Cat de puternic este blestemul si ce efecte poate avea asupra celui care blesteama si asupra celui blestemat. Cum se poate anihila efectele blestemului. Exista rugaciuni impotriva efectelor ce le provoaca blestemele. Iata cateva intrebari, framantari pe marginea acestui subiect, ce multi il ignora, cu toate ca efectele blestemului nu sunt deloc de neglijat. Astept cu interes parerea voastra.

Daca ne rezumam doar la molitfele Sfantului Vasile cel Mare ajungem sa spunem ca exista blestem: "Te blestem pe tine, incepatorul rautatilor si al hulei, capetenia impotrivirii si urzitorul vicleniei. Te blestem pe tine, cel aruncat din lumina cea de sus si surpat pentru mandrie in intunericul adancului. Te blestem pe tine si pe toata puterea cea cazuta ce a urmat vointa ta. Te blestem pe tine, duh necurat, cu Dumnezeu Savaot si cu toata oastea ingerilor lui Dumnezeu, Adonai, Eloi, Dumnezeul cel atotputernic; iesi si te departeaza de la robul lui Dumnezeu (N)..."
Ca blestemul poate avea efecte asupra celui care nu s-a imbracat in Hristos reiese si din rugaciunile care se citesc la slujba de inmormantare.

blestemul poate avea efect si la crestinii ortodocsi ,mai ales dc vine de la o mama si mai ales dc de-a lungul timpului ea,mama s-a rugat si a postit pt copil,dar si fara acest fapt ,blestemul mamei se implineste ,asa ca e bine sa o convingem in divergente ,cu buna si rugindu-ne lui Dumnezeu .Daca totusi s-a intimplat sa cerem sfatul duhovnicului.Daca vine de la oameni rai la care nu le-ai facut nici un rau si duci o viata duhovniceasca ,blestemul nu poate avea putere ,doar dc ai facut un rau persoanei si atunci tre sa schimbi raul facut asupra ei cu binele[ex.dc i-ai furat ceva rre sa-i dai inapoi si sa ceri iertare].Mai multe stie un duhovnic si la cazuri concrete ,asa la general cred ca e mai greu de spus ceva concret pt inlaturarea lui.Sa ne fereasca Domnul pe fiecare de blestem care sa se prinda asupra noastra!

Am ,din nefericire, un exemplu in propria mea familie despre efectul blestemului asupra celui blestemat , dar si asupra celui care blesteama. Matusa mea, Dumnezeu sa o ierte, a fost parasita de sot pentru o femeie de moralitate indoielnica, ramanand singura la 38 de ani cu doi copii mici si suferind de surzenie, boala care s-a agravat in timp si a impiedicat-o sa aiba un serviciu. A suferit mult, a slabit si apoi a devenit bulimica ingrasandu-se peste masura. Fata de femeie care i-a stricat casa, matusa mea avea o ura de neimpacat. Ani de zile a blestemat-o "sa o manance cancerul", iar fostului sot, care se recasatorise cu femeia respectiva ii dorea sa nu aiba parte de zile fericite. Si blestemul ei s-a implinit : unchiul meu a avut cu a doua sotie o fata cu un comportament depravat inca din adolescenta, iar femeia respectiva s-a imbolnavit de cancer de colon.Inainte sa moara ea a vrut sa o vada pe matusa mea ca sa-si ceara iertare, dar matusa nu a acceptat . Imi amintesc cu cata satisfactie vorbea matusa de forta blestemului ei si de suferintele pe care le-a indurat femeia care l-a randul ei ii provocase suferinta. Dupa vreo sase, sapte ani de la moartea acelei femei, matusa mea s-a imbolnavit si ea de aceeasi boala: cancer de colon. Atunci cand nu stia exact de ce boala sufera, dar intuia ca s-ar putea sa fie un cancer, matusa mea a inceput sa vorbeasca cu mai putina ura despre acea femeie, pe care nu o iertase nici dupa moartea ei. Si matusa mea a murit, Dumnezeu sa o ierte, acum 8 ani. Cred ca nenorocirile s-au intamplat pentru ca femeia blestemata de matusa mea avea si ea pacate grele, cum spuneam era o femeie de o moralitate indoielnica, iar la randul ei , matusa mea a fost atinsa de propriul blestem pentru ca nu a reusit sa ierte, din contra si-a haranit ani de zile ura si chiar prinsese incredere in puterea ei de a blestema. Cand se supara pe cineva spunea : " Vezi sa nu te blestem!"
Un om care se fereste de pacate si se pune sup ocrotirea lui Dumnezeu, nu are de ce sa se teama de blestemele altora.

eu personal nu cred in blesteme, de ce ar avea putere vorbele unui Om asupra altui Om? nu toti suntem "muritori de rand"?

