Sunt recomandate discutiile in credinta ortodoxa?
 

As vrea sa stiu daca Orotodoxia incurajeaza discutiile libere intre credinciosi.

Pare o intrebare simpla , dar cred ca are multe nuante.

Discutiile s-ar subintelege ca sunt pe teme de credinta, pentru ca altfel sunt discutiile obisnuite care le avem toti intre noi : vreme, concedii , noutati, familie

Si cele despre credinta dar purtate cu necredinciosi sunt riscante, caci sigur ajungi la discutii in contradictoriu . E bine sa spui ce crezi dar fara sa insisti, ca sa nu se transforme in polemica.


Sa pomenesti despre credinta si recomandarile ei in viata de zi cu zi celorlalti, daca nu o faci brutal , ca sa ii sochezi pe ceilalti sau sa ii judeci, poate fi util, caci poate fi ca o marturisire a ta .


In manastiri dimpotriva ,era votul tacerii ,dar eu zic ca wera compensat de traiul impreuna

Apoi ce tematica sa abordezi?
Daca cel din fata ta e practicant in primul rand , nu are sens sa teoretizezi prea mult lucruri care mai degraba se fac , cum ar fi ce canon ai. Nu trebuie sa il tulburi pe aproapele tau.

E mediul online propice pentru astfel de discutii?
Convingerea mea e ca da, desi multi m-ar contrazice.
Dar e la fel ca in viata , trebuie sa asculti , sa te exprimi pe intelesul celuilalt.

Si mai e o regula : sa abordezi subiecte din domeniu (anume al credintei) si general acceptate ( de exemplu dogme) .

Altfel se ajunge in lumea parerilor personale , utile si acestea , dar care sunt mai greu de schimbat intre oameni.



Pentru ca poate sunt unii care citesc si ar fi de acords dar nu vor sa se conecteze pe acest forum dau mai jos o pagina de facebook unde incerc sa dau prilej unor astfel de discutii libere , in principal despre invataturile ortodoxe , dar si despre orice e util si e exprimat de oameni reali , sau inteles de ei din carti.

In opinia mea citatele fara o contributie proprie minimala , au inundat netul si sufoca dialogul liber dintre credinciosi .

https://www.facebook.com/profile.php?id=61580972001311
(sau cauta pagina "Discutii despre credinta si viata ")

In mediul online nu am prea intalnit ortodoxi dispusi sa discute.

Din celelalte culte sau atei da. Ortodocsii insa au un mare bagaj de informatii de la sfintii pariniti pana la preotii de azi sau scriitori, si de aceea nu mai aiu timp sa discute.

Tot la ortodocsi ,lucrurile sunt mai practice, se focuseaza catre rugaciune, catre slujbe, si atunci discutia nu mai are atata sens.

A discuta , inseamna si a asculta pe celalalt ,nu a vorbi tu neaprata.

A discuta e a iesi din tine . Uneori vorbesc cu un prieten care nu prea crede, dar implicandu-ma in aceea discutie calda depsre lucrurile din lume, imi piere incrancenarea doar pe ideile mele, si la fel prejudecatile.

A discuta este a te forma impreuna, a invata unul de altul , a tranmsmite celuilalt nu informatii , ci intelegere , nu superioritate , ci prietenie.

A discuta este credinta vie, mai ales cand ai norocul sa fii pe aceeasi lungime de unda si sa nu fie contradictii.

Nu am gasit in catehism care il consider un indreptar comprehensiv al credintei , referiri speciale la comunicarea prin vorbirea cu ceilalti. Mai degraba comunicarea e tacuta in Biserica ,prin rugaciune si slujbe.

Dar am gasit tonul prietenos al colectivului care l-a scris, intrebari si raspunsuri, argumente care nasc convingere.

Am postat pe vreo 30 de conturi de Facebook cu orientare ortodoxa , postarea de mai jos
si in paralel si una mai practica despre post , asa cum se cauta azi.

Daca toti o resping , inseamna ca intradevar, nu e dorita comunicarea in cuvinte directe,personale, ci doar ascundrea in spatele unor citate, dar fara o contributie personala in afara selectarii lui, cum e plin FB.

Atunci chiar trebuie creat un spatiu fara cenzura, cum e acest forum, pentru cei care vor pur si simplu sa discute, fara contraziceri.

Dar e foarte greu de promovat ,practic netul e capturat.

