Credinta ortodoxa e adaptata vremurilor de azi
 

In ce masura credinta ortodoxa constituie o atractie reala pentru marea masa a oamenilor simpli (nu a teologilor)?
Dar si pentru cei ce in principiu cred in cuvantul Bibliei dar se indreapta spre alte culte sau isi fac propriul lor sistem de explicatii ?

E drept ca inca de la inceput s-a spus ca putini vor ajunge la Imparatia cerurilor „Ingusta e calea si putini sunt cei ce o afla”
Si nu stiu daca azi fenomenul unei anumite incompatibilitati a spiritului modern cu credinta ortodoxa e mai mare ca in trecut.
De asemenea nu stiu daca ar trebui schimbat ceva la ortodoxie (ceea ce pentru multi e deja o contradictie in termeni) , sau doar promovata mai bine?

E drept ca un numar suficient de oameni este atras de credinta in aspecte precum rugaciunea (mai ales la nevoi), partiviparea la slujbe , sau pur si simplu credinta care o au in suflet si care nu contrazice spiritul ortodox
Dar in acelasi timp este un numar tot mai mare de oameni , mai ales tineri, mai ales datorita supra-informarii netului si progresului stiintei, care nu se regasesc nici in credinta, sau poate cumva in credinta dar nu in ortodoxie , si care ar avea nevoie de explicatii mult mai logice , si mai ales de actiuni care sa arate valoarea credintei

Scopul nu e neaparat al analizei ci al cautarii de solutii sau de recunoasterea fenomenului si apoi gasirea expicatiilor care sa duca la solutii.

Intarirea comunitatilor fratesti de credinta ortodoxa
 

De regula oamenii asociaza credinta orotodoxa cu mersul la Biserica,participarea la anumite slujbe (poate putin plictisitoare prin repetabilitatea lor) si rugaciunile scrise (zilnice,acatiste),precum si prin intermedierea sfintilor care fac rugaciunea mai vie.

De asemenea cu monahismul, care poate e apreciat ,dar putini l-ar urma. Caci ei zic,daca toti ne facem monahi, cum se mai inmulteste specia, cine mai munceste la orase etc?

Cei care sunt mai orientati catre rationalitate adauga la aceasta si scrierile sfintilor parinti, si dogma rezultata din acestea de a lungul veacurilor, destul de complicat prezentata ca un intreg in vreo carte de dogmatica, sau mai accesibil prezentata ,intr-un catehism.

O slabiciune mai mult a practicii ortodoxe,decat a teoriei , este ca nu pune asa mult accentul pe fapte bune, desi ,repet in teorie sunt indemnuri si mai ales in practica monahala sunt exemple de fapte bune care cu adevarat implinesc desavarsit porunca dragostei.

Dar in discurusul orotodox uzual altele par a fi subiectele prioritare: natura sfintei Treimi, necesitatea Tainelor prin Biserica, intruparea lui Hrisots in vedrea mantuirii, transmiterea harului catre Biserica prin Duhul. Acestea, desi in final duc tot la fapte bune,caci faptele bune nu pot exista fara dragoste,(care nu poate exista fara har ,care nu poate exista fara Biserica etc) ,nu se face decat o prezentare generala a virtutiilor ,fiind putin abstracta,si nefiind evidenta legatura ei cu faptele.

De aceea Biserica Orotodoxa renunta cumva prea repede la o mare parte a potentialului crestin ,care alte culte nu o rateaza, si anume sprijinirea mai explicita a comunitatii credinciosilor, si ajutarea ei sa ajunga la legaturi de prietenie si afwectiune umana , si astfel alungarea unuia dintre cei mai inspaimantatori demoni ai acestui secol : singuratatea si izolarea

Exista si la orotodoxi comunitati monahale, care banuiesc ca duc la legaturi fratesti intre oameni, dar pentru cei din afara manastirilor, comuniunea se limiteaza la statul langa o persoana duminica de duminica, constatand dupa ani de zile ca o cunosti cumva ,dar niciodata nu ai schimbat reun cuant de ea.

Oamenii au neoie de indrumatori,de conducatori, si aici Biserica i-ar putea ajuta prin actiitati comune,prin permiterea afirnarii personalitatii fiecaruia, sa intre in relatie unii cu altii , sa se ajute pe drumul credintei, si sa descatuseze astfel ,prin cunoasterea celorlalti, prilejul faptelor bune.

Ai pus punctul pe i. Dacă Biserica Ortodoxă a avut și are mare grijă – și bine face – să păstreze integralitatea învățăturii Bisericii originale, a pierdut, în schimb, comuniunea dintre credincioși, care trebuie să derive din cea euharistică, cu Hristos. Căci Biserica așa se și definește: comunitate euharistică. Dacă pe Dumnezeu nu-L poți iubi fără a-L cunoaște, același lucru se întâmplă și dacă nu ne cunoaștem noi între noi; nu putem să ne iubim dacă nu ne știm nici măcar numele unii altora, darămite durerile și necazurile.

Iar apropo de cultele neoprotestante, ai căror membri interacționează unii cu alții chiar în cadrul serviciilor lor divine, am fost mereu de părere că ar trebui să privim cu mai multă atenție unii către alții și să luăm, vorba Apostolului, ceea ce este bun – noi de la ei și ei de la noi. Noi am putea învăța această frățietate pe care o practică ei, în timp ce ei ar putea să se îmbogățească și să se maturizeze duhovnicește dacă s-ar deschide către bogata și profunda învățătură a Bisericii, cu atât mai mult cu cât se revendică de la Biserica primară – pe care adeseori nu o cunosc. Am fi cu toții în câștig.

Am văzut, totuși, unele încercări în acest sens, al apropierii dintre credincioși, în unele dintre parohii, însă răzleț și fără a duce la crearea unor comunități veritabile. Unii preoți încearcă să facă o agapă în fiecare duminică după Liturghie, însă fără a avea o sală de mese la dispoziție, mâncarea este distribuită la pachet, așa că totul s-a transformat într-un fel de take-away, oamenii interacționând cel mult cât stau la coadă în așteptarea porției de mâncare pusă în cutii de plastic pentru acasă.

Cu ceva mai mult succes în sensul ăsta al implicării credincioșilor acționa în urmă cu câțiva ani (acum nu mai sunt la curent) părintele Visarion Alexa, care ținea săptămânal niște cateheze informale, unde nu vorbea doar preotul, iar participanții aveau ocazia, pe lângă a pune întrebări, să se cunoască și să se implice în ajutorarea celor aflați în nevoi în parohie ori chiar a celor dependenți de droguri.

În afară de ceea ce fac preoții parohi în acest sens – unii mai mult, alții mai puțin –, cred că o problemă este și râvna credincioșilor, pentru că în general nu suntem dispuși să acordăm prea mult din timpul nostru Bisericii, și ar fi nevoie de mult mai mult decât cele 2-3 ore săptămânale pe care le rezervăm Liturghiei.

Îmi aduc aminte de reportajele alea, privind în restrospectivă cu mintea de acum mi se pare că mai mult i-a dăunat, deși atunci mi se părea ceva captivant, în fapt a atras personaje de prin tot Bucureștiul și împrejurimi dintre care cine știe câți s-au îndeletnicit cu credința, sau căutau o schimbare reală acolo, unele l-au ispitit, or au adoptat o familiaritate nepermisă, el a căzut.

Pe lângă asta celebritatea l-a forțat să facă emisiunile alea pro vaccinare la începutul plandemiei, s-au folosit de el, sau poate a simțit că i se coace ceva or a fost șantajat și după s-au descotorosit de el ca de un lucru dispensabil, practic a fost o lecție ce a pățit el.

Nu despre persoana preotului Alexa era vorba, ci despre acea implicare în comunitate pe care o practica, cu o deschidere față de oameni destul de rară la preoții ortodocși. Este într-adevăr posibil ca prin această deschidere, practicată fără dreaptă socoteală, să-i fi venit și ispitele, dar nu asta interesează aici.