Deoarece forta cuvantului e mai mare chiar decat puterea gandului ,prin cuvant Dumnezeu a creat lumea.

asa este. si in plus de aceasta, am inteles ca blestemul nu te atinge daca nu crezi in el

Ba te atinge daca nu ai sufletul curat si ai gresit(chiar daca nu crezi)

Citand mirela-h
Cred ca este totusi o coincidenta, multi oamenise imbolnavesc de cancer in ziua de azi...nu cred in blesteme...:|

Au mare putere Ony ! Mai ales blestemele parintiilor asupra copiilor. In general si cel blestemat si cel care blesteama au de suferit

Puterea poate tine de energia negativa pe care o are parintele atunci cand isi blestema copilul daca acesta sta in preajma lui, stim bine ca gandurile si atitudinea negativa prin energia pe care o degaja au puterea de a afecta pe cei din jurul nostru...exista si un experiment cu cristalizarea ghetii in functie de gandurile pozitive(cristalizeaza in forma de stea sau inima) sau negative(o forma neregulata)...

Blestemele nu au putere asupra omului care stie de Dumnezeu, care se roaga, isi face semnul crucii si se fereste de pacate. Omul care primeste binecuvantarea si puterea sfintitoare a lui Dumnezeu nu poate fi biruit de puterea blestemului. Sunt afectati cei care stau departe de Dumnezeu si de biserica, cei care se afunda in fel de fel de pacate grele si care nu se ingrijesc sa se spovedeasca si sa primeasca binecuvantarea ocrotitoare a lui Dumnezeu, cei care nu fac sfintirea caselor, cei care traiesc necununati sau in oricare alta faradelege, cei care se incred prea mult in propriile puteri si nu-L mai cauta pe Dumnezeu, nu se mai inchina, nu mai stiu de nimic sfant.

Parinte Partenie, pe langa Blestem, mai gasim si Anatema. Aceasta din urma, are puterea de a descompune trupul de suflet, sau altele, insa, numai in cazul in care este facuta pe motiv bineintemeiat de arhierei, sau de schimnici. Exemplu: 7 Schimnici l-au anatematisit pe Veniamin Costache, pentru ca le-a facut manastirea de maici, si nu a lasat-o de monahi ca inainte. Pentru aceasta anatema, Veniamin, Mitropolitul Moldovei la acea vreme, a fost supus consecintelor. Ca urmare, cand l-au deshumat ca sa-l canonizeze pentru numeroasa sa activitate misionara, l-au gasit negru si urat mirositor. Deci, Anatema Schimnicilor i-a transformat osteneala in blestem.
Cat despre blestemele vrajutoarelor, numai forma de profit material. Fiecare "dobitoc" din lume, care a vorut sa faca bani, a inventat ceva. Asa si vrajutoarele, au facut farmece, blesteme, descantece, si toate "cu apa sfintita", pentru a insela mai mult lumea. " Iote mama, facem cu dumnezeu, cu apa sfintzita, vino sa te descant sa ai copii frumosi si sanatosi..." Si copii se fac frumosi la chip, dar negri la suflet precum dracii.

Pertinenta expunerea ta si de aceea te-as intreba ce sti sau ce ai citit, despre blestemele parintiilor asupra copiilor .Au ele vreo putere ? Si cu ce consecinte.

Blestemul parintilor asupra copiilor are MARE insemnatate, in sensul ca poate sa chiar sa si curme drumul in viata al copilului. Din ce motiv? Din motivele multiple care sunt prezente in familii, exemple fiind foarte multe in aceste vremuri. Deci, copii sa se fereasca de a fi blestemati de parinti, iar parintii sa sa fereasca sa-si blesteme copii.

