voi considerati ca masturbarea este un pacat? voi chiar credeti lucrul asta? as vrea sa va amintesc ca e gresit sa se spuna ca onania este totuna cu masturbarea. onania reprezinta coitul intrerupt, este altceva. v-ati intrebat vreodata ce ar putea sa potoleasca acele porniri sexuale care apar in fiecare dintre noi? masturbarea este o solutie. te elibereaza de energia sexuala. si apoi de ce sexul ar fi un pacat? pt ca fac dragoste cu o fata pe care o iubesc dar nu sunt casatorit cu ea inseamna ca fac un pacat? nu cred. si pana la urma ce inseamna pacatul? daca eu nu am remuscare in ceea ce fac atunci cum as putea sa spun ca este un pacat? vedeti voi, de ceva timp sunt destul de nelamurit in ceea ce priveste biserica, societatea in care traim. de ce ni se impun niste reguli care nu prea au sens. de ce sa nu fac sex? nu inteleg. oamenii si delfinii sunt singurele fiinte care fac lucrul asta de placere. de ce sa nu ne bucuram de el. am sa va pun o intrebare: care credeti ca o sa ajunga in rai? omul care a avut o viata destul de pacatoasa in ce priveste trupul si care nu prea a stat prin biserica, dar si-a iubit aproapele si a facut fapte bune cu fiecare ocazie sau omul care a tinut toate posturile si a facut in fiecare seara rugaciuni si s-a dus in fiecare duminica la biserica, dar in sufletul sau a fost un om mort, plin de invidie si mandrie? v-ati gandit ca abstinenta de la aceste lucruri(interzise de biserica si societate) ar putea conduce la transformarea omului intr-unul furios, plin de ura? si asta pt ca prin natura noastra prin care am fost creati avem unele lucruri pe care nu le putem ascunde, de la care nu ne putem abtine, si asta pur si simplu pt ca sunt mai puternice decat ratiunea... Dumnezeu nu ne pune sa gandim, ci ne cere doar sa iubim... stiu, probabil ca suna putin cam deplasat ce spun eu aici, dar eu cred in Dumnezeu, insa va cer un singur lucru: nu ascultati ca orbii ce spune doar biserica, pt ca si biserica este condusa de oameni, oameni ce ar trebui sa asculte de Dumnezeu... dar lucrul asta nu se intampla mereu... ceea ce pe mine m-a dezamagit si m-a facut sa ma indepartez de biserica, dar nu si de Dumnezeu, ba din contra. incerc sa-mi ascult inima. nu sunt sectant, sunt ortodox, si asa am sa raman pana la moarte, si o sa sper ca biserica va incerca sa nu mai judece oamenii... pt ca nimeni nu are dreptul sa judece pe nimeni... suntem liberi mai presus de toate, iar asta e cel mai mare dar pe are Dumnezeu ni l-a oferit.

Iubite frate in Biserica Ortodoxa invatatura despre pacat este ca pacatul este ceva care manie pe Dumnezeu; ca Dumnezeu tot timpul ne iubeste.
Cum potzi observa in fiecare zi rasare soarele,universul exista , legile fizicii nu se schimba - asta pentru ca Dumnezeu ne iubeste si conserva lumea in buna functionare.
In schimb noi uneori suntem tristi si toate ni se par urate si grele alteori suntem bucurosi si toate ni se pare frumoase.
Deci cum vezi starea noastra sufleteasca (psihica ca psyhe inseamna suflet in greceste) se schimba.
Si asa invata Biserica Ortodoxa ca fiecare pacat ne raneste sufletul - pacatele mai mari mai tare pacatele mai mici mai putin pana ajungem sa ni se para totul fara rost , urat,nu mai avem sperantza.
Prin Sfanta Spovedanie pacatele marturisite se iarta si efectul care l-au avut asupra sufletului nostru se vindeca de catre Duhul Sfant.
Daca vrei sa te documentezi mai mult in legatura cu acestea potzi citi Psihoterapia crestin ortodoxa de Hierotheos Vlachos mitropolit de Nafpaktos.
Asemenea de Jean Claude Larchet ce gasesti .

Este un articol foarte bun care descrie aceasta de parintele Cleopa:
cele 12 trepte ale pacatului pe care il voi cita mai jos.

