.

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Slujba înmormântării Regelui Mihai I al României, oficiată în Catedrala Patriarhală din Bucureşti, sâmbătă, 16 decembrie 2017:
„Eu sunt învierea şi viaţa; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi. Şi oricine trăiește şi crede în Mine nu va muri în veac.” (Ioan 11, 25-26)
Îndurerată Familie Regală,
Îndoliată Adunare,
Majestatea Sa Regele Mihai I al României a venit de multe ori în această biserică, ocrotită de Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, construită de Principele Domnitor al Ţării Româneşti Constantin Şerban Basarab, între anii 1656-1658, devenită apoi Catedrală Mitropolitană, în anul 1668, iar mai târziu Catedrală Patriarhală, în anul 1925.
În această Catedrală, Majestatea Sa a primit binecuvântare ca rege minor, în vârstă de şase ani, de la Mitropolitul Primat Miron Cristea al României, iar în anul 1940 a fost uns Rege al României de către Patriarhul Nicodim al României.
La vârstele copilăriei, adolescenței şi maturității, Regele Mihai, alături de mama sa Regina Elena, de tatăl său Regele Carol al II-lea, sau de alţi membri ai familiei regale, a fost prezent de foarte multe ori în Catedrala Patriarhală, respectând tradiţia ca marile evenimente sau aniversări din viaţa poporului român să fie precedate de slujba unui Te Deum oficiat la Patriarhie.
De asemenea, Regele Mihai a participat, în Catedrala Patriarhală, la multe sărbători religioase, precum: hramul Catedralei Patriarhale, sărbătorile Naşterii Domnului, Anului Nou, Bobotezei, sărbătorile închinate Sfintelor Paşti, dar şi la unele procesiuni religioase, la primirea unor delegaţii străine, la anumite momente aniversare etc.
Din nefericire, după anul 1947, timp de 45 de ani, până în anul 1992, cât a durat exilul său forţat în străinătate (în Marea Britanie şi Elveţia), Regele Mihai nu a mai avut posibilitatea de a se ruga în această biserică, atât de familiară lui.
Însă, după căderea regimului comunist, în anii 1997, 2000, 2001 şi 2006, Regele Mihai a fost primit aici, la Patriarhie, cu mult respect şi admirație de către cler şi popor.
După ce, în 13 decembrie 2017, trupul neînsuflețit al Majestății Sale Regele Mihai s-a întors pentru totdeauna în România, astăzi, 16 decembrie 2017, acesta se află în Catedrală Patriarhală din Bucureşti pentru slujba de înmormântare, deoarece, în data de 5 decembrie 2017, sufletul său s-a mutat la Hristos-Domnul, în Împărăţia cerurilor, împreună cu drepţii.
Regele Mihai I al României a fost toată viaţa sa un om profund credincios. Credinţa sa nu era una formală, ci una existenţială şi practică. Regele l-a simţit pe Dumnezeu prezent şi lucrător în viaţa sa, mai ales în momentele grele ale vieţii sale. Credința în Dumnezeu era pentru el lumină şi ajutor pentru viaţă.
Într-un interviu cu scriitorul Mircea Ciobanu, Regele Mihai răspunde şi la unele întrebări privind credinţa sa. De pildă, la întrebarea: „Ce carte preţuiţi mai presus de oricare?”, Regele răspunde: „Biblia, fără doar şi poate”. La întrebarea: „Ce altă carte a contribuit la deșteptarea spirituală a Majestății Voastre?”, Regele răspunde: „Nici o altă carte. Convorbirile cu mama au însemnat pentru mine mai mult decât multe cărţi de teologie. Mama a fost un adevărat stâlp în viaţa mea. Ea a fost puternică prin rugăciune. Rugăciunea este fapta noastră cea mai necesară raportului (relației n.n.) cu Dumnezeu”[1].
În altă parte a interviului, Regele precizează: „Dacă este unită cu fapta, credinţa ne întăreşte, se face scut în faţa necazurilor. (…) Sunt oameni simpli, care nu-şi bat capul cu dogmele, dar care ştiu să se roage şi care au convingerea nestrămutată că rugăciunea lor este ascultată”[2]. În discursul său din Parlamentul României, la 25 octombrie 2011, Regele afirma că „lumea de mâine nu poate exista fără morală, credinţă şi memorie”.
Credinţa şi rugăciunea Regelui Mihai l-au ajutat mult să fie statornic în iubirea faţă de popor şi de patrie, să respingă atât dictatura nazistă, cât şi dictatura comunistă, să rabde exilul impus lui de regimul comunist, să fie mereu curajos şi demn, harnic şi modest, răbdător şi iertător, virtuţi pentru care a fost preţuit atât de casele regale ale Europei, cât şi de oameni simpli.
Astăzi, în timpul slujbei de înmormântare, ne-am rugat împreună, cler şi popor, români şi invitaţi din străinătate, pentru ca Dumnezeu să-i ierte Regelui Mihai orice a greșit ca om în timpul vieţii şi să-i dăruiască odihnă sufletului, împreună cu drepţii şi sfinţii din Împărăţia cerurilor.
Textele biblice, Apostolul (1 Tesaloniceni 4, 13-17) şi Evanghelia (Ioan 5, 24-30), care au fost citite în timpul slujbei de înmormântare, sunt temelie puternică pentru întărirea credinţei noastre în nemurirea sufletului şi învierea trupului, potrivit mărturisirii: „aștept învierea morților şi viaţa veacului ce va să fie” (Crezul ortodox).
În acest sens, rugăciunile Bisericii Ortodoxe pentru cei adormiţi în Domnul (decedați) sunt pline de lumină şi speranţă, ele ne arată că iubirea este mai tare decât moartea, că mormântul nu este ultima destinaţie a omului, ci învierea şi viaţa cerească veşnică.
Crucea şi lumânarea sau candela de lângă sicriul Regelui Mihai simbolizează pe Hristos Cel Răstignit şi Înviat din morţi, Cel ce este Lumina lumii (Ioan 8, 12), dar şi lumina credinţei puternice şi a iubirii generoase pe care Regele Mihai le-a arătat în timpul vieţii sale.
Colacul şi coliva făcute din boabe de grâu simbolizează speranța creștinilor în învierea morților, comuniunea lor în rugăciune pentru cei decedați şi compasiunea cu membrii familiei care se află în stare de întristare sau doliu.
În aceste momente de întristare, dar şi de respect şi ultim omagiu adus Regelui Mihai I al României, ne rugăm lui Dumnezeu să aşeze sufletul lui în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi, să întărească sufleteşte, să consoleze îndoliata Familie Regală a României şi să binecuvinteze pe toţi cei ce în aceste zile de doliu arată respect şi cinstire memoriei Regelui Mihai, care rămâne permanent un simbol al suferinței şi al speranței poporului român.
Veșnica lui pomenire din neam în neam!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