Din Pravila bisericeasca aflam:
"BLESTEMUL

172. - Blestemul este o graire, o profetie de rau, o hotarire de la Dumnezeu pentru osinda fapturilor rationale vinovate - si din cauza lor - si a lucrurilor inconjuratoare (Fac. 3,17-19; Lev. 26,14-38; Matei 21, 18). Omul blestemat, este- lasat in seama diavolului (Ps. 108, 6; Zah. 3, 1-2). Conducerea bisericeasca poate pedepsi cu blestemul, dar numai pe aceia, pe care Dumnezeu insusi ii blestema (Num. 23,23; is. 47, 12-13). Preotul care va blestema fara socoteala si din motive usuratice, blestemul va veni asupra sufletului sau (Num. 23,23; Deut. 2, 35,; Prov. 26, 2; Ps. 108,1-30; II Petru 2,10-15; Iuda 1, 9) Vezi Anatema.

173. -In virtutea dreptatii aratate de legea Domnului si omul poate blestema pe om (Deut. 27, 14-26; II Regi 3, 29). Blestemul parintilor este greu si se intinde asupra fiilor si chiar a nepotilor, numai cind acestia se fac vinovati si continua faptele cele rele ale parintilor (Fac. 9, 25; Jud. 9, 57; I Regi 26,19), dar altfel nu, caci nu este cu putinta "ca parintii sa manince agurida si sa se strepezeasca dintii copiilor", ci fiecare va fi osindit numai dupa pacatele lui (Ier. 31, 29-30; Iez. 19, 2-3; Galat. 6, 3-8).

Tendinta de a blestema din obicei, este o dovada a lipsei de educatie si de putina intelegere a dreptei rasplatiri dumnezeiesti (Prov. 26, 2).

174. -"Iar, preotul care va blestema si va huli pe Dumnezeu sau pe Sfinti, acela sa fie lipsit de protectia lui un an si sa i se dea si alt canon, post si metanii si altele asemenea, cum va socoti arhiereul sau; iar, de va blestema si va huli si a doua oara si va marturisi marturii mincinoase, atunci fara nici o iertaciune, sa i se ia darul" - ILT, 105.

175. -"Iar, mireanul care va blestema si va huli, acela se canoniseste un an sa nu se pricestuiasca, sa faca post, metanii si milostenii si citirea Scripturii".

Blestemul......??? Cititi Biblia, Geneza....ce se intampla atunci cand Dumnezeu afla ca Adam a mancat din fructul oprit???? Aveti toate raspunsurile acolo.....inclusiv cele referitoare la blestem si efectul pe care il poate avea......

"Asa si limba; mic madular este, dar cu mari lucruri se faleste! Iata, putin foc si cat codru aprinde! Foc este limba, lume a faradelegii [...] spurca tot trupul si arunca in foc drumul vietii [...] Ea este un rau fara astampar; este plina de venin, aducatoare de moarte. Cu ea binecuvantam pe Dumnezeu si Tatal si cu ea blestemam pe oameni [...]. Din aceeasi gura ies binecuvantarea si blestemul" (Iacov 3,5-10).

Sa nu interpretam arbitrar Biblia. Dumnezeu nu poate fi autor al rau. Cuvantul "blestem" indica o consecinta a pacatului ca desparire de Dumnezeu.

Nu este vorba de interpretare.....eu iau Biblia asa cum este. Imi spui ca "Dumnezeu nu poate fi autor al rau".......insa Noi stim ca Dumnezeu este Drept......POTI FII DREPT SI BUN IN ACELASI TIMP????? Ma indoiesc.....Sa nu uitam ce spune tot Biblia....sa nu ai alti Dumnezei, ....idoli....etc....ca Dumnezeu este un Dumnezeu gelos......sau sa inteleg ca si asta este vazuta ca o interpretare??? nu sunt cuvintele folosite de Biblie??? Nu in Biblie se vorbeste de puterea Cuvantului???? Nu Dumnezeu este acela care nu iarta pe om cand cade in pacat??? Si cuvintele Sale....in acele momente????? Zici tu ca nu seamana a blestem???? Sa iti castigi painea cu sudoarea fruntii?????etc... Nu sunt oameni care blesteama ceva de genul sa nu iti iasa sufletul din corp pana nu imi ceri iertare??? Sa nu fii fericit/a niciodata??? etc.....???? Nu fac interpretari....iau doar cuvintele din Biblie....

Afla ca Dumnezeu este si drept este si bun sau iubitor. Daca ar fi numai drept nu s-ar mantui nimei,daca ar fi numai iubire s-ar mantui toti. In Dumnezeu cele doua atribute sunt nedespartite. La toate celelalte intrebari ma conduc dupa exegeza Sfintilor Parinti. Mantuitorul il intreaba pe invatatorul de lege: "Ce este scris? si cum citesti?". Nu uita ca pentru Apostoli multe lucruri erau neclare. Sfanta Scriptura este o carte pe care nu o intelegem decat in Duh. Sfintii Parinti imi sunt o garantie a acestei interpretari in Duh.

