Buna ziua. Azi am descoperit ac forum. Sunt ortodoxa, ma spovedesc si ma impartasesc in posturile mari. Vreau sa pun o intrebare unor persoane stiutoare in intamplari iesite din obisnuinta.
S-au intamplat mai multe dar una din intamplari vreau sa o povestesc cu gand sa imi zica cineva priceput despre ce putea fi vorba, pt ca alte surse nu mi se par credibile.

eram ca varsta in scoala generala clasele terminale, a 7 a sau a 8a. Eram intr-o seara in casa la sora tatalui meu (ma duceam des acolo) si eram singura in camera. Stiu ca citisem despre reincarnare dintr-o carte, nu stiu daca e relevant, oricum pers din familie se distrau cu ac subiect fiind religiosi si necrezand. Eu nu stiam ce sa cred.
Am ramas un pic singura in camera si fiind in mijlocul camerei m-am uitat in dreapta mea si am vazut un nor neclar alburiu care pe masura ce ma uitam la el s-a condensat inspre directia opusa mie. Eu vazan ca in loc sa se imprastie se concentreaza m-am dus dupa el. Initial era cam la nivelul capului meu ca inaltime dar se ridica pe parcurs.
M-am dus aproape, adica in fata lui. Acolo s-a transformat intr-o sfera perfecta translucida sau transparenta nu stiu cum sa-i zic ca nu am mai pomenit asa ceva. Se vedea clar forma. Batea lumina lustrei in aceasta sfera, iar inauntrul ei se invarteau culorile curcubeului de jos in sus relativ repede. Mie in general mi-e foarte frica de chestii necunoscute si nu am absolut nici un chef sa imi apara in cale, nu imi trebuie probleme cu sanatatea din cauza lor!
Atunci nu imi era frica, ma uitam la sfera si ma gandeam sa iau o linie ceva sa o imprastii sa ii deranjez cumva forma. Era cat un pepene galben mediu ca marime. Tocmai atunci s-a ridicat mai sus pastrand forma si stand pe loc acolo unde nu o mai ajungeam. A mai stat un pic cateva secunde pe loc, timp in care tot asa se vedea si se invarteau culorile curcubeului probabil batand din lustra si tot de jos in sus se invarteau, apoi s-a indreptat catre coltul cu tavanul unde iar s-a oprit un pic, apoi a trecut prin perete nu prin tavan (avea 2 variante) spre camera cealalta neschimbandu-si de loc forma, a trecut usor prin perete si mai incet decat se deplasase inainte.

Eu m-am gandit ca sunt extraterestrii sau fulger globular. Voi ce credeti? Putea fi diavolul insusi? sau ce putea fi? a mai experimentat cineva asa ceva sau are cineva habar de asa ceva? nu vreau sa intreb persoane cu yoga sau altele la gen. Desi au trecut destui ani de atunci tin minte foarte bine detaliile legate de ac. intamplare si as vrea un raspuns autorizat.

Am sa incerc eu un raspuns, nu e autorizat, pt. ca nu ma pasioneaza astfel de fenomene, este un raspuns cat se poate de clar. Uneori diavolul ia si forma de inger ca sa insele, asa ca eu spun ca indiferent ce a fost, duca-se... Ingerii, Maica Domnului, Sfintii, Domnul Iisus pot apare credinciosilor, insa nu sub forma de sfere sau mai stiu eu ce. Sfatul meu e acesta: daca iti mai apare asa ceva, roaga-te Maicii Domnului, e grabnic ajutatoare sau lui Dumnezeu si vei vedea ce se intampla: dispare, nu dispare. Daca e diavol, se duce mancand pamantul, daca nu, vezi atunci ce se intampla. Ma rog sa-ti ajute Dumnezeu sa nu mai ai vedenii din acestea. Doamne ajuta!:)

pai nici nu ma gandeam sa fie Maica Domnului sau ingeri sau ceva in acest gen! De ce ar veni tocmai la mine, eu sunt f departe de sfintenie asa ca nici nu se pune astfel problema. Posibil sa fie diavol, asta da si abia mi-a adancit problema mea!
Nu am zis nici o rugaciune in tp ala eram f mirata si curioasa, m-am gandit la un fen. meteorologic, un fulger globular ca daca banuiam vreun pic ca e spirit de orice fel incremeneam de frica, ajungeam la balamuc sau la reanimare. Din auzite e cum e, dar sa vedeti efectiv cu ochii vostri in camera unde dormiti sau unde stati o chestie din asta care se concentreaza si se misca dirijat, nu cred ca v-ar pica bine!
Problema mea e urmatoarea (bine ca nu mi-am dat numele real sa credeti ca sunt de internat): mie imi e frica sa stau singura in casa si ziua si noaptea din totdeauna de cand eram mica.In copilarie tatal meu ca sa nu ma bata ma incuia singura pe intuneric sa nu mai fac rele, eram extrem de zvapaiata si spargeam frecvent obiecte din neatentie si asta era pedeapsa...nu stiu sigur daca din cz asta, dar clar mi-e frica sa stau singura intr-o incapere mai ales daca e camera mare si pe lumina si pe intuneric, am impresia ca cineva se uita la mine din anumit punct fix si ca se si deplaseaza prin jurul meu in anumite pozitii fixe. Si dupa ce am vazut ac. eveniment pe care tocmai vi l-am descris mi-e si mai frica, atunci nu mi-a fost frica de loc dupa cum v-am zis desi eu sunt f speriata de astfel de chestii, de diavoli probabil nu stiu nici eu.
deci efectiv ies pe hol ,in casa nu stau nici ziua cu lumina maxima! pt ca sunt niste chestii care exista si nu pot sa le trec cu vederea pt ca ma napadesc gandurile si ma ia cu o frica nemaipomenita. Cum vine cineva in camera cu mine imi trece complet frica, poate fi si un animal. Am fost desigur sa-mi citeasca preotul, acolo ma simteam bine si imediat cum eram pusa intr-o situatie din asta iar ma speriam prin intensificarea gandurilor mele date clar de logica mea care spune ca exista ceva mai puternic decat noi care ne vede , ne trimite ganduri, si noi nu avem nici o putere, daca vrea ne face praf sau isi bate joc de noi cum are chef cu aparitii si ce o mai fi! Pana acum nu am patit nimic din care sa ma sperii, dar stiti vorba aia "ulciorul nu merge de multe ori la apa".