De pe ziduri adunate
 

"In urma cu cativa ani, faceam un reportaj intr-o comuna. Primarul si viceprimarul erau PSD. Stand de vorba cu viceprimarul, vine vorba de monarhie. Imi spune: "Stiti, noi suntem monarhisti." "Cum asa?", intreb, vizibil surprinsa. "Pai, stiti, odata, la Ziua Comunei, a venit Regele Mihai. Si noi, stiti cum e, ne-am pregatit...am taiat porc, am pregatit tot felul de bunatati si am pus masa. Dar Regele nu a mancat decat cateva felii de carne. Si la un moment dat, a cerut sa mearga la toaleta. Pe atunci nu renovasem, iar toaleta era in curte si pe jos era dezinfectant. Ne-am scuzat iar el a mers la toaleta. Cand s-a intors, ne-a crapat obrazul caci pantofii se murdarisera de clor, dar el, zambind, ne-a multumit politicos ca i-am permis sa mearga. Iar anul urmator, am avut invitata o cantareata de muzica populara. Aceeasi poveste, masa mare, ea a mancat de toate din belsug si apoi a cerut sa mearga la toaleta. I-am spus, scuzandu-ne, ca aceasta este in curte. - Poftim? a spus indignata. - Voi stiti cine sunt eu? Cum sa ma duc in conditiile astea? ....Dar, stiti, noi stiam cine e, caci crescuse la sat langa noi...si atunci ne-am dat seama de diferenta de atitudine si asa am ajuns sa fim monarhisti".
Drum lin, Majestate!" Miruna Mihailovici

Tare asta!

Dumnezeu sa-l ierte!

De pe ziduri adunate 2
 

"Aici în Țara Fagarasului, Mihai a fost unul dintre simbolurile luptei și jertfei partizanilor anticomuniști. Mi s-a povestit că în decembrie 1989 mai trăia Nea Ovidiu din Mândra, un țăran care le ducea de mâncare luptătorilor din munți. Era bătrân, abia mai auzea. Când un vecin i-a spus că a căzut comunismul, Nea Ovidiu a întrebat:
- S-o întors Regele?
- Nu
- Atunci n-o căzut nici un comunism..."

Regele Mihai a fost comemorat sâmbătă la Curtea de Argeş printr-o slujbă de pomenire, la împlinirea a 40 zile de la trecerea sa la cele veşnice. Ceremonia religioasă a fost oficiată de IPS Calinic, în prezenţa membrilor Casei Regale, în vechea Catedrala Arhiepiscopală.
Printre sutele de participanţi s-au numărat atât localnici, cât și oameni veniți din alte zone ale țării, mulți dintre ei purtând drapele cu stema Casei Regale a României sau portrete ale regelui Mihai I, potrivit Radio Trinitas.
În cuvântul rostit, Arhiepiscopul Calinic al Argeşului şi Muscelului a prezentat trăsături definitorii pentru personalitatea Regelui Mihai I.
‘Noi, românii, avem o mare mulţumire în suflet că Regele Mihai i-a întrecut pe ceilalţi regi în răbdarea dumnezeiască pe care a încercat-o timp de 70 ani. Regele Mihai este regele simbol nu numai al răbdării, ci şi al speranţei’, a spus Înaltpreasfinţia Sa.
După încheierea slujbei, a fost rostită o rugăciune la mormântul regelui Mihai I, aflat în pridvorul noii Catedrale Arhiepiscopale și Regale. Momentul a fost unul privat, în interiorul catedralei având acces doar Familia Regală.
După retragerea membrilor Familiei Regale, toți cei prezenți au avut posibilitatea să se reculeagă la mormântul Regelui Mihai I.
Ultimul rege al României a murit în 5 decembrie 2017, la reşedinţa sa din Elveţia, la vârsta de 96 de ani. Pe 16 decembrie 2017 a fost înmormântat în Necropola Regală a noii Catedrale Arhiepiscopale de la Curtea de Argeș.