As dori sa stiu pe cine avem voie sa scriem pe pomelnic (pentru vii si pentru morti) si pe cine nu avem voie. E pacat daca fara sa imi dau seama am pus pe pomelnic pe cineva de la alta religie (catolic)?

Sunt pareri impartite chiar in randul teologilor. Insa iata o rugaciune a Sfantului Vasile cel Mare care se citeste dupa epicleza, in cadrul Sfintei Liturghi a Sfantului Vasile cel Mare: "pe cei risipiti ii aduna, pe cei rataciti ii intoarce si-i impreuna cu sfanta Ta soborniceasca si apostoleasca Biserica"-aceasta rugaciune o citeste preotul. dupa cum reiese din textul rugaciunii Sfantul Vasile cel Mare ii avea in vedere pe cei rataciti, rupti de Biserica. Despre granitele Bisericii ca Trup al lui Hristos, extins in umanitate,avem pareri diferite in randul teolgilor, multi invoca sintagma Sfantului Ciprian "fara Biserica nu este mantuire", rezumand Biserica numai la cea Ortodoxa. Parintele Staniloae vede granitele Bisericii, in chip tainic, si dincolo de Ortodoxie.

parintele CLEOPA ILIE spune ca nu avem voie sa-i pomenim decit pe ortodocsi ,dar nu pe cei care traiesc in concubinaj,adica necununati religios,pe cei care au murit prin sinucidere ,prin betie, pe cei atei sau alte religii si nici pe sectanti.

eu stiu ca atunci cand se face un pomelic la vii intotdeauna se incepe cu numele preotului de botez,urmand nasul care te-a botezat,si apoi fam in ordine ,nu este nici o greseala cand pomenim si pe altcineva din contra o bucurie ca ne putem ruga ptr un prieten rugaciunea este mai profunda ,bineinteles nu se pot trece cei care nu sunt de acord cu sfintele traditii,care traiesc in concubinaj,adica necununati religios,pe cei care au murit prin sinucidere ,prin betie, pe cei atei sau alte religii si nici pe sectanti,iar la cei adormiti poti trece pe cai care iti sunt si neamuri,prieteni cunoscutii sub toate formele ,chiar dc au plecat dintr noi rugaciunea are o putere mare ,nu inceta a te ruga ,

Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatoasa!

Aceeasi intrebare ca initiatoarea topicului
 

Am pus-o preotului.. am voie sa trec oameni care traiesc in concubinaj? sau care desi botezati sunt hulitori? sau greco-catolici?

Mi s-a spus ca mai demult nu se treceau in pomelnic, dar acum lucrurile s-au mai schimbat.. in fine, a ocolit un raspuns clar si direct, dar mi-a dat de inteles ca pot sa-i trec.. sau sa fac cum vreau. Eu asta am inteles.
Un timp am trecut pe tatal meu (greco-catolic), rude care traiesc in concubinaj, hulitori (ar botezati in copilarie)..
In plus, ma mai roaga cunostinte sa trec mame, copii.. despre care nu stiu nimic!

Apoi am citit mai mult despre Sf. Liturghie si azi consider ca este o greseala grava sa treci pe oricine pt a fi pomenit in timpul Liturghiei.. este sacrilegiu sa pomenesti atei, hulitori, necredinciosi.. zic eu.
Acum nu mai scriu pomelnice.
Desi am mai citit ca in chip nevazut ingerii scot din pomelnic pe cei care nu sunt vrednici de a fi pomeniti (stie cineva detalii?)

Banuiesc ca ceea ce am facut este pacat.. dar pana a ajunge la spovedanie, as dori sa stiu ce anume am facut (care este dimensiunea unei asemenea greseli).

Cine poate fi trecut pe pomelnic?
Ce semnificatie are acest lucru.
Ce se intampla daca oamenii nevrednici sunt pomeniti la sf. Liturghie?
Exista sanctiuni pentru cei care pomenesc necredinciosi, pers de alte religii, hulitori, desfranati etc..

As aprecia pareri documentate (nu gen Hristos ii iubeste si pe pacatosi si nu se supara ca trecem pe pomelnic etc... cine spune astfel nu stie ce este Sf. Liturghie)

Precizare : raspund doar userului anna21 postind invatatura citorva duhovnici romani . Nu dau explicatii suplimentare si nu doresc sa polemizez cu nimeni . Cei care doresc sa primeasca aceasa invatatura este spre binele lor . Cei care nu doresc o pot ignora categoric sau isi pot nota aspectul si sa urmareasca sa se clarifice ulterior .
Faca fiecare cum o crede de cuvinta !

Deci anna21: Atit la sfinta liturghie precum si la sf. maslu (acestea ca si sf. taine) dar si la pomelnicele pt. acatiste si paraclise nu se trec :
- cei care traiesc in ,,familie" nefiind cununati;
- cei care sunt stapiniti de patimi: alcoolici, malahisti, avortoare sau folositoare de contraceptive(la pacatele legate de sex barbatul se face vinovat cel putin la fel de mult ca si femeia deoarece incuvinteaza ceea ce ea hotaraste), fumatori, desfrinati, orbiti de bani si averi si orice alt lucru care se poate constitui ca patima:
- cei care nu merg la biserica regulat si care nu absenteaza din motive binecuvintate;
- cei care sunt certati de ,,moarte" cu alte persoane si nu voiesc sa se impace in ruptul capului preferind sa aibe o viata bisericeasca asa cum o inteleg ei;
- cei care simpatizeaza cu alte religii ascultind slujbe, citind carti, practicind anumite obiceiuri din aceste credinte;
- cei nebotezati ortodox si cei care au fost ortodocsi, au trecut la alte religii , s-au reintors la ortodoxie dar necanonic (daca nu au fost inca botezati in noua religie atunci sa li se fi facut din nou mirungerea rituala sau daca au fost botezati deja in noua religie sa fie din nou exorcizati, rebotezati si sa declare in scris ca se leapada de credinta pe care au adoptato ulterior)

