Am citit o poveste frumoasa scrisa de Shel Silverstein si intitulata Arborele care daruieste. Se spune ca a existat odata un arbore batran si maiestuos, cu ramurile intinse spre cer. Cand inflorea, fluturi de toate formele si culorile veneau de pretutindeni si dansau in jurul lui. Cand facea fructe, pasari din tari indepartate veneau sa guste din ele. Ramurile sale aratau ca niste brate vanjoase. Era minunat.
Un baietel obisnuia sa vina si sa se joace sub el in fiecare zi, iar copacul s-a obisnuit cu el si a inceput sa-l iubeasca. Ceea ce este mare si batran se poate indragosti de ceea ce este mic si tanar, cu conditia sa nu fie atasat de ideea ca el este mare, iar celalalt mic. Copacul nu avea aceasta idee, asa ca s-a indragostit de baiat. Egoul incearca intotdeauna sa iubeasca ceea ce este mai mare decat el. Pentru adevarata iubire, nimic nu este insa mare sau mic. Ea ii imbratiseaza pe toti cei de care se apropie.
Asadar, copacul s-a indragostit de baietelul care venea in fiecare zi sa se joace sub el. Ramurile sale erau foarte inalte, dar el si le apleca, pentru ca baiatul sa le poata atinge pentru a-i mangaia florile si pentru a-i culege fructele. Iubirea este intotdeauna gata sa se incline; egoul, niciodata. Daca incerci sa te apropii de un ego, acesta se va inalta si mai mult, devenind atat de rigid incat sa nu-l poti atinge. Ceea ce poate fi atins este considerat a fi mic. Ceea ce nu poate fi atins, cel care sta pe tronul puterii, este considerat a fi mare.
Asadar, ori de cate ori venea copilul, arborele isi pleca ramurile. Cand micutul ii mangaia florile, batranul copac se simtea cuprins de un val incredibil de fericire. Iubirea este intotdeauna fericita atunci cand poate darui ceva; egoul nu este fericit decat atunci cand poate lua ceva de la altcineva.
Baiatul a crescut. Uneori, dormea in poala copacului, alteori ii manca fructele, sau purta o coroana impletita din florile sale. Se simtea atunci de parca ar fi fost regele junglei. Florile iubirii te fac intotdeauna sa te simti ca un rege, in timp ce ghimpii egoului te fac sa te simti mizerabil.