În ce privește pro-vaccinismul lui, de ce să suspectăm cine știe ce implicații, când cea mai simplă explicație ar fi că asta era opinia lui sinceră? Era, cu siguranță, un om cu deschidere și față de știință, de medicină. Din fericire, majoritatea preoților nu sunt adepți ai teoriei conspirației. În ce mă privește, cred că cea mai simplă dovadă că vaccinarea a fost un lucru foarte bun este scăderea drastică a cazurilor și mai ales a mortalității pe măsură ce oamenii au început să se vaccineze. Țin minte că la început vedeam sute de noi coșciuge zilnic (mai întâi în Italia), ca la război. Nu mai știau unde să-i înmormânteze, bieții de ei.

Totuși, să nu ne abatem mai mult de la subiect.

Păi are legătură cu tot, o dată nu știi ce oameni atragi deci de aia nu sunt multe comunități deschise.

Doi după ce a făcut emisiunile alea la trinitas pro-vaccin și măsuri pandemice, i-a apărut dosarul și a fost aruncat la coș, laolaltă cu toată imaginea pe care și-a construit-o cu multă trudă și având multe fapte bune în spate în ani de zile.

E același mod de lucru al sistemului de a folosi oamenii și a-i arunca la gunoi când nu mai prezintă valoare de întrebuințare, emisiunile dispărând și ele și nemaivoind nimeni să-și asocieze imaginea cu el.

E adevărat că la el mai era și al treilea element notorietatea de la emisiuni de tip tabloid la B1 la Alina Bădic care era cu astrele și altele, la antene la matinale șamd.

Eu văd oameni care lucrează în Biserică fiind foarte nedeschiși, tocmai că sunt multe bârfe, curiozități, oameni care vin la biserică din plictiseală acasă, sau confundă Biserica cu un spațiu de tip platoul acces direct unde judeci pe alții și încep să le dezbată altora viața în loc să aibă preocupări spirituale.

Și la neoprotestanți sunt adunări cu medie mare de vârstă, de aia au plecat unii și și-au făcut adunarea lor șamd, deci nici acolo nu e totul numai voioșie cum se prezintă.

La fel cum glasul și intuiția poporului trebuie ascultate la sfințenii, la fel și observațiile și “bârfele” aceluiași popor trebuiesc temeinic ascultate , lămurite iar CORECTURILE PROMPT APLICATE.
Altfel așa cum am mai văzut, le aplică însuși poporul..
Ăsta este un terenMânat, … așa ca mai bine să evităm elaborarea pe tema asta.

Oare mulțimile care se îmbulzeau cu miile în jurul lui Iisus erau mai puțin pestrițe? Crezi că pe lângă slăbănogi, orbi, șchiopi, bolnavi, săraci, nu se adunau și toți "ciudații" lumii ori toți păcătoșii? Tocmai asta înțelesese părintele Alexa, la fel ca, înaintea lui, Sf. Ioan din Krondstadt ori Părintele Galeriu. Marii duhovnici practică o deschidere totală față de toți căutătorii și nevoiașii, care de multe ori arată ca cei descriși mai sus.

Dar când, ca preot, faci asta, trebuie să fii conștient că vei fi foarte ispitit, și, prin urmare, să fii cu multă băgare de seamă la propriul comportament și la ce-ți umblă prin minte și prin suflet, ca om care te pui cu totul la dispoziția lui Dumnezeu și a semenilor.

Am avut mult de învățat de pe acest forum și din astfel de postări înainte vreme și îi sunt foarte mulțumitor lui Dumnezeu și vouă.

Astfel de inițiative pot veni cu precădere din partea preoților – și este, de obicei, cel mai eficient să fie așa – dar ele pot fi inițiate și de laici cu viziune și dorință de implicare. Dacă vă uniți din biserica voatră două sau trei persoane care au darul organizării și al ospitalității, puteți să convocați unul dintre preoții care doresc, pentru a ține cateheze informale. Aceste întâlniri pot fi interactive, axate pe subiecte relevante pentru categoria de vârstă care participă, astfel încât să stimuleze discuția, implicarea și conexiunea între participanți. Mai mult, puteți include activități practice de ajutorare a celor aflați în dificultate, în parohie sau în comunitate, ceea ce transformă învățătura în experiență trăită.

Oameni au nevoie și de ceea ce părintele Ion Bria numea "liturghia de după liturghie".

De multe ori ne se amintește de această liturghie după liturghie, care este înțeleasă mai ales ca o continuare a comuniunii cu Dumnezeu și a unei viețuiri ca în biserică în viața de dincolo de porțile ei.

Sugestia ta este cu siguranță bună, și probabil că ea se și aplică în unele parohii. Însă probabil că cel mai mult ne lipsește prospețimea credinței, care și-a pierdut efervescența pe care o dobândise în momentul de trezire de după '89 și pe care au mai întreținut-o o vreme marii duhovnici pe care tocmai vremurile de restriște îi produseseră.

P.S. Mă bucur să-l reîntâlnesc pe cel care unește în numele său de forum noul și vechiul :)

În primul rând revenind la premisa inițială că n-ar fi comunități, eu cred că greșește cel care a deschis threadul.
Sunt câțiva care se știu între ei prin fiecare parohie și ei formează un cerc mai restrâns, au încredere unii în alții și-și permit anumite ieșiri.

Deci sunt mici comunități mai restrânse, dar oamenii nu-și dau tovărășie cu toată lumea că nici nu e bine.

Iar ca preot te riști mult dacă tabloidizezi mesajul bisericii, că o să-ți vină audiență ahtiată după scandal sau senzațional.

În anii 90 era media de vârstă mult mai tânără a populației și oamenii veneau cu energia lor specifică tineretului, acum e clar că pe măsură ce vârsta mediană a României va fi spre 50 de ani sau peste atmosfera psihică a poporului va fi de oboseală, debusolare, blazare, specifică bătrânilor.

Deci contează mult cât de tânără e o țară, după cum se vede singurul care a redresat natalitatea a fost Nicolae Ceaușescu printr-un decret și prin construirea de noi locuințe, restul e tăcere.

Efervescență în anii 90 avea și yoga, meditația transcedentală, ayurveda, și altele, unii își făceau ashramuri improvizate prin săli de sport, deci la pachet se dezvolta orice legat de zona metafizică.

Și la început erau mult mai puține mănăstiri, deci lumea se concentra în mai puține locuri geografice, iar la mănăstiri nu se auziseră atâtea scandaluri de homosexualitate sau altele, toate astea au epuizat credincioșii sau i-au făcut pe mulți să se îndoiască.

Deci e normal că după 15-20 de ani presărate cu scandaluri legate de bani, moaște care nu erau certificate, abuz de putere, homosexualitate, sau călcarea voturilor monahale, astea toate lasă unde de șoc.

Chiar mă uitam recent la cruciada pentru curățarea BOR a părintelui Ciprian Mega, avea dovezi de necontestat cu care voia să se prezinte la Sfântul Sinod, și așa pune doar ce se poate, există cică chestii mult mai nașpa, și au zis ăștia toți de prin presă că și-a incendiat mașina, că e regie, că nu avea ce să prezinte Patriarhului.

Da, se oferise și Kirill să dea, în mod sincer și dezinteresat, o mână de ajutor în această importantă cruciadă.
Să-l ajute pe părintele Mega.
Care nu mai e părinte dar e totuși un Отец respectat.

Exact asta vroiam si eu sa propun .
Ar fi de dorit implicarea preotilor in sustinerea unei comunitati vii ,dar daca nu e posibil, atunci si credinciosii insisi o pot initia.

Biserica nu este a preotilor, ei doar administreaza puterea Tainelor, Biserica este a noastra a tuturora,si noi toti suntem ai lui Hristos.
Si asa cum barbatul e cap femeii, fara insa a fi stapanul ei, asa si preotii episcopi sunt capul multimii ,conducatorii turmei, dar fara a impune neaparat directia ,decat in cazul unor greseli.

Dar sunt nevoit sa tin echilibrul in aceasta discutie. Este posibila si varianta pomenita aici ca adunarea oamenilor sa ajunga sa fie una lumeasca ,ceea ce nici asta nu ar fi rau, de exemplu sa faci o excursie ,dar care nu constituie neaparat scopul Bisericii,ci eventual un mijloc initial de apropiere.

