|
Rugăciunea Sfantului Efrem: Doamne si Stapanul vietii mele, duhul trandaviei, al iscodirii(al grijii de multe), al iubirii de stapanire si al grairii de desertaciuni(in desert) nu mi-l da mie. -si face o metanie, Iar duhul rabdarii intreitei intelepciuni, al smereniei cugetari, al rabdarii si al dragostei daruiește-le mie robului tău. -face o metanie. Așa Doamne Imparate daruieste-mi ca sa-mi vad greselile mele si sa nu osandesc pe fratele meu, ca bine esti cuvantat in vecii vecilor. Amin! -Si iarasi facem o metanie. din Tipicul Sfantului Sava.
|
Rugaciunea Sfantului Efrem: Doamne si Stapanul vietii mele, duhul trandaviei, al grijii de multe, al iubirii de stapânire si al grairii in desert nu mi-l da mie. -si face o metanie, Iar duhul curatiei, al gandului smerit, al rabdarii si al dragostei daruieste-l mie robului tau. -face o metanie. Asa Doamne Imparate daruieste-mi ca sa-mi vad greselile mele si sa nu osandesc pe fratele meu, ca bine esti cuvantat in vecii vecilor. Amin! -Si iarasi facem o metanie. (Din Ceaslov)
|
Citat:
Elena |
Da elena, asa spunem si noi, ia-l de la mine.:( Parintele duhovnic ne-a invatat astfel.
|
Ca si in cazul rugaciunii Tatal nostru- "Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau" (Matei 6, 13; Luca 11, 4) trebuie sa ajungem la o interpretare autentica, din care sa retinem ca Dumnezeu nu este autorul raului, El ingaduie ispita in mod pedagogic. In cazul rugaciunii Tatal nostru, inca din epoca apostolica, s-a simtit nevoia de a se evita eventuala interpretare gresita conform careia s-ar putea trage concluzia ca Dumnezeu il atrage pe om in ispita. In epistola Sfantului Iacov se spune clar ca Dumnezeu "nu ispiteste pe nimeni" (Iacov 1, 13). Ispita tine insa de conditia umana de dupa cadere. Dumnezeu ingaduie uneori ca acesta sa fie supus la asemenea ispite pentru ca astfel sa se smereasca, cunoscand cat este de slab. Niciodata insa cel credincios nu va fi ispitit peste puterile sale, dupa cum spune Sfantul Pavel: "Dar credincios este Dumnezeu; El nu va ingadui ca sa fiti ispititi mai mult decat puteti, ci o data cu ispita va aduce si scaparea din ea, ca sa puteti rabda" (1 Cor. 10, 13).
|
Citat:
Elena |
P.S Damaschin, in teza sa de doctorat, "Rugaciunea domneasca" spune ca Mantuitorul Hristos a vorbit in limba aramaica, limba asemanatoare prin structuri gramaticale cu limba ebraica. El a folosit diateza hifil. Aceasta diateza se traduce prin doua forme : a)a duce in ispita; b) a face pe cineva sa fie dus in ispita. Traducatorul acestei rugaciuni din limba aramaica in limba greaca(probabil insusi Ev. Matei) a tradus gresit spusele Mantuitorului. El a ales prima varianta(si nu ne duce in ispita), cand trebuia aleasa cea de a doua (si fa sa nu fim dusi in ispita)
|
Doamne Iisuse, patrunde Cuvantul Tau in inima mea ca sa nu pacatuiesc impotriva Ta. Amin
|
Citat:
Elena |
Pentru ca suntem in peioada Postului Mare m-am gandit sa reiau acest topic, legat de rugaciunea Sfantului Efrem Sirul. Aceasta rugaciune este insotita de metanii si inchinaciuni.
La prima citire o metanie urmeaza fiecarei cereri. Apoi facem cu totii douasprezece inchinaciuni, spunand: "Dumnezeule, curateste-ma pe mine pacatosul!" intreaga rugaciune este repetata cu o singura metanie la sfarsit. De ce ocupa un loc asa de important aceasta scurta si simpla rugaciune in slujbele de Post? Pentru ca recapituleaza intr-un mod unic toate elementele pozitive si negative ale pocaintei si constituie, sa spunem asa, o "verificare" pentru ostenelile noastre personale de-a lungul Postului. Acestea au ca scop mai intai eliberarea noastra de cateva boli duhovnicesti fundamentale, ce ne modeleaza viata si fac practic imposibila chiar incercarea de a ne intoarce noi insine catre Dumnezeu. |
Boala fundamentala este duhul trandaviei. Este acea lenevire si pasivitate a intregii noastre fiinte, care intotdeauna ne impinge mai degraba "in jos" decat "in sus"- care incearca mereu sa ne convinga ca nici o schimbare nu este posibila si, deci, nu este nici de dorit. De fapt, este vorba de un cinism inradacinat, care la orice schimbare duhovniceasca raspunde "pentru ce?" si face din viata noastra o teribila risipire sufleteasca. Este cauza tuturor pacatelor pentru ca otraveste energia duhovniceasca de la insusi izvorul sau.