Vazand cum baiatul poarta o cununa din florile sale, dansand cu ea, copacul se simtea fericit. Il aproba cu ramurile sale; canta in bataia vantului. Baiatul a crescut si mai mult. A inceput sa se catere in copac, leganandu-se pe ramurile sale. Ori de cate ori se odihnea pe ele, copacul se simtea fericit. Iubirea este intotdeauna fericita atunci cand altcineva se poate sprijini de ea; egoul nu este fericit decat atunci cand altcineva il reconforteaza..
Timpul a trecut, iar baiatul a inceput sa fie apasat de alte indatoriri. Avea ambitiile lui. Trebuia sa isi treaca examenele, sa isi faca prieteni… De aceea, a inceput sa vina din ce in ce mai rar pe la copac. Acesta il astepta insa cu o nerabdare din ce in ce mai mare, strigandu-i din adancurile sufletului sau: "Vino, vino. Te astept". Iubirea isi asteapta intotdeauna obiectul afectiunii sale. Ea nu este altceva decat o continua asteptare.
Cand baiatul nu venea, copacul se simtea trist. Singura tristete pe care o simte iubirea este aceea de a nu se putea impartasi cu altcineva, de a nu se putea darui. Atunci cand se poate darui in totalitate, iubirea este fericita.
Baiatul a crescut si mai mult, iar zilele in care trecea pe la copac au devenit din ce in ce mai rare. Toti cei care cresc in lumea ambitiilor isi gasesc din ce in ce mai putin timp pentru iubire. Baiatul a devenit ambitios si prins in afacerile sale lumesti. "Ce copac? De ce ar trebui sa-l vizitez?"
Intr-o zi, pe cand trecea prin apropiere, copacul i-a strigat: "Asculta! Te astept in fiecare zi, dar tu nu mai vii pe la mine".
Baiatul i-a raspuns: "Ce poti sa-mi oferi, ca sa trec sa te vad? Eu imi doresc bani". Egoul este intotdeauna motivat: "Ce poti sa-mi oferi pentru ca sa vin la tine? As putea veni, dar numai daca ai ceva de oferit. Altminteri, nu vad de ce as face-o". Egoul are intotdeauna un scop. Iubirea nu are nici un scop. Ea reprezinta propria sa rasplata.
Uimit, copacul i-a spus baiatului: "Nu vei mai veni decat daca iti voi oferi ceva? Iti ofer tot ceea ce am". Iubirea nu tine niciodata nimic pentru ea. Egoul o face, dar iubirea se daruieste neconditionat.
"Din pacate, nu am bani. Aceasta este o inventie a oamenilor. Noi, copacii, nu avem bani. In schimb, suntem fericiti. Crengile noastre se umplu de flori, apoi de fructe. Umbra noastra ii racoreste pe cei incalziti. Cand bate vantul, dansam si cantam. Desi nu avem bani, pasarelele se cuibaresc pe ramurile noastre si ciripesc vesele. Daca ne-am implica si noi in afaceri financiare, am deveni la fel de inraiti si de nefericiti ca voi, oamenii, care sunteti nevoiti sa stati prin temple si sa ascultati predici despre iubire si despre pace. Noi nu avem nevoie de predici, caci traim tot timpul aceste stari. Nu, noi nu avem nevoie de bani".
Baiatul i-a spus: Atunci, de ce sa vin la tine? Nu am de gand sa merg decat acolo unde pot obtine bani. Am nevoie de bani". Egoul cere intotdeauna bani, caci banii inseamna putere, iar aceasta este cea mai mare nevoie a sa.
Copacul s-a gandit mult, dupa care a spus: "Atunci, culege-mi fructele si vinde-le. In felul acesta, vei obtine bani".
Baiatul s-a luminat imediat la fata. S-a urcat in copac si a cules toate fructele copacului, chiar si pe cele necoapte. In graba sa, i-a rupt crengile si i-a scuturat frunzele, dar copacul s-a simtit din nou fericit. Iubirea se bucura chiar si atunci cand este lovita. Egoul nu este cu adevarat fericit nici macar atunci cand obtine ceva. El nu poate simti decat nefericire.
Baiatul nu si-a dat nici macar osteneala sa-i multumeasca arborelui, dar acestuia nu-i pasa. Adevarata sa multumire s-a produs atunci cand acesta a acceptat oferta sa de a-i culege fructele, pentru a obtine bani in schimbul lor.
Baiatul nu s-a mai intors multa vreme. Acum avea bani si era foarte ocupat sa obtina cu ajutorul lor inca si mai multi bani. A uitat cu totul de copac, si astfel au trecut anii.
Copacul era trist. Tanjea dupa intoarcerea baiatului, la fel ca o mama cu sanii plini de lapte, dar care si-a pierdut copilul. Intreaga sa fiinta tanjeste dupa copilul pierdut, pentru a-l strange la piept si a se usura. Cam la fel tanjea si copacul nostru. Intreaga sa fiinta era in agonie.
Dupa multi ani, baiatul, devenit intre timp adult, s-a intors la copac.
Acesta i-a spus: "Vino la mine. Vino si imbratiseaza-ma".
Barbatul i-a raspuns: "Termina cu prostiile. Faceam asemenea lucruri pe vremea cand eram un copil fara minte".
Egoul considera iubirea un lucru prostesc, o fantezie copilareasca.
Copacul a insistat: "Vino, mangaie-mi crengile. Danseaza cu mine".
Barbatul i-a raspuns: "Termina cu flecareala asta stupida! Acum doresc sa-mi construiesc o casa. Imi poti oferi o casa?"
Copacul a exclamat: "O casa? Bine, dar eu traiesc fara sa stau intr-o casa".
Singurii care traiesc in case sunt oamenii. Toate celelalte creaturi traiesc liber, in natura. Cat despre oameni, cu cat casa in care traiesc este mai mare, cu atat mai mici par in interiorul ei.
"Noi nu traim in case, dar uite ce iti propun: imi poti taia crengile, pentru a-ti construi o casa cu ajutorul lor".
Fara sa mai piarda timpul, barbatul a luat un topor si i-a taiat crengile copacului. Din acesta a ramas acum doar trunchiul, dar el era foarte fericit. Iubirea este fericita chiar si atunci cand ii sunt taiate membrele de catre cel iubit. Iubirea nu stie decat sa daruiasca. Ea este intotdeauna pregatita sa se ofere in intregime.
Barbatul a plecat, fara sa-si mai dea osteneala sa arunce in urma macar o privire. Si-a construit casa visata, iar anii au trecut din nou.
Copacul, devenit acum un simplu trunchi fara crengi, a continuat sa-l astepte. Ar fi vrut sa il strige, dar nu mai avea ramuri si frunze care sa poata canta in bataia vantului. Vanturile continuau sa bata, dar el nu mai putea scoate nici un sunet. Cu un efort suprem, sufletul sau a reusit sa rosteasca o ultima chemare: "Vino, vino, iubitul meu".