Scopul final al inchegarii unor comunitati eu il vad tot in zona catehezei ,poate al lamuririi unor lucruri neclare care tin de credinta prin discutii cu altii ,poate chiar al depasirii unor stari de neputinta si slabiciune spirituala proprii prin ajutorul altora.

Si mai e un scop: iesirea din izolare, posibilitatea aparitiei unor fapte de daruire de dragoste, pentru cei care nu mai au poate pe nimeni pe langa ei, sau care nu sunt intelesi de ceilalti in drumul lor catre credinta, si acesta ar fi intradevar o mare realizare.

Eu as merge mai departe cu propunerea :
Sa facem un fel de asociatie , putem sa plecam si de la 2-3 oameni , si sa ne mutam alternativ la parohia fiecaruia si intai sa vorbim cu preotul, si apoi daca nu se opune, sa stam afara dupa slujba cu un afis, prin care anuntam pe cei ce ies de la slujba ca dorim crearea unui grup al celor care vor sa aiba legaturi privitoare la credinta in aceea parohie , sau pur si simplu au nevoie de ajutor,si sa propunem inscrierea pentru a tine legatura intr-un grup de whats'app,sau un link catre o pagina/cont

Dar ca aceasta actiune cu grupul de on line urmat apoi de intalniri live ,sa izbandeasca trebuie asumat de intiator rolul de conducere (cooptat si preotul daca e deschis), pentru pastrarea caracterului religios al intalnirilor , de acordare a libertatii de exepresie celorlalti dar in limitele tematicii credintei ortodoxe , altfel se pierde usor carma , si adunarea va esua in plictiseala orcarui grup de pe net , care incearca sa isi treaca timpul unii cu altii.

Deci cel mai mult conteaza principile acestei asocieri, cu cat sunt mai sanatoase si mai apropiate de credinta ,si pregatite dinainte, cu atat au sansa de a ii coagula pe oameni.

De fapt racirea dintre credinciosi parohiilor nu se poate imputa Bisericii ,este propria noastra racire din ultimele 2-3 veacuri,de cand ne am mutat la oras masiv, care insa se poate usor indrepta , daca avem credinta ferma in calea normala a cresterii impreuna si nu separat, in trupul lui Hristos care e Biserica

Asta deja se rezolvă la spovedanie, unii își extrag răspunsurile din minicatehezele de la spovedanie, iar acolo se rezolvă celelalte stări descrise de tine.

Nu toți oamenii stau în izolare, plictiseală, unii au o viață foarte intensă, și poate din contră ar vrea să stea în tihnă la Biserică.

Totuși e puțin forțat exemplul, fiindcă oricum ei se pot adresa la orice parohie apropiată, nu era musai să vină într-una singură.

La părintele Visarion era un context mult mai amplu, demarase lucrări de construire a unei parohii noi, avea nevoie de forță de muncă și de enoriași, chiar spunea că unii mai tatuați săpau șanțul pt utilități și nu se mai uita ciudat femeia de la lumânări la ei.

Deci el credea că din deschiderea respectivă va dezvolta opera lui de edificare parohială, asta se înțelege dacă stai să asculți, din păcate aproape toate filmările cu domnia sa au fost rase de pe net, de parcă nu ar fi fost, așa ca la un semn a devenit un paria.

Doi, nu știi care era frecvența întâlnirilor respective, poate era odată pe lună sau era mai mult pt când veneau camerele de filmat, nu știi durata, poate era pe repede înainte,

Trei cum au sesizat mai mulți el stătea puțin pe la povești, dar întrunirea o organizau tot mirenii și inițiativele de ieșire, sau ajutorare.

Patru există un urmaș al Părintelui Galeriu care nu face agape de genul, deci poate știe el ce știe.
Păi eu cred că el fusese pândit de mult timp, fiindcă nu am auzit niciun preot să cadă pe tehnică de înregistrare și să aibă un timp fulger de instrumentare al dosarului, cu stenograme ieșite în presă, să se șteargă imaginea lui așa de repede chiar și unele conferințe reușite care erau valoroase în felul lor.

Aici nu era că l-a filmat cineva cu un telefon amator, iar faza aia nu știm cum s-a întâmplat cu enoriașa, poate aveau o relație mai apropiată, dar ea voia cumva să se răzbune pe el

Poate ca asa e, pentru ca si eu ma intrebam de ce in Biserica primara de dupa cinzecime ,si dupa toata expunerea formidabila la care asistase lumea prin intruparea Cuvantului, in loc sa vedem cine stie ce dezbateri si aplicari ale poruncilor lui Hristos , se spune simplu
"s-au alaturat ca la 5000 de oameni, care isi petreceau viata in frangerea painii si rugaciune"

Totusi ideea de ccomunitate a fost chiar si in acel caz a 3-a componenta ,caci credinciosii vandusera tot ce aveau si traiau in comun.

Precizarea ta de a face apel la duhovnic e buna pentru unele din problemele personale care le ai cu credinta.
Dar si dialogul cu ceilalti iti da altfel de sanse, caci ceilalti au mai mult timp , discuti mai direct cu ei , poti ajuta si tu la randul tau .

In toata experienta Bisericii care a urmat cinzecimii ,si avem descrierea bisericii Pauline, ,totul s-a facut cu mase de oameni, cu colectivitati animate de aceiasi credinta , si acestia doar impreuna au constituit Trupul lui Hristos.


Nu poti fi cu adevarat fericit daca nu daruiesti si altuia intristat.

"Am fost bolnav si M-ati vizitat, am fost singur si M-ati primit"

Riscul de flecăreală e mare, chiar auzisem un preot care zicea că baza sunt Sfinții Părinți, restul preoților chiar și cu audiență de youtube și tv, sunt oameni pot greși, unele discuții sau interviuri sunt futile.

Comuniune euharistică, Biserica a avut perioade de creștere și descreștere.

Nu cred că mergi la Biserică să-l tămăduiești pe altul, tu ca mirean.

Eu sunt convins cum ziceam mai sus că sunt grupări nu le numesc comunități, mai degrabă găști prin fiecare parohie, care ies ei de ei și împart lumea între ei și restul, deci sunt grupuri de oameni adunați dar sunt în cerc restrâns.

Drumul catre credinta ,si anume : urcusul interior , curatirea gandului ,invatarea slavirii lui Duimnezeu,poate chiar asceza nu se pot face fara un drum paralel al invatarii iubirii de semeni , prin relatiile pe care le ai cu ei si prin continua auto-perfectionare.

O Biserica care are doar una din componente : intelepciunea, credinta sau oricum i-ai zice, si nu se incalzeste la dogoarea dragostei , este precum schiopul care ar vrea sa alerge la maraton.

Iubirea fara credinta e flecareala lumeasca. Credinta fara iubire este dogma seaca.
Doar conlucrarea lor poate duce comunitatea catre statura de om mare , catre participarea la Trupul lui Hrisots.

Tocmai pentru ca suntem slabi, nu pot nici eu fara tine, dar nici tu fara mine, si amandoi impreuna nu putem fara Hristos.

Cand ne e greu pe plan personal, vine un om si ne ajuta cu ceva, ceea ce e echialvent zic eu cu o mana intinsa de la Dumnezeu.

Daca pe plan personal avem asa mare nevoie de ceilalti, cu cat mai mult avem in drumul credintei ?

Acum Bisericile tot sunt pline, chiar daca nu comunicam unii cu altii , dar cat de mult ne ar ajuta sa ne cunoastem , sa vorbim cu oameni cu preocupari asemanatoare ca ale noastre.

Nu mi-ar mai trebui ani ca sa inteleg nu stiu ce taina ,. Nu as mai fi ratacit pe calea pacatului , nu as mai fi stat izolat crezand ca sunt altfel decat ceilalti.
Si doar forumul asta si tot ma ajuta putin, cu atat mai mult un dialog real cu oameni reali, cu aceleasi conceptii, ar fi ca o descatusare.

Si sunt foarte multi ca mine, care isi urmeaza calea credintei singuri sau in instrainare fata de lume , nestiind cat de aproape sunt de aproapele.