Daca resperctivul pe care dorim sa-l trecem este ortodox atunci conditia minima si suficienta ca sa poata fi trecut la orice slujbe este sa fie spovedit cu regularitate.
Toti cei care au interdictie de pomenire la aceste slujbe se pot pomeni insa doar la Psaltire (cu binecuvintarea duhovnicului; nimic din cele duhovnicesti nu se face fara binecuvintare !) la actegoria lor : parinti, preoti, vrasmasi, vi, adormiti, etc.
Acum , de ce asa?
O data cu slujirea sfintelor taine , dar si a celorlalte slujbe, simultan cu biserica vazuta (poporul enorias) in biserica zidita (in locasul numit biserica) deci simultan , in ceruri se slujeste sfinta liturghie . Nu este un simbolism , o comemorare sau o readucere aminte a celor sfinte ci o slujire reala, adevarata, acum prezenta , marturisita de sfintii cu duhul vederii ingerilor , simultana cu liturghia oamenilor. Nu este o gluma sau o inchipuire ci o realitate absoluta . Numai vorba lumeasca, didactica , este ca in ortodoxie exista un simbolism bogat . Absolut gresit , nu exista nici un simbolism ci o traire absolut reala. Cine crede ca este simbolism , cu simbolism se impartaseste si cu un simbol se uneste ! Hristos nu se jertfeste simbolic , comemorativ ci absolut real , acum pe sfinta masa din altar. Hristos si jerfa sa nu este simbol si simbolica ci perpetua , mereu actuala si adevarata . Noi nu ne impartasim cu simboluri (desi sunt multi in stadiul acesta si ca atare se impartasesc doar cu piine si vin si nu cu Hristos iar de unit nu se unesc cu Hristos ci doar cu impresiile lor din cauza necredintei lor !) . Dar sfinta liturghie reprezinta esenta si centrul cultului divin public , simultana cu cea cereasca , jertfa suprema a Mintuitorului . Ori la aceasta extraordinara slujba nu se admit greseli , indiferente, mindria prin care te dai mai ingaduitor si mai iertatator decit sfintii care au facut canoanele trecind in felul acesta orice ,,palamida sau buruiana" acolo unde nu este locul lor . Nu este vorba ca nu-i iubim pe cei care nu sunt de terecut la sfinta liturghie si ca in felul acesta ii respingem cu indiferenta in loc sa-i apropiem cu dragoste ci ca daca vor sa fie pomeniti la marea taina a sf. liturghii atunci ei insasi trebuie sa-si doreasca aceasta , sa se indrepte , sa se lase de patimi , sa se spovedeasca si sa vina in rindul crestinilor practicanti adevarati . Nu este suficient sa murim noi de dorul lor pt. bine lor ci trebui ca si ei sa-si doreasca aceasta din suflet . Hristos nu obliga pe nimeni sa se treaca la sfinta liturghie , decit cine vrea , dar cine vrea trebuie sa fie intr-un anume fel minim de curatie si drepatate .
Nu stiam ca sfintii ingeri taie ei de pe pomelnic pe nevrednici si nic nu trebuie sa ne bazam pe asta gindind astfe : ei, eu il trec si daca nu este bine il scot ingerii. Nu se face astfel deoarece cadem in pacatul indiferentei si a desconsiderarii canoanenelor , nesupunindu-ne in tocmai lor .
Stim insa , din istoria bisericii universale , si din proloage ca sfintul Grigorie cel mare s-a rugat mult pt. mintuirea imparatului roman Nerva Traian , paginul . Ca s-a rugat indelung pina ce in vis i-a aparut Mintuitorul spunindu-i ca la iertat si mintuit pe imparat dar nici o data in viata lui sa nu se mai roage pt. pagini .
Stim , de exemplu, ca Hristos a facut de multe ori aprecieri laudative la adresa paginilor chiar sfintii apostoli pe unii i-a tratat cu multa bunavointa dar rinduiala slujbelor este ceva absolut aparte cu reguli speciale si de netagaduit cu dragostea noastra contrafacuta pt. ,,pagini". Dragoste adevarata avem atunci cind acultam de Hristos si de canoanele sale pina la adormire si nu cind ne dam mai iubitori decit sfintii apostoli si sfintii bisericii ortodoxe . Credeti ca mai era nevoie de canoane, pai ce sfintii nu erau in stare de iubire asa profunda ,,ca noi" fata de toti acestia, ba da dar mai intii de toate au avut dragoste netarmurita fata de Hristos iar mai apoi tarmutita cu cei care era necesar sa si-o tarmureasca !

Nici o scoala de teologie si nici un manual de liturgica nu invata cum se intocmeste un pomelnic pt. slujba, ce legi trebuie sa respectam la scrierea lui, si de ce se face asa. Se invata in schimb neoficial aceasta . Cel mai corect o stiu monahii , deoarece aici se pastreaza credinta si ritualul corect si adevarat . Dar nu mare mi-a fost mirarea cind am vazut calugari care sa dea deslegare sa se treaca pe pomelnice pe oricine cum de altfel am vazut (extrem de rar) preoti de mir care sa stie cum se intocmeste corect un pomelnic.

Peste toate acestea adevarul este ca : trecerea cu indiferenta pe oricine pe un pomelnic mai ales pt. sfintele taine , necunoscindu-i f. bine viata, ne poate predispune la tot felul de pericole, de la cele mai mici pina la mari fara a constientiza sau a crede la timp ca aceasta ar fi vina .

Chiar am vazut si aici pe forum ,,bunavointa" de a ne pomeni la sfintele taine unii pe altii fara cel mai mic discernamint . Pai ne cunoastem noi unii pe altii atit de bine incit sa ne pomenim la sfinta liturghie sau maslu ? . Da, ne putem pomenii unii in rugaciunile altora(verbale) si la Psaltire sau pe cei f.bine cunoscuti la toate slujbele , dar cu multa atentie si discernamint deoarecem daca pomenitii nu sunt vrednici de asta ne luam mare nevointa , incercari si ispitiri din care de obicei cu greu se iese deoarece in primul rind crestinii nu prea cred asta si deci nu acorda importanta cuvenita gestului fiind minati de ,,bunavointa" nejustificata . Chiar daca fratele afirma ca el se pomeneste staruitor la sfinta liturghie macar sa-l intrebam daca se spovedeste periodic si cit inseamna acest ,,periodic". Periodic nu inseamna doar de 2 ori pe an; aceea nu este spovedanie regulata ! Multe impedimente care impiedica pomenirea la sfintele taine sunt legate de viata sexuala in care de multe ori inconstient (din ignoranta si necunoastere de canoane ) se fac pacate grele si cind spun asta nu ma refer la avorturi si contraceptive si mai sunt si multe altele precum : modul de impreunare , respectarea perioadei de necuratie a femei, a sarcinii in primele saptamini, s.a.m.d.
In concluzie , trecerea la sfintele taine se face cu extrem de multa grija pt. a nu cadea in pacate grele . Acum exista pe net sfintele canoane si ne putem documenta despre orice , cu rabdare , pina devenim siguri .

Nu stiu daca raspunsul meu a reusit sa raspunda intrebarilor tale dar nadajduiesc ca macar atit iti este spre folos !
Apropos ca ,,lucrurile s-au mai schimbat " , canoanele nu s-au schimbat inca , doar necunostinta sau ignoranta preotilor este in continua miscare si schimbare . Doar preotul care desleaga orice, atunci si raspunde pt. orice !

