As vrea sa va intreb pe cei care aveti (sau ati avut) copii de 7-8 ani, cum i-ati apropiat de biserica, ce i-ati invatat si cum i-ati pregatit ptr prima spovedanie si urmatoarele, ei fiind totusi la o varsta frageda. Multumiri anticipate.

Un copil dus cat mai des la biserica pana la implinirea varstei de 7 ani, mai ales la Sf.Liurghie , la inceputul slujbei pentru a fi impartasit, va fi un viitor copil ce va avea credinta si biserica in suflet. Vad DUMINICA, de DUMINICA, parinti ce vin cu ai lor prunci pentru a fi impartasiti. Stau putin la slujba si impreuna cu micutii se inchina la icoane, le explica, fac crucea impreuna cu ei. Sunt si o alta categorie de copii pana in 7 ani, care sunt adusi foarte rar , iar acestia sunt speriati, plang si fac galagie la Sf.Impartasanie. Deci foarte important si in credinta sunt primii 7 ani. Ei sunt temelia viitoarei relatii cu biserica ortodoxa. Pentru cei de peste 7 ani , exista indrumar si impreuna cu parintii pot deslusi si intelege importanta spovedaniei. Ce este important ,copiilor trebuie sa li se explice cu tact si calm, importanta spovedaniei si mai ales sinceritatea celor ce urmeaza a fi spovedite. Oricum , repet, primii 7 ani conteaza imens, usurand sa ingreunand formarea viitorului crestin raportat la oranduielile bisericesti.

cei 7 ani au trecut deja si... n-au prea fost dusi la Biserica! desigur, stiu de Doamne-Doamne, Il iubesc si stiu ca are grija de ei, dar... cam atat. deci as fi vrut niste sfaturi mai practice pentru situatia data, daca se poate.

sa inteleg ca este un indrumar special ptr copii? daca da, as vrea sa stiu si cum pot face rost de el, multumesc.

Mirela, ce sfaturi sau indrumari se pot da?...totul depinde de cum a fost crescut pina la virsta asta si MAI ALES de temperamentul copilului, parintii, cum se inteleg ei...sunt mai multi factori.
Parintii cum privesc aceasta situatie, ei ce spun...poate ca si ei s-au trezit recent si au inceput sa frecventeze biserica

...oricum orice invat(de a nu lua in serios spovedania si impartasania) poate avea(cu bunavointa) si un dezvat, dar poate dura ceva timp, insa trebuie ca PARINTII sa insiste..aici e problema, cit de determinati sunt ei, deoarece copilul sta in primul rind CU OCHII PE EI.....

da, problema ar fi ca parintii intarzie sa se trezeasca, asa ca nu insista in vreun fel. copiii sunt buni, insa nu prea au ce exemplu (pozitiv) sa ia de la parinti in acest sens. ma gandeam ca poate totusi ar fi ceva de facut si pentru acesti copii, ceva de invatat din experienta practica a altora, in situatii similare.

Vorbeste cu parintele, mirelat.
Din cate imi aduc eu aminte din copilaria mea, spovedania celor mici este mai mult sub forma unui dialog cu parintele despre lucruri pe care copilasii le-ar fi facut-- daca se roaga, daca asculta de parinti, ce rugaciuni stiu, daca cumva s-au certat cu vreun coleg la scoala, daca au luat ceva pe ascuns de la cineva...etc.

Nu-mi aduca aminte sa-mi fi facut mama o pregatire nu stiu ce speciala cand am mers la prima spovedanie. Mi-aduc aminte ca eram putin emotionata (nici noi nu prea mergeam la biserica pe vremea aia, si moda cu impartasitul copiilor in fiecare duminica a aparut mai tarziu de 1990). Dar cand am ajuns la biserica erau acolo mai multi copii de varsta mea ( 7 ani), si parintele ne-a luat intr-un fel de spovedanie in grup, ceea ce zic eu ca e bine pentru inceput.

Poti sa le spui la copii ca de fiecare data cand fac ceva care supara pe mama si pe tata si Dumnezeu se suparaCel mai potrivit ar fi ca sa se mearga la spovedanie cu familia -- adica nu numai cei mici, dar si mama, tata, bunica, si asa copii vad ca este ceva pe care toata lumea trebuie sa il faca. Incetul cu incetul se obisnuiesc.

"LASATI COPIII SA VINA LA MINE, CACI A UNORA CA ACESTORA VA FI IMPARATIA CERURILOR", PORUNCESTE INGERILOR TAI CA TOTDEAUNA SA FIE CALAUZELE SI POVATUITORII LOR SPRE TOATE FAPTELE CELE BUNE, CA DE-A PURUREA SA TE POATA LAUDA SI PREAMARI IN VECI. Amin +

Da Cristi, Hristos ne indeamna sa lasam copiii sa vina la El, si vezi ce frumos o spune la PLURAL, adica si mama si tata sa fie de acord...situatie din ce in ce mai rara.

