Pe perioada liceului ma rugam foarte mult si mergeam in fiecare seara la biserica. (Am tinut sa spun asta mai intai pt ca mi-e dor de acea perioada de liniste nespusa si pace sufleteasca - in ziua de azi am ajuns sa imi fie lene sa-mi spun si rugaciunile de seara).
Da...si am avut si eu un necaz de scoala in clasa a IX a. Am copiat la teza de limba ro. si profesoara m-a banuit dar nu avea dovezi caci nu ma prinsese in fapt. M-a pus sa mai scriu o data teza. Am acceptat caci si invatasem. Asa ca m-a oprit si atat a insistat si m-a sucit si m-a invartit pana am recunoscut. Si din acel moment nu am mai avut liniste. Nu stiam ce hotarare va lua si mi-era rusine si teama sa merg acasa si sa spun parintilor ce s-a intamplat si mai ales ma temeam sa nu raman corigenta. Asa ca am mers trei zile la rand la biserica (atatea mai erau si pana la urmatoarea ora de ro.)si am plans si m-am rugat Maicutei Sfinte sa ii imblanzeasca inima(era o prof.tare severa) si sa imi puna macar un 3 ca sa imi iasa media 5. Nici noaptea nu puteam dormi de stres si ingrijorare. Si vine in sfarsit si ora mult temuta. Nici nu va puteti imagina ce zambitoare si binevoitoare a intrat in clasa. Facea glume cu mine (ironice)si apoi mi-a zis: "Iti pun un 3 ca sa iti iasa media daca promiti ca nu mai faci". Am promis ...dar gandul meu era inca in biserica si nu-mi venea nici mie sa cred ca s-a intamplat exact cum am cerut. Si mai ales ca la acea teza mai copiase o fata pe care o prinsese atunci dar care nu voia sa recunoasca si dadea vina pe colega de banca si ei i-a pus 1. Poate e ceva ...nu prea important o sa spuneti, dar pt mine a fost...o minune minunata. Si ma rog la D-zeu sa imi redea puterea de a ma ruga sincer si nu numai la nevoi caci am crescut si ...am cazut in uitare.

si mi-e mi s-a intamplat o minune de genul acesta la bacalaureat
cu doua trei ore inainte de a intra la examen la limba engleza (era o proba orala)aflasem ca s-au scos de pe net subiectele si eu nu avusem de la cine sa mi le iau si eram super stresata caci eu nu ma pricepeam deloc la gramatica eram bata
stiam sa citesc, intelegeam ,stiam sa vorbesc ,dar nu intelegeam gramatica si cineva mi le-a dat sa le citesc si eu un pic .....tot rasfoiam ,citeam de zor si incercam macar cateva subiecte sa la memorez din cap
stiu ca am memorat cateva subiecte si u nul dintre cele memorate mi-a cazut la examen am tras un bilet al carui raspuns il memorasem in acele cateva minute cat mi-a dat sa le citesc
si acum stiu raspunsul sub nr 2 raspunsul era a)b)b)a)adica era un subiect cu niste propozitii in care trebuia sa potrivesc timpurile verbelor
la gramatica am luat 10 si la comunicare 9
a fost cea mai fericita zi am crezut ca o sa explodez de fericire
altii luasera meditatii eu nu am luat la nimic si ma simteam inferioara si uite Dumnezeu mi-a dat sa extrag acel bilet pe care-l memorasem cel mai bine

Am copiat si eu de cateva ori, am avut cateva examene lejere, la care ne-am "inspirat" toti (foarte putine,oricum), iar eu - sa raman mai prejos? Numai ca atunci cand am fost sa ma spovedesc si m-a intrebat parintele despre aceasta, nu mi-a mai fost usor.