Exact, ca asta e si toata chintesenta in lumea asta. Si ai mai spus ca oamenii trebuie sa asculte de Dumnezeu, si de aceea tin sa iti amintesc de cele 10 porunci, unde in a 7-a porunca Dumnezeu spune "Sa nu desfranezi", ori vad ca tu negi aceasta porunca si nu asculti de Dumnezeu. Oricum, precum ai spus si tu cu dreptate ca suntem liberi, este doar alegerea ta, si ca atare traiesti aici cum voiesti, dar dincolo vei raspunde pe cont propriu pentru alegerile facute pe pamant, avand in vedere ca ai avut Decalogul ca marturie, adica cele 10 porunci scrise de Dumnezeu lui Moise.

Vroiam sa zic ca pacatul in invatatura ortodoxa nu este vazut ca ceva care manie pe Dumnezeu.
Dar este ceva care ne afecteaza sufletul nostru.
Ca daca ni s-au spus anume lucruri spre binele sufletele noastre ni s-au spus.
Ci stii cum se zice despre moarte "in ceea ce te gaseste (ca stare sufleteasca) in aceea te si duci".
Dumnezeu nu a interzis nimic - ca si zice Sfantul Apostol Pavel "Toate imi sunt libere dar nu toate de folos" referindu-se aicea ca unele actiuni,fapte,vorbe ne ranesc sufletul si sufletele semenilor si altele ni-l apropie de Dumnezeu.
Dumnezeu ne iubeste si ne asteapta sa ne intoarcem la Dansul tot timpul.
O sa caut acel fragment din Parintele Cleopa sa il postez.

Si tocmai Libertatea noastra da putintza unui iad fara sfarsit.
Ca pe lumea cealalta poftele nevindecate ard la propriu si mult mai rau decat focul de aici.Acesta este focul cel cumplit al iadului.
Iar mustrarile de constiintza pentru lucrurile pe care nu le-am nimeni nu stie cat de cumplite sunt.

Uite aici un articol excelent despre iad din perspectiva ortodoxa.
Alea propovaduite de catolici te fac sa razi ca stie toata lumea ca Dumnezeu nu ar crea un foc sa ii arda pe pacatosi.
Focul noi insine ni-l cream.
[link=null][link=http://www.crestinortodox.ro/Alte-articole/Esenta_iadului_si_posibilitatea_unui_iad_etern-254-13686.html]
Nu vreau sa te sperii vreau doar sa itzi arat esentza si frumusetzea ortodoxiei.

ma bucur ca mi-ati raspuns la mesaj si ca voi putea continua cu voi aici aceste discutii. in primul rand am sa va pun o intrebare: vechiul testament mai are aplicabilitate? dupa ce a venit Mantuitorul toate cele 10 porunci s-au redus doar la 2: iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti iar pe Dumnezeu din tot sufletul, din toata inima, din toata fiita si din tot cugetul tau. ce vreau sa spun este ca pentru a dobandi mantuirea nu exista un drum batut in cuie pe care daca nu-l urmezi nu reusesti sa te mantuiesti. daca eu voi indeplini aceste doua porunci, oare mai are importanta daca am sa mai scap cate un pacat mai micut? ganditi-va o clipa: daca voi indeplini aceste 2 porunci nu am sa pot face nimanui rau, nu am sa fiu invidios sau mandru, nu am sa urasc. dar acum probabil ca o sa-mi sariti in cap si o sa spuneti: bine, bine, dar cum ramane cu dragostea fata de Dumnezeu? daca Il iubesti nu trebuie sa mai faci niciun pacat. iar eu am sa va raspund: Dumnezeu se va uita la cum este sufletul meu si nu trupul. ceea ce incerc sa va conving este ca nu intotdeauna pacatul altereaza sufletul. iar atata timp cat ceea ce fac nu-mi schimba crezurile si principiile mele crestine nu vad de ce sa nu fac anumite lucruri. eu am trecut prin multe, si pot sa va spun ca un om mai rau nu te face pacatul neaparat. astept opinii.

Nu exista ruptura intre suflet si trup. Cu alte cuvinte nu poti avea un suflet curat intr-un trup intinat.

NU te insela si nu te amagi, ca nu este cu putinta sa faci compromisuri nici cu tine insuti inaintea lui Dumnezeu. Pacatul nedezlegat atarna.

Nu te speria ci cauta sa te rogi. Rugaciunea mult ajuta si mai devreme sau mai tarziu vei afla si raspunsurile. Dumnezeu nu iti trimite mesaje verbale sau directe, dar pentru rugaciune sincera si cautare cuminte raspunde asa cum numai El stie.

Acum esti inca in cautare, esti confuz.
Au fost instituite de Hristos cele doua pentru ca ele le cuprind pe toate cele 10 din Legea veche. Porunca lui Hristos nu le anuleaza pe cele vechi, pacatul tot pacat este si nimic din fire nu s-a schimbat ci doar din potentialul omului.