Iar daca ne vor da noua diavolii razboi cu nalucirile si prefacerile lor în chip de îngeri de lumina, sa stam tare întemeiati în smerenia cugetului nostru si sa zicem: "Schimbati-va, ticalosilor, în întunericul vostru, ca mie nu îmi trebuiesc vedenii. Nu am trebuinta în acest ceas decât de mila lui Dumnezeu si de milostivirea Lui".

Si chiar de ai cunoaste ca multe din semnele aratate ar fi de la Dumnezeu, întoarce-te de la dânsele si alunga-le de la tine cât poti de departe. Si sa nu te temi ca nu-I place lui Dumnezeu acest lucru si aceasta întoarcere a ta, de o faci socotindu-te nevrednic de acele vedenii.

merci de sfaturi tuturor care s-au straduit sa imi raspunda.
intre timp am aflat ca a fost ceea ce banuisem eu de la bun inceput adica un fenomen meteorologic rar dar care exista: fulger globular. Daca e asa nu mai mi-e frica sa nu fiu urmarita de spirite si alte porcarii.

consuela--- merci de sfaturi tuturor care s-au straduit sa imi raspunda.
intre timp am aflat ca a fost ceea ce banuisem eu de la bun inceput adica un fenomen meteorologic rar dar care exista: fulger globular. Daca e asa nu mai mi-e frica sa nu fiu urmarita de spirite si alte porcarii.

:)Exact ce zicia Domnul "Cauta-ti si veti afla" "Cereti si vi se va da"

Consuela , iti recomand sa citesti cartea parintelui Rodion "Oameni si demoni" (carte ortodoxa )si acolo vei gasi raspunsul la toate intrebarile tale...vei vedea ca acestea sunt amagiri diavolesti ca si ozn-urile si multe altele . Citeste cu incredere ca sa te intaresti in credinta . Sanatate multa...

Si eu am patit asa ceva, aceleasi chestii nasoale, sfere, norisori, curcubee..., si mai patesc din cand in cand, unele mai de speriat... ca deabea le fac fatza

Ca simboluri fiecare pare ca reprezinta ceva dar banuiesc, cum mi se intampla si mie, ca sunt prosteli "de bine" si pe de alta parte avem noi nevoie de bile si norisori si curcubeu prin camera ca-n filmele SF? Iar daca avem nu-s convins ca D-nul nu ne-ar da si noua astfel de "minunatzii", sa se bucure si altzii de ele, uite ca si mie mi-a dat in copilarie si tinerete, altele si mai si, de care m-am speriat si eu, si nu ma pot lauda ca mi-au trecut cosmarurile, dar incet incet, si cu ajutor, mi-au mai trecut din ele...

Dar daca spui ca ai citit din alta spiritualitate, yoga, incarnari, spiritualitate asiatica, atunci si ei recomanda sa ai un guru, ca "nu tot ce zboara se mananca, de exemplu avioanele" sa nu faci nimic singur (exercitii practice sa nu-ti rupi vre-un muschi) deoarece te aberezi/accidentezi si n-are rost, dar pot sa-ti spun ca si eu am avut deaface cu Yoga fauta singur dupa ureche, ani de zile, si am si asistat de cateva ori si la MISA si am facut ca ei (exercitii la sala), dar defapt nu doresc asa ceva si am reusit sa abandonez ce faceam inainte, si n-am mai practicat...

Cate se pot trai si intelege si ce tensiuni sunt intr-o banala carte sau vazand un film horror, dar apoi ce ti s-a intamplat tie... oricum stiu ca e greu fiindca si mie mi-e uneori greu... desi pare ceva pueril cand esti singur e deadreptul groaznic mai ales ca nu ai cu cine sa discuti, eu nici macar nu marturisesc grozaviile, deci se poate sa te fi linistit ca ai avut curajul sa-ti descarci sufletul aici, eu desi as vrea sa marturisesc totusi nu-l am... si nici nu-s convins ca as vrea sa fac pasul asta... sper ca se roaga cineva pentru noi...

nu e asa simplu. Nu mi-a trecut frica de loc. de cand eram mica si nu aveam habar de religii, yoga, fulger globular si tot ce exista simteam prezente in camera la o anumita distanta si puteam preciza exact locul, nu se vedea nimic dar se simtea o stare apasatoare din directia aia. In plus daca e o pers vie in spatele meu si se vine la mine simt imediat daca sunt cu mintea receptiva, iar telepatia e prezenta permanent si cu pers necunoscute. Mi s-au intamplat f multe fara sa am vro vina nu am participat la nici o secta sau religie, alta decat in care m-am nascut si nu meritam asa ceva. De cand ma stiu mi-e frica sa raman singura in casa nu conteaza zi noapte si ma impartasesc si spovedesc nu fac pacate rele decat cu gandul majoritatea nu am facut rau nimanui mai degraba ii tratez cu spatele si indiferenta pe cina ma supara-asa ca chiar nu meritam asa ceva. Nici in fam . mea nu se practica vraji , omoruri sau lucruri ciudate totul e normal.
Iar de rezolvat probl care o am nu mai cred nici 1% ca se va rezolva si nici nu am cu cine vorbi, daca nu au patit pe pielea lor le e usor sa faca pe grozavii in sfaturi cu efect zero sau sa te vada nebun/a.

sa nu se inteleaga gresit: nu mi-e frica de fulgere globulare=fenomene meteo, mi-e frica de spirite care exista printre noi, ne vad si aud si le simt prezenta. induc o stare apasatoare si o frica care creste in intensitate din anumita directie sau mai multe directii.

Draga Consuela,

Vorbesti de faptul ca-ti este frica sa ramai singura. Dumnezeu e pretutindeni, inclusiv langa tine; daca ai avea o legatura cu El, prin rugaciune, apropierea de Sf. Taine, iubire de El si de aproape, etc, L-ai simti. Problema e ca tu nu-L simti, fiindca tot contextul in care te desfasori te "constrange" la aceasta stare. Si ca efect tu crezi, dupa cum spui "nici 1% ca se va rezolva", adica Dumnezeu cum poate sa te ajute daca nu Ii dai sansa decat de maxim 1%? Cand crezi, crezi 100%. Sper sa simti ca nu e vorba de critica, frica ta ma doare si incerc sa-ti scriu ca si cand as fi langa tine si ti-as vorbi. :) Eu cred ca ar trebui facuta putina ordine la tine, in interiorul tau si in exterior. Iti pun niste intrebari la care nu astept nici un raspuns, ci sa ti le pui tu si sa vezi ce e de facut.