|
Citat:
"Doamne si Stapanul..." - metanie "Iar duhul curatiei..." - metanie "Asa, Doamne..." - metanie "Dumnezeule, milostiv fii mie, pacatosul!" - inchinaciune "Dumnezeule, curateste-ma pe mine pacatosul!" - inchinaciune "Cel Ce m-ai zidit, curateste-ma!" - inchinaciune "Fara de numar am gresit, Doamne, iarta-ma!" -inchinaciune Apoi se zice iar de inca doua ori tot ce e aici si la sfarsit rugaciunea Sf. Efrem intreaga cu o metanie. Chiar, cum se face prin alte parohii. Eu am citit in Ceaslovul Mare si am vazut ca asa ar trebui facuta, dar de la ce e in carti si ce vezi in practica, e cale lunga. Pana aflam ce si cum, trece postul... Elena |
Da ai dreptate. Cred ca nu m-am exprimat corect atunci cand am zis -dupa prima citire- am vrut sa spun dupa prima parte.
|
Pana la urma nu-i greu sa fac cele 10 metanii zicand cateva rugaciuni. Ce e greu e sa cred si sa traiesc ceea ce spun in rugaciunea Sf. Efrem si sa ma schimbam launtric. La fel si cu Canonul cel Mare, il citim, ne emotionam, vedem nimicnicia noastra si apoi viata continua fara sa ne schimbam. Cum sa traim aceste rugaciuni ca sa ne si imbunatatim duhovniceste?
Elena |
Cred ca dincolo de sfaturi, de rugaciune, de post, nu mai exista vreo reteta. Acum este lupta nostra in Hristos impotriva patimilor. Si biruieste cel care reuseste sa-L lase pe Hristos sa se imprime in intreaga sa existenta: in minte, in inima, in cuget, in fapte, omorand pornirile egoiste.
|
Mantuitorul a spus: Sa va iubiti unul pe altul precum Eu v-am iubit pe voi". Asta cere de la noi - sa iubim nepatimas si fara preferinte.
|
De astazi a inceput sa se rosteasca in Biserica rugaciunea Sfantului Efrem Sirul. Doamne, chiar este miere pentru suflet.
|
Mi se pare mai frumoasa formularea cu "al smeritei cugetari" si a "intreitei intelepciuni" decat "al gandului smerit" si "al curatiei".
Nu inteleg la ce vrea sa se refere intreita intelepciune. Iar formularea al iscodirii cred ca e un pic diferita decat cea a grijii de multe. Formularea grairii de desartaciuni iar e mai clara pentru mine decat formularea grairii in desert. Nu e rau sa vorbesti ci e nefolositor sa vorbesti rau. Daca te intalnesti cu careva si ii zici "ce zi frumosa,ia uite ce frumos canta pasarelele" sau daca ii zici o polemica pe teme duhovnicesti mi se pare prima folositoare ca ai vorbit de lucrurile ce le-a creat Dumnezeu si ai adus lauda cu adevarat Sfintei Treimi si aceasta e de folos si pentru sufletul tau si pentru sufletul celui ce i-ai zis iar in al doilea caz graire de desertaciuni. In aparenta pare invers. Cat despre iscodire e sa nu ai minte iscoditoare si sa vrei sa afli multe dar numai la suprafata si sa ti se para ca stii si sa nu mai vezi din aceasta cauza tainele din creatia lui Dumnezeu si nici frumusetea creatiei cum zicea Olivier Clement da el zicea asta referindu-se la trandavire. Adica incetezi a te minuna de frumusetea creatiei lui Dumnezeu. Atunci cand ai minte iscoditoare si nu minte intelegatoare unita cu simtirea. Si Lucian Blaga zicea asa ceva :"Eu nu strivesc corola de minuni a lumii si nu ucid cu mintea tainele ce le intalnesc" - ma rog corect ar fi fost sa spuna cunoasterea rationalista care e moartea mintii ;iar mintea cunoaste dar participa si simtirea (adica starea naturala a omului in care mintea e unita cu inima) si acestea luminate de lumina de taina a Sfintei Treimi adica de har. Spunea si Sfantul Siluan Athonitul de aceasta bucurie de natura inconjuratoare in discutia cu niste copii. Copii se bucurau de natura fiind acoperiti de harul lui Dumnezeu si il intrebau pe Sfant de ce este intristat nu participa si el la bucuria lor. Sfantul era intristat si nu participa nu pentru ca ar fi fost rea natura ci pentru ca el dorea bucuria si mai mare decat aceea si anume bucuria vederii lui Dumnezeu. Ca acum Sfantul avea nostalgia vederii lui Dumnezeu. |
Rugaciunea Sfantului Efrem Sirul are ca scop eliberarea de cateva boli duhovnicesti: trandavia, grija de multe, iubirea de stapanire, grairea in desert.