Timpul a trecut, iar barbatul a imbatranit. Odata, se afla prin apropiere, asa ca a venit si s-a aşezat sub copac. Acesta l-a intrebat: "Ce mai pot face pentru tine? Ai venit dupa foarte, foarte mult timp".
Batranul i-a raspuns: "Ce poti face pentru mine? As vrea sa ajung intr-o tara indepartata, sa castig si mai multi bani. Pentru asta, am nevoie de o barca".
Fericit, copacul i-a spus: "Taie-mi trunchiul si fa-ti o barca din el. As fi extrem de fericit sa devin barca ta si sa te ajut sa mergi astfel in tara aceea indepartata, pentru a castiga mai multi bani. Dar, te rog, ai grija de tine si intoarce-te cat mai repede. Voi astepta de-a pururi intoarcerea ta".
Omul a adus un ferastrau, a taiat trunchiul copacului, si-a facut o barca din el si a plecat.
Acum, din copac nu a mai ramas decat radacina, dar el a continuat sa astepte cu rabdare intoarcerea celui iubit. A asteptat mereu si mereu, constient insa ca nu mai avea nimic de oferit. Poate ca barbatul nu se va mai intoarce niciodata. Egoul nu se duce decat acolo unde are ceva de castigat.
Odata, m-am asezat langa ciot. Acesta mi-a soptit: "Am un prieten care a plecat departe si nu s-a mai intors. Ma tem sa nu se fi inecat, sau sa nu se fi ratacit. Poate ca s-a pierdut in tara aceea indepartata. Poate ca nici macar nu mai este in viata. O, cat mi-as dori sa aflu vesti de la el! Ma apropii de sfarsitul vietii, asa ca tot ce mi-as mai dori ar fi sa aflu vesti despre el. Atunci as muri linistit. Dar stiu ca nu ar mai veni nici daca mi-ar auzi strigatul, caci nu mai am nimic sa-i ofer, iar el nu intelege decat acest limbaj".
Egoul nu intelege decat limbajul acceptarii. Iubirea vorbeste limbajul daruirii.

Aceasta poveste mi-a trimis-o cineva si vreau sa-i multumesc pe aceasta cale:)

superba, asta inseamna de fapt iubirea ,abandonarea sinelui(egoul).f frumos,mi-a placut.dar cati dintre noi mai putem?

stiam si eu aceasta frumoasa poveste dar mi-a facut mare placere sa o regasesc aici

poveste blestemata, poi voi nu vedetzi egoismul iubirii de ale sale? cat de fericit e copacul sa-shi daruie ale sale, egoismul extrem, fericirea de ale sale sub masca iubirii, shi iacata ca de aici izvorasc marile shi multele lacrimi de crocodil. Domnule nu va lasatzi inshelatzi de iubirea asta mincinoasa.... daruitoare, filantropica, ce se ingamfa cu ea insashi.... e o batjocura la adresa Adevaratei iubiri tainice.... povestea asta e pentru ochii lumii plini de egoismul slavei de sine........ betzie cu splendidele shi superbele auriri ale cupolelor potrivitniciilor shi antipotrivitniciilor shi a fericirii starilor de putoare.... revenitzi-va oameni buni!

Nu prea cred Vsovi iubirea, e iubirea Ca frumos spunea un Parinte Mai fericit este cel ce da decat cel ce primeste.
Asa ca dragostea se daruieste semenilor sai ..Asa ccum spunea si Hristos nu exista Dragostea mai mare decat aceea de a-si da cineva viata pentru prietenii sai .
Ca spunea un Parinte Ca si Hristos si-a aratat dragostea Jertfindu-se pe Sine pe Golgota pentru o lume intreaga.
Jertfa pentru aproapele si fericirea de ai vedea fericiti pe altii sunt cele mai frumoase lucruri .
Ioan
12. Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unul pe altul, precum v-am iubit Eu.
13. Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi.
Dumneze stie cu ce scop faci o fapta.
Si sa stii cum exista fapte bune cu scop rau care nu au nici o valoare..Asa exista in aparente ai fapte rele cu scop bun.

