care e diferenta intre falsa smerenie si cea adevarata?
cea falsa e sa vada oamenii si cea adevarata pt Dumnezeu?

da

Intradevar cel mai complex raspuns dat vreodat pe acest forum . Sincer si la obiect !

:D daca duhovnicii ar raspunde asa ne-ar lamuri "bustean":rolleyes:

pai, se incepe de la premisa ca cel care spune "eu sunt smerit" deja si-a taiat singur creaca de sub picioare...

:D ??? ;)
Numai Sfintii se pot da exemplu pe ei, cel putin asa am citit in evangheliile apostolilor. Noi nu trebuie nici sa parem, nici sa ne trezim ca gandim "vai ce smerit sunt", sau sa ne umflam in pene imediat ce vedem mandria altora, ca ne prinde si pe noi mandria apoi... ??? :dontgetit: :|

Apoi , nici nu cred ca cineva de aici e smerit, in adevaratul sens al cuvantului.

poi frate cristi, frumoasa judecata ai facut. ma gindesc ca ar fi mai bine sa te gindesti de 100 de ori inainte de a mai spune ceva despre niste frati si surori pe care chiar nu ii/le cunosti. si chiar de ai cunoaste acesti oameni, mai bine ar fi pentru tine sa nu spui nicicind: nu cred ca este careva dintre voi smerit, ca nu ai tu de unde sti cine este smerit si placut in fata Lui Dumnezeu, decit doar Insusi Domnezeu.
daca ai fi auzit de nebunii dupa Hristos, ai fi stiut destule ca sa nu mai spui ca exista sau nu printre cei cunoscuti ai tai smeriti sau nu.
in fine...

soro dragomirna, niciodata Sfintii nu se vor da pe ei insisi exemplu. never. in acel moment ar decade din locul in care au fost inaltati tocmai pentru smerenia lor.

2Corinteni:10:1: "Însumi eu, Pavel, vă îndemn prin blândeţea şi îngăduinţa lui Hristos – eu care de faţă sunt smerit între voi, dar, în lipsă, îndrăznesc faţă de voi"
2Corinteni:10:17,18: "Iar cel ce se laudă, în Domnul să se laude./ Pentru că nu cel ce se laudă singur este dovedit bun, ci acela pe care Domnul îl laudă."
2Corinteni:12:
"1:Dacă trebuie să mă laud, nu-mi este de folos, dar voi veni totuşi la vedenii şi la descoperiri de la Domnul.
2:Cunosc un om în Hristos, care acum paisprezece ani – fie în trup, nu ştiu; fie în afară de trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie – a fost răpit unul ca acesta până la al treilea cer.
3:Şi-l ştiu pe un astfel de om – fie în trup, fie în afară de trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie –
4:Că a fost răpit în rai şi a auzit cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine omului să le grăiască.
5:Pentru unul ca acesta mă voi lăuda; iar pentru mine însumi nu mă voi lăuda decât numai în slăbiciunile mele.
6:Căci chiar dacă aş vrea să mă laud, nu voi fi fără minte, căci voi spune adevărul; dar mă feresc de aceasta, ca să nu mă socotească nimeni mai presus decât ceea ce vede sau aude de la mine.
7:Şi pentru ca să nu mă trufesc cu măreţia descoperirilor, datu-mi-s-a mie un ghimpe în trup, un înger al satanei, să mă bată peste obraz, ca să nu mă trufesc.
8:Pentru aceasta de trei ori am rugat pe Domnul ca să-l îndepărteze de la mine;
9:Şi mi-a zis: Îţi este de ajuns harul Meu, căci puterea Mea se desăvârşeşte în slăbiciune. Deci, foarte bucuros, mă voi lăuda mai ales întru slăbiciunile mele, ca să locuiască în mine puterea lui Hristos.
10:De aceea mă bucur în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strâmtorări pentru Hristos, căci, când sunt slab, atunci sunt tare.
11:M-am făcut ca unul fără minte, lăudându-mă. Voi m-aţi silit! Căci se cuvenea să vorbiţi voi de bine despre mine, pentru că nu sunt cu nimic mai prejos decât cei mai de frunte dintre apostoli, deşi nu sunt nimic."

La asta ma refeream. Sper sa nu fie spre smintire - Doamne-fereste acuma sa ne laudam toti cu ce ne-o trece prin cap, de dragul unei afirmatii! Cine intelege bine, cine nu, nici sa nu iscodeasca cu mintea lui. Oricum, asta e doar un aspect al citatelor din Biblie. Pt o intelegere in adevar, sunt necesare interpretarile celor cu adevarat priceputi - adica NU eu. Va rog, nu aruncati cu pietre! :dontgetit: :( ;)
Fireste ca Sfintii nu se lauda ca sa se dea mari, cum este inteles intre oameni. Sfintii care spun despre ei ca sunt smeriti nu o spun ca sa fie vazuti mareti, ei nu mai cauta maretia in fata oamenilor... Ei sunt smeriti intru Hristos, lucru pe care nu il putem intelege daca il analizam numai, decat daca ajungem si noi traitori...
Iar dimensiunea smereniei este alta decat cea pe care ne-am imagina-o noi. In primul rand smerenia adevarata nu este decat de la Dumnezeu, si pentru asta cine o dobandeste se fereste de pacat si in special de pacatul mandriei, ca sa ramana intru Hristos si Hristos in el. Ni se cere sa ne smerim, dar in acelasi timp trebuie sa cerem si noi smerenia de la Domnul, ca sa fim smeriti precum a fost El.