Am intalnit undeva o talcuire interesanta. Se spunea ca Rugaciunea Sfantului Efrem este pentru oamenii care nu s-au eliberat de patimi, de pacat. Ea, daca vreti, este o varianta a rugaciunii domnesti, a rugaciunii Tatal nostru, pentru cei care inca n-au fost infiati. Rugaciunea Tatal nostru, a dat-o Hristos celor infiati de El. Dar atata vreme cat nu suntem infiati, nu-L putem numi pe Dumnezeu, Tata. Atata vreme cat ne aflam in pacat, cat suntem robiti de patimile noastre, patimile si pacatele noastre sunt "tatal" nostru si aceluia ii spunem "tata". Dar lui Dumnezeu nu-i putem spune Tata. Este cutremurator. Sfantul Efrem nu indrazneste sa-l numeasca pe Dumnezeu, Tata. El spune: "Doamne si Stapanul vietii mele". "Duhul trandaviei, al grijii de multe, al iubirii de stapanire si al grairii in desert, nu mi-l da mie ". Prin aceasta marturisesc ca il am, ca sunt stapanit de ele. Nu mi-l da mie, aceasta inseamna si ia-le de la mine. Pentru ca daca nu le-as fi avut de unde as fi cunoscut ca ele sunt, ca ele exista. Dar prin faptul ca le numesc si te rog sa le iei de la mine, marturisesc ca sunt stapanit de ele. Scapand de ele, ajung sa-L numesc TATA. Sunt fiu, nu mai sunt pierdut. |
Este o sinteza a predicii de pe munte. Consider ca este un comentariu potrivit la Pilda vamesului si a fariseului, pentru ca in ea intalnim doaua stari sufletesti diferite. Omul cazut prin pocainta si in Hristos este restaurat, petru ca numai prezenta lui Hristos in noi trezeste smerenia autentica.
|
rugaciunea sfantului efrem sirul
prin intermediul unui blog ortodox am vazut acest minunat clip a carui adresa este:
http://video.crestinortodox.ro/0uodj5BkHxS/Rugaciunea_Sfantului_Efrem_Sirul___Postul_Mare.htm l |
Chiar daca rugaciunea Sfantului Efrem Sirul (a Postului Mare) este intalnita in cultul Bisericii, ca rugaciune publica, doar in aceasta perioada a anului liturgic, ca si rugaciune particulara, nu cred ca trebuie sa reducem rostirea ei doar la acest rastimp. Dupa cum pocainta nu poate fi redusa doar la perioadele de post ci trebuie sa fie o stare a noastra continua, tot asa putem folsi, in toata vremea, aceasta rugaciune ca "medicament" impotriva patimilor ca boli sufletesti.
|
Este o rugacune foarte frumoasa, dar voi toti o faceti doar pe asta?
