nu mai traim intr-o societate in care femeia sta acasa si sotul lucreaza. nu vreau sa discut despre epoci de mult apuse in europa. nici despre exemplul musulman in care femeia este cu precadere casnica. nici despre feminism.

femeia lucreaza mai mult decat barbatul. este echitabil?
o dovedesc statisticile. ne putem chiar noi da seama de asta printr-o simpla observatie.
8 ore de munca apoi ore de gatit, ore de crescut copii, de curatenie.
un partid politic belgian a propus chiar remunerarea femeilor pentru activitatile casnice.

este de datoria religioasa sa echilibreze raportul ore munca intre barbat si femei? este de datorie guvernamentala? legislativa?

vedeti o problema in asta? daca este o problema credeti ca se poate rezolva si cum?

DIn perspectiva religiei e simplu, femeia ar trebui sa nu lucreze. am dreptate?

Eu consider ca intr-o familie si barbatul si femeia sa munceasca in mod egal. Nu sunt dispus la discriminare din punct de vedere al drepturilor femeilor in fata barbatilor, pentru ca amandoi trebuie sa se ajute unul pe celalalt in toate treburile casei, astfel incat sa existe un echilibru in toate intre relatia sot - sotie.
O parere proprie: mie nu mi-ar placea sa vin acasa si sa-mi las sotia sa faca totul in casa de una singura, ea fiind la fel de obosita ca si mine, uneori poate chiar mai obosita ca mine si sa o las sa faca treaba ca un sclav de una singura. Are si ea limite, nu? Dar poate nu are putere pt toate treburile din casa, astfel incat eu ma ofer cu placere s-o ajut in orice trebisoara pe care o are, bine asta daca vrea, ca nici eu nu vin peste ea cu forta daca mai mult as incurca-o cu prezenta mea :D :)

subscriu :)

mie mi-ar place ca toti barbatii sa castige atat de bine incat sotiile lor sa-si permita sa nu aiba serviciu :)

:thumbsup: pe de alta parte, ce bine cand un barbat pune si el mana de bunavoie la treburile casei...

Depinde daca barbatul nu-i homosexual! Atunci el este femeie (unul din ei:)si fiind totusi fiziologic barbat rezulta ca barbatii lucreaza mai mult decit femeile! Acum numarul homosexualilor fiind in crestere se va ajunge cabarbatii sa lucreze mai mult ca femeile. La asta se adauga si faptul ca emanciparea femeilor s-a cam incheiat si a inceput de un timp emanciparea barbatilor care doresc si ei drepturi egale cu femeile.Stiu ca pt Romania suna absurd, dar va promit eu ca nu o sa mai sune in scurt timp!:D La noi au inceput barbatii sa ia concediu posnatal sau de cresterea copilului si femeia merge la servici.Nu ma intrebati cum fac saracii cu alaptatul dar presupun ca pe linga copil trbaluiesc toata ziua prin casa sa fie gata totul cind vine femeia de la lucru.E drept ca aceasta nu pune picioarele pe masa si bea o bere in timp ce se uita la un meci dar are obicieiuri si mai ciudate pretinzind sa-i fie facuta manichiura, pedichiura samd. Cum vedeti barbatul casnic nu-i de invidiat!:)

Asta e o parere misogina, fara suparare. In sparele ironiilor si a parerilor nefondate, sustii ideea ca femeia nu ar trebui sa lucreze; o puteai spune direct

Veilur, subscriu si eu.
Mirela, sunt de acord si cu tine; numai ca sunt unele femei care nu isi doresc sa fie casnice; si atunci ajungem la parerea lui veilur

SUBSCRIU si eu.

Am o vaga impresie ca romandragut extrage din postarile noastre material pentru a-si argumenta ideia ca noi crestinii ortodocsi suntem intoleranti, fanatici, inculti, habotnici si despotici cu sotiile si copii nostri. Voi ce credeti ca se ascunde in aceste intrebari "nevnovate"?

Eu cred ca in aceste intrebari "nevinovate" se ascunde o dorinta arzatoare de a ne studia reactiile noastre, reactiile unor credinciosi limitati care isi pun sotiile la munca. Vrea sa ne aprinda unul impotriva celuilalt, ca sa ajungem intr-un final sa vorbim in dusmanie, o spun pt ca in toate discutiile unde a intervenit si rd au fost contraziceri rautacioase intre membrii forumului.