MIRELA, stiu un caz vazut de mine......in care, acum citiva ani Bunica a aranjat pentru o zi ca nepotul ei sa fie spovedit pentru prima oara si mai tirziu impartasit iar mama lui(atee) cind a auzit a sarit in sus si i-a spus sa anuleze si sa nu cumva sa faca asa ceva. Tatal, care spera ca copilul va fi spovedit s-a intristat foarte tare dar nu a avut ce sa faca pe moment.
pe scurt, intre timp raul s-a acumulat tot mai mult in acea mama, care a inceput sa-si prigoneasca si sotul pentru ca mergea la slujbe si discret citea literatura religioasa iar in ascuns se ruga pentru binele tuturor pina in punctul in care s-a creat o izolare, o inraire dusa la extrem din partea ei, ceea ce a impins-o sa creeze o provocare vicleana prin care cu politia l-a scos din casa si acum sunt separati...iar copilul, ca sa ne intoarcem la subiect, acum traieste in pacat cu prietena lui, sub ochii mamei sub acelasi acoperis, nu a mai terminat nici liceul..., nici nu vrea sa auda de biserica..., si-l vorbeste incontinuu de rau pe tata, jignindu-l in fiecare scrisoare sau convorbire si
pe care amindoi l-au abandonat protejati de noile legi EU care fac posibile asemenea miscari si provocari. Acum sotiile pot scapa usor de soti prin o simpla declaratie la politie ca vai..."se simte in pericol", "ca viata ii este in pericol", dati-l afara va rog...
Este cumplit ce se intimpla, mai ales cu acesti copii care ramin cu asemenea mame

da, si eu tot la bunica ma gandeam sa mearga cu ei o data, de doua ori, de cate ori se poate, ptr ca nu ii are nici ea tot timpul aproape. nu cred ca se va intampla cine stie ce nenorocire din partea parintilor, nu sunt atei, doar ca nu sunt apropiati de biserica.

multumesc.

Mirela, copii au peste 7 ani ? Pentru ca pana in 7 ani, se pot impartasi fara spovedanie. Oricum, trebuie insistat, pe partea sinceritatii tuturor celor gandite, spuse sau faptuite si aratat cat de importanta este Sf.Spovedanie, pentru a nu fi perceputa ca o simpla declaratie si atat. Important la varsta copilariei si Dhovnicul, de fapt, toate sunt importante la varsta copilariei, pentru ca ce sadesti, aceea vei, vor, culege.

nu sint parinte si nu voi spune cum ar trebui un copil sa fie apropiat de Biserica.
in schimb nu pot sa nu ma gindesc la ce facea Bunul si Dreptul Iov: se ruga in fiecare zi in numele tuturor copiilor lui stind ca acestia, tineri fiind, mai uita de rugaciune.
eu cit am copilarit nu prea ma duceam la Biserica. pot sa spun insa ca exemplul altora conteaza foarte mult pentru copii si tineri. la inceput prin imitatie,. apoi prin constientizarea gestului, copii si tinerii vor merge singuri la Biserica. deci, parintii trebuie in primul rind sa fie un exemplul pentru copiii lor.
asa incit, din cite am inteles, sint 2 parinti nu prea apropiuati de Biserica, care se gindesc sa trimita copilul cu bunica. e bine si asa, insa si mai bine ar fi daca ar merge la Biserica si parintii cu copilul, nu doar bunica. si sa nu fie obligat sa stea intreaga Slujba, pentru ca este destul de solicitant pentru un adult, pentru copil putind sa devina o corvoada, care l-ar indeparta cu timpul de Biserica.
deci, treptat, treptat, in ani, copilul va putea sa fie prezent la toata sF. Liturghie.

mda, m-a luat valul si pina la urma mi-am dat si eu cu parerea.

:) va multumesc tuturor celor care v-ati dat o parere aici, chiar si neavand copii precum cei in cauza. unul dintre ei a implinit deja 8 ani, iar altul va implini in toamna 7 ani. sper sa aiba si ei cat mai devreme bucuria de a intelege ce inseamna sa fii crestin si sa faci parte din trupul bisericii noastre ortodoxe. Doamne ajuta!

