Hristos a Inviat!
M-as bucura mult sa ne spuneti cum va petreceti ziua de nastere sau... cum considerati ca ar trebui petrecuta aceasta zi? Eu, una, pana acum mi-am "sarbatorit" ziua de nastere doar "lumeste" si nu m-am gandit si la semnificatia duhovniceasca a acestei zile... :( Pentru voi, ce reprezinta ziua aniversara?
Multumesc!
Doamne-ajuta!

Conf Sfintilor Parinti ziua de nastere nu inseamna mai nimic, deci dpdv crestin o putem ignora... nu ne ajuta cu nimic ci poate dimpotriva ne hraneste mindria si trufia cum am vazut in cazul unor copii care , aplaudati de invitati, dansau pe masa la restaurant inconjurati de chelneri care se scalimbaiau si-i cintau La multi Ani!

ziua mea de nastere este astazi si sincer iti spun,ca nu mai reprezinta ce reprezenta in trecut.parca nici nu simt ca e ziua mea.In schimb,cand e ziua Mantuitorului,sunt cuprinsa de emotie,ca sa nu mai zic de Inviere.Eu nu am facut nimic special,am fost doar la restaurant,ca sa nu zic ca stau in casa.Am vrut sa ma duc intr-o excursie spirituala dar am renuntat.Inainte ma pregateam cu 5 luni inainte si eram foarte entuziasmata ca e ziua mea,ieseam in oras,imi pregateam tinuta cu o luna inainte,etc.Acum vreau decat hrana spirituala si liniste.Si nu sunt baba sa stiti,am 23 de ani.

Sa cresti mare Alexandra!...in ochii Lui:)

14 septembrie. aceasta a ziua mea de nastere. cineva spunea mai sus ca e o ocazie sa ne scoatem la iveala mandria... e adevarat. chiar daca niciodata nu mi-am facut ziua si, pur si simplu, am vrut sa fiu doar cu cei apropiati, nu am petrecut chiar crestineste, asa cum cere aceasta zi.
nu stiu cum sa descriu starea de fapt in acele momente insa, trebuie sa recunosc, ca ma simt putin special atunci. stiu ca e inselare de la diavol dar nu pot sa trec pur si simplu peste ziua mea ca peste o zi normala. nu pot sa nu ma intreb mereu daca ceea ce mi se intampla in viata e legat de Ziua Crucii. sa nu multumesc lui Dumnezeu ca a avut grija de mine.

eu sunt nascuta in aceeasi zi cu tatal meu, iar pentru mine inseamna mai mult sa fim impreuna si sa suflam amandoi in lumanari :D

ADEVARAT A INVIAT,(cozia)ziua de nastere este foarte importanta deoarece Dumnezeu ne-a inzestrat cu viata,merita sa o celebram crestineste,dupa cum spune si un mare arhimandrit de origine rusa(imi scapa numele,,,)in cartea;raspunsuri la intrebarile oamenilor de azi,,nu stiu daca ti-am fost de folos,dar e bine sa facem ce spune Sfinta Biserica

Eh sa vedeti dupa 50 de ani incolo nici nu mai vreti sa stiti ca e ziua de nastere darmite sa mai stie si altii.Cel putin eu o ingnor o consider o zi ca toate zilele numai cei din casa isi aduc aminte ca e ziua mea as dori sa uite si ii implor sa numai cheltuie banii de geaba.