1. Ai duhovnic? Unul singur, la care sa poti merge oricand ai o problema?
2. Mergi in toate Duminicile si sarbatori la Biserica?
3. Incerci sa postesti (posturile din an + miercurea + vinerea)?
4. Te rogi (nu dupa cum vrei, ci dupa cum te indruma duhovnicul)?
5. Il chemi pe Preot sa faca sfestanie in casa macar o data pe an?
6. Te spovedesti cat mai des (e bine minim o data pe luna)?
7. Incerci sa-L iubesti pe Dumnezeu si pe aproapele tau (nu tratandu-l cu indiferenta cum zici in mesaj)?
8. Citesti Sfanta Scriptura si scrierile Sfintilor Parinti ca sa stii in Cine crezi?
9. Analizeaza putin si situatia parintilor si incercati impreuna sa mergeti pe calea cea dreapta, dar nu o Ortodoxie de eticheta, ci una de traire, adica o schimbare a atitudinii...mai multa smerenie, mai multa iubire, mai multa rugaciune, etc.

Incearca sa faci sfestanie cat mai repede in casa, iar cand simti starea de frica, fa-ti semnul Sfintei Cruci si spune rugaciunea inimii (Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatoasa!). Sunt sigura ca te vei linisti, dar crede cuvintele pe care le spui: pe de o parte Sfanta Treime care e in rugaciunea asta si apoi tu, prin acel "pacatoasa".

Cand esti cu Dumnezeu, El iti da pace, bucurie, multa liniste, iubire. Iarta-ma, nu cunosc situatia intreaga, dar eu cred ca esti cam departe de El. Dar El te asteapta sa te apropii, ca sa-ti iasa si El in intampinare. :)

Pace si bucurie,
Elena

Consuela,
n-o asculta pe Va_iubesc fiindca nu stie ce spune, ea vrea sa faci un fel de credintza exagerata, un fel de habotnicism, desi are dreptate ca ar trebui sa te folososti de ajutorul bisericii si a unor duhovnici, deci ascult-o cu bagare de seama...

Sa intzeleg ca puterea ta de perceptie senzoriala si sufleteasca ori mentala depaseste granitzele obijnuitului si percepi manifestarile unor spirite, ori prezentzele umane, poi aici e foarte bine, ca doar e foarte bine sa posezi insusiri neobisnuite, dar trebuie sa le folosesti in a-i ajuta si pe altzii, fara teama, ori cum sa nu ai teama de spirite si umbre? e un nonsens, sigur ca ai teama, dar foloseshte-te de sfanta cruce, de biserica si de apropiatzi prin perceptziile tale, in realitate, nu in ascunzish, si fara a-i pacali pe apropiatzi...

Dar hai sa-ti spun nishte chestii:
-trebuie sa alungi perceptziile bolnave, adica simtzirile nasoale, murdare, adica sa devi nesimtzita in privintza astora, si sa-tzi pastrezi simtzirile frumoase, sentimentale, curate...
-telepatia este in general falsa, fiind o prosteala halucinogena in anumite stari de pacalici, si se poate sa fi doar pacalita ca percepi ori comunici cu altzii, spiritele inducandu-ti vedenii, idei de-ale lor, in marea lor majoritate inutile pentru tine, ideea este ca daca intri in hora apoi tot joci, mai bine pune cruce mereu, acestor discutzii inutile, gandindu-te ca n-ai ce invatza de la spirite...
-stiu si eu ca si mie mi s-au intamplat o sumedenie, deci nu te considera singura care poseda astfel de insusiri, ori ca o tot patzeste, si noi patzim dar nu spunem ca n-ai cui si n-are rost, dar nu ai cu ce sa te lauzi, si cauta mereu singuratatea, si apoi povesteshte ce ai vazut si simtzit, desi nu intereseaza pe nimeni, sau scrie, desi n-are rost,
-si oricum n-ai cum lupta cu spiritele ca sunt multzimi infinite... si nu le vezi si le auzi tu ci ele tzi se arata si-tzi vorbesc ca-s bolnave de exchibitzionism, adica vedetism, si n-ai ce le face... dar ai grija ca nu trebuie sa te comportzi cu ele ca si cu oamenii, pe ele le iarta doar Dumnezeu, si le invatza doar el, daca vor ele, deci sa nu ai impresia ca le faci vre-un bine, ori vre-un rau, decat potzi si fatza de ele sa-tzi pastrezi invatzatura aplicata tie insatzi, uri celor la care visezi, ori pentru care te rogi, dar fara a avea vre-o datorie fatza spirite, ca suntem chematzi sa aplicam fatza de oameni si nu fatza de spirite, fatza de ele te potzi comporta cum vrei... nu stiu sa fie vre-o datorie in aceasta privintza, desi eu sunt crestin-ortodox laic, si poate ca trebuie sa ne purtam in vre-un fel... dar poate ca eu nu stiu deocamdata...
-asha este sunt puzderie printre noi... si pentru asta nu tzi-ai pierdut mintzile, si nici nu esti blestemata, si nici anormala, nici daruita cu ceva suplimentar, si ele dau socoteala pentru ceea ce fac, mai marilor lor, iar Domnul Dumnezeu este autorul creatziei, ... a celor vazute si a celor nevazute, deci nimic iesit din comun...
-eu sti ce cred?, eu cred ca de aia esti bantuita fiindca esti o persoana curata si cinstita si nu-si pot ei/ele imagina cum de mai sunt oameni care nu se mocirlesc, care iubesc, zimbesc, respecta altzi oameni, au cap, au suflet, ca ei isi zic mereu, asha ceva nu se poate! deci ia mai da-i incolo ca nu merita sa te ocupi de spirite... ori paranormal... cand sunt atatzia oameni cu adevarat mari printre noi ori prin istorie, care merita a le acorda interesul...

Draga Consuela, Elena alias Va_iubesc are mare dreptate si iti da un sfat bun si pertinent, spre deosebire de Sovidiu care doar se afla in treaba.

Ai mare grija de tine si pe cine lasi sa te calauzeasca.

Doamne ajuta !