ASadar nu exist pacate mici, exista doar inselarea celui rau, care te face sa crezi ca pacatul tau e mic, ca nu te afecteaza si cu atat mai putin pe ceilalti, dar nu e asa... Citeste despre chestiunea respectiva. Sunt materiale si aci pe forum si este si cartea lui Danion Vasile despre tineri si Biserica... O gasesti gratis pe internet.

Nu abtinerea insotita de umplerea de dorinta este calea ci rugaciunea si starea de nepatimire ca o consecinta milei si binecuvantarii Domnului pentru rugaciunile tale.
Adica nu cand te abtii poftind esti pe drumul cel bun ci atunci cand dorinta ta nu mai e patima.

Nu te insela, masturbarea e pacat asupra trupului, e nevoie pentru dezlegare de cainta si de marturisire. Duhovnicul te poate ghida. Cauta sa te rogi, apoi sa te cercetezi singur si sa mergi la preot sa te spovedesti. Te va invata cum sa faci sa te pazesti mai bine.

Sa iti ajute Dumnezeu!

as vrea sa va spun ca nu intotdeauna am fost asa cum las acum impresia. de mic am fost un copil f credincios. ma duceam f des la biserica, ma rugam, am reusit sa conving familia sa mearga la biserica. eram fericit. si acum sunt fericit. nu mai ma duc mereu la biserica. dar ma rog in sinea mea si Il iubesc pe Dumnezeu. numai cand scriu aceste cuvinte mi se umple sufletul de bucurie. dar cateva lucruri s-au schimbat in perspectiva mea. iar acestea sunt simplu de explicat. e vb de motivul carpe diem. acela de a-mi trai clipa. daca vrei sa-L gasesti pe Dumnezeu nu trebuie sa-L cauti la biserica, sau la preot sau in orice alta parte, pt ca nu o sa-L gasesti. exista un singur loc in care il vei gasi, iar acela este sufleul tau. mergi singur pe strada, aseaza-te pe o canapea si inchide ochii. o sa vezi ca fericirea exista si aici si in viata de apoi. nu trebuie sa suferi pt a te mantui. Dumnezeu e langa tine la orice pas, iar pt mine acest lucru inseamna totul. voi spuneti ca nu este posibila aceasta dihotomie intre trup si suflet. eu unul nu cred asta. si asta pt ca stiu ca trupul meu o sa moara odata si-odata, iar sufletul se va separa de el. nu sunt legate unul de celalalt. credeti-ma ca desi am doar 20 de ani am avut multe experiente de viata, care m-au facut mai bun si m-au apropiat mai mult de Dumnezeu. experiente care pe altii i-ar fi indepartat. insa eu Il inteleg si mai bine.

pacifistul
nu trebuie sa te dezvinovatesti inaintea noastra.
vei avea ocazia sa dai socoteala in fata Lui Iisus.
pina atunci, TRUPUL TAU ESTE TEMPLU AL SFINTULUI DUH.
cum poti sa afirmi ca poti sa-ti spurci trupul, insa nu si sufletul?

In general este bine sa iti cautzi un duhovnic (nu conteaza ca e preot de mir sau ieromonah , tanar sau batran) care te atrage sufleteste.
Si cu acela sa vorbesti aceste probleme.
Iar a incerca sa il cunosti pe Dumnezeu din cartzi si din teorie asa ceva este imposibil.
Nimeni nu poate sa il cunoasca pe Dumnezeu altfel decat prin Duhul Sfant si calea cea mai usoara si mai lipsita de primejdii in Romania este prin BOR.
Noi teoretizam dar rationalitatea noastra este marginita pe cand Dumnezeu este nemarginit.
Si bine ai zis ca nu e o cale de mantuire batuta in cuie care se face dupe niste reguli etc.
Deoarece fiecare dintre noi este o persoana, o creatie unica a lui Dumnezeu.
Si calea de mantuire o aflam prin gura parintelui duhovnic pe care l-am ales.

Eu nu pot sa itzi recomand vreun duhovnic ci sa te rogi la Dumnezeu si la care duhovnic te trage sufletul tau la acela sa te duci.

dar ma rog in sinea mea si Il iubesc pe Dumnezeu. numai cand scriu aceste cuvinte mi se umple sufletul de bucurie. dar cateva lucruri s-au schimbat in perspectiva mea. iar acestea sunt simplu de explicat. e vb de motivul carpe diem. acela de a-mi trai clipa. daca vrei sa-L gasesti pe Dumnezeu nu trebuie sa-L cauti la biserica, sau la preot sau in orice alta parte, pt ca nu o sa-L gasesti. exista un singur loc in care il vei gasi, iar acela este sufleul tau.