http://www.razbointrucuvant.ro/2008/02/12/parintele-iustin-smerenia-nu-inseamna-prostie-si-depersonalizare/ !! :rolleyes:

exista o falsa smerenie, la mine cel putzin care brusc se sminteshte in asha hal incat face fie o suicigashie fie o spurcaciune ca sa dovedeasca cat este de smerit caci altfel nu se poate linishti... groaznic cand m-apuca fiindca nu o prea pot opri... un fel de cautare de lauda de la oameni ce shi-o primeshte el in mod impunator primindu-se pe sine, asha ca o lumina sau o naluca sau ceva in ascuns, un fel de autobarfa ce culmineaza cu acea falsa smerenie trufashe ca shi cum ai atinge un nerv shi atunci sminteala fiind paroxistica cere fie ssuicigashie fie spurcare pentru a-shi auto-dovedi vrednicia smerenie... nasol rau de tot...3x???:(:(

:D Toti o avem... primul pas e facut, adica identificarea ei - in sens duhovnicesc, asta nici nu e posibil decat cu ajutor de la Dumnezeu, adica sa ne vedem asa cum suntem.. deci e important ca macar nu ne ascundem dupa deget. Acum, daca o spovedim de cate ori o simtim, ar trebui sa scapam de ea.

eu nu va stiu pe voi bine, dar eu sunt sigur ca nu sunt smerit!:Dsi daca sunt[0% sanse} Dumnezeu stie si oi vedea la judecata legat d assta.

Este o carte numita "Despre vise si vedenii" a parintelui Ilie Cleopa in care se trateaza intr-un intreg capitol despre smerenie.
Capitolul este nespus de frumos.

uite ca am gasit-o gratis pe net:

http://www.scribd.com/doc/2287626/Parintele-Cleopa-Despre-vise-si-vedenii-SCANATA

Merge greu ca e scanata.

Smerenia este o dovada de iubire iar iubirea vine numai de la Dumnezeu!

Nu stiu diferenta dar stiu ca nu sint smerita ,poate ingaduitoare.
Am auzit ca cei smeriti nu se vad.Eu cred ca nu exista smerenia falsa or e ori nu mai e.

Da, asa-i, ori e , ori nu e ! Mimarea ei este alta problema, un alt aspect, oricum smerit in adevaratul sens al cuvantului nu cred ca aici, acum putem da exemple, ma refer la forum. Calea smereniei este foarte ingusta si fiece pas gresit , cat de mic ar fi el, te scoate din smerenie.

Cine are smerenia devine un intelept fara a se afirma in fata celorlalti. El exercita o atractie asupra tuturor; este respectat fara ca el sa o ceara.
Smerenia se dobandeste treptat. Prin gandul continuu la Dumnezeu mintea Il lasa pe Duhul Sfant sa lucreze in ea. Smerenia este un dar al Duhului care se manifesta ca blandetea lui Hristos.

nu shtiu cvum ash putea sa smeresc pe fiul ala trfash al ficei Ierusalimului ce afirma mereu ca mint shi ca el e clar ca spune adevarul, dar defapt el minte ca minta!
8x???:(:( shi astfel ma face fatzarnic sau ipocrit sau cel mai rau, asha ma alipeshte de dragostea fatzarnica caci eu tind sa fac ceva sa-i demonstrez ca nu e asha cum afirma shi atunci iata ca ma alipesc fatzarnic de Dumnezeu shi aproape shi ma despart prin naluca realista de tot binele .... nu pare a fi ieshire din capcanele shi jocurile astea diabolice a smereniilor trufashe in ascuns care defapt cauta intietate shi locurile de cinste shi de la dreapta inaintea oamenilor, la intalniri, la petreceri, sau mai rau indreptatziri in fatza lui Dumnezeu in cea mai mare lumina...

adica coshmarul de a te manipula prin sevraj, caci se alipeshte, te ajuta, shi defapte acolo ajungi, in sevrajul ushuratatzii... bineintzeles ca mai tarziu sa-tzi fie mult mai ushor ca din lacomie sa gaseshti pacatul cu care sa osandeshti, asha ca pe o avere... cautaREA gasiREaurului ce se arata printre shtiri... sevrajul launtric al trupului a lui gLumeail mare arhicon din vazduh ce ar vrea sa conduca el biserica lui Hristos, ca sa nu mai itzi lipeshti inimioare da pashunile odihnei ci de cele ale nepasarii caci nepasarea este o frica shi o lashitate care prin mandrie, care este dorintza impunatoriei din orgoliu, deci prin mandrie shi afirmatzia mincinoasa ca mintzi ar vrea sa te imprietenetshti cu proorocul mincinos al nimicului ca sa ai parte de toata groaza la timpul potrivit.... 10x???:(:(

pe drumul mantuirii te ashteapta in tot locul sa te conduca la piliqq-ul alintat al necrutzatoriei ce iese de neinvins din calcarea lacomiei pentru lacomie caci daca ai calca-o pentru a face voia lui Dumnezeu, te-ai mantui....

iertare... ca asta nu-i aur ci aURA!.... sa ne ierte Hristos ca nu shtim ce facem, sau eu cel putzin constat ca mi-am strans o "avere" de n-o mai pot duce.... 67x???:(:(

Draga Andrei, nu am facut afirmatia ca o acuza, sau ca o concluzie, ci am spus, nu cred, adica ca o presupunere. Desigur, ca nu am facut-o cu rea intentie sau poate formularea a fost nefericita si imi cer scuze.