<<< Calea catre Hristos >>>

Mulți dintre creștini sunt de acord cu învățătura lăsată chiar de către Mântuitorul: El va fi urmat de Mângâietorul, Duhul adevărului, care ne va aminti tot ce ne-a zis El.

Și dacă ne va aminti, înseamnă că ne va face și să înțelegem, ne va ține strâns uniți cu El, deci înseamnă că ne va duce către El.

Cheia către Hristos este Duhul, iar cheia către Tatăl este Hristos.

Nimeni nu poate ajunge la Hristos de unul singur, fără Duhul, după mintea sa; nimeni nu poate ajunge la Dumnezeu fără Hristos. El este punctul central către care trebuie să ajungem — deci nu suntem încă acolo — dar și prin care trebuie să intrăm către Tatăl și să ne întoarcem înapoi către semenii noștri.

Deci a-L urma pe Hristos e sinonim cu a urma Duhul. Nu toți cei ce zic „Doamne, Doamne” — și prin asta înțelegem cei care vorbesc despre Hristos — înseamnă că sunt ai Lui, ci doar cei ce fac voia Sa. Iar Duhul Sfânt exact asta face: ne ajută să înțelegem care este voia Sa între atâtea dileme, să alegem calea cea dreaptă între mai multe opțiuni, și în final El este cel care ne ajută să înfăptuim, adică să împlinim voia lui Hristos.

1. Trebuie văzut contextul în care aceștia plasează citatele evanghelice. După cum vedem în discuțiile noastre chiar si ele, fără comentarii adiționale de lamurile și clarificare sunt interpretabile în n feluri.

2. Ce înseamnă capturat? Pls explică.

3. Cum anume? Lumea este foarte interesată în poveștiri concrete. Nu vor doar definiții și enunțări standard care nu lămuresc.

De exemplu, cum anume ești aparat de Duhul? Lumea vrea cazuri concrete în situații de viață și moarte, de exemplu în perioada 2020 și după, ce ai pățit? Cum te a ferit Dumnezeu?
Lucruri clare… înțelegi, asta vrea omul să audă, nu definiții standard.

Cum îți indică Duhul să ajuți cu bani și lucruri pe cine trebuie și cum să eviți clanurile de golani stricați, pungasii care au parcate mertanurile după colț?

Uite și citatul:
La vindecarea ologului de la scăldătoarea S. Ai observat ca Hristos l a vindecat DOAR PE ACEL AMĂRÂT?…în timp ce restul stăteau și se uitau?
Și asta a fost un exemplu dat de Mântuitor pentru luminarea minții noastre, pentru a nu cădea în plasa gainarilor milionari vicleni.

Asta vrea omul să comenteze pe FB.

4. Vorbește un pic de cheia asta. Cum se manifestă ea? De exemplu ești în spital accidentat…ce anume înseamnă asta? Explică oamenilor în așa fel încât s nu i plictisești cu șabloane standard.

5. Alta frază clasică aruncată la plesneala. Explică ce vrei să spui prin mintea proprie, este rea, bună?
Dacă e rea de ce e rea? Elaborează Iustine. Clar ai cunoștințele necesare pur a o face. Asta cere publicul FB.

6. Ce înseamnă să faci voia Sa? Cine o face și cine nu o face și doar zice ce zice.
Explică cu situații clare de viață actuală, socială, așa cum o făcea și Iisus în fața ucenicilor, oameni simpli.

Multumesc de feedback ,inteleg ca tie ti -ar place mai multe explicatii.

Dar subiectul e ca nu aproba adminii de pe grupurile ortodoxe sa postezi ,pur si simplu nu iti raspund la solicitare, o refuza poate ,desi nu apare una asemenea status

Problema nu e calitatea postarii , ci refuzul in bloc, parca s-au vorbit toti.

Am observat ca sunt acceptate se pare doar linkuri de video cu diferite interviuri, unele texte citate din sfinti sau contemporani , si maxim niste comentarii neutre insotite insa si de un material

Iar la acestea nu sunt comenturi decat eventuale saluturi sau propozitii scurte.
Deci nimeni nu vorbeste cu cuvintele sale precum aici.

In schimb la alte denominatiuni sau la atei,accepta postarile si acolo mai vezi dialoguri, dar si multe contre.