Boss, lumea nu mai știe cum să fugă de la sate fiindcă oamenii sunt foarte răi și bârfesc, discută, nu prea ajută sunt mai mult cu gura, și de asta s-a distrus satul românesc, și tu ai vrea să transformăm și parohia de la oraș în sat.

Chiar mă bucur că oamenii sunt mai discreți la orașe, nu sunt băgători în seamă, își văd de treabă și muncesc.

În drumul credinței avem nevoie doar de un povățuitor încercat și zdravăn la cap, atât, nici nu văd de ce am lua ca model mireni care pot cădea, nu sunt preoți, nu sunt călugări, plus că nimeni cu scaun la cap nu vrea să fie luat drept model în Biserică, fiindcă e și vorba aia cu să te ferească Dumnezeu să cazi între palmele care te aplaudă.

Nu ai nevoie nici de hula, nici de lauda oamenilor.


Nu ne-ar ajuta prea mult să ne cunoaștem, mai ales într-o țară plină de tot felul de securiști, care are istoric în nenorocirea oamenilor pe baza unor informații culese din Biserici și parohii nu doar ortodoxe.

Pe lângă asta cu cât știu oamenii mai mult despre tine BÂRFESC, INVIDIAZĂ, URMĂRESC, STUDIAZĂ, FILEAZĂ, CALOMNIAZĂ, DENIGREAZĂ, PUN BEȚE ÎN ROATE, ÎNVRĂJBESC mai e și o țară cu mentalitate infectă cu să moară capra vecinului în care unii suferă dacă li se pare că tu o duci mai bine ca ei, sau ai o calitate în plus.

Forumul te poate induce în eroare, pot fi oameni fără discernământ, internetul poate cădea, istoricul să se șteargă....
Până la urmă de ce am avea nevoie de oameni cu aceleași concepții, să ne auzim citați de alții, râzi la glumele tale repetate în oglindă ?

La sate era comuniune , in afara de barfa si toate cele , si uneori e suficient ca sa simti legattura umana.
Hristos nu s-a dus intre academicieni ci intr-un sat de pescari.
La oras dimpotriva , a fost primit in triumf si rastignit de aceiasi oameni cateva zile mai apoi.

Deci satele mai ales in ultimele 2 secole de decadere a civilizatiei au fost pastratoarele umanitatii adevarate si credintei simple.

In drumul credintei poate ajunge cum spui tu si un duhovnic , pentru intrebari si momente dificile. Caci sigur e cel mai in masura sa iti dea sfaturi , daca este si bun.

Dar mai sunt si alte oportunitati si necesitati pe plan uman decat le-ai putea gasi in cele 5 minute la un duhovnic :
-sa imbini credinta cu viata de zi cu zi,
-sa stai intr-o comunitate de oameni credinciosi chiar daca nu esti la manastire ,
-sa poti sa iti marturisesti deschis credinta ceea ce cu ceilalti se uita la tine ca la extraterestru,
- sa vezi cum fac altii practic sa imbine credinta cu viata ,
- sa mai inveti una alta ce singur te invarti in cerc vicios
- sa ajuti tu insuti

In mod normal mare parte din acestea se implinesc la manastire, deci e clar ca sunt cerinte firesti.

Dar de ce sa nu ne infrumusetam si viata mireana si sa o facem cu adevarat interesanta impletind credinta cu prietenia, cu nevoile si intrajutorarea ?
Ce ne costa ? Un grup de whatsup in plus ca oricum participam la atatea inutile ? Cateva iesiri cu persoane de care nu trebuie sa iti mai ascunzi aspiratiile? O mana de ajutor data unor batrani ?
Nu vezi ca oamenii tind catre tot felul de alte refugii :psihologi,social-media, socializare in baruri, gasti selective, refugiul in dragostea desfranata , tocmai pentru a isi implini aceasta nevoie de comuniune si intelegere ?
Cand de fapt tot ce au nevoie e o mana de oameni care sa gandeasca si sa simta ca si ei, si sa fie orientata catre credinta.

Asta a fost o gluma ca nu am inteles-o dar suna fain "sa razi repetat la glumele tale in oglinda" :) ?

Și apostolul Pavel a predicat în Corinth, Atena și alte megalopolisuri ale antichității, e fix zero exemplul.
La sate era ceva foarte toxic și pentru Biserică pe termen lung numit gura satului, bârfa a scârbit multă lume și a ținut departe de parohie și mulți s-au cărat și din sat fiindcă era un loc nociv unde nu evoluai, nu te dezvoltai, bălteai într-o mediocritate a mentalului colectiv.

Ce te oprește pe frăția ta să faci exact lucrurile astea la tine în comunitate, cartier sau unde frecventezi Liturghia ?

De ce atâta teoretizare în jurul unor presupuse acțiuni și fapte ?

Grupul de watsap nu va sfârși tot în ceva tras pe linie moartă în timp ?

Trist, dar fix asa este.

Mantuitorul a tinut sa ne arate si prin acest episod al vietii Lui intre noi, ca in MARE nu suntem decat o masa de manevra, usor manipulabilā, in imposibilitate de a decide ceva, in permanenta cautare obsesiva, bolnavicioasa de scamatori si minuni care sa ne tina ADORMITI in DOLCE FAR-NIENTE.

Pe foarte putini ii intereseaza TREZIREA si ATENTIA, CUNOASTEREA DIRECTA a Puterii Lui Dumnezeu care Mantuieste.

Imi vine in minte replica orbului din nastere tamaduit miraculos de Iisus:

"Daca este pacatos sau nu, nu stiu. Ce stiu eu este ca eram orb si acum vad"
care reflecta( lasand poezia si metaforele neincetate la o parte) decat STRICT ceea ce am descris mai sus:

Minuni si Scamatori! De asta este interesat poporul carcotas si invidios in mare parte, si vindecari daca se poate pe gratis!

Si ce sa zic ,ne am dezoltat la oras de nu se poate. Cred ca am involuat ,si cu stiinta noastra grozava am distrus planeta, am omorat copilaria generatiei tinere, si ne am luat monitorul pe cap de persoana fizica in brate ,mormantul nostru cu LED-uri.

Sincer eu nu am trait la sat, dar am ramas placut impresionat cand eram mai mic, ca acolo se aduna lumea seara si vorbea,si vecinii erau ca fratii , si zilele de sarbatoare erau tinute, si lumea era egala , si fiecare era respectat.
Sunt convins insa ca in prezent s-a schimbat si acolo ,din pacate.


Pana si yehovistii se duc cate 2 la o actiune. Altfel,daca merg singur, apare indoiala in mine, frica de ridicol (meritata poate) , sau mai stiu eu ce.
Daca as m-ai gasi inca cel putin o persoana ,sau feedbackuri pozitive, as trece la actiune.

Si eu ma indoiesc daca am dreptate sau nu, si daca nu cumva e un moft.
Si tin de cont de faptul ca rugaciunea, tainele si duhovnicul plus viata monahala, au dus inainte Biserica asta 2000 de ani.

Dar ce se intampla acum mi se pare ca e mai multa nevoie de colaborarea umana ca si in alte epoci, pentru ca si atacul la om, si instrainarea e mai mare , conform prezicerii Apocalipsei
"in zilele din urma dragostea celor multi se va raci" .
.
Si cine limiteaza ortodoxia doar la dogme si reguli nu face decat sa o preia trunchiat de la inaintasi.
Partea umana, dragostea, faptele bune , au fost motorul credintei cele drepte de-a lungul secolelor , si au dat sens dogmelor si Bisericii.


Si forumul asta rezista de o gramada de ani.
Si tine cont ca nu ne vedem(au fost ceva incercari timide in trecut).
Daca ne am si vedea,si daca ne-am pastra pe subiectele credintei si am fi mai practici, probabil ar creste exponential

Stai puțin că nu e neapărat cum spui tu, eu nu mă uit la tv și stau puțin pe net, în general pe site-uri din preistorie cum e acest forum care e opusul interacțiunii pline de stimuli de tip tik-tok.

Înțelege fiecare ce vrea, eu văd că satul era o problemă de mult de asta a și decăzut, puțini aveau ladă cu zestre, puțini aveau încălțări în picioare dacă te referi la anii de după război, se murea din boli care astăzi sunt tratabile chirurgical.