Eu una cred ca barbatii si femeile nu muncesc in mod egal in familie IN ACELASI TIMP. Uneori unul face mai mult decat altul, este in firea lucrurilor, si nu pentru ca ar fi vorba de discriminare. Important este ca ei sa fie impacati cu ei insisi si sa nu revendice numai drepturi, ci si indatoriri.

Pai n-am mai scris-o pentru ca am tot scris asta si am tot argumentat de ce.
O femeie trebuie sa fie in primul rind mama.Desigur trebuie ajutata in munca casnica si desigur sint femei care vor servici si cariera.Prost este ca le incearca pe amindoua concomitent si se alege praful de familie de obicei.Si din familiile fara mama se alege praful de societate desii societatea abunda de femei manager, director, politician sam (si desigur femeile sint capabile de asa ceva)
Iar mesajele lui homo (da nu sapiens) al nostru nu pot fi altfel decit pe nivelul unuia care nu are habar de anatomie, fiziologie, etica , morala samd.
Da nu sint deloc tolerant cu homosexualii.Mai ales cu cei care tin sa defileze!

cele mai multe nu sunt casnice de nevoie, nicidecum de placere.

:) la prima vedere si eu m-as numara printre cele carora nu le-ar place sa fie casnice, dar la o adica cred ca m-as obisnui cu gandul... si cred ca as gasi o gramada de facut.

De acord cu tine mai ales ca si eu m-am certat cu ancah, luandu-i apararea. Dictonul "Divide et impera" functioneaza oriunde. Chiar si acest topic are ceva din chestionarele date elevilor pentru a studia reactiile si opiniile lor pentru a face o statistica sau un raport.

Mirela, dupa cate vad eu, tu ai accepta sa fii casnica numai in conditia in care ai cam fi incoltita de situatie si nu ai mai putea face nimica, dar daca ai avea oportunitati sa lucrezi intr-un domeniu in care mai ales iti si place ceea ce faci, nu te-as vedea eu sa stai numai in casa sa te faci o gospodina! :)

hi hi hi, eu sunt casnica si mi-am dorit asta de cand eram copila. Mi-am dorit un barbat ce sa ma poata tina acasa, mi-am dorit o familie cu multi copii, din nefericire am doar 3. Sma bucur ca ma poat bucura de familia mea, de sotul meu, de fiecare zambet si miscare ale copiilor. Nu este un lucru usor de a sta acasa si a face mai mereu aceleasi treburi, poate ca femeia munceste mai mult acasa decat la un serviciu. Uneori mai am si eu momente cand imi doresc un serviciu, dar credeti ca as putea creste 3 copii si sa mai am si serviciu de 10 ore? Dupa 10 ore sa vin acasa si sa mai fac si ce face o femeie ce sta mereu acasa. NU sunt de acord cu a avea serviciu si sa mai muncesc si acasa singura ca al meu sot munceste uneori 12 ore pe zi si mai pleaca si in delegatii. Sunt fericita pt ceea ce fac si fac cu muuuuuuulta dragoste.

da, ai dreptate, imi place ceea ce fac la serviciu iar casa caut sa fie cat mai simpla, tocmai pentru ca sa nu am prea mult de lucru cu ea, adica sa imi ocup prea mult timp cu gospodarirea... :D din fericire, sotul meu este intru totul de acord.

ah, si vroiam sa zic ca cele mai multe doamne lucreaza de nevoie, nu de placere, ma gandesc la Romania si nu numai... scuze ca a iesit altceva dupa ce am editat mesajul anterior.