Roaga-te cu voce tare! Spune rugaciunile tale cu vocea, sa te auzi. Vei vedea ca nu e la fel de usor... Te face sa constientizezi rugaciunea, cuvant cu cuvant, ii da viata. Cuvantul rostit e mai puternic decat cel gandit. Presupune asumare si responsabilizare.

Il iubesti pe Dumnezeu? Pe Dumnezeul Cel Viu sau imaginea ta despre Dumnezeu? Iubesti Adevarul sau ti-ai facut un dumnezeu al tau? Dumnezeu Unul este al tuturor, pe El il marturisesc multi.

Pe Dumnezeu il gasesti in sufletul tau doar daca esti vas de cinste... Cauta sa fi vas de cinste, asa cum zice Evanghelia. Citeste scrisorile Sf. Ap. Pavel si faptele apostolilor - acolo vei vedea cum au trait aceia in numele Domnului si ce se intelege prin sfintenie: "caci nu mai traiesc eu, ci Hristos in mine"...

Dumnezeu nu este in noi in sensul in care il vezi tu. Dumnezeu se intuieste in chipul lasat la Facere in om, dar pe aceasta temelie trebuie sa cladeasca fiecare, prin Hristos Domnul si cu ajutorul Duhului Sfant.

ba-ii pacat! si pacatul e pacat oricat am incerca noi s-o scaldam. Dar vezi aici e problema ca daca judecam sau osandim greshim shi mai tare asha ca Hristos le-a zis atunci ca sa auzim shi noi acum : "Daca spunetzi ce pacate au shi sustzinetzi ca shtitzi atunci pacatele voastre raman asupra voastra ca daca n-atzi fi shtiut n-atzi avea pacat dar fiinda voi credetzi ca asha este cu zicetzi voi shi cum i-atzi judecat shi osandit atunci pacatele voastre raman asupra voastra caci asha cum judecatzi asha vetzi fi judecati deci iata ca daca ai osandit shi pacatul respectiv va fi gasit la tine insutzi atunci va fi pus acel pacat asupra ta prin marturisirea judecatzii shi shtiintzei tale ce a osandit astfel ca cu masura cu care atzi masurat vi se va masura shi cu masura cu care judecatzi vi se va judeca" este un fel de citat cam aproximativ un fel de colaj dar ideea este ca respectand stimate coleg de forum doar ce ai spus atunci sigur te-ai mantui....

Dar dumneata intrebi despre masturbare shi onanie neintzelegand sensurile shi de ce sustzin unii ca este pacat, deci atunci trebuind sa pastram lumina care este lumin shi sa nu aratam lumina drept intuneric shi nici intunericul drept lumina, ca e vai de cei ce vor urma intunericul drept lumina, de aceea iata cum pricep eu subiectul acesta:

onania este un termen lumesc ce ar parea ca vine de la pacatul lui Onan, dar e foarte fals ca defapt ca shi pacat el este descris sub termenul de malahie, malaiena, malaienism... shi nu onanie, adica masturbare, caci nu exista nici o deosebire in ce priveshte intreruperea lui in vre-un fel, ca Onan aruncand samantza nu de aia era vinovat prea rau ca aia era desfranare in care multzi cadeau, adica placeri shi pofte trupeshti sexuale ci Onan din ura shi invidie impotriva fratelui sau nu voia sa ridice moshtenitori fratelui sau ca sa nu mai continue numele fratelui sau shi sa raman averea copilului femeii fratelui sau... deci la baza pacatului lui Onan sta ura shi invidia de frate shi de Dumnezeu ca fratele, primul nascut era a lui Dumnezeu, deci iata ca Onan se razvratise impotriva lui Dumnezeu...... shi de aici mamona lumii asteia

dar dumneata ne propui o alternativa la stres, la energie la emotzii, la nervi, la nevroza, la probleme nici mai mult nici mai putzin decat curvia sau sportul placerii sexuale sau eliberarea de coshuri prin satisfacerea placerii cu partenerul shi apoi savurarea pacii de dupa, a relaxarii shi oboselii shi astfel se obtzine mult visata nonviolentza, se linishtesc violatorii shi o parte din raul din lume pare ca s-ar linishtii..... poi atunci de ce sa nu omoram ca sa ne linishtim de ce sa nu furam de ce sa nu urlam, de ce sa nu injuram, de ce sa nu ne uram, de ce sa nu ne distrugem unii pe altzii ca shi astea ne vin mereu, bat la usha noastra mereu, shi dupa ce le facem e pace shi linishte, un om mai putzin, o femeie chiar daca cu sechele dar violata shi satisfacuta, un animal impushcat mai putzin shi tot asa mai departe...

dar asta e o teoriie a psihologilor care se straduie sa satisfaca shi sa elibereze animalul din noi ca sa-shi poata implini liber pulsiunile.... poi n-are decat dar ma intreb de ce sa shi le implineasca pe altzii shi nevinovati?