Iar sa promovezi propria pagina , in care sa ai dialoguri normale ,cine stie cati ani dureaza, depinde doar de cum apare la search


====

In alta ordine ca sa raspund la cerintele tale

Sunt intrebari foarte serioase , desi putin in afara dogmei , ca nicaeri nu scrie ca te ocroteste Duhul pana la a trece strada ,adica in imprejurarile reale ale vietii , ci doar ca prin Duhul il primesti pe Hristos in inima ,ceea ce e mai important chiar decat acele situatii reale de ajutor la care te referi.

Caci daca il ai pe Hristos in tine, atunci poti face fata si la situatiile enuntate concret de tine.

3)
Ce am patit eu? Moarte sufleteasca , mi am lasat nevasta si am fugit dupa alta spunandu-i asta ,ca m-am indragostit.

Cum m-a ajutat Duhul ? Prin pocainta , prin aratarea raului facut de mine care a afectat persoana abandonata.

Cum esti ajutat cand nu cunosti cersetorii si ii eviti? Pe mine nu ma ajuta, caci ii ignor,suypnand ca tine ca au mertane dupa colt. Dar poate unii sunt cazutri sociale, am vazut un film cu romi si nu o duc grozav. Poate prin acel film m-a ajutat . Nu trebuyie sa atribuim lipsei indrumarii Duhului raul nostru

4)
Pai sablonul asta ca Duhul te duce la Hristos, pentru mine a fost central, caci cautam sa il cunosc pe Hristos doar cu mintea mea .

Si cu spitatlul nu inteleg ce legatura are cu citatul, dar vad totusi o legatura, suferinta te ajuta iarasi sa te pocaiesti, sa iti dai seama cat de singur esti , si sa te intorci la Hristos. Atunci Duhul a lucreat chia si in suferinta intoarcerea ta.

5) Acelasi lucru ca mai sus, ca nu poti prin mintea ta singura sa ajungi la Hristos, asa cum cred protestantii , cum credeam si eu pana mai ieri. Multi cred ca suint deja acolo daca stiu cuvintele Lui Hristos pe dinafara.

6) Sa faci voia Lui a spus-o foarte clar care: tot ce tine de dragostea de aproapele. Nu a zis nimic de respingere , de exemplu a prorociilor nmincinosi, decat tot prin constrast cu cei care fac binele si aduc roada. Deci crestinismul este eminamente pozitiv, iti zice ce sa faci bine, nu e dspre rau.

Am sesizat și eu ce zice cozia, o femeie în scaun rulant care cerșea imediat după uși în interiorul unui hipermarket, luată cu un merțan.
Ca și cum vii la program și pleci, ca într-o meserie, sau bătrâni exploatați de copiii lor care-și iau diferite chestii din banii de cerșetorie.

Era în scaun rulant pe bune ? da

Era caz social care încasează niște bani de la stat pt asta, are loc prioritar de parcare, are scutiri de impozit locuință, mașină ? da.

Îi e greu să facă orice altceva pe care un om obișnuit le face cu ușurință și fără băgare de seamă ? da.

Era moral să fie folosită de altcineva, sănătos cu brațe picioare, întregi, apt de muncă. NU!

Își scot toate familiile rudele pe tarabă pt obținerea de foloase bănești ? NU!

Cerșesc toate persoanele cu dizabilități sau cazuri sociale ? NU!

Dar important e ce ii raspundem lui Cozia?

Intrebarea lui a fost : de ce nu ne indruma Duhul sa stim ce trebuie sa facem in astfel de cazuri.

Sau poate mai mult de atat , ar fi vrut chiar sa ne arate Duhul cumva daca aceea persoana chiar are nevoie de a fi ajutata sau nu.

Era in Steinhard o povestioara cum ii dadea mereu 10 lei unuia care stia ca e betiv si ca il minte.

Probabil asa ar trebui sa facem si noi , ce pierdem?

Cativa lei se duc la mercedes , dar macar 1 leu paote ajunge la un sarman ,asta numai dumnezeu stie.

Si daca inmultim aceasta cu dobanda pe care o da Dumnezeu acxestei fapte ,poate pana la urma iesim in castig

Si va rog ,nu imi spuneti acum ca incurajez burtosii din spate care iau banii.

Intrebarea a fost clara . Ce ne zice Duhul sa facem in acest caz , e esentiala intrebarea ,tot respectul pentru Cozia ca a pus-o.