Nu întâmplător a fost un exod de la sat, lumea abia aștepta să plece dintr-o pușcărie mentală, există oameni care nu se bot dezbăra de gura lumii, ce-o zice lumea dacă, arată că reflexul e adânc înrădăcinat.

Școala e mai slabă la sat și e o diferență de 8-10 clase între unul care face gimnaziul la sat și unul care face gimnaziul la un Colegiu Național care are și clase de gimnaziu pe lângă el.

Iehovștii se duc 2 în acțiune ca să se pârască unul pe altul, asta e o metodă a turnului de veghere de a-i controla eficient, să știi că ai în ceafă privirea unuia care te pândește ce faci.
Sunt convins că în București sunt multe parohii unde e câte ceva de făcut cred că dacă voiaia găseai ceva cu binecuvântare și timpul cât scriai aici îl foloseasi la într-ajutorare.

Forumul rezistă că ne-am zbătut o mână de oameni să-l ținem în viață dar a pierdut mult, în mare parte și fiindcă mulți au fost dați afară prin banare și nu s-au mai întors.

Au mai fost încercări de întâlnire soldate cu semi-eșec sau eșec, nu spui ceva nou, așa și ASCOR-ul rezistă de 35 de ani dar e tot mai slab numeric și diluat ca pondere acțiunilor.

Imi place ca ma antrenez cu tine pentru viitoare atitudine realisto/sceptica a interlocutorilor cand voi testa practic(daca voi ajunge) aceasta idee a revigorarii comuniunii in Biserica ortodoxa, adica cand voi trece la actiune.

Fiecare om care ne vorbeste , deci si opiniile tale pentru care iti multumesc, sunt un mesaj de la Dumnezeu pentru binele nostru ,in cazul tau fiind un mesaj de ponderare,smerenie ,si intoarcerea la munca de jos .

Ceea ce e o idee chiar buna , caci in lucrurile mici, gen ajutorul fizic la constructii de biseirci ,la sprijinirea celor in nevoie, unde puterile mele fizice sunt f limitate datorita excesului de calculator si mult laudatului oras, in lucrarile mici deci, poti face inceputul pentru lucrurile mai mari , cum ar fi posibilitatea de inchegare a unei comunitati , si mai departe ,posibilitatea de revigorare a comuniunii umane in Biserica orotodoxa.

Faptul ca acest spirit a amortit nu inseamna sa ne dam batuti ci sa il revigoram.
Sunt convins ca nu a fost intotdeauna asa, si e doar o consecinta a ultimelor veacuri.

Biserica functioneaza si fara prea multa interactiune intre noi, dar e ca un motor neuns, merge ,dar mai greu, mai pierde din viteza, e abstractizat excesiv si departe de oameni.

Citesc din Filocalie si asta imi intareste cat de puternica era legatura pe atunci intre membrii Bisericii ,in perioada primara a martiriului si a monahismului .

Intr-o era in care conspiarationismul , erezia , minciuna intentionata , capturarea vietii oamenilor de catre calculator sunt promovate agresiv, de ce sa nu invingem aceste timpuri prin chiar mijlocacele sale ?

De aceea sunt pentru o promovare agresiva (dpdv advertising ) a ortodoxiei , si convingerea si celor mai indepartati,sceptici, pragmatici si rationali oameni, ca aceasta este o alternativa viabila ,si nu doar atat, ci singura alternativa.

Dar nu doar prin dogme si slujbe care ar parea reci si ii lasa indiferenti pe cei mai multi, ci oferindu-le ca din partea Dumnezeului celui viu , alternativa vie ,dovada ca credinta ortodoxa ii poate ajuta si in viata lor concreta , chiar mai mult decat ii ajuta tot felul de refugii cu care sunt amagiti.

Ideea este sa facem credinta Orotrodoxa principala atractie a acestui veac , prin potentialul sau de a fi singura legatura cu Hristosul cel viu ,si sa nu lasam pe cei mai zgomotosi sa capteze prim planul.

Cred ca decaderea acestor vremuri ne da dreptul la mijloace neconformiste,alaturi de cele traditionale, dar numai daca e binecuvantare de la Dumnezeu.

Altfel sunt de acord cu tine , ca sunt doar in amagire , sustinand o idee moarta si in afara spiritului istoric al orotodoxiei, biserica care a stat mereu cuminte si retrasa lasand pe ceilalti sa fure oile turmei

Nu e vorba că Biserica stă cuminte, ci de faptul că sunt oameni care fac de mult fapte constructive, în timp ce tu încă îți faci curaj să-ți iei elan, pe ... net.

Aici e teoretizarea comuniunii, în timp ce practicarea comuniunii e mai grea.

Imi poti da exemple de fapte constructive ca sa stiu la ce gen te referi?

Te referi la cei care activeaza in consilii parohiale ,care ajuta la treburile sa zicem administrative ale Bisericii, sau pregatesc anumite sarbatori ?

Sau te referi la cei care activeaza in societati de caritate si ingrijesc bolnavii, dar intr-un fel de societati cu personalitate juridica ,ca e vorba si de bani,donatii etc

Ar mai fi actiunile destul de frecvente in care se predau ore elevilor.

De asemenea participarea la cor ar mai putea fi.

Mai e si capitolul de aspociatii ortodoxe, am vazut cateva,dar doar pentru tineri sau copii.

Daca da, pare ca sunt destule oportunitati pentru credinciosul ortodox

Eu insa ma refer la un tip de participare nu nou, dar care ar trebui revigorat , comunitatea parohiala extinsa (adica nu doar consiliul, care are mai mult un rol de conducere si administrativ) , ci intregul corp al credinciosilor unei parohii sa se cunoasca si sa aiba relatii mai stranse.

Sau la un tip de asociatii orotodoxe care nu tin de o parohie anume, de exemplu intr-o localitate mai mare sau chiar national , cam cum a fost ascor, dar cu mai multa participare si libertate de expresie pentru fiecare participant, nu doar cu un program venit de undeva de sus , si oarecum formal.

Iar lipsa mea de actiune si incurajarea de care am nevoie se refera doar la noutatea ideii, si la eventuala opozitie a preotului de parohie. De aceea am preferat sa o pun in discutie inainte cu voi, ca sa fie bine pregatita.

Cred ca e un exces de autoritate prost inteleasa in Biserica, si care inhiba oamenii sa se exprime. Nu neaparat din vina clerului, dar credicniosii sunt cumva timorati din necunoastere.

La toti le e frica parca de excomunicare ,de blamare , de blestemul preotului etc si se exprima foarte limitat si numai cu citate din altii sau chestii conventionale , din teama de a nu gresi.

Cred ca Biserica ortodoxa are urgent nevoie de terapie de grup ,cler+mireni, pentru ca potentialul de crestere pe zona mirenilor ar fi imens.
Si poate si clerul ca si reactie la aceasta schimbare a participarii mirenilor, ar fi apoi ajutat in misunea sa.

A incercat ceva Patriarhul cu televiziuni etc, dar mai este loc de multa deschidere si adaptare la vremuri, nu in sensul schimbarii dogmei, ci in sensul intoarcerii la ea.

Caci a sta detasat de oameni, asa cum sunt ei mai buni sau mai rataciti de noutatea provocarilor satanei , a ii lasa prada vremurilor, nu e in spiritul orotodox.

P.S. Aseara am gasit un grup foarte interesant pe youtube , de preoti sau militanti impotriva abaterii conducerii bisericesti de la adevar, probabil se refera la ecumenism sau la alte concesii.
Dar oamenii vorbeau liber si mi-a placut, desi eu nu sunt anti conducerea actuala , si nu ii cred ecumenisti in sens rau, si imi e greu sa critic asa virulent un frate.
Dar totusi libertatea de expresie trebuie acceptata si incurajata pentru fiecare, sau cum zicea cineva: ma voi lupta ca tu sa poti sa nu fii de acord cu mine

P.S. 2 : m-am gandit la voi , daca nu a-ti vrea sa incercam un astfel de live ,chiar era interesant. In plus ar creste foarte mult audienta forumului . Are you ready?