Shi atunci a aparut solutzia masturbarii, care te linishteshte azi, maine, poimaine, dar apoi incepe sa ceara mereu asha cum cere organismul la drogatzi, tot mai mult drog shi atunci cum mai putem vorbi de o linishtire shi o relaxare cand defapt ne apropiem de o robie shi o cadere sufleteasca.... caci cine savarsheshte pacatul nu se elibereaza de el ci il plaseaza inainte ca pe viitor sa cada mai ushor in el iar robia lui este cladita de faraon in adanc cu toat puterea lui intrarmata... deci iata ca in loc sa te faci fericit asha cum itzi da senzatzia actul masturbarii, de fapt in timp tinzi sa incerci sa-tzi satisfaci placerile poftelor tale trupeshti pentru placere shi nu iubire folosindu-te de altzii, devenind tot mai insensibil shi mai nepasator...

Dar sigur ca Dragostea este cea mai mare shi Dumnezeu este Dragoste in om pentru oameni shi Milostivirea inimii ne cere Dumnezeu shi nu jertfe ca eshti sau nu eshti casatorit, ca ai sau nu ai relatzii sexuale inainte sau dupa casatorie, dar fara credintza nu se pot face lucrurile shi planul lui Dumnezeu, iar ce credintza avem noi ca in puterea lui Dumnezeu shi Lucrarea Lui trebuia sa ne punem nadejdea pentru orice dar shi de scapare de la mania shi raul care vine, ca mereu a intrebat "crezi tu asta? crezi ca poate Fiul Omului Asta? Credetzi voi in Fiul Omului? Credetzi voi ca Tatal l-a trimis sa-l mantuiasca pe pacatos? Crezi ca te va vindeca El? ca te va hrani cu mana cereasca? shi daca unii au spus ca cred, altzii ca cred shi ajuta necredintzei mele, shi altzii s-au ferit sa raspunda smerindu-se de rushinea putzinei lor credintze, Dar Dumnezeu a incheiat mereu, Faca-se tzie dupa credintza ta.... deci nu l-a lasat pe om in credintza lui ci l-a ridicat langa El shi l-a pus shi pe om mereu in lucrarea cea buna... Ca a cautat ca omul sa aiba credintza shi nu necredintza shi sa aiba lumina shi nu intuneric shi sa aiba dragoste curata shi bunatate shi nu ura shi judecata shi osandire caci a fost trimis de Cer shi nu de pamant sau de lume... :)

Zice bine vsovi, de-ar zice si mai scurt mult ne-am bucura si noi, ca am putea intelege mai repede ce zice fratia lui :D

Dumnezeu sa lumineze asupra noastra nevrednicii.

am mai postat un msj la un alt topic si se pare ca o persoana s-a suparat pe mine. eu nu voiam decat sa discutam deschis. parca eram liberi sa facem ce dorim. sau acuma nu mai e voie? of, Doamne. voi credeti ca nu am duhovnic? credeti ca nu stiu invataturile bisericii? credeti ca nu am fost la manastiri? am fost, am citi rugaciuni la slujbe. intr-un timp preotul imi zicea mereu sa ma duc la teologie. dar am zis nu. pt ca nu simt o chemare. cunosc multe despre biserica. cunosc mai multe decat credeti voi. insa daca nu mai vreti sa vb nu-i nicio problema. singurul lucru pe care l-am schimbat in viata mea este acela de a nu mai suferi. nu de a face pacate. de ce sa sufar cand pot sa ma bucur de viata? de ce intelegeti voi ca a te bucura de viata inseamna sa faci pacate? daca sunt gurmand si mananc multe feluri de mancare fac pacat? daca ma distrez cu prietenii fac pacat? daca fac un lucru obisnuit si sunt fericit, ma simt bine, fac pacat? de ce sa astept pana in viata cealalta daca pot de-acum sa ma bucur si sa fiu fericit? ati stat vreodata la slujba si ati fost fara niciun motiv fericiti? eu da. eram fericit acolo. iar aceasta fericire am reusit sa o extind si sa fiu fericit si cand merg pe strada. imi pasa de oameni. vreau sa ii ajut. si asta pt ca ii iubesc pe toti. niciodata n-am urat pe nimeni, nu m-am suparata pe nimeni, desi multi si-au batut joc de mine. credeti ca sunt vreun ipocrit care incearca sa propovaduiasca stiu eu ce prostii pe-aici? nu. nimic din toate astea. doar vreau sa discutam. daca v-am suparat o sa-mi sterg contul. si Dumnezeu sa fie cu voi!