Nu te înțeleg de ce îți pierzi vremea cu accesul conturilor micilor tirani.
Există o vorbă:
Nu predica legile tale la mănăstire străină.

Lasa i în pace în Dumnezeul lor…cum se zice
Mai vorbim…

Capacitatea de a raționa, pe care o avem cu toții, este tot un dar de la Dumnezeu și ea poate fi folosită în acord cu Duhul Sfânt. Subordonată, însă nu absentă. Pentru că Hristos însuși ne-a îndemnat să fim înțelepți, să căutăm să pricepem ceea ce ne-a spus și a făcut ș.a.m.d.

Iarăși, sfinții părinți (nu sunt sigur dacă Sf. Vasile cel Mare) ne îndemnau să transpire mâna pe banul nostru până decidem cu cine facem milostenie.

Să nu devenim nici zgârciți, dintr-un exces de cumpătare, dar nici risipitori, lăsându-ne păcăliți, mințiți. Pentru că un leu dat mafiei cerșetorilor înseamnă un leu mai puțin pentru un copil sărman din Vaslui ori Teleorman.

Pomul după roade și omul după fapte. Știm cu toții că există cerșetorie organizată, iar filmul Filantropica a documentat-o foarte bine. În același timp, există asociații serioase, care-și publică rapoartele de activitate, așa încât poți afla ce roade au. Câteva exemple: Pro Vita (părintele N. Tănase de la Valea Plopului), Glasul Vieții (Iași), Dăruiește Viață, UNICEF, Crucea Roșie și multe altele.

Pe lângă astea mai sunt, bineînțeles, și oameni cu nevoi ori dureri reale care pot apărea chiar și în curtea bisericii (ori în propria familie), dar pe care se cuvine să-i cercetezi un pic, să vorbești cu ei, să observi dacă nevoia lor este reală, ori practică cerșetoria ca profesie. Sunt mulți care au făcut din cerșit principala lor sursă de venit, motiv pentru care aleg să nu muncească, chiar dacă sunt tineri și sănătoși. Nu le facem un bine, nu-i ajutăm dacă-i încurajăm să rămână în această stare neroditoare.

Nici să nu-i judecăm, ci să-i privim mai degrabă cu milă, pentru că unii dintre ei sunt nevolnici, incapabili de a-și orândui viața din pricina unor dependențe – alcool, fumat, droguri, jocuri de noroc ș.a. – și ar avea nevoie de mult ajutor ca să se elibereze de aceste patimi. Însă dacă nu-i putem ajuta să scape de ele, cred că nici să le întreținem nu este bine.

Totuși, trebuie să fim cu băgare de seamă și ca nu cumva, suspectându-i pe toți, să trecem pe lângă vreun om cu o nevoie reală.

Trebuie discernământ, iar pentru a-l dobândi, trebuie rugăciune, ca Duhul să ne deschidă ochii, să nu ne lase nepăsători ori neatenți.

Multumim Cristian.
Adica vad ca si pe Cozia si pe mine ma framanta aceasta problema , cum vedem manifestarea Duhului in vietile noastre, chiar daca el ar vrea-o mai spectaculoasa si mai evidenta.

Ce e bun in postarea ta este ca intradevar Duhul nu se manifesta spectaculos, adica nici tu nu ai un raspuns ce ar trebui sa facem cu cei ce ne cer , dar putem zice ca se manifesta prin dreapta socoteala ,prin discernamant.

Porunca Mantuitorului e clara "Daca iti cere cineva da-i " Nu zice nici sa il cercetezi inainte, nici ce va face acesta cu bani sau ce cere el. Spune doar atat sa ii dai.

Daca luam literal ,trebuie sa dam si celor care ii banuim efectiv ca sunt intr-o forma organizata de cersetorie, caci nu avem dovezi ca nu au nevoie, ca mint, mai ales ca au fost ceva documentare cu romi realizate de nemti, in care nici chiar viata de cersetor nu e usoara.

Dar ce e valoros e ca ai aratat diferitele nuante ca si cum ar fi un rezultat al harului in mintea noastra : fie de a nu fi zgarciti,fie de a nu risca sa trecem nepasatori pe langa cei care au nevoie, fie chiar de a nu incuraja mafiile (desi cum am spus asta e discutabila) .

In plus ai aratat si legatura cu sfintii parinti prin Vasile cel mare, si poate in scrierile lor este de fapt raspunsul.