Cristina, asa mi se intimpla si mie, am perioade in care ma rog, iar dupa un timp nu stiu ce se intimpla cu mine de ma cuprinde o asa nepasare de nu-mi vine sa cred.
Iar referitor la copiat, cred ca ar fi nenumarate pacatele mele dupa cat am copiat la anumite materii, mai ales in timpul liceului, din pricina faptului ca nu le intelegeam (de exemplu fizica, chimia). Am copiat si la capacitate si la bac, desi nu era nevoie ca oricum treceam cu 6 pe cat stiam, dar am copiat pentru 7. Vezi tu la ce am ajuns sa ma pretez? Dar la fizica stiu ca am copiat din simplul motiv ca nu o intelegeam si stiam sigur ca nu imi trebuie aceasta materie. Si totusi de ce este pacat sa copiezi, ca doar sunt niste materii si pana la urma ne amagim pe noi, nu as crede ca Dumnezeu se supara ca noi transcriem niste date stiintifice de pe copiute in lucrare, macar sa trecem, nu de alta. Daca nu copiam la fizica ramaneam corigent, pentru ca pur si simplu nu o intelegeam deloc!:(

eu cand eram in liceu eram cam delasatoare asa, cu literatura. singura opera pe care o invatzasem in 4 ani era " ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi " de camil petrescu. atat. restul pauza :D . m-am rugat mult lui Dumnezeu si Fecioarei Maria sa am ajute sa imi cada numai asta ca nusj ce ma fac. si Dumnezeu mi-a ascultat rugaciunea si mi-a picat aceeasi opera atat la oral cat si la scris
:p

Eu invatasem binisor, dar am copiat pentru ca asa au facut toti. Mi s-a explicat ca acum nu mai pot sa stau impacata ca nota e rezultatul muncii mele, ca ma pot lauda cu ce nu am (nota luata prin copiat)- adica sa ma mandresc, ca de fapt ma fur pe mine, caci o nota proasta are rolul ei.
Se mai intampla sa copiem cateodata si sa iesim inaintea celor care au invatat,iar aceia sa se simta nedreptatiti, sa se descurajeze. Sa facem deci, nedreptate.

da...intr-un fel e nedreptate...daca copiezi la un examen important unde este vorba de o inscriere la facultate sau ceva de genul asta...dar a copia la un test neinsemnat nu mi se pare vreo mare nedreptate...ca pana la urma fiecare are drumul lui in viata ...si nu cred ca ar trebui sa ne comparam mereu cu ceilalti...indiferent daca au copiat sau nu;):)

Fara sa fii lacom, eu cred totusi, ca daca ar fi cerut mai mult, mai mult primea!

Adica vrei sa spui ca Dumnezeu ti-a facut un favor in detrimentul altora,adica este vorba de favoritism divin!Ciudat mod de gandire pt cineva care se pretinde crestin!

M-ai facut sa zambesc Dorsator , cu expresia favoritism Divin. Da , asa-i, nu este corect si logic a gandi asa si nici sa credem in destin, soarta, noroc,minuni desarte. Multe ce ni se-ntampla, sunt incercari si chiari "minuni"ale celui viclean. Trebuie mult discernamant , atunci cand anumite intamplari din viata noastra sunt in favorul nostru, pentru a nu ne sminti fara de rost. Duhovnicul este cel mai in masura in a ne sfatui, orienta in astfel de cazuri. Oricum rugaciunea sa nu ne lipseasca zilnic si in mod special, rugaciunea, Acatistele, Psaltira si Paraclisele catre Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu. Sa ne rugam neancetat, fara a astepta minuni desarte, fara a cere lucruri inutile, trecatoare, pur materiale.

Cand este in nevoie(ar fi bine mereu)roga-te asa:
,,Prea Sfanta Treime miluieste-ma pe mine nevrednicul(nevrednica)!Si daca este din suflet curat si din sinceritate, este de ajuns,caci stie Dumnezeu de ce ai nevoie de miluirea Sa!

Si sa nu uitam sa dam Slava Lui Dumnezeu pentru toate si asta insemnand si cand boala, durerea si nevoile ne cotropesc. Sa ne dea putere sa ne ducem Crucea pana la capat, cu demnitate. Din toate avem de invatat, dar mai ales din durere si nevoi, pentru trezirea noastra si a invata sa traim in smerenie si in bun sim fata de toti si de toate.