Vă rog să mă iertați că nu vă ascult recomandarea de-a nu interveni.
Oricum, nu întreb nimic, doar punctez, un "vot pentru" la ceea ce susțineți.
Subscriu ÎNTRU TOTUL. Acestea sunt tradițiile autentice ale Bisericii ortodoxe, dar regretabilele "cosmetizări" de astăzi sunt mult mai pe placul credincioșilor. Și ne mai mirăm de toate necazurile care cad peste noi!
Dacă acestea ar fi respectate și astăzi, responsabilitatea în rândul creștinilor ar fi mult mai mare. N-ar crește "turma" de susținători, de pildă, ai sinucigașilor. Și n-ar fi privite onanismul, homosexualitatea etc. ca atitudini firești care trebuie respectate datorită "libertății" naturale a omului și n-ar fi acceptate violența, beția etc. ca și "comportamente deviante" rezolvabile prin atitudinea competentă și binevoitoare a psihologilor.
Pentru că o astfel de rânduială de întocmire a pomelnicelor, ar elibera pe vreo câțiva de "apucăturile firești" ale naturii umane și i-ar responsabiliza cu adevărat!

Dumnezeu să vă binecuvânteze domnule Zaharia_2009!

Doamne ajută!

P.S. Cred că ar fi de folos găsirea unei formule pentru aducerea la cunoștința credincioșilor a tradiției autentice a Bisericii Ortodoxe.

Multumesc mult, frate Zaharia.
Este raspunsul pe care-l asteptam.

Desi am stiut ca este gresit sa trec anumite persoane, am inchis ochii (m-am bazat pe ingaduinta preotului.. care precis stie cum se alcatuieste un pomelnic, dar stie si ca sunt multi care-l fac gresit si cred ca s-a gandit lumeste sa nu opereze cu standarde diferite)..
M-am inselat o vreme gandind ca poate asa Dumnezeu ii va ajuta pe cei apropiati mie care traiesc in concubinaj si poate se vor casatori, poate ca cel hulitor isi va schimba inima si se va intoarce la credinta etc...

Dar cand am citit despre Sf. Liturghie si faptul ca Insusi Hristos si Maica Domnului sunt prezenti... iar eu imi aduc acolo rudele care traiesc in desfranare - am inteles ca este pacat mare.
Si nu numai ca nu-mi ajut cunoscutii, ci probabil ca-mi atrag eu ispite si greutati.

Unde sunt scrise toate aceste reguli cu pomelnicul?
Daca nici monahii si preotii nu le respecta, de unde stiu unii dintre noi mai bine ce este de facut? De unde le scoateti?
Cine suntem noi (toti oamenii) sa judecam si sa hotaram in locul lui Dumnezeu pe cine iertam si pe cine nu si altele (ca de fapt asta doriti din cate inteleg).
Adica noi oamenii hotaram cine este vrednic si cine nu? Unde esti tu Doamne sa vezi ce se intampla!!!
Bine ca nu ne punem si in locul preotului in altar sa citim acatiste si pomelnice...

Am mai rugat si mai rog odata si de cate ori va mai trebui, sa se verifice cele ce se scriu pe acest forum, ca se smintesc oamenii. Sa vina preotii (adevarati) si sa vada.

Asa e cum zice fratele Zaharia.
Eu nu am umblat la n preoti sa intreb, dar parintele meu duhovnic (de mir) si un alt parinte arhimandrit la care m-am spovedit mi-au spus acelasi lucru. Si sunt fiecare la un capat de tara. Insasi mama mea a suferit enorm ani de zile - din pacate eu nu stiam, nu-mi pasa, eram in bezna totala - ca nu a putut sa ma puna pe pomelnice la Liturghie.

De pe situl Manastirii Dervent
 

Pomenirea credincioşilor reprezintă raportarea tuturor şi a fiecăruia la jertfa lui Hristos
Unii credincioşi au ajuns la o înţelegere a pomenirii la Proscomidie, ca un mijloc magic de rezolvare a problemelor curente al cărui efect este direct proporţional cu numărul prescurilor împărţite concomitent la diverse biserici. Astfel se solicită pomeniri pentru sănătate dar şi pentru izbăvire de vrăjmaşi, pentru izbândă la proces, pentru găsirea unui loc de muncă, pentru obţinerea vizei de plecare în străinătate etc. Această înţelegere magică reprezintă însă o denaturare grosolană a sensului cultului creştin.



Pomenirea de la Proscomidie, prin caracterul ei de jertfă, reprezintă „raportarea tuturor şi a fiecăruia la jertfa lui Hristos, adunarea şi rezidirea în jurul Agneţului a noii făpturi a lui Dumnezeu”. Prin aducerea prescurii şi a pomelnicului la altar noi ne aducem şi ne predăm lui Dumnezeu „pe noi însine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră”. Biserica îi strânge astfel laolaltă, la fiecare Liturghie, pe toţi membrii ei din toate vremurile. Miridele exprimă participarea noastră la jertfa lui Hristos şi intrarea în comuniune cu Maica Domnului, cu sfinţii şi cu toată Biserica pământească, presupunând şi asumarea personală a Crucii lui Hristos şi urmarea Lui (Mt. 16, 24). Bucăţica de pâine scoasă pentru fiecare îl distinge de ceilalţi şi, în acelaşi timp, îl apropie de Hristos şi de ceilalţi. Hristos stă în centrul Bisericii în stare de jertfă şi astfel o sfinţeşte şi o înfăţişează sieşi ca Biserică mărită (Efes 5, 26-27). La fel şi Biserica, fiecare mădular al trupului lui Hristos, îşi însuşeste de aici starea de jertfă faţă de Hristos şi, prin Hristos, faţă de semenii săi.



http://www.dervent.ro/resurse/liturghia/index-D-01.html


(@ Sophia, @ cei care sustin ca trebuie pomenita Madalina Manole, Michael Jackson etc - da, un user a declarat pe forum ca l-a trecut in pomelnic pe michael jackson! - Am postat acest fragment ca sa se inteleaga ca daca un om NU vrea sa fie parte din Biserica lui Hristos, degeaba ii scriem noi numele pe pomelnic.
Dimpotriva, ia seama pe cine aducem noi pe sf. Disc alaturi de Iisus Hristos, alaturi de Sf. Maica Domnului, de ingeri si de toti sfintii. Nu este vorba de iertare, judecare... ci de intelegerea Sf Liturghii sau macar de evlavie)

Sora draga, te rog deosebit , daca intelegi bine limba romana dovedeste-o si nu mai fa agitatie cu parerile tale puse aiurea . Articolul meu are in el tot ceea ce trebuie ca sa fie inteles directionat si de neinterpretat echivoc ! Te rog fa dragoste si respecta indicatiile specificate in articol ! Necunoasterea si mindria nu sunt o justificare binecuvintata !