@pacifistul:
Mai frate, nu ti-a spus nimeni ca ai fi un om rau... NU s-a suparat nimeni pe tine.
Zic si aci ce am zis si dincolo: ce ti-am scris tie, mie mi-am scris.

A te bucura de o binecuvantare a Domnului nu e pacat. A cauta placerile lumii acesteia este. A te bucura de compania apropiatilor nu e pacat, a face adunare pentru dezmat, este... Dar toate astea nu sunt cheia ci felul in care Il primesti pe Hristos...

Zici ca tu cunosti Biserica - foarte bine. Citeste pentru lamurire si cartea lui Iov - vei vedea cum a fost Iov cat timp era binecuvantat si cum a invatat Iov de la Dumnezeu in timpul incercarilor.

Crede-mi ca nu caut a te rusina, ba m-am rusinat pe mine ca acuma te-am abatut, ci am cautat sa iti dau un sfat.

NU inseamna ca esti rau.
Ai grija doar ca atunci cand ne socotim drepti si buni de unii singuri nu suntem pe o cale buna.

bine fratilor. hai sa spunem si ceva vesel. se apropie examenele:| ehe...

S-or apropia la dumneata, ca la unii din noi a trecut timpul acela mai demulticel.
;)

Apropos de "celelalte se vor adauga voua":

Un tanar calugar de la o manastire primeste veste de la staret ca il trimite peste o saptamana la admitere la Facultatea de Teologie... Avea o saptamana sa invete si sa isi tina si rinduiala. NU era un frate, era monah.

A apucat de a invatat cam pret de un subiect la materia pe care o avea lipsa. Si ce crezi? Asa a rinduit Dumnezeu de a primit exact acel subiect.:)

eu cred in Invierea lui,dar vreau sa stiu despre Ierusalim multe...ce dovezi sunt? urme?

pai daca tu crezi de ce mai ai nevoie de dovezi? :D cred Doamne, ajuta necredintei mele!

cred...nu vreau dovezi..vreau sa stiu si eu unde pot afla despre Ierusalim,vreau sa stiu daca acolo sunt urme....ptr.ca e oras sfant..etc

cred, cred, ... dar sa nu ne fie asta spre laudaroshenie ci spre credintza vie, cu roade vrednice de pocaintza shi cu fapte... caci dragostea curata toate le crede... shi pe toate le acopera.... dar pana acolo ???:(:(

:Dbine spus...

Draga Veilur
 

Poate pacifistul nu vrea sa incalce poruncile decalogului, dar ce-a de a-VII-a poruca , chiar crezi ca poate fi respectata si am sa te rog ceva ... Sa imi raspunzi la urmatoarele intrebari:
1- De ce apar atatea violuri si abuzuri sexuale in cadrul bisericii ?
2- De ce mergi pe incredere oaraba ?
Si pentru a iti demonstra ca mergi pe incredere oarba... defapt reiese din raspunsul tau.
Tu mergi pe premisa << CREDE SI NU CERCETA ASTA VREA BISERICA >>
Tu stiai ca daca nu era Michelangelo era destul de posibil sa nu stim ce este aia anatomie nici in ziua de astazi? Pt detalii cauta mai lute surse si raspunde-mi la intrebari. MULTUMESC !!!

Da...m-am bagat cam tarziu la acest topic dar asta e...sincer masturbarea este cea mai mare prostie,este ca si cum ai canta la o coarda intinsa crezand ca tu canti la chitara,nu are rost sa spun detalii de care tu nu le intelegi,asa ca iti zic doar un lucru:Daca te poti casatori cauta o fata faceti taina casatoriei dupa care luni marti joi si sambata in afara postului puteti sa faceti aceea placere in iubirea desavarsita,si cred ca acesta ii este bineplacut lui Dumnezeu,decat sa faci "gioco di mano"

Scuze fratele meu, dar unde anume(te rog ff frumos sa imi indici exact versetele biblice) scrie in clar ca ai voie sa faci amor cu soata in zilele amintite de tine??? Si in post, dc nu, ca doar esti cununat in fata Domnului....Numai bine!