Bunul Dumnezeu sa va fie alaturi si sa va bucurati unul de altul multi, multi, ani fericiti. DOAMNE AJUTA ! +

Copiii trebuie spovediti si pentru pacatele pe care le fac,de multe ori imitand pe cei mari(injuraturi,vorbe urate,minciuni,nervozitate,neascultare),cat si pentru a se obisnui cu taina spovedaniei pe care o va constientiza mai tarziu.Cei care nu sunt dusi de mici la Biserica si obisnuiti cu sfintele slujbe,cand vor creste mari,le va fi foarte greu si vor contesta ceea ce ei nu au"gustat".Doamne ajuta!

mi-a placut f. mult pilda aceasta, pe intelesul celor mici:


Raiul si Iadul

Se spune ca, demult, un razboinic s-a intalnit cu un calugar si l-a intrebat:

- Cum poate sa existe rai si iad, cand nu vad nimic din toate astea? Poate

cineva sa-mi arate raiul si iadul?

- Dar tu, l-a intrebat calugarul, cum te poti numi razboinic, cand nu vad in fata mea decat un caraghios?

Soldatul maniat a scos imediat sabia, dar la fel de calm batranul calugar i-a spus:

- Vezi, asa se deschid portile iadului!

Intelegand lectia data, razboinicul a pus sabia in teaca si s-a inclinat respectuos.

- Vezi, a mai spus calugarul, asa se deschid portile raiului!


"Dragostea este Raiul."

Sfantul Cadoc

Lumea credintei pentru copii, anui I, nr. 2

Banuiesc caunii dintre ei considera ca au legatura directa si spun doar Doamne Iarta-ma si gata!

mai in gluma mai in serios - si noi de cele mai multe ori pentru pacate mici(ginduri urite, rele, ispite, tentatii marunte, vorbirea de rau, birfa...etc) trebuie sa ne cerem imediat iertare Duhului Sfint - direct - nu sa asteptam pina la spovedire si astfel ne putem impartasi in continuare, imp[ortant ca constiinta sa fie curata prin cererea de a fi iertat

rusii vad ca-si fac si cruce la gura cind vorbesc prostii si-mi place treaba asta, vad ca ajuta
Esential este sa constientizezi pacatul/greseala IMEDIAT!

Instantaneu chiar sa constientizam gresala, astfel calea spre indreptare, este mult mai rapida. In fiece rugaciune de seara, se cer , iertarea greselilor din ziua ce a trecut. Atat in rugaciunile citite, cele clasice, cat si in cele directe, propri, cainta asupra celor faptuite, trebuie sa fie reala, din suflet si cu regret, avand dorinta ferma de indreptare.

era vorba de spovedania copiilor de 7-8 ani.
Ei au pacate, nu baliverne....si au chiar un simt al pacatului mai accentuat ca "Cei mari"
sa fie indemnati ca ininte de spovada, in lniste sa se gandeasca cu ce l-au suparat ei pe Dumnezeu (si asta gandindu-se la ce au facut impotriva poruncilor sale....)sau pe ceilalti copii, sau pe parinti....
sa fie invatati ca inainte de a merge la preot, sa ceara iertare de la cei pe care i-a suparat (in limita posibilitatilor)
si apoi, cel mai important e sa-l lasam pe Dumnezeu sa lucreze, nu sa lucram noi, sau mai rau, sa spunem ca Dumnezeu nu lucreaza.

sa se roage dimineata seara, sa mearga duminica la liturghia intreaga (de la sfarsitul utreniei, pana la capat), sa nu injure, sa nu fure, sa nu se bata sa nu minta, sa nu faca mofturi la masa, sa respecte pe parinti, pe batrani, sa ajute pe cei care ii cer aceasta, sa nu fie zgarciti, sa nu chinuie animalele...sa isi faca temele pentru la scoala, sa nu .... sa.....
nu sunt baliverne, sunt greseli ....
si asa cum unii mananca o mama de bataie de numai ei stiu, pentru ca au tipat la parinti, sau nu au vrut sa intre in casa cand a vrut mama sau tata....asa si alte greseli pot fi asumate de copii

sa mearga duminica la liturghia intreaga (de la sfarsitul utreniei, pana la capat).

Ce spui tu aici? sint adulti care nu rezista pina sfirsitul slujbei darmite copii.
Pe copii trebuie cu incetinel luati nu sa le dai ordin ca mai tirziu nu mai se duc la biserica de loc, cunosc niste cazuri care au fost fortati sa mearga la biserica.
La noi vin cu copii, am fixat un locusor al lor, o masa cu carti si creioane de colorat ei nu pun multa atentie la slujba dar cresc asa vazind,auzind cintecele bisericesti si isi v-or aduce aminte la vremea potrivita.