Ferice de tine si de copiii tai Paraschivadin iasi!:) Ma bucur cind aud ca mai exista si astfel de femei pe lume.

pot sa o felicit cu toata inima pe paraschiva din iasi ca se simte implinita. cat despre femeia intretinuta de barbat asta este o optiune si un mod de viata. insa eu discut despre un aspect general intr-o societate. femeia care lucreaza opt ore la un serviciu. si care apoi se intoarce acasa la al doilea.

e super sa stai cat mai mult acasa si eu as deveni casnica cu conditia sa am niste banuti pusi deoparte,o renta ceva..eu sunt intr-adevar fericita ,lucrez cateva ore pe zi,ma bucur de gingasia si inocenta copiilor si acasa si la scoala,am mai petrecut ceva vreme pe la o fundatie,unde am lucrat ca educator de weekend cu copiii strazii,m-am imbogatit mult sufleteste.Dar sa nu fiu ipocrita, mi-as dori sa fiu casnica,m-as implica in proiecte educationale,as merge pe la simpozioane,la concerte,la teatru,in insulele Fiji..aiurea...as avea mai multa grija de ai mei si de mine m-as rasfata mai mult...,nu mi-as mai trimite copiii la scoala(ma gandesc cu groaza la oamenii din sistem),;Nu as lucra in ruptul capului intr-un mediu viciat,cu tot felul de sefi si sefuti,sa vad infumurarea,ignoranta si ipocrizia la ea acasa. Sunt cam mandra eu...
AH!sa nu uit sa precizez:sa fiu casnica ,dar nu in robie!sa ma ajute sotul in gospodarie nu sa stau drepti in fata lui cu mana la chipiu.
Dragi colegi de forum , barbatilor, de ce nu sunteti mai toleranti,ce vreti sa demonstrati fiind sexisti si misogini?Dati o lectie de iubire,de toleranta,nu de rautate.Mai revizuiti-va nitel sistemul de valori,...sunteti crestini sau ce???Poate Roman dragut ar fi fost bine sa fii mai discret cu orientarea ta sexuala(cui ii pasa ca esti asa si nu esti hetero.....,fiecare le avem pe ale noastre)adica tu te cam proclami fara sa te intrebe nimeni (despre genul persoanei cu care faci sex.)..acum ai facut-o ...fii diplomat si nu mai raspunde acuzatiilor,oamenii care urasc sunt mici,mai ales cei care urasc persoana si nu pacatul.Va iubesc,altfel ganditi frumos...nu m-as fi asteptat sa gasesc totusi nitica pace la oamenii mari.Relaxati-va,viata e scurta.

Eu cred ca femeile si barbatii ar trebui lasati sa aleaga fiecare pentru sine.
Adica n-ar trebui sa cream tipare in care sa-i inghesuim cu forta: barbatii trebuie trimisi musai la munca iar femeile sa stea neaparat acasa. E ca si cum le-am impune barbatilor sa aiba ochii verzi iar femeilor sa aiba parul castaniu.
Fiecare se naste cu o dorinta, a Paraschivei din Iasi a fost sa fie casnica si sa creasca multi copii, a altor femei poate fi sa aiba o slujba interesanta.

Si sa incetam sa mai punem etichete de genul: daca esti femeie cu job si familie o sa dai rateu pe ambele planuri. Astea sunt doar rautati si nicidecum realitatea "din teren". O casnicie poate esua din mii de motive insa in general e mai usor de plasat vina pe femeia care isi doreste sa impace familia cu slujba.

In alta ordine de idei, e pacat ca educatia femeilor sa nu fie "folosita". Mi s-ar parea firesc ca cele care nu-si doresc sa munceasca vreodata sa se opreasca dupa 8 clase si sa lase loc celor care vor sa aiba o slujba. Altminteri banii investiti in educatia lor se duc pe apa Sambetei.

Coralina, nu cred ca afirma cineva ca femeia nu trebuie sa munceasca.
Dar daca se implica prea mult intr-o cariera, copiii au de suferit. Nu cred ca merita sa faci acest sacrificiu (copiii) pentru o cariera.
Daca s-ar implica bunicii, poate ca ar mai merge.
Dar copiii nu pot fi lasati in grija unei institutii, in grija strainilor etc. Este vorba doar de cativa ani, dar care sunt esentiali pentru copii: macar acei 7 ani "de acasa" trebuie sa-i petreaca in familie (nu la gradi).
Parerea mea.