Scuza-ma Florin dar aici gresesti.si o sa vezi de ce
1.Cum a zis Alice Cooper "a fi crestin este o provocare",cine a zis ca este usor calea catre mantuire dar mai ales abstinenta?Asa este Biserica s-a pervertit in ziua de azi ceea ce este foarte dureros.
2.Aceea nu este o incredere oarba,este o incredere divino-umana,asa cum tu nu vezi cu ochiul liber aerul totusi il respiri si il simti,Asa este si cu Dumnezeu
3.Chestia cu crede si nu cerceta era valabila DOAR IN PERIOADA MEDIEVALA si asta numai in cadrul Bisericii de apus,dovada fiind ca cei de la Rasarit erau mai avansati tehnologic.

Si pentru incheiere sa fac putin trolling: U MAD? :))

Sau asa nu conteaza depinde de evlavia fiecaruia eu ma degraba as fi mers pe ce ai zis dumneata.

..
 

despre pacat.

frate "pacifist" .
Pacatul este denumirea pentru acea actiune care lasa in urma o datorie. De exemplu noi folosim acest cuvant in mod natural atunci cand, de pilda cineva e pe punctul de a arunca o mancare care mai este buna de mancat, si e atentionat , "hei nu o aruncat caci e pacat de ea". Sau "Nu ai vazut ce s-a intamplat, ? "-ah, ce pacat" . "A murit asa tanar..? , ...pacat!"
Cu alte cuvinte, pacat este atunci cand prin actiunea respectiva se pierde miezul, esenta, se risipeste ceva ce inca este util, bun , folositor. De fapt, la origine, in ebraica, cuvantul ce noi il traducem pacat la ei inseamna, "a rata" . La greci la fel, inseamna "a nu nimeri centrul " .

Daca cineva foarte meserias, si priceput, vine si iti face o lucrare buna la casa, dar ii dai mai putin , sau chiar deloc, este 'pacat', nu ? pentru ca energia lui cu care a lucrat, timpul dedicat , forta, atentia, talentul si toate cele, nu primesc rasplata ce se cuvine, pe masura, rasplata dreapta. Si daca toti vor proceda asa cu el , nu vor da pe masura timpului si efortului depus, el in cele din urma nu va mai avea cu ce sa se intretina, cu ce sa isi recupereze fortele , si va muri . Deci va fi 'pacat ' de el, pentru ca s-a pierdut ceva bun, ce putea fi folositor si putea ajuta pe multi si facea si lucrari bune!

La fel , Noi nu putem spune ca ceva anume este al nostru , din tot ce avem (material - trupul , sau alte posesiuni exteriaore ; spiritual - calitati ) nu putem spune ca noi suntem autorii care le-am creat si ne apartin. Ele sunt daruite .... de catre natura - totul - energia cu care au muncit primii oameni pentru a se intretine pe ei insisi si copii , au primit-o tot in dar de la natura, (alimente din copaci (fructe ), ierburi , radacini, legume, carne , sucuri, si apa) , si energia intaritoare de la soare, aerul etc. - toate in dar daruite. Cu aceasta energie, forta, primul om a aruncat si pentru prima data samanta (tot dar ) de la plante, apoi a sapat udat, iar apoi a asteptat sa creasca, si iar a cules.