Ceaslovul? Psaltirea? cu Paraclisul? - eu stiu ca acesta este un post cu obtinerea iertarii pacatelor daca este cerut ( sigur spovedanie si impartasanie) ! Deci Psaltirea facuta pentru 20 zile= 20 catisme ar fii cheia pentru iertarea pacatelor. Restul de 27 zile ( incluzind saptamina alba) sint pentru alte rugaciuni. Voi cum faceti? Deci Saptamina Mare se face Acatistul Invierii Domnului. Deci alte 20 zile - ramin pentru ==>Ceaslov - zilnic ==> Acatistele Sfintilor respectivi si ce altceva mai faceti voi? Eu fac o imparteala cum ar veni: -> primele 20 zile :Psaltirea+Paraclisul Maicii Domnului( scopul iertarii si curatirii de sine) ->Ceaslov -zilnic -->Acatistul Invierii ( Joia Mare pina Duminica la Inviere) ->Acatistul Maicii Domnului - pentru intristarea Maicii Domnului la vederea rastignirii Fiului sau |
Rugăciune de căință in Postul Mare + ( din Carte de Rugăciuni din 1921 )
Ușile pocăinței, deschide-mi , dătătorule de viață, că mânecă Duhul meu la lăcașul tău cel sfânt, purtând lăcaș al trupului, cu totul spurcat, ci ca un milostiv curățește-l, cu mila milostivirii Tale.
La mulțimea faptelor mele cele rele, cugetând eu păcătosul, mă cutremur de infricoșata ziua judecății, ci indrăznind la mila milostivirii Tale, ca David, strig Ție : Miluiește-mă Dumnezeule , după marea mila Ta. In calea mântuirii, indreptează-mă Născătoare de Dumnezeu, căci păcate cu păcate grozave, mi-am spurcat sufletul meu și cu lenevire viața mea toată am cheltuit, ci cu rugăciunile Tale mântuiește-mă de toată necurăția. Doamne Dumnezeule, care m-ai adus pe mine in aceste preacinstite zile, spre curățirea sufletului și a trupului, spre infrânarea poftelor, dă-mi Bunule putere, să lupt lupta cea bună, să săvârșesc calea postului, să păzesc credința, să mă arăt biruitor păcatului, ca așa să pot preamări numele Tău in veci. Amin ! + |
Astazi, inceteaza de a se mai rosti rugaciunea Sfantului Efrem Sirul.
|
Citat:
|
Mi se pare una dintre cele mai frumoase rugaciuni ale Bisericii de Rasarit.
Si, daca imi permit aceasta formulare, una dintre cele mai scurte si depline rugaciuni crestine. Sfinte Efrem roaga'te lui Dumnezeu pentru noi ! |
Plansul de miercuri seara - Sfantul Efrem Sirul
[SIZE=2]Plansul de miercuri seara - Sfantul Efrem Sirul[/SIZE] [SIZE=2]Dorul ma sileste pe mine a grai catre Dumnezeu, iar nevrednicia mea imi porunceste a tacea. Durerile ma silesc pe mine a cuvanta, iar pacatele mele a tacea ma indeamna. Sufletul meu durere patimeste si ochii mei lacrimi poftesc. [/SIZE] [SIZE=2]Pacatuit-am, suflete, pocaieste-te. Caci iata, zilele noastre ca umbra trec. Infricosate si groaznice locuri va sa treci, suflete al meu, nu dupa mult. Nu intarzia, amanand zi de zi a te intoarce catre Domnul. [/SIZE] [SIZE=2]Umileste-te, suflete al meu, umileste-te pentru toate bunatatile cate le-ai luat de la Dumnezeu si nu le-ai pazit. Umileste-te pentru toate cate le-ai lucrat si Dumnezeu indelung a rabdat pentru tine, ca nu intru intunericul cel mai din afara sa te dai inaintea infricosatului Divan al lui Hristos. [/SIZE] [SIZE=2]Vai mie, pacatosului, ca am spurcat si de-a pururea spurc curatia inimii mele prin trandavia mea! Lenevirea si pregetarea mea a rusinat indrazneala inimii mele, si pofta cea rea imi porunceste mie ca un stapan robului, si eu indata, ca un prunc cu frica, asa o ascult. Ma rataceste pe mine si eu ma indulcesc. [/SIZE] [SIZE=2]Vai mie, Doamne, ca darul Tau ma trage pe mine la viata, iar eu mai vartos pe moarte o voiesc. Intocmai de o cinste cu ingerii Te sarguiesti a ma face, iar eu