Eu nu traiesc in Romania, iar aici exista inca mentalitatea ca femeia sa stea cu copiii. Cunosc femei care au stat cu copiii pana la varsta scolara (sau chiar mai mult), iar apoi (sau in paralel) au facut cursuri pt a se reintegra in piata muncii dupa o pauza mare. Sotul meu are colege care au terminat scoala la 40 ani (dupa ce au crescut copii) si nu sunt deloc cazuri rare.

daca suplimenteaza barbatul sau sta acasa (cunosc cazuri, cu maxim de respect in casnicie), nu or sa aiba de suferit.

nu mai prostiti si dezinformati bietele femei, santajandu-le emotional atat de mizerabil.

ambii parinti sunt responsabili de educatia, confortul si bunastarea copiilor, in aceeasi masura. si barbatii pot lua concediu paternal, si ei pot merge la sedinta cu parintii, si ei le pot da biberon sau le pot canta de culcare.

insa din pacate, romania este o tara de lumea a treia, unde aservirea si bigotismul sunt la ele acasa.

Anna, eu nu sunt adepta lasarii copiilor in crese si gradinite cat e ziua de lunga. Eu pledez pentru echilibru. Am auzit foarte multe mame dorindu-si sa faca si altceva decat sa schimbe scutece si sa incalzeasca biberoane cat e ziua de lunga. Unele mi-au spus chiar ca simt nevoia acuta de-a discuta cu adulti pentru ca tot timpul si-l petrec acasa, cu copiii. Eu nu vad nici o problema in a recunoaste ca de la meseria de mama trebuie sa iei si pauze.
Asa s-ar justifica, de exemplu, un job part-time (unde locuiesc eu asa procedeaza majoritatea mamelor, 24 - 32 ore muncite pe saptamana; unii tati isi iau si ei o zi libera / sapt. pentru copii).
Problema cu reintegrarea pe piata muncii este extrem de spinoasa; in conditiile actuale o gaura de cativa ani in CV reprezinta un motiv ca angajatorul nici sa nu vrea sa te invite la o discutie fata in fata (cunosc o multime de cazuri). Asadar nu e asa de simplu sa spui: ma dedic timp de 4-7-10 ani copiilor iar mai apoi imi reiau serviciul.

Unde in lume te afli acum? Eu ma aflu in Romania si te contrazic. Imi repugna asemenea afirmatii...
Daca romanii nu isi iubesc tara, cine atunci?!?

Subscriu.
Eu am norocul (daca se poate spune asa) sa am o meserie care imi lasa timp si de copii.
Si am simtit ca nu era de mine sa stau ani intregi acasa cu copiii. Cred caam facut foarte bine.

Ar trebui sa precizam un lucru: femeia, care alege sa fie in primul rand mama si sotie, ramanand acasa, nu trebuie sa fie preocupata doar de mancare si curatenie, ci poate sa se si cultive, daca vrea.
Citind biografiile unor mari oameni de cultura, am fost placut surprinsa de blandetea si cultura mamelor acestora.
Moda, ca si barbatii sa stea acasa cu copilul e mai noua. Nu e rea implicarea barbatilor in cresterea copiilor.

Gaura de cativa ani in CV nu reprezinta nimic in America,deoarece asa cum spunea si Anna21 a sta acasa cu copii este o mentalitate bine cunoscuta aici,iar angajatorii cunosc problema.Nu este o ciudatenie sau un bau-bau ca in Europa!
Prietena mea de familie a avut o gaura in CV de vreo 13 ani...apoi s-a intors bine-merci la aceasi companie de la care a plecat sa-si creasca copiii.Au primit-o inapoi chiar pe timp de criza...
Din contra,a nu avea familie,copii pana pe la 30 constituie un semn de intrebare pt angajator.

Daca in biserica femeia este egala cu barbatul, nu vad de ce acest raport nu ar trebui sa fie pastrat si acasa. Se poate intampla sa nu fiu bun in a gati, calca rufe ... dar pot invata daca este cazul. Nu-mi plac barbatii care catalogheaza anumite treburi ca fiind pur feminine si ca si-ar pierde masculinitatea daca le-ar savarsi. A fi una inseamna a fi partas la toate cele pe care le savarseste cealalta parte. Nu pot ignora durerea unei maini pe motiv ca mai am o mana lipsita de durere.