Sa ne gandim cum ar fi daca fiecare om de pe pamant, fiecare dintre noi am vrea sa-i vedem fericiti pe altii am vrea sa-i facem fericiti..Dumnezeu ar implini acolo unde noi nu am putea, El privi la cugetele noastre, si Oare cum ar fi? Ar disparea ura ar disparea invidia, ar disparea crimele..si cate si mai cate violurile, nedreptatile, coruptia etc. si multe ar disparea..Dar cum de obicei omul este inclinat mai mult a fi el fericit si nu pentru ai face pe altii fericiti de aici se nasc toate celelalte rele.

Binenteles ca povestea este mai mult simbolica pentru ca un copac nu poate vorbi dar esenta conteaza.

Cand daruiesti nu poti fi egoist decat daca ai cazut in slava desarta ,daca o faci pentru ca altii sa afle ca ai daruit.
Catre cine s-a falit copacul?
Daca si cand daruiesti esti egoist atunci cand nu esti egoist ?
Cand pastrezi pentru tine?
Povestea e frumoasa si pentru ca dezvaluie boala de care sufera omul contemporan,boala agoniselii.

cat de frumos :-< imi vine sa plang ... oare cati mai pot simti si darui asa cum e sugerat in metafora asta :-<

Pai bine da copacul si-a dat trunchiul si cracile sale acelui om si de aceea nu s-au mai putut bucura de el si altii.
Aceasta nu e iubire adevarata ca daca ii iubea si pe ceilalti care veneau la umbra sa de ce i-a privat pe aceia de aceasta in detrimentul unuia singur?

"Dăruind vei dobândi!”