Deşi eram hotărâtă să mă abţin de la a mai posta pe forum acest subiect m-a incitat,mai ales postarea fratelui Zaharia pentru care am o deosebită stimă şi ale cărui postări le citesc oricât de lungi ar fi căci mă folosesc de fiecare dată; iată că revin pentru a emite (cu argumente bineânţeles) o părere total opusă celei expuse de domnia sa!

Până acum 15 ani nu cunoşteam aproape nimic despre credinţă,trăiam ca o buruiană în lume şi mă bucuram de toate cele lumeşti considerându-i pe cei credincioşi ciudaţi!
Mama mea femeie foarte credincioasă care toată viaţa a mers la biserică şi a postit după ce ne-a văzut aşezate la casa noastră a început să se ocupe şi de aducerea noastră pe calea cea dreaptă a credinţei punându-ne mereu la Sfânta Liturghie,la Proscomedie,la Sfântul maslu,trimiţând şi pomelnice pe la mănăstiri ani şi ani de zile.Uneori când ne vizita ne aducea bucăţele de anafură şi ne ruga să luăm câte o bucăţică duminica înainte de masă.Niciodată nu ne-a certat că nu mergem la biserică!

S-a rugat şi ea şi preoţii pentru noi şi ne-au pomenit la Sfinte Slujbe iar acum noi mergem la biserică cu soţii noştri,postim,ne rugăm şi încercăm să fim aproape de Sfânta biserică şi să facem ce a făcut mama noastră pentru copii noştri şi sunt convinsă că într-o zi şi ei se vor trezi aşa cum ne-am trezit şi noi.

Cele ce vă spun nu sunt din cărţi ci sunt din viaţa reală şi credeţi-mă că oricine va proceda aşa (îşi va pomeni la Sfânta Liturghie pe cei din familie care încă nu sunt pe calea cea drepată) va constata că FUNCŢIONEAZĂ!

Eu am explicat cit am putut de scurt cum se intocmeste un pomelnic . Explicatia frumoasa si completa se continua insa cu proscomidia si asezarea pe sfintul disc a aghetului si a miridelor si care nu simbolic ci in sens real , la epicleza, la pogorirea Duhului Sfint, se sfintesc si devin alaturea si atingatori, una, in fapt si in sfintenie cu insusi Mielul lui D.zeu prin impreuna-prezenta in singele Mielului din sfintul potir !! In acest fel stind lucrurile si mergind mai departe, cei prezenti la sf. liturghie ca si cei neprezenti dar pomeniti la proscomidie, cu scoaterea de miride, se impartasesc IN DUH de trupul si singele Mielului ! Ori pt. aceasta se cere curatenie pt. cei trecuti pe pomelnic . Explicatia si realitatea insasi este de o logica si o frumusete duhovniceasca sublima !!

Dar mai este un lucru anna21, pe care l-am omis sa zic asa, in mod special . Iata-l : exista situatii exceptionale in care dorim sa trecem un ,,nevrednic" la sfinta liturghie. Acest nevrednic fiind un f. apropiat noua : copil, mama, tata, sot . Chiar daca nu au o apropiere mare de biserica dar noi dorim mult sa-l ajutam rugindu-ne mult pt. isbavirea lui il putem trece si la sfinta liturghie ca o suprema nevoie de ajutor . Dar, dar aceasta indrasneala se face numai si numai pe raspunderea noastra . Ispitele pe care le vom avea pot fi f. mari , incercarile si necazurile pot fi la fel . Este o indrasneala doar pt. cei mai tari in credinta . Cine crede ca poate rezista la incercari mari atunci poate indrasni sa treaca la sf. liturghie si ,,necredinciosi", cine nu, este mai bine sa nu probeze si sa ii treaca doar la Psaltire care este deasemenea o pomenire foarte tare .
Eu putini am vazut care sa se incumete a trece ,,necredinciosi" la sf. liturghie. Unii au rezistat pina cel pomenit s-a indreptat si a renuntat la patima sau chiar a revenit la biserica . Altii, neputind rabda ispitirile au oprit pomenirea la liturghie si au continuat doar cu Psaltirea .
Dar cel mai bine, dreapta socoteala, este sa nu indrasnim sa trecem pe oricine si sa respectam canoanele. Hristos euharistic se mai cheama ,,doctoria vietii si a nemuririi" (sf. Ioan Hrisostom) ori pt. acest nivel trebuie sa fim cu multa luare aminte si frica ! Am adaugat si aceasta doar ca pe o exceptie extrem de rara !

1. Vai ce le mai amesteci! Eu stiu ca pentru vii sunt acatiste si slujbe speciale, pentru diverse nevoi (pentru boala, pentru calatorie, examene, etc.). Citeste preotul acataist, iar dupa slujba poate sa mai citeasca o slujba/rugaciune speciala.
Pomenirile sunt pentru morti.
Noua ne-a spus preotul ca exista un ajutor special, imi scapa acum termenul pe care l-a folosit, ca noi cei credinciosi putem (daca vrem) sa facem mult pentru cei de langa noi, sa-i aducem la mantuire.
Putem sa facem asta prin rugaciuni, prin pomeniri pentru cei morti, plus ceea ce facem in social.
Noi putem sa ne rugam pentru cei vii si pentru cei morti, chioar in locul lor (la cei vii) si sa-i punem la parastase, ca acolo sus sa le fie de ajutor.
Si eu gandesc si simt la fel.
E bine sa ne rugam pentru toti, chiar si pentru dusmani, pentru cei care ne fac rau. E bine sa avem grija si de sufletul unor chinuiti, straini, sau care nu mai au pe nimeni sa aibe grija de sufletul lor.

Eu nu stiu cum puteti voi, crestini cum va considerati,sa judecati si etichetati oamenii si sa refuzati sa faceti ceva pentru ei, pe motiv ca nu-i considerati ca merita pentru asa ceva. Cum puteti sa-i judecati? Pe unii nici nu-i cunoasteti, nu stiti ce au facut in viata lor privata.
Pai asa n-ar trebui sa ne mai rugam pentru nimeni, ca nu merita nimeni. Copiii sunt asa cum sunt, parintii la fel, toti suntem pacatosi si gresim. Nu meritam Sf.Liturghie.
Adica Iisus acolo pe Cruce l-a iertat pe talharul acela care habar n-avea de credinta si a spus ca-l va lua in Imparatia sa, a cerut iertare de la Tatal pentru toti nemernicii "ca nu stiu ce fac" si noi stam sa judecam ca ala nu e bun, ca n-a fost nu stiu cand la biserica, sau ca mai stiu eu.