Cunosti vreo rugaciune impotriva blestemelor, pentru slabirea lor ?

ce e blestemul?
cum se manifesta el la care e cel blestemat?
eu unul nu cred in el

se dezleaga prin spovedanie.

Cunosti vreo rugaciune impotriva blestemelor, pentru slabirea lor ?[/quote]

parintele Cleopa spune ca cel care a blestemat sa se spovedeasca la preot si sa se caiasca ,iar cel blestemat sa se spovedeasca si el .
Exista rugaciuni de dezlegare pe care preotul le citeste atat la cei blestemati si celor care au blestemat.Ei trebuie sa fie impreuna la preot.
Citeste Episcopul N.Velimirovici ,"Raspunsuri la intrebari ale lumii de astazi"
Acolo sfantul arata ce trebuie facut.

simtim ca ceva nu este in regula in familie cunoastem pe cineva care ar avea motive sa na faca rau.Se poate asa ceva? Daca da ce putem face?Ne poate dori raul punand mana pe o cruce sfanta?

In afara de s-a mai spus mai adaug si eu :

-trebuie sa traiesti dupa invatatura Bisericii , sa tii posturile dupa putere , sa te spovedesti etc..... sa participi la Sf . Liturghie !

-sa ai o "intoarcere" catre Dumnezeu adica sa fii constient de relele pe care le-ai facut , sa-ti para rau de ele si sa traiesti mereu cu intentia de a te feri de pacat .

- sa-ti controlezi gandurile , sa ierti pe toti care ti-au gresit , sa nu lasi gand de ura ,invidie , razbunare ...sa se inradacineasca in mintea ta .
Lupata cu gandurile , nu ura pe nimeni !

-roaga-te pentru cei care stii (sau nu-i stii )ca iti vor raul .
Fa tot ce "nu poate face" cel rau , el nu poate sa se roage ,(de ex.) !

-si foarte important e , sa nu ne preocupe gandul "oare cine -mi face ceva ",ci sa inlocuim gandul cu rugaciunea ,"Doamne iarta-i pe toti care se gandesc la mine (de rau sau de bine )" . Sa nu-i doresti raul nici daca-l cunosti . Numai asa il tii departe .

-de o rugaciune speciala nu cred ca e nevoie , ajunge Numele Lui , Iisus Hristos , si Inima Curata !

-nu para la spovedanie , nu pomeni alte nume decat pe al tau !

Mai sant si altele ,

Dumnezeu sa ne ajute , e nevoie de exercitiu dar alta cale nu exista , numai Dumnezeu !

cu drag ,
Maria

Excelent spus Maria, de a inlocuh gandul, gandul patimas, gandul trufas, cu rugaciunea. Sa avem aceasta putere in noi de a inlocui gandul, trandavirea, lehamitea, deznadejdia, cu rugaciunea.

Si daca ai adauga cat de multa dragoste obtii un compus inbatabil.

Din cuvintele Sfantului Ioan Iacob Romanul-Hozevitul: Mi-a povestit un ieromonah, ca in vremea cand era egumen la Sf. Spiridon, in Ierusalim, mereu venea la dansul o araboaica si se ruga ca sa-i citeasca o molitfa pentru pruncul ci, care avea duh necurat. Egumenul nu voia cu nici un chip, caci femeia era turcoaica. Dar ea avea evlavie la Sf. Spiridon si la rugaciunea egumenului. Intr-o zi, cand egumenul nostru era foc de suparat, a venit iarasi femeia cu pruncul bolnav, rugandu-l ca de obicei. Atunci evlaviosul Parinte, a rostit o injuratura greceasca, lunga si raspicata. Biata femeie a luat injuratura lui drept molitfa si s-a bucurat, rugandu-l ca sa faca si semnul crucii asupra bolnavului. Egumenul s-a maniat si mai tare si facand mai mult in batjocura semnul crucii, a rostit totodata si un puisor de blestem asupra copilului, zicandu-i in greceste: "Sa piei de aici, aratare, sa nu te mai vad!" Sarmana femeie, nestiind ce a zis el, a multumit cu lacrimi in ochi si s-a dus acasa, cu deplina nadejde ca e face bine copilul, prin rugaciunea egumenului. Si in adevar, din ziua aceea, pruncul s-a facut sanatos, iar femeia venea adeseori la Biserica bu daruri si povestea la toti minunea care s-a facut prin blagoslovenia cuviosului egumen. S-a speriat si el singur de puterea credintei, dar neavand curajul sa marturiseasca ce fel de rugaciune a facut, s-a lipit de el duhul cel rau, care necajea pe copil si pana in ziua de azi il tulbura, dupa cum singur marturiseste.
Din pilda aceasta putem intelege ca blestemul cel nesocotit, adica nedrept, sau rostit in batjocura, se intoarce in capul celui care il rosteste, iar persoana blestemata, daca este nevinovata, nu se alege cu blestem, ci dimpotriva, primeste dupa credinta si blagoslovenie."