La multi ani Alexandra , sanatate sufleteasca si trupeasca, minte inteleapta si spor duhovnicesc. Ca sa raspundem si la intrebarea topicului, adresat de o_copila, putem remarca , o tendinta lumeasca in a sarbatori galagios o zi de nastere, pompos, cu fast sau mai stiu eu cum. Mult mai rodnic ar fi daca cei ce tin la persoana sarbatorita i-ar face cadouri utile si folositoare si in mod special carti. Cartea, saracuta, pe zi ce trece este uitata, izolata, neglijata. O zi de nastere nu trebuie in nici un caz transformata intr un prilej al patimilor. Ma refer aici la imbuibare nefireasca, alcool peste masura, tutun si clevetire in desert. Ziua de nastere este prilej de bucurie, amintindu-ne de clipa darului vietii, cel mai de pret dar pe care l-am primit. Bucuria insa nu trebuie transformata in bucuria draceasca, necontrolata, nefireasca, unde preocuparea centrala este cea trupeasca. Mult mai util poate este ca de ziua de nastere sa planuim o excursie, o plimbare in natura, o reuniune cu familia, cu cei mai buni prieteni pe baza unei tematici, unui subiect care ar putea intersea pe toata lumea si care sa fie folositor in egala masura trupului, mintii si sufletului.

Pentru mine, ziua de nastere este un prilej de a imi vedea vechii prieteni, putini dar buni, aceiasi de cativa ani buni incoace. Prefer sa ii chem la mine, sa ii servesc cu un suc si prajituri nu mare lucru, si sa vorbim. Din pacate, mai nou se obisnuieste sa iesim la restaurant, sau terasa, unde parca nu mai e aceeasi liniste, in care sa vorbim. Desi, e placut si asa, sa ne revedem. Altfel, fiecare are serviciu, griji, sot, ne vedem rar, ne strangem greu cu totii.
Cat priveste partea duhovniceasca, ii mai pun sa se roage pentru mine.
Cand am implinit 30 ani, ma gandeam ca o sa ma imbat (ametesc) de suparare, ca pana la varsta asta am facut atat de putine lucruri la care visam! Dar, avandu-i alaturi, nici nu mi-a mai trecut prin minte sa fiu suparata, nici sa ma imbat, mi-am amintit pe urma de gandul asta si am ras.

Hristos a inviat! si La multi ani Alexandra!Si sa-ti Dumnezeu toate cele de folos!

Ziua mea de nastere coincide cu ziua de nume pe 6 decembrie ,de Sf.Ierh.Nicolae.Si ca la orice sarbatoare merg la biserica sa ascult Sf.Liturghie si apoi imi fac treburile care le mai am de facut.

va multumesc tuturor si Adevarat a inviat.Gata,de acum am 23 de ani si o zi,deci nu mai este ziua mea:D.Oricum cred ca ziua de nastere este prilej de a ne gandi mai mult la trecut,la viitor,sa ne propunem sa devenim mai buni,etc.parca suntem mai sensibili si ne aducem aminte ca viata trece....si trebuie sa trecem odata la fapte concrete de credinta.

Eu fac parte din categoria celor care se bucura de acesta zi. E o zi in care multe persoane vin sa te vada, sa se bucure ca existi, sa-ti ureze cele bune. Nu cred ca tu trebuie sa te comporti fata de aceste lucruri ca si cand nimic nu s-ar intampla. E adevarat ca e trist ca unii nu-si aduc aminte de tine decat in aceste zile. Dar, tot e bine, nu esti uitat.

Este momentul cand existenta primeste un nou ipostas. Cand "a fi" este intr-un "cine" cu o identitate unica. Sfantul Ioan Damaschin spune ca pentru Dumnezeu a fi oricum este mai pretios decat a nu fi deloc. Ziua de nastere ne aminteste de acest plus in existenta.

George, asta inseamna sa ne bucuram de fiecare zi pentru "plusul in existenta", caci nu avem zi in care sa nu se fi nascut cineva.

cu cat cresc cu cat devine mai monotona ziua de nastere a mea..ceva prajituri acolo 2 urari si gata! dar ptr.mn ziua de nastere nu neaparat e fericire mare ptr.ca am mai imbatranit un an,si eu comemorez de cand sunt pe acest pamant!!!!!!ma uit la viata din trecut si zic...a mai trecut un an...