Iisus (am mai spus si o repet) a venit pentru cei bolnavi, si nu pentru cei sanatosi. Luati pilda lui in acest sens. El insusi a spus asta. Cei bolnavi au nevoie de El, bolnavi duhovniceste, ratatciti, etc., nu cei care sunt fara pata (zic ei, ca de fapt nimeni nu este fara pata).

@Dorina - asa este.

Dorina, eu mi-am pus mult timp socrii pe pomelnic (mama mea i-a trecut si ea) cu efect nul. Cand ma intalnesc cu ei, daca pomenesc ceva de biserica, urmeaza o ploaie de hule.
Ma uit la viata lor, Dumnezeu ii trage de mana in permanenta, sunt batrani si neputinciosi.. dar se considera superiori intelectuali celor care merg la biserica si cu pretul propriei lor mantuiri NU vor sa renunte la aceasta "superioritate". Si stii cat de usor ar fi pentru ei? Isi petrec verile langa manastirea Crasna. Chiar necredincios sa fii.. este o placere sa mergi acolo.

In cazul tau cred ca au fost rugaciunile mamei.
Rugaciunile mamei sunt foarte importante, eu sunt convinsa ca Sf. Maica a Domnului asculta o mama care se roaga pt copiii ei.
De aceea mi-ar parea rau sa o intristez cu ceva.. Si acel ceva ar putea fi chiar pomenirea persoanelor necredincioase, hulitoare, desfranate sau iubitoare de placeri in cadrul Sf. Liturghii.

Aici se vorbeste despre pomenirea de la Sf. Liturghie.
Sophia, intra pe linkul dat.. este explicarea Sfintei Liturghii.

(Talharul de pe cruce a fost mantuit deoarece L-a marturisit pe Hristos cand nimeni altcineva NU a facut-o! Deci daca tu, oricat de pacatoasa ai fi, Il vei marturisi pe Hristos intr-o lume apostata - cea de azi, adica- te vei asemana talharului acela care este adus in discutie doar pentru a se scuza pacate)

1. Repet: as vrea sa stiu unde sunt scrise regulile acestea pentru acatiste si pomelnice (pomelnic eu stiu ca este cel pentru morti).

2. Nu stiu si nu am cum sa stiu ce se face la Proscomidie. Este totul secret, noi nu vedem. Cum sa intelegem atunci. Am vazut intr-un filmulet o bucatica, dar nu se explica nimic, nu se spune ce se face cu bucatele, cu particele, ce mananca preotii, ce primim noi, ce e pentru morti, ce este anafura pe care o luam fara impartasanie. N-am inteles nimic, daca totul este secret si nu ne lamureste nimeni.

3. Anna, daca tu te rogi pentru cei rataciti, faci bine, o faci pentru mantuirea lor si Dumnezeu vede. Nu ai insa tu puterea sa-i indrepti pe toti. Numai Dumnezeu poate asta. Pacatul este a lor in ceea ce fac, dar tu nu ai voie sa faci la fel. Datoria ta de crestin este sa-i ajuti mai ale pe cei in nevoie, pe cei rataciti.

4. La Liturghie se citeste pentru vii si pentru morti.
Am citit explicarea Liturghiei. Ce legatura are cu acatistele si pomelnicele?

Multumesc pentru completare.
Nu sunt o "indrazneata".
Prefer acum sa fiu precauta.
Anul trecut m-am apucat fara binecuvantare sa citesc Acatistul Sf. Arhanghel Rafail (ocrotitor al casatoriei, al celor care calatoresc si vindecator al bolnavilor). Nu am aflat pana azi daca poate fi citit doar de preoti sau in conditii speciale (desi posteam), dar bine nu mi-a fost.

Răspunsuri la toate împlinirile şi neâmplinirile noastre legate de lucrarea cuvântului Domnului Iisus Hristos în noi găsim în Sfintele Evanghelii.

În cazul de faţa aş face trimitere la Evanghelia Semănătorului.

Apreciez mult Invatatura Parintelui Insa parerea mea este si nu trebuie sa fie Impartasita de nimeni ca In unele privinte Preaiubitul Parinte a fost foarte radical si ne Ingaduitor cu mai slabi pe calea MIntuiri si a ORtodoxiei nu spun ca a facut un lucru rau departe de mine GIndul acesta Insa pt cei mai puitin cunoscatori de multe ori a fost pricina de potignire ,
Doamne si stapinul vieti mele Duhul Trindavii si al grairi desarte al doriri de stapInire nu mil da mie robului tau .
Iara Duhul dragostei de tine si de aproapele meu ,Duhul smereniei si al rabdari daruiestel mie robului Tau amin

1. Nu sunt scrise.. dar tocmai a scris fratele Zaharia pt noi.

2 si 4 se bat cap in cap: ai citit explicarea Sf. Liturghii, dar nu stii de Proscomidie?

3. Una este rugaciunea personala. Cu totul altceva este sa-i incluzi pe cei necredinciosi in slujbele care se fac pentru cei care fac parte din biserica.


Liturghie:
Material foarte scurt, usor de citit:
http://www.biblioteca-ortodoxa.ro/ca...%20slujbei.pdf

http://www.crestinortodox.ro/carti-o...tii-liturghii/

Pe pomelnic nu se trec cei nebotezati, sectantii, sinucigasii. Si eu stiam din scrierile par. Cleopa despre cei necununati religios, despre cei cu vicii, dar discutand cu cineva care este absolvent de teologie, mi-a spus ca parintele Cleopa era cam exigent, si trebuie sa se treaca si cei ce stau in concubinaj, si cei ce mai au vicii, pentru indreptarea lor.
Oricum, pana la urma Dumnezeu stie mai bine, dar daca nici Biserica nu se roaga pt indreptarea lor, atunci ce mai este de facut?!?....

Se roagă ei înșiși și își pot reafirma mărturisirea de credință (prin pocăință, spovedanie, împărtășanie). Și asta poate fi realizată chiar într-o singură zi. Și Biserica, sigur, se va ruga pentru ei. Condiția necesară și suficientă: întoarcerea păcătosului.
Și o problemă simplă: dacă el nu vrea (prin viața lui de păcat demonstrează că nu vrea), ce rost are să se roage Biserica pentru el? Mântuirea, până la urmă, dragă doamnă, e personală.
În momentul în care va vrea, desigur, se va ruga și Biserica pentru el.
O să-mi spuneți, poate, că "dacă el, bietul, nu știe" și mama, soția, soțul, sora, fratele, prietenul vor, totuși, să-l aducă pe calea cea bună? Dumnezeu ne-a înzestrat cu liber arbitru . Aceasta înseamnă că putem alege ceea ce suntem și ceea ce vom face. În caz că alege calea lui Hristos, sincer și nu cu "compromisuri căldicele" (de ex.: "nu strică la nimeni un pahar de țuică"), restul vine de la Dumnezeu. Doamnă, "mă frige la degete" să-mi pun povestea vieții pe internet, dar n-am s-o fac pentru că și acesta ar fi un semn de atotsuficiență cunoscătoare = mândrie (nu vreau să mă smintesc). (A propos, așa îmi păstrez echilibrul: când îmi vine să mă laud, dau și eu înapoi, "retro satana"). Credeți-mă, însă, câte necazuri mi-am făcut și păcate, nu cred că altcineva ar fi fost capabil să facă astfel de mizerii. Astăzi sunt pe calea crucii. Sunt sătul de "un pahar nu strică", "o țigară e bună și ea că nu mă pot lăsa" etc., asta, doar, ca să pomenesc păcatele cele mici.