Pot sa iti raspund la intrebari nu e nici o chestie.
Am mai multi duhovnici in functie de timpul lor deci nu depinde de mine.
Ma spovedesc si impartasesc de Paste si Craciun.
Tin in permanenta post miercuri si vineri si 2 sapt din posturile mari la inceput si 2 la sfarsit, in rest la fel miercuri si vineri .
Imi fac rugaciuni seara si dimineata, merg si duminica la biserica o data la 3 duminici sau chiar mai des.
Am sfintit si casa si masina si tot ce se poate sfinti am aprins si tamaie, am baut si apa sfintita. Am fost la preoti sa imi citeasca contra fricii, am fost la moaste in special la Sf Ciprian. Se simte de la cam 2m de racla o stare linistitoare si de incredere dar dupa un sfert de ora dupa ce am plecat de acolo nu mai simt nimic.
La fel cand ma impartasesc simt o stare de linistire si incredere indusa, clar externa (nu e a mea) dar tine o zi maxim (ziua aia). De ex. daca aduce cineva intr-o camera oarecare unde sunt eu ceva sfintit dar cu putere ca la moaste, de la 2 m fara sa stiu ce a adus simt starea aia. La fel daca e o persoana foarte credincioasa gen parintele Argatu- simteam de la 2-3 m starea aia.
Prima data cand am cunoscut-o pe soacra-mea desi se prefacea ca toaste visele, cum s-a uitat la mine am simtit niste fiori reci dinspre ea intensi parca deschisese cineva usa la frigider. Am fost foarte rezervata in privinta ei in ciuda prefacatoriei ei. In scurt timp am vazut ca incerca sa ma slugareasca, sa ma supuna si ma invidia ingrozitor si toata prefacatoria ei a iesit la iveala si am auzit numai vorbe rele din partea ei desi nu avea de unde sa imi gasesca nod in papura -deja stiam cu cine am de-a face si nu aveam treaba cu ea ma tineam la distanta. Alta chestie e ca nu se impartaseste niciodata, doar se spovedeste, treaba ei, dar bine ca mi-am dat seama cu cine am de-a face sa pastram distanta.

Draga Consuela,

Un ortodox TREBUIE sa aiba un singur duhovnic, care sa-l cunoasca, sa fie disponibil, sa aiba o comunicare in duh cu el, sa poata purta pacatele ucenicului si sa-l aiba in rugaciune, sa-i vada evolutia, sa-l indrepte, sa-l incurajeze. Spovedania nu e numai a spune o lista de pacate. E o transformare interioara, o renastere, o dorinta de a nu mai repeta caderile. De aceea, o spovedanie de doua ori pe an, cum faci tu, este INSUFICIENTA! Cand vrei sa traiesti cu si in Hristos, vrei sa traiesti deplin, asa ca nu poti sa mergi sa te intalnesti cu El atat de rar.

Duhovnicul meu ma incurajeaza sa fac un bilant zilnic, ca sa pot sa vad cu ce am gresit, cu ce mi-am mai intinat sufletul, ce intuneric mai descopar in mine, etc. In felul asta, cand merg la spovedanie, deja constientizez care sunt pacatele care ma apasa, care sunt problemele pe care nu pot sa le depasesc si deja sunt intr-o lupta cu diferitele ispite. O spovedanie lunara mi se pare f buna pentru un crestin (sunt si persoane care se spovedesc saptamanal, dar trebuie vazut de la caz la caz). Iar impartasania va fi evident mai deasa.

Impartasirea cu Trupul si Sangele Mantuitorului este varful transfigurarii noastre. Dar aceasta nu poate avea loc decat dupa ce ajungem sa ne impartasim cu cuvantul Lui din Sfanta Scriptura, dupa ce traim intr-o comuniune cu El prin rugaciune, dupa ce ne impartasim de ascultarea si trairea slujbelor (mai ales Sf. Liturghie), dupa ce simtim deplin ca existenta noastra are ca scop mantuirea. In concluzie, alege-ti un singur duhovnic si incepe sa traiesti legatura de filiatie cu acest om care iti va ghida pasii spre mantuire. Domnul sa te ajute!

Legat de soacra ta... cand in inima nu exista judecare, ci durere pt problemele aproapelui si cand o sa simti compasiune pt ea, atunci sa stii ca si Hristos se poate apropia de tine. Sper sa fie curand, cat mai curand, poate AZI, ce zici?

Te imbratisez,
Elena

Mai adaug cateva randuri la mesajul urmator, poate un lucru dureros de purtat pt unii, imi cer iertare daca indurerez prea rau, dar cred ca daca iubesti trebuie sa-i spui omului ce vezi tu, ca sa-l mai scoti putin din amorteala.

Ortodoxul care il cauta pe Dumnezeu numai de Pasti si de Craciun ca sa se impartaseasca, se duce si sta la o coada la spovedit oriunde, face o spovedanie mai mult de ancheta, se impartaseste cateodata ca sa capete recunoastere sau sa-i faca pe plac mamei sau bunicii, sau ca "asa s-a obisnuit", acela de fapt nu e ortodox si se minte pe el insusi ca se afla intr-o relatie cu Dumnezeu si ca traieste o viata de crestin. La Dumnezeu nu exista timp, adica numai de Pasti si de Craciun, ci fiecare duminica este un timp, fiecare zi este un timp, AZI este mantuirea noastra. Sa traim prezentul, ca maine nu stim daca vom mai fi.

Spun asta fiindca acum 2 zile desi eram pe trecere de pietoni, masina care venea din stanga mea aproape oprise, cum era o straduta ingusta m-am uitat si pe sensul celalalt sa vad daca vine ceva, apoi am pornit. Masina din stanga mea o credeam oprita, cand colo, soferul vazand ca ma uit pe sensul celalalt, a crezut ca n-am de gand sa trec, asa ca demara cu viteza cand eu tocmai ma angajasem pe trecerea de pietoni. M-am uitat si eram ca paralizata vazand cum intra in mine. Efectiv nu am mai putut sa fac nici un gest. Nici nu stiu cum a reusit sa opreasca. A fost un miracol. Deja oamenii se oprisera pe strada si se uitau la "accident". Pana la urma, dupa cum vedeti n-am patit nimic, asa ca va mai stresez si in continuare pe forum. :p Dar sa fim mai atenti, dragilor, ca nu stim cand plecam de aici. Si sa fim bine pregatiti! :rolleyes:

Elena

da, eu am patit o faza si mai periculoasa dar parca am spus-o deja sau nu mai stiu tot cu accident si nu am patit nimic. Aia cu ingerul pazitor...nu mai stiu unde am spus de ea. Cred ca se intampla f multe lucruri, nu ma mira nimic.
Nu m-am spovedit si impartasit pt altii eu in general tot ce fac, fac pt mine.
Iar preotul daca nu e disponibil nu pot sa-l fortez si majoritatea au f mult de lucru pt ca salariile sunt mici si isi iau mai multe servicii. Eu am facut tot ce tine de mine. O sa ma impartasesc si la alte dati cand nu e coada, sunt de acord cu ideea asta , intr-adevar cand e multa lume nu are rabdare sa te asculte si chiar preotul te grabeste trebuie sa ii turui ca o mitraliera ca nu are timp de atatia.
Oricum de frica aia nu cred ca scap vreodata iar ref la soacra o las in pace, indiferenta e cea mai buna si cu ocazia asta nici nu o urasc. Orice ai spune tu exista clar persoane in viata fiecaruia de care te bucuri ca le-ai cunoscut ai vrea sa le revezi si persoane care iti pare rau ca le-ai cunoscut si stii ca e mai sanatos pt tine sa nu ai de-a face!

legat de ce ai spus, la mine in camera (de fapt acolo unde stau, nu este un anume loc) este calm in timpul zilei si noaptea (cateodata).
Dar cat stau la rugaciune foarte rar mi s-a intamplat sa fie liniste in camera, toate incep sa pocneasca, si cand se intampla asta parca ma fac mai tare sa ma rog, deci sunt spre binele meu :), dar diavolul nu asta urmareste prin pocniturile astea ci vrea sa ma sperie, sa fiu atent la el (sa pocneasca geamul, sticla ... sa fim seriosi, ce poate pocni la sticla de 1m x 1m , si toate astea nu atunci cand cica se schimba temperatura in camera, ci in aceleasi conditii).

Dar nu-mi e frica, daca Dumnezeu este cu mine, cine este impotriva mea? Nu ma las, n-are nici o putere, iar daca va ingadui Dumnezeu si va face ceva, atunci slava Lui, pentru ca Dumnezeu ne vrea doar binele, ca El nu ne iubeste asa cum iubim noi... ci el ne iubeste ca un Dumnezeu Bun si Bland.

Banuiesc de unde sunt aceste pocnituri. Am avut o patima si dupa multe lupte, Dumnezeu a luat de la mine aceasta. Parintele s-a exprimat ca [diavolul] "m-a scapat din gheare". Acum banuiesc ca el este cel ce umbla pe aici cand vede ca nu ies din sfatul duhovnicului.

Dumnezeu fie cu noi !
Ionut

PS: nu am scapat de patima pana in momentul in care nu m-am lasat TOT in credinta ca daca asa Dumnezeu ne cere inseamna ca asa e bine, si CRED ca prin duhovnic Dumnezeu vorbeste. Deci daca el [duhovnicul] mi-a spus ca asa si asa scap, atunci sa fac, ca Dumnezeu ma ajuta. Slavit sa fie Dumnezeu ca Mare ESTE !

2io, foarte ciudate sunetele. Eu nu am fost partas la nimic pana acum desi sunt intr-o stare avansata de pacatosenie. Si dupa cum bine a spus duhovnicul tau, asa as vrea sa scap si eu de o patima pentru ca stiu ca Dumnezeu nu vrea ca eu sa fac asta, dar cum sa scap de ea? M-am spovedit dar demult si fara sa tin canonul dat de preot; ce stiam eu atunci? eram nepasator :(. Preotii spun ca atunci cand nu pot scapa de un viciu inseamna ca ma batjocoresc demonii si ca cu cat vreau sa ma impotrivesc mai mult cu atat si dracii se inversuneaza impotriva mea si nu ma lasa sa ma descotorosesc de pacat. Uh ce greu e sa lupti in acest "Razboi nevazut".

P.S: De fapt acum mi-am amintit ca am patit si eu ceva cu cativa ani in urma. Aseara cand am postat nu imi adusesem aminte de acea intimplare.

In 1995 am avut si eu in camera o aparitie ciudata, ca un nor de fum de tigara, care se misca in forma de spirala. A aparut deodata. Citeam si am simtit la un moment dat sa ridic privirea din carte si sa ma uit in directia respectiva. A durat cateva minute bune, timp in care am avut timp sa o studiem de la distanta de 1 metru, fara sa o atingem (eram 2 persoane in camera), ... iar dupa cateva minute a disparut de la sine. Nu am simtit frica niciuna.
Apoi am facut sfestanie in casa.

Cat despre pocnituri, se mai intampla sa pocneasca lustra, am remarcat cand ma rog. Dar nu mi-e frica.

De fapt cand nici nu dau atentie cand pocneste lustra, tratez cu indiferenta.

Mie imi pocneste frigiderul de zici ca o sa crape, chiar cineva a remarcat intamplator fiind la mine. Eu m-am obisnuit, seara e concert, cateodata geamul din dormitor unde dorm.
Evenimente am avut si eu, nu le amintesc, si probabil vor mai fi.

Liviu

Lustra, geamul, frigiderul, nu ar putea pocni din cauza diferentelor de temperatura?

Exact asta se si intimpla, adica apar diferente de temperatura fara nici un motiv . Cind vine necuratul simti cum te ia cu fiori de frig, iar un coleg care statea odata la masa linga mine i s-a zburlit si parul si a simtit un vinticel. L-am vazut cum a tresarit si mi-a spus ce a simtit.

Un alt coleg mi-a spus ca nu poate aprinde gratarul deoarece "cineva" sufla si-i stinge chibritul si ca urmare a trebuie sa o roage pe sotia lui sa o faca de fiecare data.