intru indaratnicia mea pe sine-mi ma micsorez. [/SIZE] [SIZE=2]Inmultitu-s-au pacatele mele, Doamne, si de-a pururea se inmultesc, si nu este margine intru multimea lor. Si cine va plange pentru mine sau se va ruga? Insuti Tu singur, Mantuitorul meu, de a Ta bunatate indemnat fiind, cauta cu mila spre mine, cel deznadajduit. [/SIZE] [SIZE=2]Cum Te voi ruga pe Tine, Stapane, ca gura mea am umplut-o de ocari? Sau cum Te voi lauda pe Tine, ca constiinta mea s-a spurcat? Sau cum Te voi iubi pe Tine, ca m-am umplut de patimi? Sau cum se va salaslui intru mine adevarul, ca cu minciuna pe sine-mi m-am ocarat? [/SIZE] [SIZE=2]Sau cum Te voi chema pe Tine, ca poruncile Tale nu le-am pazit? Ca dupa ce am luat cunostinta adevarului m-am facut vatamator, lovitor, pentru cele lesne de aflat luptator, asupra vecinilor zavistuitor si aspru, intru cugete rele hranindu-ma, nemilostiv spre saraci, minios, impotriva graitor, iubitor de pricire, lenevos, iutos, de haine impodobitor. [/SIZE] [SIZE=2]Si inca si acum cu atat mai mult ma aflu intru ganduri spurcate, intru intaratari, intru iubire de sine-mi, intru lacomie de pantece, intru iubire de dezmierdari, intru slava desarta, intru mandrie, intru voire rea, intru graire de rau, intru mancare pe ascuns, intru trandavie, intru iubire de pricire, intru manieri. [/SIZE] [SIZE=2]Nimic fiind, ma socotesc pe sine-mi ca sunt ceva. Mintind de-a pururea, asupra celor mincinosi ma ingreuiez. Spurcand Biserica lui Dumnezeu cu ganduri curvesti, asupra curvarilor hotarasc. Judec pe cei ce gresesc, insumi de greseli plin fiind. Judec pe ocaratori si pe hoti, insumi fiind hot si ocarator. [/SIZE] [SIZE=2]Luminat ies, tot fiind necurat, in biserici si la mese intaiul voiesc sa stau. Vad monahi si ma falesc. Vad monahi si ma trufesc. Muierilor vesel a ma arata poftesc si bogatilor bine-credincios, si inaintea strainilor inaltandu-ma, si intre ai mei cu minte si intelept, si intre cei intelepti mai desavarsit, si catre cei bine-credinciosi ca un mai-intelept; iar pe cei fara de minte si neinvatati ca pe niste dobitoace ii defaim. [/SIZE] [SIZE=2]Daca voi fi ocarat ma departez; daca voi fi cinstit, ma urasc. Daca dupa dreptate mi se cere, ma judec, si pe cei ce-mi graiesc cele adevarate ca pe niste vrajmasi ii socotesc. Mustrat fiind, ma manii, si, nefiind lingusit, ma ingretosez. [/SIZE] [SIZE=2]Nu voiesc a cinsti pe cel vrednic, si, nevrednic fiind, cinstiri cer. Nu voiesc a ma osteni, si, daca nu imi slujeste mie cineva, ma manii asupra lui. Nu voiesc a merge impreuna cu cei ce lucreaza, si, daca nu-mi ajuta mie cineva, il graiesc pe dansul de rau, ca pe un mandru. [/SIZE] [SIZE=2]Intru nevoi nu cunosc pe fratele, iar cand este sanatos il cercetez pe dansul. Pe cel bolnav il urasc, si, bolnav fiind eu, voiesc sa fiu iubit. Pe cei mai mari ii defaim si pe cei mai mici ii trec cu vederea. [/SIZE] __________________ |
Plansul de Miercuri seara - Sfantul Efrem Sirul(2)
[SIZE=2]Daca ma voi stapani pe sine-mi despre pofta cea necuvantatoare, ma maresc in desert. Daca voi ispravi priveghere, cu nesupunere si cu impotriva graire ca intr-o cursa ma prind. Daca ma voi infrana pe sine-mi de bucate, intru ingamfare si intru trufie ma inec. Daca intru rugaciune voi starui, de manie si de urgie ma biruiesc. Daca intru fapta buna pe cineva voi vedea, eu nu rabd. [/SIZE] [SIZE=2]Toate cele dulci ale lumii le-am trecut cu vederea, dar de pofta cea desarta a lor nu ma departez. Daca voi vedea parte femeiasca, ma stralucesc. Din afara ma fac smerit-cugetator, iar cu