Revenind deci la modul in care se manifesta Duhul in viata noastra , pare a fi prin forma discernamantului, a dreptei socotinte.

Aceasta inseamna constituirea unui fel de opinie general valabila , in care mai multi oameni ajung la aceasi idee de echilibru, care reusteste sa se strecoare la granita dintre extreme, si sa faca si legatura cu porunca lui Dumnezeu.

vedem si la consitutirea dogmei crestine ca la fel s-a intamplat , Duhul s-a manifestat prin mintile multor oameni, asind formula de echilibru a invataturilor despre Dumnezeu, desi au fost de depasit dificultatiile inerent umane.

Oare acesta sa fie Duhul?

Intrebari despre sensul discutiilor
 

Imi pun intrebarea daca discutiile live intre credinciosi , mireni ,fara pregatire teologica speciala sunt de dorit si ce ar trebui sa cuprinda ele? Ignor deocamdata daca si cum ar avea loc.

Este nevoie de cineva sa conduca discutia pe teme de interes ,ca aceasta sa nu derapeze ?

Daca real sunt greu de realizat ,dar ar fi utile, poate online e un instrument nou, care le ar face posibile

Dar este mediul online propice pentru a discuta (scris, vorbit) ,si in general pentru orice fel de subiecte dar si cu tematica (ortodoxa) ?
Caci fara tematica si fara conducere e doar un haos.

Ce inseamna de fapt discutii onlie? E doar creierul si verbalizarea ideilor implicata? Au ele valoare?

Poate ar fi utile aceste raspunsuri, dar nu vreau sa ma stresez prea tare ,fara sa stiu daca sunt posibile si utile.

Domnul imi va arata treptat raspunsul la ele .

Cred că pot fi utile – și cred că toți participanții la acest forum suntem sau am fost de această părere... până în momentul în care nu le mai găsim utilitatea.

Depinde și de emițător, și de receptor, respectiv dacă accentul cade pe mine, cel care are o idee și vrea să o publice, ori pe nevoia celuilalt, căruia caut să-i răspund, în măsura în care mă luminează și pe mine Dumnezeu

Cred că este bine să discutăm, dar cu băgare de seamă mai întâi la noi înșine, cercetându-ne cugetul, să vedem dacă nu cumva vreo patimă (cum ar fi iubirea de slavă deșartă, părerea de sine ori altă pornire egoistă, egocentristă sau narcisistă) stă la baza dorinței de a ne exprima; iar apoi la interlocutor, respectiv sinceritatea căutării, nedumeririi, întrebării lui.

Cel puțin unele dintre motivele pentru care ortodocșii sunt mai puțin dornici de discuții despre credință le-ai arătat tu însuți mai devreme și eu cred că sunt valabile.

Pentru elucidarea dilemelor și întrebărilor pe care le ai legate de discuțiile live între credincioși îți recomand cu căldură să te duci în câteva pelerinaje de o zi, două prin țară organizate de Patrarhie.

Te asigur ca vei primi cu vârf ceea ce îți dorești și vei realiza ca viata( din cele ce vei auzi) BATE FILMUL.

Acolo sa vezi tătică povestiri de autobuz în drum spre obiectivele pelerinajului.
Vei rămâne mască…și vei înțelege multe, mai ales de ce lumea după slujbe preferă să tacă decât să stea la taclale despre aventuri din lumea Credinței.

Si ce fel de povestiri,m-ai facut curios ?

Discutii live sunt greu de controlat cand sunt mai multi, cred, fiecare zice ce vrea , si cel mai vocal "ia" scena.

Dar scrise ar putea avea ceva tematici.

Cel mai important e moderatorul, animatorul, in ambele situatii , dar live chiar e greu , ca trebuie altfel de calitati.

Da ,dar noi suntem 4,5 activi . Rezulta ca 99.99999999 % nu ii intereseaza sa discute activ , eventual intra sa mai dea click pe vreun link .

In ce sens depinde? Parca ai inceput ideea dar nu ai mai incheiat-o. Adica cum vezi tu intre discutiile cand vreau eu sa public ceva si discutiile in care raspund altuia? E vreuna de preferat? Sau ai vrut doar sa arati ca sunt diferite?

Da, aceleasi temeri le am si eu, uneori sunt convins ca gresesc, alteori parca simt o incurajare sa continui.