Cozia,si la mine acasa eu cu mama si sora mea auzeam batai cu pumnul in sifonier,in studiou, in masa,tropaituri in camera si pe pat noaptea cand vroiam sa ma odihnesc si eu ca tot omul, si altele.La inceput auzeam decat eu si sora mea,dar mama nu.Apoi,intr-o zi dupa ce i-am povestit eu cu sora mea ce auzeam mama ne-a intrebat de ce ea nu aude.I-am zis ca asta nu mai stiu eu dar o sa auda si ea daca Dumnezeu ingaduie ca sa nu creada ca suntem nebune sau ca ni se pare,si ca totul este in imaginatia noastra.Si stii ca,culmea culmilor,a auzit chiar in seara aceea cand era cu mine in camera mea, seara pe la 10.30.Eu si sora mea mai auzeam si batai ca si cum cum cineva loveste 2doua nuci intre ele.Ne-am dus la Biserici,la Manastiri,imi dadeam seama ca Parintii la care ceream cuvinte de folos,stiau ceva,vedeau ceva,dar nu ne spuneau ca sa nu ne speriem eu si sora mea,evitau sa spuna de ce apartamentul este bantuit sau altceva mai rau.Replica era aceeasi:rugaciune multa,post,smerenie,fapte bune,evitarea certurilor cu altii,sfintirea apartamentului-adica Sfestanie,ingrijirea de suflet cat mai mult caci viata este valoroasa si trebuie sa nu o risipim ci,din contra,sa o traim si sa o pretuim in numele Domnului Dumnezeu folosindu-ne de ea ca sa ajutam pe aproapele.Acestea nu sunt de spus cuiva personal intrucat ar crede ca spun povesti de adormit copii sau,ca am luat-o razna,dar aici nu ma cunoaste nimeni vizual si personal,asa ca am indraznit sa va scriu pentru Slava Lui Dumnezeu si ca sa credeti mai mult si sa va puneti toata nadejdea in Dumnezeu,Maica Domnului si Toti Sfintii LUI.Doamne ajuta!

sincer eu ma si tem sa va citesc postraile cap coada.....cred ca ar fi mai bine sa nu mai vb despre asta decat cu duhovnicul!!! jenica

Jeny,iarta-ma caci nu am vrut sa sperii pe cineva,cu atat mai mult pe tine,dar am scris aici ca sa frecventeze mai des Sfintele Biserici si Sfintele Manastiri cei care nu cred ca exista si duhuri rele,caci am putut observa din anumite postari ca exista si persoane care nu cred ca demonii exista.Ei bine,din pacate,asa este,ei exista dar numai Bunul Dumnezeu si a LUI Maica,Sfanta Fecioara Maria cu Toti Sfintii si toate puterile ceresti ale Binelui Suprem ne salveaza de toate duhurile rautatii,ale ignorantei si ale intunericului,asa ca sa ne rugam cu totii mai mult si,de asemenea,cu mai multa evlavie.Doamne ajuta!

Mai bine ca nu am auzit si vazut nimic din exterior pana acuma, ca nu cumva sa raman cu posibile traume. Eu am o mare frica de fenomenele ciudate, asa ca nu vreau sa vad si nici sa aud nimica vreodata...

Din cate am observat... scapi de patima si dupa aceea apar semnele acestea. Dar nu este batut in cuie. El nu se lasa simtit de cineva care spune ca nu exista, mai bine ii are la mana pe oameni (de multe ori ma simt si eu in aceasta oala) daca nu se vadeste.
Pai simplu. Sa-ti spun ce mi s-a intamplat.
Din mila lui Dumnezeu scapasem si imi era mai bine. Dar eu ma gandeam ca prin efortul meu m-am curatit si ca efortul meu a fost de ajuns pentru ca sa nu ma mai batjocoreasca dracul ce sta cu mine.

Asa ca, deoarece nu m-am intors din caderea cea de-a doua, mai periculoasa decat prima (imi faceam in continuare canonul, deci stie parintele duhovnic de ce mi-a spus sa continui cu canonul - chiar daca patima se dusese - mi-a spus ca daca il intrerup, vine patima din nou) (a doua cadere, in caz ca nu se intelege, a fost mandria - ca si cum eu, netrebnicul, pot face ceva), m-a cuprins din nou patima, si acum... nu mai scapam de ea. Imi faceam canonul, ma spovedeam, parintele ma impartasea (cand ma vedea mai slabit, sa ma incurajeze) pana mi-a spus: "pana de Craciun sa te tii curat ! daca nu, nu te impartasesti, in sensul ca tu te departezi de Hristos". Si, cu rugaciunile parintelui si a Preacuratei Maicii Domnului si din mila Multmilostivului si Preaiubitului Iisus Hristos, am fost scapat.
Cel mai important este: ai cazut, te ridici si o iei de la capat.
Al doilea lucru important: dupa ce te-ai ridicat si te mentii asa putin timp... nu gandi ca din efortul tau este aceasta!
Iar canonul... of, canonul, uneori am ravna sa fac mai mult (si ma abtin, ca sa nu cad in pacate de-a dreapta), alteori am o lene, totusi simt mila lui Hristos si a Maicii Domnului si nu stiu de ce...

In orice caz, un lucru am invatat (cu mintea), dar inca nu m-am invatat (cu fapta), si anume: sa faci ascultare de duhovnic. Fara aceasta sunt in voia vrajmasului.
Chiar si facand ascultare tot asa ma simt, dar daca nu as face? Pai am vazut: urmeaza o perioada de pace (probabil ca sa te incredintezi ca... uite ca nu s-a intamplat nimic ca nu mi-am facut canonul) si apoi te doboara. Cand? Pai cand... nu are cand?
Foarte clar spune parintele Amfilohie Branza despre aceasta situatie pe care a trait-o si el... e in partea a doua pe la sfarsit.

Eu nu te cunosc, si nu cunosc nici activitatile tale zilnicie nici patima ta, asa ca ma retin a-ti da direct sfaturi (nu ca de sfaturi ai avea tu nevoie). Poate doar cele traite de mine te ajuta si te pot lamuri putin.

Dumnezeu sa te ajute!
Ionut

Si eu am patit ceva asemanator!
 

acum 15 ani am vazut si eu un glob de lumina in holul apartamentului.M-am inchinat si m-am rugat dar mai intai am crezut ca este un inger...Am ramas paralizata cateva zile timp in care m-am rugat neincetat...in noaptea de luni spre marti m-am rugat cu ultimile puteri la Sf.Anton si m-am ridicat din pat in jurul orei 2-3 dimineata.Tata dormea cu copii si nu i-a venit sa creada ca mi-am revenit.Dupa aceea am tinut martile la Sf.Anton.Doamne apara-ne si oroteste-ne!!!