sufletul inalt-cugetator. [/SIZE] [SIZE=2]Cu parerea sunt cum as fi neagonisitor, iar cu gandul de boala multei agonisiri bolesc. Si pentru ce trebuie vremea a o cheltui? Caci cu parerea m-am lepadat de toate, si cu adevarul iarasi cele ale lumii le cuget. [/SIZE] [SIZE=2]Nu mai zic despre caile cele mojicesti la biserica, zabovirile cele cu de-adinsul, barfirile cele dintru adunari, nascocirile gandurilor, pomenirile cele desarte, bunele vorbiri de la masa, nesatiul darilor si luarilor, impartasirile din greselile cele straine, pricirile cele pierzatoare.[/SIZE] [SIZE=2]Aceasta este viata mea. Cu atatea rele ma lupt impotriva mantuirii mele, si trufia mea si slava mea desarta nu ma iarta ca sa-mi privesc ranile mele, ca sa ma vindec. Acestea sunt vitejiile mele. Cu atata gloata de pacate vrajmasul ma lupta pe mine si, intru acestea cautandu-ma si aflandu-ma eu, ticalosul, slava de sfintenie trag asupra-mi. [/SIZE] [SIZE=2]Intru pacate petrecand, ca un drept voiesc sa fiu socotit. Numai una aceasta dare de raspuns pentru toate am, ca «diavolul m-a sfatuit pe mine la acestea»; dar nici lui Adam nu i-a folosit raspunsul acesta. [/SIZE] [SIZE=2]Ma plec sa cred ca acela l-a sfatuit pe Cain; dar nici acesta nu a scapat de hotarare. Si ce voi face cand ma va cerceta pe mine Domnul? Nu este nici o dare de raspuns pentru lenevirea mea. [/SIZE] [SIZE=2]Ma tem sa nu mi se intample sa fiu si eu dintre aceia de care a zis Pavel ca sunt vase ale urgiei, pe care asemenea ii are diavolul parte a sa; pe care, pentru nebagarea lor de seama, in patimi de necinste i-a dat Dumnezeu. Deci frica-mi este ca nu cumva o hotarare ca aceasta si asupra mea sa scoata.[/SIZE] [SIZE=2]Doamne, mie, pacatosului, mi-ai pus pocainta. Vrand sa ma mantuiesti pe mine, nevrednicul, viaza, datatorule de viata, sufletul meu cel omorat cu pacatele. Spala-mi orbirea cea impietrita a ticaloasei inimii mele si imi daruieste mie izvor de umilinta, Cela ce din coasta Ta cea curgatoare de viata ne-ai izvorat noua viata.[/SIZE] [SIZE=2]Cine nu va suspina? Cine nu va plange lepadarea mea? Inca cu adevarata lepadarea mea de lume nu m-am lepadat, si cu trufia sunt tinut; inca nu am gustat din nevointa, si cu slava desarta sunt legat; inca pragurile nu le-am vazut, si cele din launtru le nalucesc; invatatura faptei bune nu am cercat-o, si deja pe fratele il infrunt; inca la cunostinta adevarului nu am ajuns, si pe altii din mandrie ii invat. [/SIZE] [SIZE=2]Toate ti le-a dat tie prea-bunul Dumnezeu, o, suflete: cunostinta, pricepere, socoteala. Cunoaste-ti folosul. Cum tu socotesti a da lumini aproapelui, intunecat fiind? Fa-te tie doctor, suflete; iar de nu, plange-ti orbirea ta. Nici o pricina nu ai pentru lenevirile tale. Trezveste-te, privegheaza, suflete, suspina, lacrimeaza si spala-ti prin postire sarcina cea grea a pacatelor tale.[/SIZE] [SIZE=2]Dumnezeule cel preainalt, Care singur ai stapanire peste viata si peste moarte, daruieste-mi mie, pacatosului, in ceasul acela al infricosatei Tale veniri, indurarile Tale cele multe, ca sa nu fiu gasit acolo, inaintea strasnicului Tau Divan, ocara si rusine mare privitorilor: ingeri, arhangheli, prooroci, apostoli, patriarhi, mucenici, postnici, si tuturor dreptilor. [/SIZE] [SIZE=2]Ci aici, unde m-am indulcit de dulceata pacatului, pedepseste-ma, Mantuitorul meu, ca un Parinte milosard si iubitor de fii, si acolo iarta-mi mie ca un Dumnezeu ceresc singur fara de pacat. [/SIZE] [SIZE=2]Tot pacatul l-am lucrat eu, osanditul. Pe toti i-am intrecut cu inversunarea. Vinovat sunt muncii si, de ma voi grabi sa ma pocaiesc, nu am lacrimi.