Poate fi si de la cel viclean cum zici tu,
dar eu cred mai degraba ca pe cei mai neputinciosi in cele lumesti, dar care insa cauta cu sufletul Imparatia lui Dumnezeu, pe acestia Dumnezeu ii ajuta! Acestia au parte de astfel de "favoritisme" de la Dumnezeu. Putem sa-i dam noi pilda lui Dumnezeu cum sa judece si cum sa ajute? Nu! Toate sunt ale lui si le imparte dupa cum vrea! Si nu cred ca o face nedrept!

Si ca sa dau si un exemplu;
Si eu am o cumnata care mult a suferit din copilarie! Ramasa fara mama de mica, a trebuit sa aiba grija de fratiorul ei, asa incat dupa liceu, el a mers la facultate, dar ea nu avea cum ca trebuia s-o faca pe mama in continuare! Si dupa ce sa maritat si a facut si un copil, frate-su incepuse sa lucreze si sa castige bine, si n-a uitat-o ca si-a dorit si ea faca studii superioare si ajutat-o si pe ea sa faca macar o postliceala.
Si s-a inhamat la lucru, desi avea de acum familie! La inceput i-a fost foarte greu. Imi aduc aminte ca o materie nu prea o pricepea si urma sa dea examen la ea si nu prea stia mare lucru.
S-a nimerit cu o zi inainte de a avea examenul, sa fie aduse moastele Sf. Nectarie spre cinstire in orasul in care locuieste. Si a fost si ea sa sarute sfintele moaste si sa se roage la Sf. Nectarie. Si a doua zi la examen a venit profesoara la doar la ea, unde statea in banca si i-a bifat cu unghia pe foaia multipluschoose, aratandu-i fiecare raspuns bun. S-a mirat si ea tare si mi-a zis ca profesoara nu a venit de la sine, ci o fortza nevazuta a "activat-o" si a pus-o sa-i arate raspunsurile.
Si daca nu ar fi facut-o Dumnezeu, ar fi facut-o cu siguranta profesoara de la sine daca i-ar fi cunoscut viata. Dar pt ca n-o stia, a intervenit Cel care pe toate le stie!
Deci, Dumnezeu stie pe fiecare care cat merita, daca sa ajute sau nu cu favortisme!

Spre rusinea mea, va marturisesc ca am copiat din clasa a3a si pana la ultima proba de bac. Stiu ca este echivalentul furtului, dar na!, ca sa iau nota mai mare, eram dispusa la orice siretlic.

:p Siretlicuri de aste, probabil au facut toti, cel putin odata.
Eu imi amintesc ca la un examen la facultate, baiatul era grav bolnav si atunci m invatat primul subiect, cel care cadea exact la mijloc, si ultimul.
Ce sa vezi: am trecut si inca cu 10. Cind imi amintesc ca pentru alte examene ma pregateam zile si nopti in sir,si apoi era asa de greu ...m minunez si astazi....insa, n-am picat niciadata!!!!

doamna profesoara de logica pe care o am eu spune ca nu a copiat niciodata.si o cred!
in schimb eu....invat TOT,dar ma mai "inspir",dar le dau si celorlaltisi nu numai la test,ci si la oral,iar si ei ma ajuta,asta in cazul in care profesorii sunt nedrepti.nu mi s-a intamplat ca cineva sa ia o nota mai mare ca mine,desi i-am dat sa copie de la mine!
dar in clasa a8a,un baiat pe care l-am urat (sunt o mare pacatoasa,stiu,dar acum l-am iertat) a copiat de la toti,mi-a luat foaia de teza de pe banca! si a copiat si a luat 9 la teza la mate.el,care nu invata niciodata si radea de mine si de prietena mea care era iubita lui pe la spate....dar mi-am gasit consolarea la Dumnezeu,care este bun cu toti...