Să nu ne pierdem, vă rog, printre "literele" legii și să nu vedem până la urmă LEGEA: Hristos și chemarea Lui adresată tuturor fără excepție. Și aici, nu mai există nici o scuză. Dumnezeu să ne miluiască pe toți!

Doamne ajută!

În unele privinţe nu sunt deacord cu dumneata.

Să se roage mama pentru fii şi tatăl să se roage căci păcatele, viaţa lor desfrânată şi greşalele pe care le-au făcut în tinereţile îi face pe copii fără frică de Dumnezeu şi neascultători.
Să se roage,să postească şi să plângă cu metanii mari ,cerşind mila lui Dumnezeu pentru copiii lor şi acesta va lumina mintea celor rătăciţi atunci când păcatele părinţilor vor fi iertate.

Femeia caananeiancă ce făcea? Striga în urma Mântuitorului "Doamne ajută-mă,fica mea este rău chinuită de un dicvol" şi acesta a făcut-o bine pe fica femeii!
Un alt exemplu este rugăciunea sutaşului pentru sluga acestuia(şi exemple mai sunt în Evanghelii)

Sigur că nu ne putem ruga pentru sinucigaţi la Sfânta Liturghie dar sunt cele 4o de panihide care făcute corect pot aduce mult folos şi celor care au murit în neorânduială (a se citi din învăţăturile părintelui Nicodim Mândiţă).

După 7 ani de la moartea prin suicid se poate face o slujbă ceva mai complexă după ştiinţa mea iar cel care şi-a luat zilele în acest fel poate fi dezgropat şi înmormântat în alt loc decât cel destinat sinucigşilor.

Nu vreau să repet dar să fim cu băgare de seamă la cele scrise în Evanghelii şi să vedem câte minuni a făcut Mântuitorul pentru cei apropiaţi unui credincios care s-a rugat.

Aşadar pentru cine să ne rugăm dacă nu pentru cei apropiaţi nouă?

Acei care au murit neâmpărtăşiţi şi care nu au refuzat înmormântarea creştinescă pot fi trecuţi pe pomelnlic astfel:
- Popescu cu tot neamul lui cel adormit
căci din tot neamul lui o fi fost vreunul care să fi fost drept credincios.

Dacă oamenii ar face precum spuneţi voi (deşi corect aşa este fără dor şi poate) puţini ar fi cei care s-ar pomeni la proscomedie!

Spunea un duhovnic (nu-mi amintesc care)într-o predică că toate sunt posibile dacă Dumnezeu vrea şi că orice păcătos se poate mântui într-o clipă asemenea tâlharului de pe cruce care doar atât a spus "pomeneşte-mă Doamne când voi veni într-u Împărăţia Ta"

Exact, doamnă, doar că eu nu am repetat ce au spus deja anna21 și zaharia_2009. O spun, dacă doriți: cei apropiați se pot ruga și TREBUIE s-o facă pentru cei în păcat, dar nu să-l pomenească în cadrul liturghiei. Nu există iertare în afara împărtășaniei (în afara celui mort, nu detaliez), nu există împărtășanie în afara spovedaniei, pocăinței autentice realizată de PĂCĂTOS și doar de el. Iar împărtășania (Sfânta Euharistie) este centrul (esența) Sfintei Liturghii, cum îl pomenești dacă acesta nu s-a împărtășit de trupul și sângele Mântuitorului (și poate, nici nu vrea)?

Sinucigașilor, doamnă, le-a „expirat” timpul de pocăință. Au comis o crimă împotriva lor înșiși, și tocmai, de aceea, când mai doriți să parcurgă „traseul” mântuirii: (pocăință, spovedanie etc.)?


Nu am știință de așa ceva.

O repet, doamnă, rugați-vă, chiar trebuie. Pomelnicul pentru ceii vii trebuie să fie foarte lung. Și mie mi-e drag când îi pomenesc pe toți pentru că prin ceilalți ne găsim toți mântuirea.

Eu, personal, nu îndrăznesc să mă las pomenit la proscomidie.


Tâlharul de pe cruce s-a pocăit, și-a afirmat credința în fața lui Hristos. Și apropos, nu s-a sinucis.

Doamne ajută!

Diferenta intre toate acestea si tilharul de pe cruce este ca el insusi s-a rugat, el insusi s-a pocait . Si inca ceva , s-a pocait intr-atit de mult , din toata finta sa incit cu el a deschis Hristos raiul . Chiar avem masura comparativa a pocaintei si a nepocaintei analizindu-i pe cei 2 tilhari. Unul a vrut sa se pocaiasca, celalalt nu si totusi doar pe unul l-a luat in rai Hristos , sa nu uitam !. Astazi sora, cite asemenea situatii de pocainta ai vazut ? Eu, pina acum nici una si sunt citiva ani de cind umblu in caile Domnului . Insa am vazut oameni cutremurati si incercati cu necazuri mari si care au sfirsit spunind : credeti ca exista D.zeu ? unde ? cine l-a vazut ca cu mine nu a avut nici o treaba !