[/SIZE] [SIZE=2]Vai mie, cu ce ochi voi vedea eu, pacatosul si trandavul, infricosatul acela Divan, la care sezand, Doamne, cele lucrate de mine le vei vadi! Te stiu pe Tine Judecator infricosat, intru slava Dumnezeirii venind, toate cele ascunse urmand sa le vadesti. [/SIZE] [SIZE=2]Toata viata mea eu, ticalosul, cu inversunare am cheltuit-o, totdeauna in mocirla dezmierdarilor tavalindu-ma. Toate greselile mele cele ascunse si cuprinderea pacatelor mele Tu le cunosti, Unule Ziditorul meu. [/SIZE] [SIZE=2]Nimeni asa, ca mine, nu s-a aratat lacas al pacatului. Nimeni asa, ca mine, nu a intaratat bunatatea Ta, Stapane, pornirilor rautatii urmand. Ci, precum esti noian al bunatatii, usuca-mi noianurile cele rele ale pacatelor mele; si, precum esti adanc al milei, arde de tot adancul pacatelor mele si sa nu-mi rasplatesti mie cu rasplatiri vrednice de cele ce am lucrat. [/SIZE] [SIZE=2]Sa nu ma osandesti pe mine in vapaia gheenei, ca nesuferita este urgia Ta, Doamne, peste noi, pacatosii. Cine dar va suferi ingrozirea ei? Caci focul nu se va stinge si viermele nostru nu se va sfarsi.[/SIZE] [SIZE=2]Teme-te de ingrozirea cea dintru tine, o, suflete. Leapada somnul cel greu al lenevirii si dormitarea cumplitei trandaviri. Aproape este sfarsitul. Langa usa - Judecata. Oare ce ne va intampina pe noi, dupa ce se va desparti sufletul de trup? [/SIZE] [SIZE=2]Adunati-va impreuna cu mine, Cuviosi si Drepti, cei ce cu nevointa cea buna v-ati nevoit; si, sau ca pe un mort plangeti-ma, sau ca de un viu si pe jumatate mort indurati-va, fiindca eu sunt plin de rusine si nu am indrazneala pentru pacatele cele facute de mine intru cunostinta. [/SIZE] [SIZE=2]Varsati peste mine mila voastra, ca peste un robit si ca peste un putrezit cu ranile. Miluiti-ma pe mine ca niste tainici ai milostivului Dumnezeu, Mantuitorului nostru, si cereti Lui ca in dar sa ma intoarca pe mine, ca sa nu ma aflu nevrednic in ceasul venirii Lui si ca sa nu aud acea infricosata hotarare: «Du-te de la Mine, lucratorule al nedreptatii; zic tie, nu te stiu pe tine». [/SIZE] [SIZE=2]Deci Te rog pe Tine, Lumina cea adevarata, Nasterea blagoslovitului Tau Parinte, Chipul Ipostasului Lui, Cel ce sezi de-a dreapta maririi Lui, necuprinse Fiule al lui Dumnezeu, necercate Hristoase, lauda si bucuria celor ce Te doresc pe Tine, veselia si desfatarea celor ce Te iubesc pe Tine, Viata mea, Lumina mea, Hristoase al meu: Sa nu ma treci cu vederea pe mine, cel defaimat, sa nu ma lepezi pe mine, cel urat, sa nu ma parasesti pe mine, cel osandit, ca foarte se veseleste vrajmasul meu cand pe sine-mi ma deznadajduiesc pentru ceata rautatii ce se pune asupra mea.[/SIZE] [SIZE=2]Intru aceasta numai se bucura, cand prin deznadajduire m-ar vedea pe mine robit; ci Tu, cu milosardia Ta, rusineaza nadejdea lui si ma smulge pe mine dintre dintii lui, si de la socoteala lui cea cu rau mestesug, si de la toata lucrarea lui ce se porneste asupra mea, ca intru multe a tabarat asupra mea. [/SIZE] [SIZE=2]Daruieste-mi mie, Doamne, luminare, ca sa cunosc mestesugirile impotrivnicului si ale uratorului de bine, ca nenumarate alunecari pune inaintea mea: sminteli, vatamare, multa agonisire, inaltare a veacului acestuia, dulceata trupeasca si multi ani in viata aceasta de acum; temere de nevointa, si pregetare la rugaciuni, si la cantarea de psalmi somn si odihna trupeasca. Pe cat acela se sarguieste spre a mea pierzare, pe atat eu, ticalosul, ma lenevesc si ma trandavesc; si pe cat acela pandeste, pe atat eu nu bag de seama.