Acum sa nu ne intristam ca imbatranim, ca nu se termina totul cu moartea. Trebuie sa fim tot timpul in buna dispozitie. Asa nu vom urati. Sa nu uitam, crestinul adevarat e bine dispus. Credinta insasi e o forma de buna dispozitie.

se vede ca comportamentul se schimba de la un an la altul...asa simt eu...

De ziua ta
-de Traian Dorz

Un suflet bun sa ai
si-un gand frumos
in fapta si in grai
pentru Hristos,
cu dragoste si-avant
spre tot ce-i drept si sfant
asa-ti dorim, asa,
de ziua ta.

Sa fii in tot ce spui
cinstit si bland,
sa nu fii nimanui
dator nicicand,
sa mergi mereu curat
pe drumu-adevarat,
asa-ti dorim, asa,
de ziua ta.

Sa fii un vas ales
lui Dumnezeu,
sa ai rod bun cules
din orice greu,
in jurul tau sa poti
sa-i fericesti pe toti,
asa-ti dorim, asa,
de ziua ta.

Mereu mai plin de-avant,
mai credincios,
mai bun,mai drept,mai sfant,
mai ca Hristos,
sa-I poti cu drag vedea
in ceruri Fata Sa,
asa-ti dorim asa
de ziua ta... :)

Buna,
desi sunt considerata ciudata daca imi exprim acesta opinie intre prieteni, colegi si lume in general, dar consider ca e atat de adevarat ceea ce amintea parintele Cleopa: cea mai inalta scoala in viata, cea mai mare intelepciune este ca omul sa priveasca cimitirele; iar gandul la moarte inseamna Viata insasi caci asa omul se pazeste si traieste cu frica de Dumnezeu, pregatindu-se pentru ceea ce va urma dupa moartea trupeasca....
Nu spun ca nu ar trebui sa ne bucuram si sa Ii multumim Domnului sa fim recunoscatori pentru binele zilnic pe care ni-l da si pt viata noastra, asa cum este ea, pt sanatate, etc, insa gandul la moarte ne pazeste si ne indeamna sa ne gandim la cum ne vom infatisa inaintea Domnului la Judecata.
Doamne-ajuta!!!

Hristos a inviat! Cred ca am mai scris pe undeva sfatul care mi l-a dat duhovnicul meu. Ziua ce ar trebui sa fie serbata de noi crestinii ortodosci este ziua botezului. Aceea este cea mai importnata devii crestin!:) Zile de nastere ( sa ma iertati) au si animalele. Si ca sa nu supar pe nimeni recunsosc ca eu nu imi stiu data botezului asa ca nu serbez deloc. Cand eram copil mai facea mama saraca cate o petrecere, apoi dupa ce m-am casatorit ma "serbeaza" copii mei prin picturi, baloane, cadouri facute de manunta lor.:) Astfel as vrea sa fie ziua mea in ficare zi..:D

Serbam Nasterea Domnului, serbam Rusaliile ziua nasterii Bisericii, serbam nasterea Maicii Domnului.... Cred ca se poate serba si ziua nasterii noastre si ziua in care am fost botezati. Poate unii vor spune ca acele zile sunt sarbatorite prin slujbe la Biserica, dar asa ar trebui serbata si ziua noastra, prin participare la slujba si nu doar prin gratare si betie.

Cand eram mic ,veneau tot felul de copii ,si ne jucam,prajituri ,suc,muzica ,poze,am multe amintiri si ma fermecau mult zilele acelea dar acum ca am crescut nu ma mai impresioneaza ziua de nastere ,adica imi place sa ma gandesc ca am xy ani de cand m-am nascut si sa beau un pahar de sampanie,suc dar nu sa ma mai distrez asa.Copilaria e frumoasa si mi-e tare dor de ea,acum gandesc altfel..