De ce depinde de sinceritatea interlocutorului? Adica cei care sunt falsi sa ii evitam sau cum?

[quote=iustin_dumitru;684355]Da ,dar noi suntem 4,5 activi . Rezulta ca 99.99999999 % nu ii intereseaza sa discute activ , eventual intra sa mai dea click pe vreun link .



Ideea e că, dacă motivul pentru care vreau să mă exprim, să scriu, să discut, este propria mea persoană, respectiv afirmarea de sine, atunci nu merită.

Dar dacă discuțiile online înseamnă răspunsuri pentru cei care le caută, ori propria mea lămurire, atunci merită.



De multe ori pe forum au apărut persoane cu scopul vizibil de a provoca, ori de a trola, iar sfatul înțelept pentru astfel de cazuri mi s-a părut a fi celebrul "don't feed the troll!"

Și mai este și sfatul Mântuitorului de a nu da mărgăritare porcilor, nu cu scopul de a jigni pe cineva, ci de a ne avertiza că, dacă vorbești de cele sfinte unora care țin să rămână la nivelul unei înțelegeri profane, nu numai că nu le vei face vreun bine, dar riști să și compromiți tainele credinței, încercând să le explici. Comunicarea nu poate fi unilaterală (doar de la emițător), ci trebuie ca și receptorul să fie cu inima deschisă, iar lucrul ăsta îl poți constata de regulă la începutul discuției.

Forumul de față avea cândva și discuții interesante și aflux de persoane active, cam de prin 2012 a început să scadă, erau 4-5 care scriau aproape zilnic la un moment dat.

Am citit înapoi în timp unele fire de discuții și mi se păreau promițătoare, sau aflai câte ceva nou, n-am înțeles de ce au fost blocați la grămadă atâția oameni.

Era clar că forumul se va prăbuși din lipsă de aflux de oameni, cred că dacă aveau o politică bună de moderare în fiecare săptămână citeai ceva nou aici pe forum.

:)) Adica acum nu are discutii interesante?

S-a schimbat lumea, sunt alte mijloace de comunicare , pe discord poti face 3 chestii deodata , tip forum cu subiecte, tip mesaj instant comunitate, si tip voce daca chiar vrei.

In plus si inscrierea asta cu numar de telefon etc nu atrage pe multi , e mai simplu sa dai un click si sa intri cu contul de google.

Totusi nu am reusit inca sa mai gasesc nici macar inca o persoana dispusa la discutii nici pe FB nici pe telegram sau discord .
Dar si forumul asta ar putea creste , daca chiar ar mai fi vizualizari, si daca ne am organiza cu subiecte interesante.

Subiectele personale au totusi interesul lor limitat , ar trebui abortdate subiecte comune ortodoxiei de interes larg

Cei care aveau cont prin 2007 nu erau genul de fanatici ai it-ului să fie conectați pe toate platformele, erau mai degrabă creștini care printre altele mai și scriau, dar nu era scopul vieții lor să-și irosească timpul în digital și aparatură sofisticată.

Nu cred că va mai crește vreodată, mai degrabă va descrește, interesant e când postează 20 de oameni în juma de lună și fiecare aduce ceva nou.

Chiar au fost ani de aur ai comunicării pe tematică spiritual creștină și după 2014 a căzut în gol.

Erau discuții despre:

* duhovnici care făcea exorcizări la care unii pasageri și au dus rude, de regulă copii cu probleme grave de comportament. Este cu totul altceva s le auzi firsthand, live.

* Preoți vindecători prin Regat unde lumea se adună noaptea la slujbe culcându se pe podele, după care trecea preotul și i călca pe locul bolnav

* povestiri despre preoți care găseau la cererea oamenilor persoane dispărute sau bani ascunși de cei decedați prin tot felul de metode de rugăciune și înainte vedere.

* aventuri în păduri noaptea de Sânziene, trasarea cercurilor de siguranță cu praf de cretă, complementare de rugăciunii, după care participanții așteaptă să vadă cine îi va vizita în toiul nopții, toate făcute în jurul a mănăstirilor unde aceștia trăgeau….foarte interesant și palpitant ce povestesc bătrânii.

Rămâi profund impresionat de bogăția actuală a folclorului creștin popular de tradiție orală din jurul nostru.

* Alt capitol foarte discutat de pelerini este MoARTEA, …cazuistica de familii, cazuri speciale..de asemenea f interesant.