Ai dreptate ca persoana nevinovata nu se alege cu blestemul rostit, si chiar Sfanta Scriptura confirma asta:

Pildele lui Solomon 26:2 Precum vrabia zboara si randunica se inalta in vazduh, tot asa [color=red]blestemul fara pricina nu nimereste.[/color]

Si eu ma gandesc uneori la blestemele parintilor mei,inca din copilarie,datorita greutatilor din familie si a neajunsurilor,fiindca eram 7 copii,mama casnica,iar tata muncitor necalificat dar si alcoolic.Deseori mama asuprita de atata neputinta si durere ne blestema,ne spunea;"sa orbim daca plangem la moartea ei!",asta in conditiile in care stia foarte bine ca eram extrem de atasati de ea si o iubeam nespus,in comparatie cu sentimentele fata de tata,care nu se arata prea apropiat de noi,fiind mai mult in lumea lui.Bine-nteles ca mama spunea aceasta ca nu mai putea face fata greutatilor,o necajeam ca si copii multi si conceputi cam la doi ani,insa nu am fost niciodata niste copii problema,ci mai degraba destul de cuminti,iar unora ne placea studiul foarte tare.De prea multa munca,de prea multa oboseala si din cauza tatalui care nu lasa bautura,erau deseori certuri,iar mama ne blestema,aproape de fiecare data cand incepea sa planga.
De cand ne-am facut mai mari s-a mai potolit,ne spune doar ca o sa plece in toata lumea si n-o sa stim de ea,asta in conditiile in care noi avem vieti absolut normale,decente,dar ea emana o permanenta nemultumire,chiar si din lucruri banale,si se simt multe frustrari acumulate de-a lungul timpului,in sufletul ei.Oricum,are multa experienta de viata si pentru un parinte este putin inconfortabil sa vada imaturitatea copiilor lui,insa de aceasta imaturitate au avut si ei parte la randul lor,acesta reprezinta traseul firesc al lucrurilor pe pamant.
Tata,pe langa faptul ca s-a certat cu mama toata viata,datorita dependentei sale de alcool a inceput sa ne dispretuiasca in momentul in care am reusit fiecare cum am putut sa ne ridicam din conditia in care ne-am nascut,din punct de vedere material.Era un om bun si inteligent,insa alcoolul il facuse egoist si in mod firesc,invidios pe noi.Toata viata mama ne-a intors impotriva tatalui,precum ca acesta este rau,betiv,iresponsabil,si astfel ne-am cam de partat de acesta,nu doar datorita mamei,ci si datorita realitatii din spusele acesteia.Astfel ca intr-un mod inconstient fiecare dintre copii a cam inceput sa-l ignore pe tata,in mod normal datorita faptului ca acesta se afla aproape permanent in lumea lui a alcoolului,noi nu am mai bagat in seama unele dintre necesiitatile acestuia,astfel vazandu-ne de viata nostra.Dar anii au trecut,noi am ajuns sa ne mai implinim material,iar el sa carteasca,mereu ne cerea bani pentru bautura,si bine-nteles ca era refuzat.Spunea ca asta este placerea lui,iar daca ne pasa de el si dorim sa-l bucuram sa-i dam bani fara sa ne intereseze ce vrea el sa faca cu ei.Uneori ai dadeam,dar de cele mai multe ori nu,si astfel a zacut in propria mocirla mult timp,neavand puterea sa se redreseze.Atunci cand refuzam sa-i dam bani ne blestema,chiar daca nu era deloc bisericos,practic nu se dusese niciodata la biserica,si el spunea;"sa aveti parte de bani cu sacul,dar de fericire niciodata!!!",si o spunea cu multa suparare.
Atunci nu intelegeam mare lucru din suferinta acestuia,ni se parea normal sa ne indepartam si sa devenim indiferenti fata de el atata timp cat nu dorea sa se lase de alcool,si mai ales ca nu mai muncea de foarte mult timp,fiind pensionat timpuriu.Insa,ulterior am inteles ca aceasta situatie a dependentei nu putea fi schimbata chiar daca incercari de dezalcolizare au existat,si deci,nu ne ramanea decat sa-l acceptam si sa-l respectam cu ceea ce consideram ca merita,sa-l ajutam in limita posibilitatilor...insa eram prea imaturi si luati de valurile schimbarilor sociale.
Nu am avut parte sa fiu langa el inainte de a muri,nici eu,nici o sora,si mai mult decat atat nici mama,caci eram plecate din tara.Am plans si am regretat enorm indiferenta si inconstienta cu care a fost tratat odinioara,am suferit mult la inmormantare si aproape ca nu mi-a venit a crede ca "poate exista moarte printre cei apropiati".De cate ori ma aflam in fata unui chiosc ma busea plansul,imi spuneam in sinea mea;"cine stie ce bunatati si-ar fi dorit tata de aici,si nu a avut posibilitatea sa-si cumpere,iar eu l-as fi putut ajuta ,dar n-am facut-o",si tare regretam,chiar daca ai mai trimiteam din cand in cand mancare acasa,nu a fost marginalizat in totalitate,familia avea grija de el,iar despre detasarea,toti capatasem aceiasi atitudine fata de acesta.
Intr-un fel cred ca de atunci,de cand acesta a decedat viata mea s-a schimbat,de atunci am simtit aproape mereu o neliniste interioara,am regretat enorm faptul ca nu ne-am implicat mai mult in viata acestuia,chiar daca el era respingator prin alegerile facute doar pentru el si atat de surpatoare.De atunci am avut cu adevarat parte la multe satisfactii materiale,insa nu am mai simtit placerea asupra acestora,ci mai degraba implinita si nefericita.Uneori ma gandesc poate este vorba de blestemul lui,uneori ma gandesc ca,poate ne-a iertat,caci am aflat ca a spus ca ne iubeste inainte de a muri,lucru pe care nu ni l-a spus niciodata in viata,si nici mama.
Viata este grea,viata ne-o mai facem si noi grea,iar in cele din urma un lucru ramane cert;suntem atat de trecatori iar lucrurile acestea materiale nu reprezinta decat infime accesorii ale viatii.