Draga Oana, cel mai bine si corect e nu numai sa nu copiezi sau sa te inspiri de la nimeni, dar nici sa nu dai altcuiva sa copieze de la tine. asa ai mereu constiinta impacata; si la lucrari si teze asa te verifici cat stii, asta e lucrul cel mai important. eu sunt studenta in anul 6 , si nu am copiat niciodata; cel mai greu e cand ceilalti imi cer sa le spun cate ceva, pentru ca unii sunt prietenii mei, dar nici nu vad bine, si ma si rosesc; asa ca le am spus sa nu imi mai ceara asa ceva ca eu nu pot s-o fac, si m-au inteles.:18:

:40:eu am picat la un examen in stil mare, ca sa zic asa:21:
tocmai trecusem printr-o operatie la ochi, care s-a complicat, si eram intr-o stare foarte proasta. in orice caz, am invatat materia destul de bine, pe cat am putut, numai un capitol mic, care nu fusese predat nu l-am citit deloc; la examen fiecare student mergea si tragea doua biletele si alea erau subiectele lui (era examen scris); eu am tras, asa cum ma si asteptam, doua biletele, ambele din capitolul necitit!asa ca...am iesit imediat din examen. de fapt la orice examen, pica ce am citit cel mai prost. nu reusesc sa-mi dau seama de ce. :7:

E doar ghinionul tau!
Nu este nimic particular, insa mie-mi place sa citesc acatistul Maicii Domnului Sporirea mintii, mai ales inainte de examene.

Am examene si acuma de dat, deci...continous learning!

Stiu draga Nina ca nu e nimic particular. cred insa ca nu e ghinion, ci felul meu de a fi, intotdeauna nemultumita si pesimista.:2:
acum m-am invatat insa cu aceste "ghinioane" , acum pe sfarsite...
Da, si eu citesc Acatistul Sf Duh si Acatistul Sfintei Ecaterina, o sa citesc si cel amintit de tine:1: mai ales ca se apropie Examenul=Rezidentiat.

de ce oare numai "minuni" de genul asta vad in jur? :))))))))))))))))))))))))))))

De ce nu vad p-aici un sahist sa zica ce minune i-a facut maica Domnului cand s-a rugat sa nu mute adversarul tura sa-l faca mat si, minune, n-a mutat-o... :))))

oh God...

Tu vei vedea pe aici numai minuni, deoarece sint pentru cei care cred.
Tu nu crezi, minini nu vei vedea, din pacate pentru tine.

Oh, boy...

eu am constiinta impacata cand dau si la ceilalti,dar nu tot,ci doar daca eu stiu ceva ce domnii profesori nu ne-ai explicat indeajuns iar bunul Dumnezeu m-a ajutat pe mine sa inteleg acele lucruri complicate....si daca nu le dau cateodata daca ai stii prin cate trec....zic ca eu nu vreau ca clasa noastra sa fie unita,ca nu sunt o colega buna,ma jignesc,spun ca sunt zgarcita..etc...

Mda, după cele declarate de tine în alt topic, precum că ţipi la colegii tăi, de nici nu mai poţi vorbi, este deci pe undeva şi vina ta .

cateodata mai tip ca sa ii linistesc pe unii pentru ca nu ii respecta pe domnii profesori.dar nu am un singur profesor,ci mai multi.unii profesori sunt mai severi si alti mai indulgenti.dar cand vad copii ca acel domn profesor e mai indulgent,profita de acest lucru. ii mai ajut sa se inspire si pe unii,depinde de situatie.nu vreau sa credeti ca sunt o mincinoasa,insa eu sunt o fire simpla si ma conduc dupa niste reguli simple ca eu sa ma simt implinita.
este vorba de doua situatii diferite:acolo era vorba de comportamentul tinerilor din ziua de azi,daca nu ma insel,si spuneam ca in unele situatii daca nu tip un pic la ei sa fac liniste sunt eu vinovata pt ca sunt sefa clasei si asta arata lipsa de respect iar aici spuneam ca in unele situatii le dau unora,nu tuturor si in functie de unele criterii,pentru ca nu vreau sa abuzeze de mine.