Din ce spui ești foarte prins de scris, însă ff mulți povestitori continua tradiția povestirii orale ca acum sute de ani. Atunci nimeni nu scria și nici nu aveau pe ce.
Oriunde mergi, nu numai la biserici, trebuie să ciulești bine urechile deoarece Duhul Sfânt te poate pune față n față cu oameni extraordinari care au ceva special să ți transmită.

Eu de exemplu am dat de un mare povestitor cat așteptam pe șosea la barieră.

E interesant ce spui și totuși unele sunt basme populare, superstiții, nu ne putem lua nici după ele.

[quote=CristianR;684357]Si eu simt ca a vorbi de la tine si despre tine ascunde pericole.
Dar crezi ca orice incercare de a zice ceva din tine, de a exprima ceva personal, e asa?
sau doar cele prin care incerci sa te pui peste altii ?
Sau poate obsesia eului propriu e rea, ca nu mai lasa loc si altor lucrui?

Nimeni nu vrea sa traiasca in digital, e doar un mod de comunicare ,cum erau scrisorile in vechime.
Tema e esentiala.

Daca tratezi teme teoretice sau practice din credinta ortodoxa si din viata , atunci ceilalti sunt provocati , cum erau inainte cenaclurile literare , sau poate chiar dezateri de idei crestine.

Daca parchezi subiectul pe o tema secundara, care doar pe tine te intereseaza, sau intr-un mod care doar tu il intelegi, atunci celalalt nu se imnplica, ca nu se regaseste acolo.

Daca noi 4-5 care suntem aici am gasi un numitor comun , de interes si pentru cei care intra si se mai uita, atunci sigur ar face si ei efortul sa se logheze si sa intrebe ceva, sau sa povesteasca ceva, caci ar fi interesant pt ei.

Eu stiu un live care are sute de ascultatori ortodocsi , si nu fac decat sa vorbeasca intre ei 2-3 persoane de baza ,nici macar preoti nu cred ca sunt, cu subiecte obvisnuite ,o povestiore,o parere.

Si oamenii asculta si comenteaza scris.

Deci e posibil sa comunici cu credinciosi si pe net, trebuie doar sa fie un mediu care ii stimuleaza sa se exprime cumva, fie si cu un Doamne ajuta sau o postare de rugaciune.

Multumesc , acum inteleg si eu ce fel de discutii asteapta lumea

Si nu as zice ca e superficialitate si ignoranta, e credinta simpla, si care include in ea fantasticul ca pe ceva firesc . E ca si credinta simpla a omului de la tara, as zice, desi si acolo am intalnit persoane care nu erau naive dpdv religios,si cunosteau unele invataturi.

Cel putin ultimul subiect cu moartea e chiar profund, nimeni din noi nu stie ce va fi dincolo, si probabil restul de subiecte erau de incalzire

Asta mi se pare interesantă și inedită.

Nu există cugetare mai potrivită oricât de trist și departe de Dumnezeu te-ai simți decât cugetarea la relația ta cu ceilalți. Atât de importantă este această relație, încât Dumnezeu a pus-o ca și criteriu de judecată, chiar mai presus decât credința, așa cum se vede în pilda judecății de apoi, prin separarea celor binecuvântați și a celor blestemați.

Criteriul nu a fost cât am crezut în El, deci nu credința, nici măcar rugăciunea noastră, nici cunoașterea, nici nimic legat de El, ci au fost faptele față de aproapele: „Am fost bolnav și ați trecut pe la mine, am fost singur și m-ați primit.”
Însăși întrebarea mirată a celor care sunt judecați laudativ astfel arată că aceasta se referă chiar și la cei care nu știu conștient — de exemplu, nu au credință suficienta — că îndeplinesc voia Domnului: „Doamne, dar când Ți-am făcut noi Ție acestea?”

Și de abia aici se arată legătura faptelor bune față de ceilalți cu cunoașterea lui Dumnezeu. Pentru că El zice: „De câte ori le-ați făcut acestora mai mici, Mie Mi le-ați făcut.”