Cat am fost copil nu mi s-a facut niciodata ziua de nastere,nici nu aveau cum sa faca acest lucru,parintii mei,dat fiind faptul ca eram 7 copii cu posibilitati limitate.Mi se parea desprins din poveste cand auzeam pe la colegii de clasa cum isi serbau ziua de nastere.
Daca stau si ma gandesc bine,nu stiu daca mi-am serbat vre-odata ziua de nastere,parca odata...pe la vre-o 23 de ani,din familie am imprumutat ideea ca aceasta nu are o atat de mare importanta,dar nici ziua de nume,mai ales pentru faptul ca eu detin un nume pe care multi nici nu stiu ca detine si un anumit sfant.Cu toate acestea,ziua de nastere semnifica ceva pentru mine,asa in inima mea,niciodata nu trec peste aceasta zi cu indiferenta,mi-o pregatesc cumva confortabil,imi permit sa visez,orice numai sa nu para banala.
La varsta de 18 ani,implineam si eu varsta majoratului,doream si eu sa fac(nu majoratul,caci esra imposibil)sa nu treaca aceasta zi pe neobservate,sa simt debutul in maturitate printr-o atmosfera placuta,insa era aproape imposibil in mediul sobru in care ma aflam,dar foarte calduror din punct de vedere spiritual.Astfel ca la varsta de 18 ani,n-am sa uit niciodata,mi s-a dat sa fac ascultare,si anume,sa spal sticle si borcane murdare adunate dintr-o groapa de gunoi destul de mare.Si credeti-ma,am spalat o gramada de sticle(sute),si era si februarie...frig si aburi.Dar nu ma simteam trista,insa ma gandeam;"oare ce face sora mea geamana in aceasta zi?!"
Cand s-a terminat ziua,pe ascuns mi-am facut o prajitura cu morcov si gem,pe care invatasem sa o fac de la o maicuta,era o prajitura de post,dar destul de buna(nu-mi mai amintesc deloc cum se face).Am copt-o la camera unei batrane,dandu-mi jarul din soba in fundul sobii,astfel ca a copt super.Apoi mi-am chemt niste prietene mai apropiate la camera si le-am servit.M-am bucurat si pot sa spun ca am simtit ca am facut ceva de majoratul meu.
Poate ca atunci nu aveam posibilitati,dar acum am,insa daca nu am aceasta deprindere,tot nu serbez ziua de nastere(dar fac o masa speciala impreuna cu sotul si puiul),poate ca nici nu are importanta,se spune ca ziua Sfantului pe care-l purtam este mai importanta,iar pt. mine,o singura persoana isi aminteste ca semnifica ziua mea,si ma suna urandu-mi numai bine.
Oricum,nu are importanta cat de fastuos ne serbam ziua de nastere sau de nume,sub ce pretext acoperim semnificatia acesteia in petreceri,uneori inutile,conteaza cat de oameni suntem si cat rezistam noi inaintea transformarilor negative la care societatea ne supune cu fiecare zi.
SANATATE LA TOATA LUMEA,INDIFERENT CE ZI AR FI!!!

Ziua de nastere?
Pentru mine, prilej de imensa bucurie, si acum si in trecut...cu siguranta si in viitor!
Iubesc cu disperare viata, aceasta viata a mea, care de multe ori mi-a fost inadecvata, chinuita si mizerabila.
Aceiasi bucurie in suflet, la serbarea fiecarei zi de nastere, chiar daca pe masa s-a aflat uneori doar un pahar cu suc si o prajitura modesta. Factorii exteriori nu sunt cei mai importanti in aceasta zi.
Ziua de nastere o simt mereu ca pe o zi de sarbatoare, ziua in care maica mea a primit de la Bunul Dumnezeu cel mai minunat dar, acela de a fi mama, binecuvantarea de a zamisli o viata!De fapt e ziua in care eu am primit cel mai mare cadou de la Dumnezeu: VIATA INSASI!
E ziua pe care o percep ca fiind cea mai scurta zi din an, e ziua ce mi-as dori sa aiba intotdeauna 25 de ore.. fiecare ora, minut, secunda din aceasta zi, le traiesc cu o intensitate maxima, oriunde m-as afla, in metrou, la servici, in tumultul strazii..... in ultimele ei minute, cand crudul orologiu se grabeste sa treaca hotarul catre un nou rasarit, ma cuprinde o tristete inexplicabila.
Acelasi sentiment il traiesc si cand vine vorba de zilele de nastere ale celor ce ocupa un loc in inima mea, familia iubita si prietenii mei dragi. Imi place sa ii rasfat, sa ii surprind placut, sa le smulg cat mai multe zambete, sa ii coplesesc cu daruri (nu neaparat materiale).. poate si datorita acestui fapt am o memorie fantastica cand vine vorba de zilele de nastere ale persoanelor din viata mea.