Cu toate că suntem în afara topicului , îţi spun : ok, Oana ! ! ! Păi de unde să ştiu eu că tu eşti Şefă de clasă ? Iţi dau dreptate , aşa ca de la boss la şefă !

o istorioara pioasa
 

"Ploua necontenit intr-o zi de toamna in vremuri de razboi.In suflete ploua cu lacrimile copiilor orfani, ale oamenilor aflati in suferinta.Un om in varsta, dintr-un sat de la noi, indurerat de lacrimile copiilor infometati, ai caror parinti murisera in razboi, ii aduna in casuta lui.Aici, pruncii intristati aflau alinare si mangaiere in indurerarea lor.Batranul si buna lui sotie se straduiau sa le zvante din priviri si suflete lacrimile si sa le domoleasca foamea incropindu-le din ce da Bunul Dumnezeu, cate o masa pe zi, ajutandu-i sa supravietuiasca de la o zi la alta.
In zorii zilei de 15 august, clopotele bisericii satului vesteau praznuirea Adormirii Maicii Domnului.
Sotia bunului satean, in a carui casa se adaposteau pruncii orfani, plangea de mila copiilor ce asteptau sa le aduca de mancare si nu avea de unde.Putinele bucate se terminasera si copiii plangeau de foame.Batrana inlacrimata se framanta in sufletul ei, mergand de la pragul casei la poarta, de la poarta la prag, rugandu-se:Maica Domnului, ajuta-ma!Fie-ti mila de copii, nu am ce sa le dau sa manance.Maica Domnului , iti cerem mila si indurarea ta, nu ne lasa!.Cateva ore de framantari si de lacrimi si rugaciuni indurerate...Pruncii, in nevinovatia si puritatea lor sufleteasca, plangeau si se rugau si ei in casa , inaltau privirile catre icoana Maicii Domnului, in preajma careia se afla o candela aprinsa.Clopotele au inceput sa bata din nou, ducand in tanguirile lor rugaciunile si lacrimile copiilor si ale gazdei lor, Maicii Domnului, la praznicul ei.Oamenii, cativa sateni care mai ramasesera in sat , se intorceau de la liturghie, unde,sub boltile bisericii strabune aflau de fiecare data alinare, mangaiere si intarire in suferintele lor.In casa si curtea sateanului ce adunase in preajma lui copiii orfani, era mahnire multa .Copiii flamanzi continuau sa planga.Deodata, un copil iesi din casa si se indrepta in fuga spre gazda ce isi frangea mainile in continua ei ruga inaltata Maicii Domnului.In inaltimi se auzise un freamat de aripi in zbor.Un stol de gaste salbatice trecuse pe deasupra casei, insa batrana, ingrijorata pentru copiii flamanzi , nu l-a luat in seama.
- Bunica, bunica, vino repede in casa!S-a auzit o bufnitura in horn si nu stim ce a cazut in el.Copilul era speriat .Batrana a intrat in casa , a deschis usita de la horn si, uimita, a vazut cum inca se zbatea neputincioasa o gasca salbatica.
Pasarile presimteau apropierea iernii si se retrageau din timp din calea ei.Din stolul ce zburase pe deasupra casei, o pasare s-a abatut din drumul ei si a cazut in hornul odaii, unde se aflau copiii infometati.Gazda scoase cu greu pasarea din horn si plangand de bucurie, le pragati copiilor o mancare calda.Candela casei inca lumina aurind icoana Maicii Domnului si lacrimile de recunostinta ale pruncilor si ale bunei crestine ce ii ingrijea si ii ocrotea.Gazda se inchina si ii indemna pe copii sa multumeasca Maicii Domnului pentru milostivirea ei.Maica Domnului a randuit ca pruncii orfani, nevinovati, flamanzi, sa aiba o masa calda in ziua praznuirii Adormirii ei si, milostivindu-se de lacrimile lor, a trimis o pasare in casa familiei crestine.Gazda si-a amintit cuvintele troparului marelui praznic al Adormirii Maicii Domnului:"Intru nastere fecioria ai pazit, intru adormire lumea nu ai parasit, de Dumnezeu Nascatoare..."
Intradevar, Maica Domnului nu a parasit lumea si intotdeauna intampina cu milostivire pe cei ce, in rugaciuni, ii cer ajutorul."(Preot Costica Moroianu, INVIEREA)