Eu sunt absolut de acord cu Costel. Formula "matematica" e simpla: acasa face cine se pricepe (acu' daca ti-ai luat sot/sotie care nu stie sa faca nimic, ghinion si risc asumat), astfel se fac si treburile mai repede si fara bataie de cap.
_________________________________________________
Steve
http://www.casaorena.ro/service/manichiura-pedichiura/

Fiecare om (indiferent ca este femeie sau barbat) , si care este sanatos si apt de munca, este normal si trebuie sa presteze o munca cinstita, utila societatii, intr-un domeniu care sa corespunda aspiratiilor, inclinatiilor si indemanarii sale.

Pe langa rolul social si economic, prestarea unei munci utile societatii este necesara si pentru dezvoltarea individuala, realizarea acelui echilibrul psihologic (sentimentul de utilitate) a unui om, in cadrul societatii.

Este adevarat, ca exista anumite meserii si ocupatii (electrician, zidar, fierar-betonist, mecanic de locomotiva, instalator, etc), care nu sunt potrivite pentru o femeie, datorita efortului fizic solicitat, mai mare.

Iar orice om, cu o judecata echilibrata si cumpatat, va sti sa impace si viata de familie cu afirmarea profesionala si cu serviciul.

De exemplul, inainte de 1990, când sotul lucra la strung la fabrica, iar sotia lucra la textile la Moldotext, si aveau mai multi copii, totusi reuseau sa-si creasca si sa-si educe in mod corespunzator copii, care apoi au devenit adulti responsabili, la rândul lor cu familii reusite si fericite.

Da, ii puneai cheia de gat de la 6-7 ani si il antrenau pentru rugby la cozi iar de educat il educa sistemul stalinist si maidanul din fata blocului.

Ca sa nu mai vorbim da dupa al doilea copil, daca mai venea unul intrau in panica si imediat la avort, de bine ce le era.

Pai este, de cand femeile nu isi mai vad treaba lor iar barbatii sunt destul de naivi sa creada ca o femeie care nu stie sa faca mancare sau abia se lasa convinsa sa dea cu matura prin casa va deveni dupa casatorie o gospodina desavarsita si mama model.

Maturitatea nu e necesar sa vina o data cu varsta este mai degraba o "dospire" a educatiei primita de acasa.

Ori, daca nu are ce dospi sau plamadeala e deja stricata..in timp se va ajunge exact la opusul bunelor asteptari.

Consider ca sistemul de educatie anterior anului 1990 era mult mai bun (cu exceptia ateismului) decat cel actual!
In primul rand, atunci exista o ierarhie a valorilor, se invata serios, iar disciplina, ordinea si respectul fata de profesori era mult mai bun decat cel actual!
Nu exista pe atunci ca elevele sa vina la scoala imbracate ca in club, nu exista ca elevii sa se ia peste picior cu profesorii, nu auzeai ca elevii sa se culce cu profesorii, sa se drogheze prin toaletele scolilor sau sa bata profesori, etc!

Apoi atunci fiecare putea invata si practica meseria care o dorea- erau atatea scoli profesionale si licee industriale, iar dupa ce terminai o scoala profesionala ori liceu industrial, primeai imediat repartitie in meseria pe care ai invatat-o.

Iar acele cozi au aparut numai dupa anii 1980-1981.

Relatiile inter-umane si mai ales intre copii erau mult mai naturale, mai apropiate decat astazi. Nu exista Facebook, tablete, smartphonuri, etc, iar copii interactionau mult mai direct si bine intre ei- prin jocuri in aer liber.

Treburile casnice si in gospodarie trebuie facute in mod egal, atat de sotie cat si de sot.

Este adevarat ca sunt cazuri când de exemplul sotul care lucreaza ca fierar-betonist sau electrician pe santier vine acasa -dupa 12 ore sau mai mult de munca extrem de solicitanta fizic- foarte obosit si trebuie sa se odihneasca, sau de exemplul ca mecanic de locomotiva vine acasa dupa 24 de ore de serviciu foarte obosit si trebuie sa se odihneasca.

Insa chiar si in aceste conditii, mi se pare normal ca sotul totusi sa-si ajute sotia in gospodarie, sa gaseasca o vorba buna, sa-si ia sotia in brate, etc.

Ca si cand ai spune ca leul este bun, cu exceptia coltilor si a ghearelor si a apetitului pentru sange.

...si trebuiau vrand nevrand sa iasa la munca campului pentru care erau platiti prost sau deloc.