este bine ca intampini cu atata entuziasm ziua de nastere,pana la urma este ziua in care Dumnezeu ne-a dat viata,zi spre bucurie si speranta,dar mai depinde si de obiceiurile din familie,ori din societate,pana la urma toate sunt traditii si obiceirui culese de-a lungul timpului.
...Si eu tin minte ABSOLUT toate zilele de nastere a prietenilor sau cunoscutilor(intr-o masura acceptabila),chiar daca nu ma indeletnicesc,de regula,cu serbarile in aceasta priviinta.

Am fost la ziua de nastere a unui prieten. S-a discutat doar despre nebuniile pe care le facea acesta in copilarie. Era un nazdravan. Prin toate povestile am simtit ca fiecare il nastea, unii la 15 ani, altii mai tarziu, unii intr-un anumit loc, altii in altul... dar un lucru era cert: isi serba ziua de nastere si asta ne facea bucurosi ca traim.

Doar cu gandul ....am mai trecut un an..desigur o intalnire si o mica adunare in familie nu e pacat...dar de aici pana la festival pentru o simpla zi de nastere mai e un pas.Doamne ajuta

Wow, ce tare e chestia asta, nici nu m-am gandit.

"Ziua" mea de nastere este noaptea. Avand in vedere ca m-am nascut in noaptea de revelion, exact la momentul pragului dintre ani, intotdeauna sint cu cupa de sampanie in mana si, cei dragi cu care sarbatoresc, ma imbratiseaza pe fondul general al bucuriei trecerii intr-un an nou. Este interesant. Atunci cand mi se spune "la multi ani", de fapt tuturor oamenilor de pe pamant li se ureaza la fel.

E bine ca avem o zi de nastere, si asta nu pentru ca primim cateva minute in plus de la vodafone, orange, etc, ci pentru ca macar o data pe an apar flori, cadouri, urari de bine intr-o casa. Minunat ar fi ca acest lucru sa se intample zilnic.

Frumos ai spus, Costel....poate ca atentiile ar trebui daruite ca multumire ori de cate ori simtim nevoia, nu doar de sarbatori speciale, parca devin prea formale astfel, dar si acestea isi au rostul si farmecul lor.
De ziua mea de nastere a uitat vodafone de mult, poate si fiindca le sunt client de 10 ani ...sau din contra , nu ar trebui sa ma ignore ca s-ar putea sa-i ignor si eu intr-o buna zi.

Minunat ar fi , multe ar fi minunate Costele , nu doar vorbele , ci şi faptele noastre să fie minunate. Fiecăruia după suflet i se dă şi i se va da ! Aşa să ne ajute Dumnezeu !

Ok !...s-a inteles, doar sper ca Dumnezeu sa nu le dea oamenilor dupa inima, ci doar sa le imbunatateasca permanent cunostintele, simtirile si...intelepciunea .

Îţi spun eu că nu ai înţeles, pentru că azi pentru tine toate au fost de neânţeles, inclusiv persoana mea pe care nu o cunoşti de ieri de azi , dar te-ai sculat de dimineaţă cu năsucul la perniţă , altfel nu-mi explic lipsa ta completă de înţelegere şi comunicare pe cam toate temele dezbătute de la ore 7.50 până acum.