Intorcandu-ne la titlul firului foarte inspirat pe care l-ai deschis cred ca practicalitatea implicarii comunitare DIRECTE de care vorbeste Iorest include actiuni practice dincolo de discutii, conferinte, vorbe, citate, indemnuri, si recomandari duhovnicesti( nu ca ar fi rele, au si ele contributia lor la apropierea mirenilor de Hristos insa dintr-un alt unghi).

Aceste vremuri cutremuratoare de AZI insa necesita un ajutor direct in fapte a saracilor cu nevoi de tot felul, si accesul lor la aceste forme de jutor din partea trezoreriei bisericesti in special orasemenesti, care sunt sigur ca isi doreste aceasta transparenta si acces la resursele ei financiare insa nu are destui voluntari pentru a face liasonul, acea legatura organica intre acele pliculete de banisori si cei nevoiasi, voluntari care sa plateasca direct cu cash aceste cheltuieli ale societatii ortodoxe de AZI despre care bine mentionezi tu:

-din spitalele de oncologie unde de doi trei ani de cand cu procedurile moderne medicale cazurile de TURBO-Cancere efectiv abunda si unde oamenii sarmani nu au de unde sa-si plateasca 5-10-15000 euro pentru operatii, anestezisti, samd
- alte forme nenumarate de operatii afiliate acestor afectiuni, inima marita, AVC-uri, trombe, tumori pe creier, si alte proceduri costisitoare in randul tinerilor care au inceput brusc de la o vreme sa prezinte aceleasi afectiuni ca si cei in varsta. Iar tinerii mireni se stie ca nu au resursele necesare insanatosirii.

Alta fapta:
-Banisori oferiti celor carora li s-au taiat recent tot felul de ajutoare banesti .

-Ajutoare banesti pentru imbunatatirea dietei nevoiasilor, cumparare si distribuire de legume si fructe sanatoase, apa curata de izvor.

-Ajutoare in plic pentru cei saraci carora li s-au stricat electrocasnice de baza, frigiderul de exemplu.

- Poate chiar ajutorul sub forma de bursa scolara oferita de Biserica direct tinerilor care ravnesc sa studieze la oras dar nu au resursele necesare, recent taiate de la buget, si ce o mai veni!

...si toate binenteles cu Binecuvantarea de la Dumnezeu!

Resursele clare exista Slava Domnului. Nu este greu sa observam acest lucru. Problema este insa cea de distributie si oameni doritori sa treaca de la gandit la FACUT Practicarea Comuniunii. Asta cred ca vrea sa mentioneze fratele Iorest

Ca peste tot in ziua de azi cand mai ales sanatatea, intr-o multitudine de cazuri mentionate, nu poate fi intretinuta decat cu banisori in Biserica se pune tot mai acut accesul mirenilor nevoiasi la aceste resurse, chiar diverse ale bisericilor.

Evident ca fiecare face cum crede, nu judecam pe nimeni, dar sunt convins ca exista destui doritori de transparenta si distribuire de resurse.

Ajutorarea celor in nevoie , resurse de imbunatatire noi si vechi
 

O alta resursa a vremurilor de azi , nu indeajuns folosita de orotodoxie ,comparativ poate cu alte culte, este folosirea progresului vremurilor de azi dar si a disponibilitatii oamenilor de a ajuta , si punerea in miscare a unui curent mai puternic de intrajutorare a celor in nevoie.

Acesta e un domeniu mai concret decat cel anterior abordat , al cresterii comuniunii intre credinciosi , iar in acest doemniu sunt deja actiuni concrete ale diferitelor asociatii, spre deosebire de primul unde incercarile au fost pailde , si oamenii pare ca nici nu mai resimt aceasta nevoie .

Oricum cred ca e evident ca exista o legatura intre cele 2 subiecte, cresterea comuniunii intre credinciosi , ar duce automat si la cresterea gradului de intrajutorare al celor in nevoie.
Cum?
1) ne ar face sa cunoastem prin comunicare cazurile care au nevoie de ajutor, si care se feresc poate sa spuna altfel
2) ne-ar face sa capatam incredere ca nu sunt niste falsuri,ceea ce ar creste dorinta noastra de a ii ajuta
3) ne ar da ocazia sa intram direct in legatura cu persoana care are nevoie,fara intermedierea asociatilor.
4) Ne-ar pune in contact cu oameni care deja au credinta , si care de cele mai mult ori interpreteaza altfel decat restul , necazurile ce vin asupra lor , dandu-ne noua insusi o lectie , despre ce sa facem cat suntem sanatosi,si cum sa nu irosim timpul

Si ca sa trec direct la subiect , propunerea practica pentru cresterea ajutorarii celor in nevoie ,si chiar si a contributiei enoriasilor la fondurile Bisericilor se rezuma intr-un cuvant : INCREDEREA .

Increderea ca banii ajung la cine trebuie, increderea ca nu se pierd pe la intermediari , increderea ca cei care pretind ajutor nu mint sau nu ascund alte lucruri cum ar fi refuzul de a munci, increderea ca nu exista hotie in acest lant, increderea ca ajutorul contribuie la cresteerea duhovniceasca si nu la auto-victimizarea celui in nevoie si a cresterii pretentilor lui (sunt cazuri reale)

Iar din fericire, vremurile de azi ,alaturi de nenumaratale lor efecte negative, ne ofera si un aspect pozitiv, care ar putea duce la cresterea increderii , si anume chiar acest hulit internet .

Pe baza comunicarii mai usoare s-ar putea atinge principalul mijloc care duce la cresteera increderii , si anume TRANSPARENTA :
- S-ar putea publica extrase de conturi in care fiecare sa isi regaseasca contributia
- S-ar putea publica facturile care sa arate cheltuielile si bilantul contabil, astfel ca oricine sa poata vedea diferenta dintre venituri si cheltuieli
- S-ar putea publica video cu persoanele care cer ajutor si datele de contact , ca si ceilalti sa se convinga ca e un caz real ,nu un fake .In plus cunoscand omul ,s-ar putea contacta direct pentru a il ajuta personal
- S-ar putea vota electronic de catre contributori, care caz sa fie selectat pentru intrajutorare


Dar in afara de mijloacele electronice, si propunerile de mai sus , care sunt valabile pentru orice ONG care face apel la increderea oamenilor, nu neaparat pentru cele crestine sau ortodoxe, mai este si o cerinta speciala , care tin sa cred ca numai ortodocsii o pot infaptui, caci ei au traditia lepadarii de lume si de ingrijorarea pentru asigurarea propriei zile de maine ( vezi traditia monahala). Si anume aceasta cerinta speciala ar fi :

- sa nu se ia salarii in aceasta asociatie de intrajutorare

Romanii nu sunt inca pregatiti , sau prea saraci, ca sa accepte ca o organizatie cinstita , chiar non profit,are si ea nevoie de propriile ei salarii

Si daca tot e duminica tanarului cel bogat ,as adauga si calea desavarsirii ,porpagata in evanghelia de azi:
"Daca vrei sa fii desavarsit, du-te, vinde tot ce ai ,si imparte saracilor"

Chiar daca nu as interpeta-o maximalist, sa vinzi chiar totul, macar partial,multi ar incuvinta sa dea mare parte din veniturile lor, sa consume ei insisi mai putin , dar sa ajute un aproape aflat in nevoie, daca ar simti cu adevarat nevoia acestuia, stiind ca vor lua plata pentru asta in ceruri.
Si la declansarea acestui sacrificu poate ajuta increderea ca ajuti un om care chiar are nevoie , dupa criteriile care le considera constiinta ta ,nu dupa ce ti se spune

Nu as vrea sa fie interpretate ca simple teoretizari, eu unul fac si as face pasi in directia oferirii ajutorului banesc sau de alta natura celui in nevoi , dar stiu ce ma impiedica sa duc ajutorul meu la o treapta mai sus pana la jertfa de sine , si de aceea am facut aceste propuneri.