deci Domnul a socotit shi tot el va socoti shi pot sa am incredere ca socoteala Lui va fi Dreapta.:):)

Socoteala Lui Ovidiu este dreapta cu cei drepti. Nu este cazul nostru. Intradevar El nu doreste moartea celui pacatos ci indreptarea lui. Prin Sfanta Spovedanie, ne curatim dar mult mai greu si mai grava este repetarea greselilor , inclusiv acea perioada de patimi dintre Sfintele Spovedanii. Adica, perioada de recidiva , nesopedita imediat.

Cristi, ma intrebai daca stiu d rugaciuni impotriva blestemelor. Nu stiu, dar pot sa postez ce spunea Parintele Coman: "Dupa randuiala Bisericii, pentru astfel de situatii se face mai intai Sfanta Liturghie la biserica, iar la casa sau la locul suparate de blesteme, farmece se fac mai multe rugaciuni in care preotul se roaga, intre altele, pentru ca Domnul nostru Iisus Hristos, Cel care S-a facut om "ca pe om de inselaciunea diavolului si de chinurile lui sa-l libereze si sa strice toate facerile lui cele diavolesti", "... sa caute cu milostivire spre casa aceea si spre cei ce locuiesc in ea si sa izbaveasca pe cei bantuiti si inviforati de supararile cele rele ale oamenilor celor vicleni, ale otravitorilor si descantatorilor, ale fermecatorilor si fermecatoarelor si ale diavolilor celor vicleni..." Urmeaza un blestem care se face de catre preot la adresa demonilor si a celor care lucreaza cele diavolesti, in care se spune si urmatoarele: "Va blestem pe voi atotviclenilor, incepatorii rautatilor, blestematilor si uratilor diavoli, pe voi care otraviti si fermecati locurile si casele oamenilor... impreuna cu cel ce s-a dat voua, vicleanul om, ca sa fiti adusi casei acesteia sa o tulburati si cu rele naluciri si cu bantuielile voastre sa suparati si sa necajiti pe cei care locuiesc in ea si imprejurul ei... Ci cu toata puterea numelui Atottiitorului Dumnezeu in Sfanta Treime slavit...si cu puterea cinstitei si de viata facatoarei Cruci...cu tarie poruncesc voua viclenelor duhuri, degrab sa fugiti de la casa aceasta si de la cei ce locuiesc in ea, cu toate descantecele si farmecele voastre, iar de acum niciodata sa nu va mai intoarceti la ea..."