Sunt sigur ca sa este si sub Kim Jong, deci fa ce trebuie: valiza si biletul spre viitorul luminos.

Si daca vroiai sa o practici in Franta de exemplu?
Dosar la secu, erai chemat sa dai cu subsemntul, riscai sa nu mai faci facultate, etc.

Asta ar trebui sa fie o consolare?

Gen, "sa ne aducem aminte ce bine macam acum 20 ani, sigur nu o sa ne mai chioraie matele in prezent"?

Nu are nici o treaba cu discutia (sistemul de educatie) dar ce sa-i faci, admiratia pentru cortina de fier nu poate fi tinuta in frau.

Ar trebui sa spui ca era si mai bine la sat, copii erau de mici invatati cu munca, nu aveau timp de prostii gen televizor sau scoala.

Scoaterea elevilor la practica agricola se realiza atunci in primul rand cu elevii care invatau la licee agricole sau care se pregateau in meserii legate de agricultura, si era un lucru absolut normal (ca viitor tehnician in cultura plantelor, in pomicultura, in viticultura, etc era si normal sa te pregatesti si practic).

In unele cazuri-si aici s-a gresit- erau scosi la practica agricola si elevii din scolile profesionale sau licee industriale.

Iar atunci absolut toti elevii- din absolut orice sat sau comuna a Romaniei- erau scolarizati (invatamantul de 8 clase era gratuit si obligatoriu).

Si stati linistit- televizoare existau in aproape toate gospodariile din mediul rural, doar magazinele cooperatiei de consum din mediul rural aveau la vanzare o gama variata de marfuri (televizoare, frigidere, masini de cusut, aragaze, etc).

Si pur si simplu nu vad inainte de 1989 de ce cineva si-ar fi dorit sa-si practice meseria in alta tara decat in Romania! Existau doar atatea fabrici, uzine, santiere de constructii, unitati de transport de toate felurile in Romania, incat oricine sa-si poata practica meseria dorita in Romania!

Si mai era o chestie. Statul asigura absolut gratuit scolarizare, masa, cazarea tuturor categoriilor de elevi si studenti, in functie de necesitatile economiei nationale, cheltuind sume importante de bani pentru asta.
Iar elevul sau studentul , dupa ce termina scoala profesionala, liceul industrial sau facultatea, si primea repartitia in campul muncii, era obligat (prin contractul semnat cu unitatile economice) sa stea cel putin un anumit numar de ani la unitatea la care a fost repartizat- un lucru absolut normal.

Daca refuza, era obligat sa achite contravaloarea cheltuielilor facute de stat cu scolarizarea sa (inclusiv cheltuielile legate de cazare si masa pe perioada scolarizarii, daca acestea se efectua in alta localitate decat localitatea de domiciliul a elevului sau studentului).

Gresit, incepea cu elevii de gimnaziu, clasele 7-8 si nu invatau nimic util din asta.

Sa tai proumbul cu secera in sec. XX sau sa sortezi cartoful nu are nici o valoare educationala dpdv al "meseriei legate de agricultura".

Asa e si acum. Teoretic.
Practic, trebuie sa-ti mai si permiti sa ajungi la scoala, sa ai bani de rechizite, etc.

Daca aveaun un radio, era bine.
Bine, daca era gospodaria tovarasului brigadier, e altceva, acolo gaseai poate si un televizor color.

Si la televizor, in alea 6 ore pe zi cat era program, rula "Cantarea Romaniei" si stirile de "Scanteia".

Asa ca sa fi vrut copilu' sa se intoxice cu TV si nu reusea.

Care se dadeau pe sub mana de tovarasii magazioneri cu prioritate la tovarasii priteni de la Secu ca doar oameni suntem, nu tovarase?