Sora, tu si povestile tale sunt un amalgam de ... multe lucruri ciudate sau mai bine zis greu de inteles.
In primul rind cine Dumnezeu a auzit de fenomene meteorologice in casa ,in dormitor ? se chinuie savantii sa reproduca in laboratoare performante fenomenele naturale si abia de le iese uneori iar tu ,hat, direct in dormitor ! Asta daca ai crede ca a fost un fulger globular. Notiunea de ,,minte receptiva " si de ,,telepatie" nu tin de dumnezeire (parintele Cleopa baga alaturi de bioenergie aceste manifestari pe care noi le numim paranormale si le denumea,,biodraci")fara nici un dubiu sau argument stiintific ele nu tin de dumnezeire ! De ce te preocupa reincarnarea si citesti despre ea ?sti ca este pur draceasca , ca si yoga si si alte nebunii stiintifico-mentale ?Ori tu le folosesti constant. Iacata cu ce te joci fara sa sti !
Cum vine aceea ca nu faci pacate rele... dar ,,pacatele bune" le faci ? Cred ca glumesti cu asemenea afirmatii ! Nu ai precizat de ce religie esti !se poate intui dar mai corect este sa ne spui.
Pai mai sora, daca te spovedesti regulat si te impartasesti atunci de ce iti mai este teama sa stai singura ! Tu sti ce este sf. si dumnezeiasca euharistie ? Pai daca l-ai primit pe Hristos in tine ,esti deci una cu dumnezeirea de ce sa-ti mai fie teama de ceva ? cine sa mai aiba putere asupra ta ? Ori se intimpla ceva...! Tu esti bine citita,documentata despre ce este sf. spovedanie? despre ce este pacat si ce nu (extrem de multa lume nu stie asa ceva desi se spovedeste si se impartaseste ca sfintii ,,neatinsi") ?. Tu ai spus cu lux de amanunte la spovedanie despre aceasta frica cum ca s-a invechit in tine si ca nu cedeaza la nimic ? si sa o marturisesti de fiecare data pina va ceda sau iti vei gasi tu leacul ?
Inafara de sfinta liturghie tu mai participi si la maslu, la slujba acatistelor si a paracliselor? duci o viata de crestin autentic sau cochetezi si cu societatea moderna si contemporana?;ai mers in pelerinaje(organizate sau doar ale tale)pe la minastiri sau biserici cu sfinte moaste la care sa te inchini si sa le faci acatistele ? Daca starea ta este atit de veche parintii tai nu s-au facut de gind si ei cu asa ceva si nu s-au gindit sa te ajute duhovniceste(sa se spovedeasca ei insisi amanuntit, sa se impartaseasca si sa faca canon pt. tine ?)pt. ca nu este ceva normal.
Este adevarat ca cea mai buna stiinta si experienta o are un luptator incercat si trecut prin asa ceva care de regula este calugar, preot sau mai rar mirean. Nu trebuie sa refuzi de la inceput toate recomandarile sau parerile. Invata sa le distilezi si sa ,,conlucrezi" cu duhovnicul tau . Apropos, acest duhovnic al tau crezi ca a trecut prin asa ceva ? ca iata cu toata experienta lui nu reuseste sa te vindece de multi ani . Sau tu esti genul de crestin care te spovedesti la oricine (la cine se nimereste)si ori pe unde. Sa nu te superi ca vorbesc asa pt. ca eu nu fac misto, nu te trag la raspundere, nu ma dau mare sau mic ci vorbesc cu toata maturitatea pt. ca situatia este tare delicata si invechita.
Dar tu de ce de atita amar de vreme iti folosesti aceste capacitati asa-zise extrasenzoriale : telepatia, premonitia, studiul fulgerelor globulare, etc? Nu sti ca acestea sunt lucruri dracesti ? Nu te-a invatat duhovnicul tau ce sa faci cind iti vin in minte ,cum sa lupti cu ele, cum sa te feresti de ele ? Nu cred, pt. ca altfel nu se perpetuau atita !Sau nu spui tu totul la spovedanie ! Pai daca este sa treci ,de exemplu,pe linga o curte cu casa in care sunt multi dulai pe care ii sti dinainte ca sunt tare rai tu te duci la gard si ii asmuti in loc sa treci linistita mai departe ? Daca scapa vre unul pe undeva si se repede la tine, ce mai faci ?
Cum sa-ti fie frica ziua in amiaza mare sa stai singura in casa? cum sa-ti mai fie teama de ceva cind Hristos-D.zeu este in tine si tu esti una cu El? cum sa nu faci nimic pt. a te vindeca si stai si rabzi de atitia ani ?
Eu cred ca ar fi foarte potrivit ca sa-ti revezi toate cunostiintele despre sf. spovedanie, cum se face una amanuntita,sa te caiesti cu adevaratelea de pacatele facute si sa te opresti si de la pacatele rele si si de la cele bune ! Iar mai la urma ,daca tu nu ai nici o vina (sti f. bine ce este aceea o spovedanie corecta, ce este pacat si ce nu,etc)atunci trebuie luat seama la duhovnic si dupa multa cumpanire si sfatuire cu alti parinti la care sa le povestesti necazul tau chiar sa il schimbi .
Cum a mai evoluat patimirea ta de la data postarii initiale si pina acum ?
Oricum ,ai primit aici pe topic multe raspunsuri bune ,drepte pe care ar fi bine sa nu le ignori numai din cauza ca ...emitentii nu sti tu sigur daca au patimit ca tine sau nu !
Dumnezeu sa-ti ajute sa te isbavesti si sa-ti dea multa atentie si ajutor ca apoi sa nu recidivezi !

sunt un om cult si cu mintea intreaga.spun asta ptr.ca la astfel de situatii se pune.au trecut ceva ani,dar a ramas proaspata memoria intamplarii.veneam spre casa intr/o primavara foarte secetoasa-la munte.luna era-de sa culegi ace de jos,cum spun batranii.mergand pe carare,printre case,m/am trezit/fara sa cad/intr-o groape identica cu cea de mormant,proaspat sapata.se vedeau urmele de harlet in lut umed.era inalta.nu puteam iesi nicicum.pe mal a aparut un necunoscut in salopete decolorate.l/am intrebat unde sunt(rasu-plansu).atunci am vazut ca avea fata sticloasa si era complet nemiscat.transpirartia imi curgea pe coloana.am realizat ca e figura de mort si ca groapt seamana cu una de mormant.am inceput sa/mi fac cruce mereu,meruu.uitandu/ma la el,omul a disparut.acasa am ajuns murdara de noroi-pe asa seceta.CE IMI PUTETI SPUNE?