Si as putea face o asociatie cu principiile de mai sus , care ar trebui sa aiba mai mare succes decat altele netransparente , dar nu stiu cum as putea sa o popularizez, deoarece netul ,principalul mijloc de advertising, e destul de controlat de branduri si profit

Nota: vorbesc de ajutoare benevole ale credinciosilor nu de cele din sponzorizari care tin de alte legaturi si skuilluri pentru a le obtine , dar macar transaparenta, ar functiona si acolo cred

"Si daca tot e duminica tanarului cel bogat ,as adauga si calea desavarsirii ,porpagata in evanghelia de azi:
"Daca vrei sa fii desavarsit, du-te, vinde tot ce ai ,si imparte saracilor"

Chiar daca nu as interpeta-o maximalist,..."


-----------------------------------------------------------------------------------

Parerea mea este ca nici nu ai cum sa o interpretezi maximalist cum zici tu sau aplicata tuturor, mai pe limbaj normal.

Recomandarea lui Iisus oferita tanarului bogat din acele vremuri este echivalentul miliardarilor si trilionarilor ACTUALI.

Ca urmare indemnul n-are nici o legatura, zic eu, cu 99.9999% din populatia lumii care stau inghesuiti la bloc in cutiile de beton sau la casa cu "catel si purcel", ORICAT de mult s-ar dori generalizarea acestui indemn foarte clar si precis.

Replica este ca si cum Mantuitorul s-ar fi adresat lui Elon Musk sau lui Schvatzeneger, Bezos, Gates, samd care Slava Domnului au tatica, surplus de "vanzare" la greu. Nu este vorba de clasa de mijloc care, oricum , mai nou suntem vai de noi cu toate stoarcerile de taxe si impozitarile. SI CE O MAI VENI!!! Pentru ca asta-i doar inceputul!

In ziua de azi nu poti avea incredere sau vre-o speranta de transparenta, acte , poze, si alte smecherii in mediul virtual.

Eu nu despre transparenta asta vorbeam...

Increderea TREBUIE sa porneasca de la zero.

Ajutorul se poate acorda asa cum am spus doar prin investigatii directe facute de oameni de incredere la fata locului, in nici un caz din vorbe, sau din auzite.

Subiectul asta al ajutoarelor "ümanitare" din VORBE, demersuri in Biserica cu Preotul care nu este intotdeauna pregatit sa inteleaga ce se intampla, a fost dezbatut de multe ori in trecut si este de regula o mare teapa.

Mare atentie!

De aceea, orice fel de ajutor financiar poate fi facut numai pe acte originale, nu xeroxate si RAS-xeroxate( cum am vazut cu ochii mei si inspirat fiind i-am atras
urgent atentia preotului ca respectivii erau o gasca de pungasi jegosi)... si totul facut la fata locului, spitale, institutii.

Propunerea mea cu publicare extras de cont pentru donatii este viabila si nu are cum fi pacalita, pentru ca eu ca si contributor, pot vedea stiind ibanul meu, daca suma respectiva care am donat-o a intrat in organizatie , sau a fost 'pierduta' .Astfel daca toti verifica ce au depus , organizatia de ajutorare nu poate ascunde banii care i-au intrat

Cheltuileilie insa se pot falsifica ,si aici intradevar ,nu e alta metoda decat sa le verifice contributori.

Noutatea aici este ca sa nu se mai lase decizia cheltuielilor ce se vor face la organizatie , si nici sa nu i se acorde incredrea ca stie ea ce cazuri trebuie sa selecteze si ce cheltuieli sa faca , ci aceasta responsabilitate sa fie mutata total la contributori .

Si cum contributorii nu se pot intalni ca nu le permite timpul, aici intervine netul , in care sedintele se pot tine online

Si daca decidem sa cumparam niste produse, se poate interoga beneficiarul daca le-a primit,iar de pe facturile publicate se poate vedea daca pretul a fost cel al pietei

De asemenea ,prin rotatie , membrii contributori pot participa sa le inmaneze,ca sa se convinga ca, cantitatile sunt reale.

Deci ca o concluzie si eu vad o implicare directa a donatorilor in verificarea tuturor fazelor, ca si tine, ca altfel risti sa fii pacalit si sa iti scada increderea in ajutorarea insasi .Doar ca pe alocuri te mai ajuti si de internet ca sa comunici rapid decizii si documente (care insa le verifici direct)

Cel mai greu mi se pare selectarea cazurilor ,si impartirea putinelor resurse, si aceasta nu poate fi facuta decat prin contact direct cu cei care pot fi vizati de acest ajutor, si prin a te pune in locul lui.

Poate trebuia sa aleg alt exemplu, al vaduvei care a dat ultimii 2 banuti la templu..

In fata lui Dumnezeu a contat procentual cat dai din venituri,nu catitativ
Ipotetic vorbind , Un bogat daca daruieste 90% din ce are tot ii mai raman niste milioane cu care traieste lejer.
Un sarac daca daruieste 90% e mult mai pretios decat bogatul in ochii lui Dumnezeu , desi ca si suma e infima fata de bogat , pentru ca donatorul va trai la limita de subzistenta.
Acesta este sacrificiul.

In lumea noastra de azi poti intra in zona sacrificiului pentru a ajuta un caz intemeiat care are nevoie, daca esti absolut convins ca are nevoie .
Si sacrificiul ar fi macar de la bunurile care nu iti sunt strict necesare si nici nu contribuie prea mult la viata ta lumeasca, cu atat mai mult la cea vesnica.
De exemplu poti renunta la o iesire la restaurant ca si asa e scump si prost, si sa ii dai saracului sa manance o saptamana.

Blazarea si plictiseala, un flagel al zilelor de azi
 

Reversul atotcunoasterii oferit de net, dar si consecinta manipularii informatiei, este ca omul, in special tanarul, ajunge sa nu mai creada nimic, sa nu-l mai atraga nimic, pentru ca oricum toate i se par posibile.

Adrenalina, aventurile, experientele extreme oferite de net fac ca viata curenta sa i se para banala si plictisitoare. I se pare cumva ca are acces la o constiinta colectiva a unei multimi de oameni conectati si ca viata este mai mult decat ce vede el in realitatea fada.
Imbatat de posibilitatile nelimitate de pe net, cu greu mai accepta un trai sau un job modest la inceput, cu greu mai accepta munca indelungata, pentru ca are in minte posibilitatea castigului doar prin cateva clickuri si manipularea unor informatii.

Ideea de Dumnezeu pare doar una din ideile traficate pe net, care o vrea explicata rational,atractiv si, daca se poate, si dovedita, asa cum exista filmulete pe net pentru orice.
Ideea de mers la biserica e plictisitoare, e foarte repetabila si nu are un castig in cunoastere sau in satisfactie.
Poate cu exceptia unor preoti cu adevarat conectati, care tin slujbe adaptate vremurilor de azi, in care arata permanent robia la care ne supune consumerismul. Poate doar aceasta sa aiba vreo legatura cu preocuparile lor.

Distractiile valide sunt mersul in aglomeratii de genul cluburilor, care poate da iluzia interactiunii umane si ascunderea responsabilitatii individuale in spiritul colectiv.
A doua zi se trezesc mahmuri si goi, incearca sa-si reaminteasca unde s-a pierdut filmul si isi spun: "Macar am incercat sa ies din plictiseala cotidiana."
Si pana la urmatoarea incercare, incearca sa-si consume timpul, parca sa scape de el, cu acelasi gen de ocupatii iluzorii, in cautarea linistii si a echilibrului de sine.

Vrei cu adevarat experiente dincolo de limita umana? Vrei sa cunosti placerea care ti-o da fericirea?
Aduna-te cu altii, dar in locuri linistite, in care sa mai si poti vorbi.
Asculta-i pe ceilalti, caci e cea mai mare resursa de a afla lucruri noi, inclusiv despre tine.
De ce sa te mai obosesti sa te droghezi? Asculta un drogat care regreta, vezi dependenta lui si nu va mai fi nevoie sa incerci si tu asta.
De ce sa te arunci in desfrâu? Vezi pe cel desfranat care a schimbat zeci de parteneri, cum nu se gaseste, cum ideea de cuplu nu mai are sens la el, si nu mai e nevoie sa incerci si tu asta.

Si daca cauti un sens vietii, incepe sa-i ajuti. Iar ca sa-i ajuti, trebuie in primul rand sa oferi o alta perspectiva, sa nu te lasi prins de ceea ce pe ei i-a doborat.
Iar pentru asta trebuie sa lupti tu insuti cu tentatiile si sa ai ceva mai puternic decat tentatiile lumii, si mai atragator decat ele.