Nu te critic sora si nici nu am de impartit ceva cu tine. Nu spun ca fac rau cei care se comporta precum primele exemple date de tine , in plus in tot cerul si pamintul mama care se roaga pt. pruncii ei are cea mai mare ascultare la Preacurata si Hristos . Insa sintem datori sa ne purtam cu aceiasi masura in toata credinta si peste tot si sa nu uitam ca si canoanele au fost date la porunca lui Hristos si sub inspiratia Duhului Sfint . Adica , atunci cind nu ne plac canoanele sau nu intelegem anumite canoane sa ne repezim la exemplele evangheliei iar cind exemplele evangheliei nu ne plac sa alergam si sa invocam canoanele .Trebuie sa avem o vedere unitara si cu aceiasi oca asupra intregii credinte .
Ia sa ne uitam in felul acesta in evanghelie la urmatorul aspect , la urmatoarea pericopa : pe linga exemplul sutasului si a femei cananeence (prin care Hristos vrea sa ne invate ceva precis si in anumite limite ) tot el i-a spus tinarului - evanghelia de la zilele sfintei cruci- : ,,cine voieste sa-mi urmeze , sa se lepede de sine , sa-si ia crucea si sa vina dupa mine " , care este un indemn covirsitor ! De ce ? deoarece a spus clar : cine voieste sa-mi urmeze ! Pai nu este clar ?
Eu nu am mai stat sa dau toate explicatiile in cele 2-3 postari de ale mele dar este de departe inteles si cunoscut ca Hristos nu face nimic impotriva vointei noastre , ba mai mult, doar daca voim si noi in mod activ. El vine si bate la usa sufletului fiecare dar nu intra daca nu i se deschide . Asadar, vointa fiecaruia este covirsitoare si nu se discuta inafara de aceasta nimic. Dar ca o mingiere si pt. a ne invata viata in comuniune a lasat si pildele femei cananeence consacrind plinsul mamei pt. pruncii ei ca si rugaciunea sutasului pt. slugile sale credincioase . Dar sa observam bine situatiile absolut speciale acestea doua , si-anume ca nu ne rugam pt. oricine si ca mai ales cei ce cer mila pt. cei ,,nefericiti' se pun pe ei zalog si garanteaza pt. ei . Aceasta nu este preactica curenta a duhovniciei , a rugaciunii unuia pt. celalalt (chiar daca a spus ,,purtati-va sarcinile unui altora si va rugati unii pt. altii ca sa va vindecati = acesta este un cuvint greu de talmacit si din el a isvorit nu orice practica sau apucatura de a ne ruga unii pt. altii ci a pus baza slujbei de maslu si a altor slujbe oficiale ! Dar nici de cum , eu stau cu burta in sus si tu te rogi pt. mine si vai, ce bine ne va fi ca intram amindoi in rai ! Nu, asa nu !)

Asadar , grija mare in intelegerea evangheliei, grija mare asupra masurii cu care cercetam toata invatatura duhovniceasca si mai ales sa nu ridicam situatiile particulare, exceptiile, la rang le obisnuinta comuna !

Si eu ma rog si-mi pomenesc copii aproape la toate slujbele desi stiu ca ei tineri mari fiind sunt plini de toate pacatele , nu cauta asiduu biserica , nu fac canon (pt. ca au fost educati modern de mama lor)nu umbla in caile Domnului dar pt. indrasneala si staruinta mea patimesc tot felul de incercari .

Deci , corect este cum am spus, dar fiecare sa faca cum o dori !

Un vecin mi-a spus ca ajuns la o manastire, preotul a luat pomelnicul dat spre a fi pomeniti la Liturghie si a taiat numele unei persoane care era catolica. Mi-a spus ca nu a plecat bucuros de acolo, ci instristat.

Parintii ne invata ca pe pomelnicul pentru Sfanta Liturghie trebuie trecuti doar crestinii botezati in credinta ortodoxa. Stiu ca micile diferente interconfesionale par lipsite de importanta, dar nu-i asa. Aceste diferente in timp pot duce la pierderea identitatii. Iar aceste diferente ne fac sa nu devenim una, ori Liturghia asta face, il intareste pe om nu doar in iubire, ci si in Adevar. Aceasta este adevarata unitate in iubire si in adevar.

Biserica Ortodoxa nu intoarce spatele celor de o alta credinta, caci la alte slujbe, dar nu la Liturghie, se ingaduie ca si acestia sa fie pomeniti.

Într-o postare mai veche a mea ,acolo unde era vorba despre minuni spuneam că întoarcerea unui păcătos la credinţă este o minune-Cea mai mare minune care se poate întâmpla sub ochii noştri.

Cu vreo 15 ani în urmă, duminica dimineaţă stăteam acasă şi când începeau să bată clopotele se derula în mintea mea ca o poezie de mult ştiută Utrenia şi apoi Sfânta Liturghie deşi nu fusesem de prea multe ori la biserică.
După ce am început să merg la biserică nu s-a mai întâmplat cele scrise mai sus,totul a intrat în normal.
Acum ştiu cuvintele Sfintei Liturghii căci nu lipsesc de la biserică dar atunci de ce le ştiam,de unde le ştiam?
Am discutat aceasta cu preoţi şi au schimbat subiectul,nu am primit nici un răspuns deşi atunci aş fi vrut să înţeleg de ce mi se întâmplă aşa .

Acum nu mai caut răspunsuri ci cred că mare este puterea lui Dumnezeu şi puternică rugăciunea mamei credincioase pentru copilul pomenit la Sfânta Liturghie.

Cele scrise de domniile voastre sunt corecte şi canonice dar când e vorba de lucrarea în om a harului lui Dumnezeu nimic nu mai are explicaţie logică sau perceptibilă minţii noastre limitate şi întunecate de păcate.

Într-adevăr, Domnul să ne aibă în pază!

Doamne ajută!

@Anna - daca nu sunt scrise, atunci de unde le stiu unii de aici? Inseamna ca sunt inventate. Sau sa ne dea sursa.

@Costel - de unde stia acel calugar confesiunea persoanei pe care a taiat-o de pe lista? O cunostea?
Ce inseamna "sa devenim una"?
Mai mult nu mai comentez, ca ajungem iar la aceleasi discutii despre conflictul intre confesiuni si discriminari.

Si eu spun ca Dorina ca este viorba de om inainte de toate. Credinta este pentru om si nu pentru reguli si Dumnezeu. Credem pentru noi insine, ca oameni. Am citit de multe ori ca nu ne mantuim singuri. De aia trebuie sa ne ducem si la biserica, sa ne rugam in grup. Atunci mai bine ne rugam acasa singuri si gata. Si nu ne mai trebuie nici preot care...si el se roaga pentru noi si poate nu stie cat de "buni" suntem.
Si avem datoria sa ne rugam si pentru cei de langa noi si sa-i ajutam.
Daca toti ar gandi asa ca aici, n-ar mai fi nici pe sfert ortodoxi in lume si oameni in biserica.

A stat de vorba cu el atunci cand a luat pomelnicul si a intrebat cine sunt persoanele pe care le-a trecut spre pomenire.

Sa devenim una, inseamna sa fim un trup. Iar ca trupul sa se bucure de toate madulare sale, trebuie ca ele sa fie sanatoase, adica sa impartasesca aceeasi credinta. Altfel, vom avea cel mult o mana, un picior paralizat, un madular de care nu ne putem folosi. Dar lucrurile stau si mai rau, cunoastem ce inseamna sa aducem in trup un organ care nu este sanatos - da boala si celorlalte, iar in alte cazuri atunci cand nu este compatibil cu organismul nostru, este respins. Asta inseamna sa devenim una in Biserica.