Dupa aceea, luand aghiasma mare sau apa sfintita, preotul stropeste casa si locul casei pe din afara, rostind: "Sa fuga si sa se departeze de la casa aceasta tot vicleanul diavol si otravirea si farmecele si descantecele prin stropirea cu aceasta apa sfintita si niciodata sa nu se mai intoarca, ci sa se stinga; in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh".

Salutare la toata lumea !
Sunt nou shi am o problema foarte mare !
In clasa mea am un coleg care este interesat de tot ce este legat de biserica. Eu m-am imprietenit cu el shi chiar am mers la biserica impreuna. Insa acum mi-am dat seama ca el este mai pasionat de felul in care erau pedepsiti oamenii sau blestemati in Biblie sau in alte parti, decat sa inteleaga ca trebuie sa-i iertam pe cei care ne-au gresit.
Acest coleg este FOARTE SIGUR ca are puterea sa blesteme shi chiar ma ameninta de fiecare data cand avea ocazia. Intr-o zi mi-a cerut o foaie, insa eu nu i-am dat (mai ramasese una singura pt mine ). Deodata colegul meu se infurie, shi cu o ura evidenta in ochii lui, mi-a spus ,,Te blestem ! Te blestem '. Dupa aceasta, colegul meu era foarte multumit de ceea ce facuse shi abia astepta sa sufar ... Nu shtiu ce sa ma fac !
Eu nu il shtiam pe colegul meu asha ... Acum chiar mi-e frica de el ... El insusi crede ca este blestemat ! Eu niciodata nu mi-am batut joc de clegul meu , de fiecare data cand e furios vreau sa-l linistesc shi il ajut daca pot. In rest, ma rog acasa dar mai rar ma duc la biserica ... As vrea sa pot mai des ...
Va rog sa ma ajutati in legatura cu colegul meu ! Are intradevar putere blestemul lui shi daca da, ce pot sa fac ? Sunt foarte speriat ...

Bine ai venit Sorinel. Stai linistit, e de ajuns sa crezi in Dumnezeu si sa-l iubesti cu adevarat si nu se va intampla nimic rau cu tine. Nu poate sa fie prezent blestemul acolo unde este prezent Dumnezeu. Tu roaga-te si pentru luminarea mintii acestui coleg.

Eu am blestemat mai multe persoane ...odata neintentionat si mi-am dat seama ca pot face asta . De exemplu daca imi doresc ca unei persoane sa ii se intample ceva rau ..ii se intampla mai mult ca sigur. Un tip era sa ma ia la bataie pe strada si imediat dupa ...m-am concentrat asupra lui si a venit altul si l-a taiat cu un cutit pe fata. Un coleg a inceput sa ma injure , m-am uitat la el cateva minute dupa care i-a venit o minge in fata si i-au cazut niste dinti:cool: si multe alte chestii...dar daca ma concentrez bine asupra unui om pe care il urasc ,mai mult ca sigur ii se poate intmpla ceva neplacut:rolleyes:

tu cumva razi de noi aici? :dozingoff: ca asa am impresia:D blesteme si iar blesteme. pai sa va spun ceva: bunica mea a blestemat la viata ei cat n-au blestemat toate neamurile voastre de la al 7-lea grad pana acuma. 3 blesteme si un cuvant. numai asa vorbeste. blesteama oameni, animale, pietre, ploaia, soarele, si tot ce va trece si nu va trece voua prin minte. si uite ca n-am mai murit. eu unul ma cam indoiesc de puterea asta a blestemelor...:dozingoff:

eu nu....si nu blesteme dinalea de tarani si bunici...nu la alea ma refer. de obicei trimit si energie gri:))