[/SIZE] [SIZE=2]Ia aminte, suflete, grijeste-te de constiinta. Nu lua aminte la greselile altora, ci mai vartos la ale tale. Nu lua aminte la aschia din ochiul fratelui si al aproapelui, ci cauta adeseori la barna ta. [/SIZE] [SIZE=2]Sarguieste-te, apuca inainte, impaca-te cu Hristos, Cel ce pentru tine S-a rastignit cu trupul. Caci, de ne-am fi judecat pe noi insine, n-am fi fost judecati acolo unde este osanda cea mare si neincetata. [/SIZE] [SIZE=2]Indura-Te spre mine, Doamne, pentru milostivirea Ta, si ma mantuieste pe mine, pentru singura bunatatea Ta, cu solirile Preacuratei Stapanei noastre, de Dumnezeu Nascatoarei, si ale tuturor Sfintilor Tai, ca binecuvantat esti in vecii vecilor. Amin![/SIZE] [SIZE=2]Sfantul Efrem Sirul[/SIZE] |
Plansul de Luni
http://www.crestinortodox.ro/rugaciu...ul-efrem-sirul Plansul de Marti http://www.crestinortodox.ro/rugaciu...ul-efrem-sirul Plansul de Miercuri http://www.crestinortodox.ro/rugaciu...ul-efrem-sirul Plansul de Joi http://www.crestinortodox.ro/rugaciu...ul-efrem-sirul Plansul de Vineri http://www.crestinortodox.ro/rugaciu...ul-efrem-sirul Plansul de Sambata http://www.crestinortodox.ro/rugaciu...ul-efrem-sirul Plansul de Duminica http://www.crestinortodox.ro/rugaciu...ul-efrem-sirul Sfinte Efrem, roaga'te lui Dumnezeu pentru noi ! |
Aceasta minunata rugaciune deja se rosteste si in saptamana branzei incepand de astazi (Miercuri).
Sa ne bucuram de roadele acestei rugaciuni in toata perioada postului. |
Stie cineva daca plansurile lui Efrem Sirul se gasesc de cumparat in mod obisnuit in biserici?
|
Citat:
|
Foarte frumos, Canonul cel Mare al Sf Andrei
si rugaciunea Sf Efrem Sirul, eu le am gasit pe net in format word, dar is mai frumoase in carticica. |
Citat:
Oare in cat timp o voi primi, ca e prima data ca am comandat de la Sophia. |
Citat:
|
Citat:
|
adrese web text & audio Canonul Mare - pt. ortodox1
Citat:
Si in format audio - fisiere la urmatoarele adrese web: http://audio.crestinortodox.ro/4QdntbQEbgG/Canonul_cel_Mare_Cantarea_1_AUDIO.html http://www.crestinortodox.ro/cantari-bisericesti-audio-mp3/canonul-sfantului-andrei-criteanul/canonul-sf-andrei-criteanul-i-audio-2110.html |
Rugaciunea Sfantului Efrem Sirul - Filocalie în miniatură
Revenind la Rugaciunea Sf. Efrem Sirul... postez si eu aici mic citat relevant:
'Rugaciunea Sfantului Efrem Sirul - 'Rugaciunea Postului Mare' - adevărată Filocalie în miniatură, valabilă în aceeași măsură pentru monahi și pentru mireni, pentru barbati si pentru femei, pentru tineri si pentru batrani...' Demna de remarcat aici este asemanarea cu Filocalia - interesanta referire. |
Sincer ,multumita lui Dumnezeu,si poate si acestui forum,anul asta am mai aflat si eu mai multe lucruri.Caci si pina acum aveam credinta,dar nu aveam de unde invata si cu cine discuta.
Si tot anul asta am dat deci peste aceasta minunata rugaciune,a lui Efrem Sirul. Am ramas socat cum,in putine cuvinte,surprinde esentialul,adica exact ce ma chinuie sau imi doresc .Sunt 4 pacate,apoi 4 virtuti ,apoi 2 fapte ale dragostei.Enumerate succint ca intr-un manual. Dar sunt atat de bine alese,si potrivite (cel putin cu starea mea) ,incat ,atunci cand am auzit aceasta rugaciune,parca imi auzeam vocea interioara. Sa ii multumim lui Dumnezeu ca ne-a dat atata ajutor,prin sufletul smerit al sfantului. :) Uneori e bine sa iei cunostinta mai tarziu de unele lucruri.Le pretuiesti mai mult. |
| Ora este GMT +3. Ora este acum 22:02:09. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.