Adevarata iubire
 

[SIZE=3][/SIZE] [SIZE=4][COLOR=teal][COLOR=teal]Este o zi oarecare de vineri si stai la volanul masinii tale, intorcindu-te acasa. Aprinzi radioul. La stiri sint date informatii de mica importanta: intr-o tara indepartata au murit trei persoane de o oarecare gripa inca necunoscuta.[/COLOR][/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=teal][COLOR=teal]Nu dai multa atentie informatiei. ..[/COLOR][/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=teal][COLOR=teal]Luni cind te trezesti, auzi ca nu mai sint trei, ci 30.000 de morti intre vechile coline ale Indiei.[/COLOR][/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=teal][COLOR=teal]Specialisti de la Serviciul National pentru Sanatate a Stateleor Unite se afla deja acolo pentru verificarea situatiei.[/COLOR][/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=teal][COLOR=teal]Marti, aceasta este stirea cea mai importanta ce ocupa prima pagina a tuturor ziarelor, pentru ca nu mai este doar India, ci si Pachistanul, Iranul si Afganistanul, iar asta o [/COLOR][/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=teal][COLOR=teal]spunde toate agentiile de presa. O numesc “[/COLOR][/COLOR][/SIZE][SIZE=5][COLOR=teal][COLOR=teal]gripa misterioasa[/COLOR][/COLOR][/SIZE][SIZE=4][COLOR=teal][COLOR=teal]” si toti se-ntreaba; “Cum o vor controla?”.[/COLOR][/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=teal][COLOR=teal]In Europa panica deja s-a declansat cu inchiderea frontierelor. . Auzi la telejurnal marturisirea unei doamne din Franta care vorbeste de un pacient decedat la spital din cauza gripei misterioase. La televizor spun ca odata ce ai contactat virusul, timp de o saptanina nu-ti dai seama c-ai avea ceva. Urmeaza patru zile de dureri teribile dupa care are loc decesul.. [/COLOR][/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=teal][COLOR=teal]Si Regatul Unit inchide granitele, insa prea tirziu. A doua zi presedintele Statelor Unite inchide la rindu-i frontierele, pentru a evita contagiarea populatiei, pina-n momentul in care se va gasi antidotul.[/COLOR][/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=teal][COLOR=teal]In ziua urmatoare lumea se duce la biserica rugindu-se pentru gasirea solutiei medicale salvatoare. Intra cineva si spune: “Ascultati la radio ultimile stiri!”. Doua femei au murit la New York. [/COLOR][/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=teal][COLOR=teal]Acum pare ca-ntreaga lume a fost contaminata. [/COLOR][/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=teal][COLOR=teal]Oamenii de stiinta lucrind non stop incearca sa gaseasca antidotul, dar pare ca nu este posibil mai nimic. In sfirsit stirea atit de mult asteptata: a fost descifrat codul ADN-ului acestui virus. Se poate realiza si apoi produce pe scara larga antidotul. Este nevoie de singele cuiva care sa nu fi fost niciodata infectat si se da stirea ca toata lumea fuge la spitalul cel mai apropiat pentru a face examene hematologice.[/COLOR][/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=teal][COLOR=teal]Te duci si tu cu toata familia, impreuna cu vecinii, intrebindu-te: “Ce va urma? Sa fie asta sfirsitul lumii?”. [/COLOR][/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=teal][COLOR=teal]La spital, dupa efectuarea examenelor, iese un medic strigind un nume. Cel mai mic dintre fiii tai ce se afla linga tine, te apuca de haina si-ti spun e:”Tata, este numele meu!”. Inainte de a avea vreo reactie iti iau copilul iar tu strigi: “Asteptati!”. Ei iti raspund: “Totul va fi bine, singele lui este curat, singele lui este pur. Credem ca are tipul de singe potrivit”..[/COLOR][/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=teal][COLOR=teal]Dupa cinci minute medicii ies strigind si rizind de bucurie. Este pentru prima oara ca-i vezi veseli dupa o lunga saptamina de munca incordata si groaza generala. Medicul cel mai in virsta se apropie de tine si-ti spune: “Putem sa stam de vorba un moment?... Nu stiam ca donatorul va fi un copilas si de aceea trebuie sa semnati aceste hirtii pentru a putea recolta singele”. In timp ce citesti formularul iti dai seama ca nu este specificata cantitatea de singe si-ntrebi: “Cit singe?”....[/COLOR][/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=teal][COLOR=teal]Surisul dispare de pe fata medicului care-ti raspunde: “Nu ne gindeam c-ar fi vorba de un copilas. Nu am fost pregatiti pentru o astfel de eventualitate. . Va trebui sa-l folosim pe tot!”.....[/COLOR][/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=teal][COLOR=teal]Nu-ti vine sa crezi si-ncerci sa reactionezi: “Dar, doctore..” In timp ce medicul continua sa-ti zica: “Nu intelegeti, este vorba de un tratament salvator pentru intreaga omenire! Va rog sa semnati, avem nevoie de tot singele”. Tu intrebi disperat: Dar nu puteti face o transfuzie?” iar raspunsul este:”Daca vom gasi alt singe pur, o vom face... Semnati? Va rugam! SEMNATI !!!!!!!”.[/COLOR][/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=teal][COLOR=teal]Mut si fara a-mi mai simti degetele de la mina care stringeau pixul, SEMNEZ.. Te intreaba: “Doriti sa va vedeti copilul?”[/COLOR][/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=teal][COLOR=teal]Te duci la sala de urgente unde te asteapta baietelul, care-ti spune: “Tata, mama, ce se-ntimpla?” Ii iei minuta si ii spui: “Fiule, mama Ta si eu te iubim foarte mult, te iubim si nu vom ingadui niciodata sa se intimple ceva ce nu-i necesar, intelegi?” Si cind doctorul se intoarce si spune: Imi pare rau dar trebuie sa-ncepem, in toata lumea oamenii mor”, [/COLOR][/COLOR][/SIZE][SIZE=5][COLOR=teal][COLOR=teal]tu ai fi plecat?[/COLOR][/COLOR][/SIZE][SIZE=4][COLOR=teal][COLOR=teal] Ai fi putut intoarce spatele copilului tau lasindu-l acolo?... in timp ce el iti spunea: “[/COLOR][/COLOR][/SIZE][SIZE=5][COLOR=teal][COLOR=teal]Tata, Mama, de ce ma parasiti?[/COLOR][/COLOR][/SIZE][SIZE=4][COLOR=teal][COLOR=teal]“...[/COLOR][/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=teal][COLOR=teal]Dupa o saptamina, in timp ce faci slujba pentru evocarea fiului tau, unii stau pe la casele lor, altii n-au venit pentru ca au preferat sa mearga la plimbare sau pe stadion la meci in timp ce altii participa la ceremonie cu un suris fals prefacindu-se ca-i intereseaza cit de cit durerea ta. Ai vrea sa opresti intreaga ceremonie si sa strigi: “Fiul meu a murit pentru voi !!!! Chiar nu va pasa deloc?”...[/COLOR][/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4][COLOR=teal][COLOR=teal]Uneori asta vrea sa ne spuna Dumnezeu: “[/COLOR][/COLOR][/SIZE][SIZE=5][COLOR=teal][COLOR=teal]Fiul meu a murit pentru voi si voi nu intelegeti cit de mult va iubesc?[/COLOR][/COLOR][/SIZE][SIZE=4][COLOR=teal][COLOR=teal]”.[/COLOR][/COLOR][/SIZE]