Deci iată cine este Dumnezeu: cel de lângă tine, chiar și cel mai necăjit și care pare mai departe de El, Dumnezeu îl prețuiește ca pe întâiul credincios.
Dar dacă astfel îl prețuiește pe cel de lângă tine, nu înseamnă asta și că la fel de mult te prețuiește și pe tine? Nu înseamnă oare că te identifici cu Dumnezeu nu doar în postura celui care i se face bine fără să aibă vreun merit — de exemplu celui înfometat — ci cu atât mai mult în postura celui care îi dă să mănânce, adică tu?

Și mai spune in plus aceasta: că de fapt amândoi sunteți Dumnezeu — și cel ce dă, și cel ce primește — dar cel ce dă Îl face cunoscut pe El celui ce primește.

Banalele relații dintre oameni ascund de fapt un șir nesfârșit de concluzii: între cât de egali suntem unii cu alții, cum ar trebui să ținem la celălalt ca la noi înșine, și cum se descoperă Dumnezeu prin aceste relații. Nu prin studiu, nu doar prin enunțarea cuvintelor, ci prin meditarea și aplicarea lor. Nu singur, nu pentru sporirea cunoasterii tale , ci prin ajutorul Duhului, pentru descoperirea Fiului lui Dumnezeu în viața noastră.

Am uitat niște detalii cruciale din povestirea cu banii ascunși de decedat.
Preotul din Moldova de care vă ziceam, avea ca ajutoare prin biserică pe câțiva copilasi cu care lucra pe linie duhovniceasca. Pe ei i a rugat să i povestească ce văd în vasul mare de botez pe care l a folosit ca poarta spre elucidarea dilemei. Aceștia din ce am auzit s au așezat in jurul vasului privind la luciul apei din el după care preotul le a pus epitrahilul peste căpșoare și a așteptat îndrumându-i verbal cu încurajări și cu răbdare ca aceștia să descrie locul ascunzătorii.

Copiii au început să deslușească o încăpere, iar el îi tot încuraja să descrie detalii, lucruri, etichete scrise dacă erau, pentru a stabili camera unde au fost ascunși.
Și tot așa încet încet , cu familia pățită, au reușit să identifice casa, camera și chiar și locul, copiii văzându-l pe cel dus la Domnul cum ascundea CEVA într-un ungher.

Din astea auzi în pelerinaje dacă ești norocos:))

Ma intreb ce e de fapt comunicarea pe net ,si cat de aproape e de comunicarea reala?

Unde expui doar idei , gen acest forum pare mai clara definitia:

Fiecare spune un subiect care il preocupa , deci e o descriere a gandurilor tale care te preocupa mai mult. Aici putem asocia cu scriitorii de literatura din vechime.

Apoi ceilalti citesc, iau cunostinta de gandul altuia ca dintr-o carte , si raspund cu propria lor opinie, dar construita pe baza a ce au inteles ei din mesajul originar,nu neaparat de ce a vrut celalalt sa zica|

Partea asta de raspuns, cam lipsea inainte, ca nu oricine raspundea la niste idei dintr-o carte.
Rar se scria o carte de raspuns la alta.
Deci inainte nu era dialog de idei acuma e.

E oare acesta un dialog real, ca si cum ai fi intr-o camera?

Dar mai e si dialogul instant ,real-time , in care unul zice o idee mai mica si celalalt ii raspunde imediat.

Aceasta seamana cu dialogul real, dar inainte nu exista. Nu se putea raspunde asa rapid, scrisorile faceau mult timp.

Practic fiecare vorbeste referitor la ce a inteles el insusi din ce a spus celalt, nu la ideea concreta. Sunt un fel de monologuri paralele.

Daca comparam cu realitatea vorbirii cu voce , acolo viteza de vorbire e mai mare, si poti clarifica mai repede neintelegerile, si sa fii pe aceeasi idee cu interlocutoruil

Si inca un lucru, in realitate nu iti permiti sa judeci sau jignesti pentru ca iti e rusine de celalalt

Cu totul de acord.

Doamne ajută!
N-ai mai dat de mult pe acilișea', chiar mă gândeam că aveai tu pe vremuri în semnătură cetificat de donator Catedrala Mântuirii Neamului, ai ajuns la vreuna din sfințiri 2018 sau 2025 ?

Doamne ajută tuturor!
Nu chiar așa de demult, observ, însă mie mi se părea că au trecut mai mulți ani. De mai multe ori am încercat să intru insă nu-am putut. Acum mă și mir că am reușit. S-ar putea deci, să mai apară cine știe ce ”interdicții”...

Nu, n-am ajuns la nicio sfințire.