Doamne fereste! Cand ti s-a intamplat asa ceva? I-ai spus vreunui preot?

Domnul sa ne ocroteasca!

Fratilor/surorilor, fiecare dintre noi avem nesansa sa ne intilnim in viata ,sub o forma sau alta ,cu ispititorul. Popular se spune ca chiar exista anumite situatii favorizante in care posibilitatea intilnirii este mai mare(femeia lauza si singura, copii mai mari nebotezati , oamenii cu patimi,ateii, avortoarele notorii,etc). Dar nu asta trebuie sa ne intereseze pe noi, ci modul de a lupta cu el ,de a face fata unor asemenea situatii. Frica nu este de la D.zeu iar ea poate evolua -ca orice simptom medical- pina se ajunge a ne fi frica si cu sfintele taine in noi. Aceasta este o situatie un pic mai delicata,dar se vindeca fara urmari! Deasemenea cu toate ca ne speriem atunci cind trecem prin incercari sa nu iutam 2 lucruri esentiale si sa le credem cu mare tarie, cu toata inima : D.zeu ingaduie sa petrecem asa ceva spre folosul nostru(nu il detaliem acuma)si in al doilea rind chiar si in aceasta incercare nu ne paraseste ,este cu noi... Mare atentie si nadejde la aceste doua lucruri !

Aceste intimplari sunt un caz bun de a scoate in evidenta alte lucruri deosebite care defapt ar trebui sa le intelegem si sa le credem de la Hristos si sfintii bisericii mai intii : ma refer la puterea fara margini a sf. cruci atunci cind este facuta asa cum trebuie (mare si dreapta),la chemarea numelui Mintuitorului (spune sf. ap. Pavel : ,,...ca in numele Lui tot genunchiul sa se plece ,al celor ceresti ,al celor pamintesti si al celor de dedesupt",iata ce mare, mare adevar !)la chemarea numelui si ajutorului celei Precurate dar si a sfintilor lui D.zeu ! Alte arme, asa in graba, nu avem la indemina dar acestea sunt tari, f. tari ca asa scapam din ,,strinsoare"
Totusi nu trebuie sa uitam ca viata noastra trebuie sa fie cit mai buna(ortodoxa)cu putinta si sa fim in rinduiala duhovniceasca neincetat : spovediti si impartasiti regulat, cu canonul zilnic facut, cu postul si milostenia mereu pe ,,brate" si cu chemarea neincetata a numelui lui Hristos . De ce asa ceva ? Pai in primul rind pt. a ne mintui dar si pt. a putea scapa din cursele ispititorului . Acesta nu se teme de om ,de vreo putere a lui ,nu , ba din contra il batjocoreste si il scuipa si il chinuie si il calca in picioare cum vrea el ca este mai tare decit el si voieste sa-l insele pina la a-i lua sufletul daca ar putea . Se teme si se cutremura insa de omul peste care este mila si duhul lui D.zeu si acolo nu are curaj mult decit numai ce i se ingaduie !

Asa ca sa nu ne temem nici o data de ce ni se intimpla rau ,sa nu ne tinguim pe ici si pe colo(ci sa rabdam in tacere)sa ducem viata virtuoasa si sa ne rugam neincetat . Asta este treaba noastra ...si de aici in colo sa-L lasam pe D.zeu sa lucreze !
Binecuvintarea domnului sa fie peste noi toti !

MULTUMESC,ZAHARIA!era in vremea comunista.eram director la institutia la care lucram si nu aveam voie sa mergem nici de Inviere la biserica.se cuvine sa spun un lucru pe care putini parinti l/ar zice.posteam putin si ma rugam putin.baiatul meu era in anul I,prima vacanta,la seminarul teologig.facusem bucate alese ca venise acasa.era postul craciunului .el nu a spus nimic,a plecat din sufragerie.l/am gasit in bucatarie facandu/si cartofi prajiti.postea.si nu imi spusese nimic.a fost ca un cutremur al sufletului meu.de atunci,niciodata nu mai pot manca de frupt in post.de la el am luat apoi predicile Parintelui Plamadeala.mi s/a parut atunci ca toate cartile ce le citisem in vbiata nu m/au invatat nimic.apoi,am cautat pe Dumnezeu in Vechiul si Noul Testament,patercul si alte si alte carti.acuma in sufletul meu e liniste,nadejde si dragoste.stiu ca nu am nimic de la mine.toate sunt de la dumnezeu.si din intamplarea aceea pe care am tinut/o pana azi in suflet.vreau sa inteleaga toti CE MARE E PUTEREA CRUCII!

prin ,80.veneam de la o sedinta.

Doamne ,cita bucurie si dragoste a pus D.zeu peste toata casa ta ! Si ce bine este sa stai totdeauna in poruncile Lui. ,, Nu numai cu piine traieste omul ci cu tot cuvintul care iese din gura lui Dumnezeu" (Ev. Matei). Atunci, asa sa vietuim !
Pace si bucurie pt. tine sora !

Foarte interesant acest topic şi chiar dacă persoana care l-a deschis nu mai postează cele scrise de ea mi-au adus aminte de două întâmplări din perioada când abia făcusem câţiva paşi timizi spre Dumnezeu.Deşi nu postez chiar sub anonimat nu mi-e teamă că cineva va gândi despre mine că sunt ciudată...Este liber oricine să gândească ce vrea.
Era cam pe 10-15 decembrie 1989.Lucram undeva la ţară.Dimineaţă înainte de a merge la servicu am ieşit ca de obicei în curtea casei pentru a hrăni animalele şi a vedea cum este vremea pentru a mă orienta asupra felului cum mă voi îmbrăca.
Era senin şi nu prea frig.Din partea în care se afla biserica şi cimitirul,deaupra copacilor am văzut două sfere alburii,asemenea norilor dar ceva mai strălucitoare care se deplasau foarte încet,în linie dreaptă în diercţia caselor unde locuiam şi eu.Am stat destul de mult urmărindu-le cu privirea până ce au trecut pe deasupra casei mele şi a copacilor din acea parte a satului.Nu am discutat cu nimeni aceasta,nici nu am făcut cruce căci nu m-am gândit în acel moment că ar fi indicat.Nu am nici o explicaţie pentru cele văzute atunci.