Unde poti gasi asa ceva decat la Dumnezeul cel viu, care este si alaturi de cel drogat, dar si alaturi de cel sarman, care nu te-a parasit in ziua cautarilor tale, care alearga dupa tine prin cluburi, dar te ridica de jos cand ai fost batut noaptea de vreo gasca, sta cu tine in spital, iti ofera linistea din suflet, iti da intelepciunea sa distingi in asaltul mocirlei informationale.

Deci da, intalneste-te cu altii, dar da slava lui Dumnezeu, caci aceasta este nu doar viata pamanteasca, ci si scopul si placerea vietii vesnice.
Iubeste lumea, ca si ogor nesfarsit de a face binele.
Iubeste sufletul tau, ca si o ploaie de vara care uda acest ogor, atunci cand isi ia puterea de la Domnul.

Nu te dispretui in aceste vremuri, nu te blaza, caci Domnul te-a sprijinit mereu in palmele Sale, chiar si cand mintea si sufletul ti-au fost rapite de inselaciunea stapanitorului intunecat al lumii.
Domnul ti-a lasat o portita: cea catre tine.

1. Tocmai ca organizatiile de ajutorare nu prea ma intereseaza. Insa stiu ca in cazul bolilor contagioase sunt unele organizatii specializate care au o structura de ajutor bine finantata si implementata prin spitale astfel ca bolnavii de TBC( de exemplu) sa fie tratati COMPLET si pe GRATIS din banii fundatiilor aferente. Nu intru in detalii.

2. Poti alege orice exemplu doresti oferit de Mantuitor. Chiar te invit sa o faci pe rand.
Vaduva la TEMPLUL IUDAIC a dat ultimii banuti dupa modelul stiut de ea din THORA unde Sfantul Ilie i-a aparut VADUVEI in SAREPTA in poarta cetatii si la fel ia cerut ULTIMA PORTIE de faina si Ultimul Ulei strict pentru el si prin el lui Dumnezeu.
Dupa care stii ce a urmat...un belsug continuu de ulei si faina, de putea vaduva la o adica, daca toata minunea nu tinea strict de IRATIONAL, sa-si deschida o brutarie si sa hraneasca toata cetatea in urmatorii 2 ani cat a tinut seceta si foametea.

Ca urmare vaduva din exemplu nu este vaduva noastra care pleaca de la biserica si lesina de foame pe drum, ci este vorba de alta vaduva...vaduva lor!

Eu nu zic ca nu sunt minuni si la noi unde fratii din manastire sau biserica instiintati de Duhul Sfant sar in ajutorul vaduvei locale cu sacose pline de bucate din Trapeza pentru a o salva de foamete si saracie.
Exemple asemanatoare avem foarte multe, relatate in Filocalie.

Există net, tv și la sat.

Eu din câte văd la orașe erau cele mai tari găști de cartier, erau destul de închegați unde erau blocuri multe, cu minim 2-3 copii per apartament, în cartierele de case oamenii nu erau așa uniți.

Eu văd că pe nicăieri românii nu se asociază, nici în străinătate, nici în legătură cu diferite hobby-uri, sporturi, șamd, deci e o problemă ce ține de specificul poporului.

S-a mai întâmplat că după 90 unii au sporit de au fost câteva clase financiare peste alții, automat și-au căutat anturaje doar din clasa lor socială, pe restul i-au dat la o parte.Asta se cheamă capitalism, unii abia plătesc întreținerea de la o lună la alta, iar alții sporesc de au 3-4 case și apartamente, 3 mașini de clasă, deși ambele categorii pot fi de oameni cinstiți.

Eu mă refeream la altceva, ieșirea din virtual și intrarea exclusiv în realitate, spunea Iustin Dumitru că patriarhul a încercat ceva cu trinitas, fals, tocmai privitul la tv te îndepărtează de experiența reală.
Dacă te axezi doar pe partea cu ajutoratul riști să ajungi un pachetar, un donator, un om pe care alții îl folosesc și după-l aruncă când nu le mai e de folos.

În loc să privești un reportaj religios despre o mănăstire, mai bine te iei tu și mergi acolo și îți faci propriile concluzii, citești ce se poate despre un subiect și după te duci tu să ai o experiență nemijlocită.

Pelerinajul e un prilej să cunoști oameni noi, limite: faptul că 70% sau mai mult sunt oameni bătrâni, peste 55 de ani, cu idei fixe și care au numai ei dreptate care mai și încurcă pelerinajul că rămân în urmă, nu pot să urce dealuri, trepte, scări, gâfâie la cel mai mic efort, se stă după ei, se ratează obiective nu se merge ceas elvețian.

Dacă nu ar veni bătrânii nu s-ar strânge 40 de oameni cât să fie bine la prețul pt autocar, dar și asta e o ispită să bați drumurile pe la 60-70-80 de ani, până atunci ce ai făcut ?

Dacă aș fi preot m-ar cuprinde deznădejdea că vin la Biserică majoritar oameni bătrâni care vin din frică de moarte, cu o tinerețe trăită și aia mai mult în dorul lelii.

Alt dezavantaj e că trebuie să ai bani dacă vrei să ai viață socială și pt pelerinaj și că în pelerinajele de o zi nu ai timp să cunoști oamenii.
Nu ai bani ești la periferia societății.

Din câte văd cele mai populate zone de tineret sunt mall-urile, mă și miram că în orice oră din zi găsești acolo copii tineri care par de liceu maxim, și te miri de ce nu sunt la cursuri.
Interesant e și de unde au ei bani să stea la mall, că nu cred că vin numai și se uită, și să mânănci acolo îți trebuie minim 10 euro - 50 de lei pt chestii minimale, apă și un meniu.

Dar și la mall, să ieși la film, la cafenea, la prăjitură, la suc, la un grill, la biliard, la jocuri cu lasere, la paintball, la sală, la cățărări, la exit games și altele îți trebuie bani.

Vad ca ocazional trebuie sa te trag de mânecă ca să-ți reamintesc ca trăim în capitalism sălbatic nu in socialismul lui nea Nicu când chiulangii erau prinși pe bulevard după matricole școlare.
Tu vorbești de control al elevilor care chiulesc la Mall.

Hotărăște te ce vrei.
Lipsa învățământului de MASA din capitalismul de junglă sau socialism când eradicasem analfabetismul peste tot în țară.

Nu poți continua tradiția milenară a romanului de a fi cu fundul în două luntre.


Ambele sunt un nonsens, nu pot conlucra.

Păi jandarmeria face razii prin cafenele, dar în mall văd că nu, totuși ai impresia că e tot orașul - sectorul 14-26 de ani la mall de la ora deschiderii până pe la 20-21 seara, așa ceva mai rar vezi.
Atenție! oameni pe care nu-i vezi prin parohii Duminica sau în timpul săptămânii.
Nu sunt bani, nu sunt bani, dar puștanii se mișcă ca furnicile prin mall, ce fac acolo, trag de o șaorma și o cafea 3 ore ?

Mai ales că sunt magazine de lux în mall, unde te întâmpină cu o privire tăioasă vânzătorii dacă ai haine și profil care e sub scorurile brandului și le calci pragul.

În cafenele unde se servesc și băuturi alcoolice au legislație de control pe când în malluri nu poți legitima chiulangii.
Bani sunt în continuare FOARTE MULȚI.
Bolojan doar a zgâriat vârful ghețarului.

Urmărește doar accidentele zilnice unde se ciocnesc bolizi SUV uri și care din păcate mor d-amboulea familii intregi.
Populația asta mixtă de oameni simpli și șmecheri se perindă în frenezie peste tot fără să muncească la orice oră din zi și din noapte.

Cum poți fi în plimbareala neîncetată decât dacă sute mii, milioane chiar, sunt plini de bani.Si bravo lor. La fel și copiii care nu frecventează școala pentru ca părinții îi asigură ca sunt șmecheri, și n au nevoie să piardă vremea învățând.

Dacă NU ERAU BANI MULȚI străzile ar fi fost pustii.