Si totusi Costel, daca tot faci aceasta comparatie...de multe ori organe de oameni straini si necunoscuti salveaza viata altora si le da sanatate....
Mi-amintesc de un caz pe care l-am citit in presa si care m-a imporesionat profund.
Daca nu gresesc era asa:
Un copil/tanar palestinian a fost ucis in luptele din zona.
Tatal lui a hotarat sa doneze organe ale lui (nu stiu care organ) unui tanar...evreu, salvandu-i viata. Auzise de el ca avea nevoie...
N-a pregetat o clipa. A trecut peste orice prejudecata si dusmanie...
(si dupa cate stiu au si religii diferite).
Ambele familii s-au impacat prin acest gest.
Un gest marunt intr-o mare a urii si razboiului, dar...cine stie.
Sa luam aminte, asadar....!

Stiti ce am patit chiar azi?
Am trecut pe cineva la Sf. Liturghie la Vii (bolnav) - o ruda mai indepartata, pe care nu am pomenit-o pana acum ,dar de curand aflasem ca e bolnav de cancer. La pranz am aflat ca azi dimineta a murit. Dumnezeu sa-l odihneasca!
Mai am 2 persoane bolnave pe care le pomenesc, pe una am cunoscut-o in tren, iar pe alta de pe un mail, despre care de asemeni nu stiu daca mai sunt printre noi.
Pe unii vreau sa ii pomenesc si nu le stiu exact numele de botez; sper sa ii recunoasca Dumnezeu;
Daca cineva are 2 nume de botez tr trecute obligatoriu ambele? Cateodata se intampla sa nici nu le stim.
Pomenirile de la Sf. Liturghie, nu am auzit sa fie citite cu voce tare de preot, dar la alte slujbe, da. Poate ar trebui din aceasta cauza sa ne straduim sa scriem cat mai clar, citet, ordonat, eventual cu un pix/stilou care sa se vada bine in lumina lumanarilor, ca nu cumva sa se intample situatii jenante ca un slujitor al Domnului sa nu inteleaga, sa se poticneasca sau sa "poceasca" vreun nume, ca sa nu mai spun ca ar fi o dovada de respect pentru sfintia sa.

Calea credintei - Pomenirile in cadrul Sfintei Liturghii
 

Aici este raspuns bun: http://youtu.be/treyLZQKox0

Iar pentru alte intrebari: http://www.youtube.com/playlist?list=PL9F9E7379805B4839

Pe pomelnicul pentru morti, pe care il dau la Sfanta Liturghie, eu am scris si persoane apropiate mie care au decedat, avand alta religie decat cea ortodoxa (penticostali). Am notat acolo"adormiti alte religii. Nu stiam daca procedez bine sau nu, m-am gandit insa, ca acolo in altar, cand va citi pomelnicul preotul va sti ce sa faca. Mai ales ca un nepot m-a certat cand i-am spus ca i-am pomenit si pe ai lui, asa cum am aratat mai sus, la un parastas.

Facand odata parastas, preotul a recunoscut pomelnicul meu si mi-a zis: faceti bine ca ii pomeniti si pe acestia. Deci, daca dansul a zis asa, cred ca am procedat bine.

O persoana, pe care am intalnit-o odata, dar cu care nu am tangente, ne-a rugat sa-l pomenim in rugaciunile noastre. Acea persoana se ocupa cu ghicitul in cafea.
L-am pomenit mult timp asa cum ne-a rugat, dar oare am procedat bine stiind acest lucru despre el?
L-am pomenit, pur si simpl pentru ca ne-a rugat, si asa am facut de fiecare data cand cineva m-a rugat sa-l pomenesc in rugaciuni (chiar si de pe aici de pe forum, mai ales pe cei care au cerut ajutor de rugaciune pentru boala).
De cand mi-am pus aceasta intrebare (citind o carte, mi-a aparut aceasta indoiala, ispita) nu l-am mai pomenit, dar parca imi pare rau ca l-am exclus, nu ma simt confortabil cu mine insami ca am exclus pe cineva din rugaciune.

Spuneti-mi si mie cei care stiti mai multe decat noi, despre acest aspect.

Cred ca pe pomelnic, ar trebui, si ma refer acum la cei vii, trecuti toti cu numele si vis-a-vis de nume trecuta problema pentru care se solicita rugaciunea Bisericii, consider insa ca pomenirile trebuiesc facute la proscomidiar, cand se pregatesc darurile pt Sf. Liturghie, iar in timpul Liturghie se foloseasca o formula generala : "inca rugam pt robii Tai pomeniti in taina la Sf. Altar...", pentru ca pomenirile de genul ion la 87 de ani, vasile la 50 de ani de casnicie, armando la 2 anisori, etc...

Repet intrebarea:
O persoana, pe care am intalnit-o odata, dar cu care nu am tangente, ne-a rugat sa-l pomenim in rugaciunile noastre. Acea persoana se ocupa cu ghicitul in cafea.
L-am pomenit mult timp asa cum ne-a rugat, dar oare am procedat bine stiind acest lucru despre el?
L-am pomenit, pur si simpl pentru ca ne-a rugat, si asa am facut de fiecare data cand cineva m-a rugat sa-l pomenesc in rugaciuni (chiar si de pe aici de pe forum, mai ales pe cei care au cerut ajutor de rugaciune pentru boala, pe acestia, cei bolnavi, i-am trecut in pomelnicul dat la biserica).
De cand mi-am pus aceasta intrebare (citind o carte, mi-a aparut aceasta indoiala, ispita) nu l-am mai pomenit, dar parca imi pare rau ca l-am exclus, nu ma simt confortabil cu mine insami ca am exclus pe cineva din rugaciune.

Spuneti-mi si mie cei care stiti mai multe decat noi, despre acest aspect.

Si precizez: pe aceasta persoana o pomeneam in rugaciunea personala, cea de zi de zi, nu pe pomelnicul dat la Sfanta Liturghie
__________________

Aţi procedat bine. În special pentru păcătoşi sunt pomenirile la rugăciune, fiindcă drepţilor nu le sunt necesare.
Păcatul ghicitului în cafea este un păcat grav împotriva poruncii întâî. Dar respectivul, nerenegându-şi religia ori botezul, nici învăţătura descoperită de Dumnezeu, nici Biserica, nu poate fi socotit extra Ecclesiam ci este un fiu păcătos al Bisericii (sau, respectiv, fiică). Prin urmare, vrednic şi bun lucru este ca Biserica să se roage pentru acea persoană.

Subscriu la cele spuse de Mihnea, astfel de persoane au nevoie de rugaciunea Bisericii, ca Domnul prin harul Sau sa-l aduca la calea cea dreapta si sa constientizeze ca ceea ce face nu este bineplacut Domnului