Bineintels, ca atunci cand primesti ceva (un dar) , el are o destinatie, un scop anume prin care se poate intrebuinteaza in conditii optime, in armonie, deci sa aduca folos, atat pentru el insusi (cel ce primeste darul ) cat si pentru cel ce a daruit (natura , si de fapt Dumnezeu) , ca semn de multumire si recunostinta.
De exemplu daca noi primim in dar de la cineva un obiect oarecare, fie il putem folosi intrun mod productiv , dar armonios, incat prin productia obtinuta cu el sa ne satisfaca strictul necesar pentru sustinerea vietii trupului nostru si al copiilor, fie il putem utiliza intr-un mod egoist, dand frau tuturor dorintelor inferioare ce ne navalesc , insa vatamand , prin actiunile savarsite din aceste dorinte necontrolate , si nesanatoase, echilibrul firesc al naturii, si pe semeni.
Tot astfel Dumnezeu, ne-a creat, ne-a daruit trupul , asa cum este el, cu maini , picioare, urechi, si toate celelalte organe, si simturile corespondente, dar si sufletul , cu afectul , ratiunea si cellalte facultati, dar a sadit si o scanteie de iubire inlauntrul sufletului sau, care este parte din Spiritul lui Dumnezeu insusi (l-a facut dupa chipul si asemanarea cu El , asa cum este El) . A creat omului si libertatea - cel mai pretios dar - de a alege. Iar ca sa poata aleaga, trebuia sa fie in el prezente si aceste porniri opuse celor bune, (venite de la spiritul , scanteia dinlauntrul sau de iubire) . Astfel ca omul are posibilitatea fie sa aleaga intre pornirile inferioare, nechibzuite, ale trupului - si sa le cultive pe acestea , fie sa asculte de influentele spirituale, de iubire, pure, si sa le cultive pe aceste .
sigur ca , constiinta noastra , dupa aceasta viata, va fi judecatorul nostru , caci ea (ca martor nepartinitor, martor corect ) ne va spune toate acestea, ca toate (trpupul, sufletul cu calitatile si facultatile sale etc) au fost un dar, si ne va mustra pe masura neintrebuintarii noastre cuviincioase a acestori daruri, care defapt , ni s=au dar tocmai pentru ca , prin intermediul lor(actiunilor savarsite cu ele - cu trupul sau cu sufletul sau gandul ) sa ajungem sa traim iubirea lui Dumnezeu si deci pe Dumnezeu insusi, sa devanim asemanea lui , sa devenim fiinte spirituale, de lumina . Aceasta a fost intentia pentru care ne-a creat Domnul. Iar poruncile date , sunt de fapt indemnuri parintesti pline de dragoste pe care respectandule sa ajungem la acea stare de beatitudine (pe care sfinti au trait-o si o traiesc acum din plin) care ne-a destinato Domnul . Ele (prouncile) au fost date pentru ca fac parte de fapt din ordinea (in veci neschimbabila ) a lui Dumnezeu, prin care se mentine universul (deci echilibrul si pacea) ; la fel cum un parinte, pentru ca isi iubeste copilul si vrea sa il vada mare si asemenea cu el ( cu familie, cu slujba , deci Implinit) ii spune mereu de cand e mic "Vezi, ... sa nu faci aia , sa nu faci aceea (pentru ca patesti cutare si cutare ) " .

Tot astfel frate, unele actiuni sunt in afara ordinii divine (deci nu aduc folos , echilibru) . Asta este si in cazul 'masturbarii ", de fapt a risipirii samantei in sine . Stii , frate, cate minerale , vitamine si energie cheltuie organismul tau pentru a reface cantitatea de sperma risipita ? De altfel, sunt binecunoscute atat aceste reactii , urmari fizice, chimie, cat si cele psihice ale practicarii acestor actiuni - blazare interioara, oboseala, lipsa de concentrare, iritabilitate, nervi slabiti, rinichi afectati etc. Ea (samanta ) este o substanta nobila ,( cea mai inrudita cu sufletul ) si cea mai complexa din organism, pentru ca e celula (sermatozoidul ) premergatoare unui nou Organism (asemantor cu cel din care face parte ) si e firesc sa fie si cea mai bogata in nutrienti si multe substante hranitoare , din care sa se dezvolte noul fat. De aceea, si organismul cheltuie o gramada de nutrienti (vitamine etc) pentru a reface alte celule(spermatozoizi) pe care le ia din sange, si altfel celelalte ograne (sistemul nervos , inima , rinichi) vor fi ele saracite si private, si vor functiona apoi defectuos . Si la plante este la fel. Este cunoscut si in medicina naturista, ca cele mai hranitoare de la o planta sunt Semintele ! .
Cum sa risipim atunci aceste seminte, doar pentru placerea senzoriala (exterioara) de moment (care nici macar nu ne implineste de fapt sufletul , caci in mod mai mult sau mai putin constient asta de fapt cautam , insa facem confuzie,) .

Este ca si cum, am lucra la un stapan ce are pamant mult si ne trimite la semanat, iar noi, pentru ca ne place peisajul foarte frumos de acolo(unde este pamantul ) , ne incanta simturile, dar si pentru ca ne desfatam privind la cutare femeie ce locuieste in zona, nu semanam tot, ci restul fie o aruncam, fie o vindem, ca sa mai cerem apoi la stapan,spunand ca nu a ajuns samanta, pentru ca sa mai venim la camp , sa mai ne desfatam simturile,. Este un pacat.

Este sigur ca cel ce a creat totul ia dat fiecaruia un scop intelept si o destinatie spirituala sublima,. Iar faptul de a ajuge la gunoi (acel lucru atat de bogat - sperma )nu cred ca este un scop inteligent si nu face cinste creatorului nostru si al tot universului . Daca acea placere dupa care alergam cu totii a orgasmului este un lucru intradevar bun (deci care ne impineste in profunzime atat spiritual, cat si material) atunci nu ar fi facut asa lucrurile astfel incat ea (acea placere ) sa se traiasca numai atunci cand se va rispi acea substanta retioasa petnru care organismul a muncit atata ( cu substantele daruite de natura , luate din alimente) sa le faca.