Imi vine sa strig, precum in anii 90: dom'le, dumneata ai mancat salam cu soia ?
Inainte de 89, multi ai fost romanii care treceau Dunarea inot, riscand un glont in ceafa de la granicerii comandantului suprem erou intre eroii neamului, care graniceri tineau pusca invers, indreptata spre interiorul tarii, nu cumva sa scape cineva din raiul socialist si sa fuga in iadul capitalist. Oricine isi putea practica meseria dorita in Romania ? Ha! Vii din Luna, nu din Romania! Primeai, ca absolvent, o repartitie de cacat, intr-un sat de cacat. Cei cu pile mari ajungeau in sate unde oprea trenul, cei cu pile mici in sate prin care se auzea trenul, iar cei fara pile, in sate unde nu se auzise de tren. Daca aveai cumva ideea subversiva sa refuzi postul pe care ti-l repartizase Partidul, ala erai. Nu te mai angaja nimeni. Sefii de cadre erau securisti si iti aminteau si dupa 20 de ani ca nu te-ai prezentat la post si ca taica-tu a fost chiabur. In Romania avusese loc o revolutie in sensul cel mai propriu, adica o rasturnare. Cu susul in jos. Profesorii universitari se ocupau cu munca campului, impreuna cu "colectivele de tineret studios al patriei". Tarlanii ocupau functii in conducerea de Partid, iar analfabetele academinciene faceau cercetare in codoi si conduceau ICECHIM-ul.

Dumitale chiar nu ti-e rusine sa spui ca oricine isi putea face meseria ? Tatal meu ar fi vrut sa intre la istorie, dar acolo se intra "cu dosar". Ca fiu de preot ortodox, nu corespundea. A intrat, dupa doi ani de puscarie politica si dupa inca 5 de interdict la studii, la o facultate fara echivalent in lume: exploatare cai ferate. A facut, toata viata, o meserie care nu i-a placut. Mama mea a fost mai inspirata. La "profesia tatalui" a scris "functionar bisericesc", lasand aparatcicii Partidului dumitale sa creada ca o fi fost vreun tarcovnic. Asa a apucat sa intre la Drept. Numai ca a fost, vreo 15 ani, "merceolog", mai apoi "contabil" si, in sfarsit, "economist", inainte sa inceapa, pe la 45 de ani, cariera de avocata intr-un "Colegiu" unde ajungea cu naveta. Soacra-mea, la 23 de ani, a refuzat postul de profesoara de romana intr-un sat unde intarcase dracul plozii, motiv pentru care, la 60 de ani, a iesit la pensie ca suplinitoare si are, azi, o pensie cu care iti doresc sa traiesti cand ai sa fii batran.

M-am saturat, ca de mere acre, de postarile dumitale in care, batandu-ti joc de sangele varsat de cei mai buni romani, batandu-ti joc de memoria celor mai buni politicienti, intelectuali si preoti care au umplut lagarele de concentrare comuniste, indraznesti sa faci apologia unui regim criminal, care a impins tara la dezastru, ale carui urmari sunt vizibile si azi in sufletul acestui popor. Folosesti acelasi limbaj de lemn de atunci, incat cand iti citesc o postare am impresia ca citesc "Scanteia" de altadata, maculatura aceea care ma umplea de greata. Ridici in slavi un individ care a tiranizat, a paralizat de frica, a acoperit de saracie, suspiciune, lipsa de orizont o tara intreaga, cu exceptia celor din nomenclatura partidului condus de el. Un individ care nu a fost capabil sa-si ia nici patalamaua de calfa in cizmarie a siderat Romania timp de 25 de ani, iar tirania lui parea a nu mai avea sfarsit. Intr-o tara cu vocatie europeana, a creat un cult al personalitatii de tip asiatic. In istoria teribila a comunismului, doar Stalin a mai creat un cult al personalitatii echivalent in intensitate, dar nu si in atotcuprindere. Sprijinit de politia politica pe care ai avut tupeul sa o numesti "patriotica" si pe suita de tambalagii de tip Bobu, Burtica sau Dinca, ori pe odalisce ale comunismului alde Aneta Spornic sau Alexandrina Gainuse, lumpen-proletarul devenit "Geniul Carpatilor" le-a distrus parintilor mei viata, iar mie partea cea mai frumoasa a tineretii. Imi amintesc de acea Romanie cenusie, in care nimeni nu zambea, in care toata lumea era in cautarea unei bucati de carne, in care te intrebai, obsesiv, care dintre vecini sau colegii de atelier e securist. Si, mai dureros, o Romanie in care ajunsesei sa iti doresti si tu sa fii unul dintre ei, Romania in care, daca iti mai faceai cruce, o faceai cu limba, tinand gura bine inchisa.