Copilul nu trebuie pregatit cand este micut. Insasi puritatea lui il va face sa spuna adevarul in fata parintelui duhovnic. Binevenita este lectura seara, sunt carti speciale cu povestioare pentru copii. Exemplul personal este cea mai buna metoda mirelat. Daca copilul va vedea de mic ca mama si tata se roaga, posteste, merge la biserica, face fapte bune va face asemenea. Cu cat creste, cresc si tentatiile. Dar asa cum o casa cu o temelie buna este scuturata de furtuna dar nu daramata asa si copilul cu educatie religioasa inca din pruncie va reveni mereu la matca cand va pierde drumul.:)

Liturghia nu e spectacol.
NU merg la Biserica sa deseneze...
e drept ca nu poti cere unuia de 2, 3 ani sa se comporte ca un adult...
dar la 7, 8 ani ai niste pretentii...
la scoala nu trebe sa fie atent o ora?
Dar acolo sunt cursuri, nu Liturghie....
Adultii care nu stau nu sunt modelul nostru....noi trebuie sa respectam porunca Bisericii de a participa la Liturghie in fiecare Duminica si Sarbatoare...si Liturghia incepe de la terminarea Utreniei pana la sfarsit...

si asa cum unii mananca o mama de bataie de numai ei stiu, pentru ca au tipat la parinti, sau nu au vrut sa intre in casa cand a vrut mama sau tata....asa si alte greseli pot fi asumate de copii

Vai de strict trebuie sa mai fii, sper ca nu esti preot.
Asta e conceptie romanesca cu batai.

Dumenzeu este iubire.

asta o stiam si eu, problema este ca parintii respectivi nu au un exemplu personal bun in privinta credintei. de asta am si deschis topicul, pentru a vedea cam ce ar putea fi facut "din afara".

Am inteles mirelat. Atunci voi dezvolta:rolleyes:
Un calugar mi-a spus o povestioara tare inteleapta. Odata doi oameni au mers la un camin cu daruri. Un copil ce mereu statea stingher se apropie de unul dintre binefacatori si-i spune: nene tu ai venit la noi pentru ca ne iubesti celalalt doar sa ne aduca daruri. Copii, datorita curateniei lor simt starea sufleteasca a celui de langa el. Eu, continuand sa privesc tamp la calugar, a continuat: cand vrei sa ajuti pe cineva nu cauta sa-i faci poftele pentru ca astfel ii vei hrani egoismul. Ci cauta sa-ti pui sufletul tau in randuiala, cel ce va sede langa tine va fi invaluit de pacea ta si se va simti odihnit sufleteste (in siguranta,in cazul copilului tau).

Mirelat eu cred ca si preotii pot atrage foarte mult copii la biserica si apoi se v-or spovedi fara frica.Iti dau un exemplu despre un nopotel al meu de 5 ani. Intr-o duminica l-am luat cu mine si cum barbatii vin mai tirziu nu era nici unul sa-l ajute pe parintele, ce sa gindit sa-l cheme pe nopotelul si cu ajutorul parintelui s-a descurcat foarte bine la altar(improvizat bineinteles).Duminica urmatoare a venit la mine in camera pe la 7 dimineata si zice: Buni da nu mergem astazi la church? asa ca eu zic si preotii sa-si rezerve timp si pentru micutii adica sa fie bagati in seama ca le place si asa se duc la spovedanie. In cazul copiilor de care zici tu asta depinde de parinti daca copii nu vad exemplu la parinti e trist.

E adevarat, un rol f.important il are si parintele duhovnicesc (daca exista unul). Sa dau si eu un exemplu personal:D In postul Sfintei Marii i-am spus nepoatei mergi cu mine la biserica? Zice, da. cand am intrat ma vede ca merg la spovedit, zice vreau si eu. A doua zi dimineata s-a impartasit desi cu 3 zile inainte maica-sa o rugase sa mearga si a refuzat categoric.:)

Ma intereseaza sa stiu daca exista pe net ceva gen ghid de spvedanie pentru copii.

intre timp am gasit un ghid de spovedanie ptr copii. e in engleza, dar poate va ajuta.

La noi se spune ca orice copil trebuie sa fie spovedit la varsta de 7 ani. Dar unii se dezvolta mai repede si pot face cu gandul si fapta la 5 ani, ce fac altii la 8 ani. Asa ca nu prea mi se pare corect sa fixam un timp exact. Daca parintele simte ca a fost mintit de copilul sau la o varsta sub 7 ani, ar face bine sa-l trimita la spovedanie. Si ar fi bine sa mergem cu copiii la biserica duminica de duminica, sa-i invatam cu viata din biserica. Sa nu-i luam din cand in cand. Cat despre un indreptar de spovedanie pentru copii, mi se pare cam mult.

Pana la 7 ani , se pate impartasi fara spovedanie . SA NU EXAGERAM !

Nu e nici o exagerare. Copiii din ziua de azi sunt mult mai precoce.
Poate nu stiti ce se intampla la gradinita, prin scoli...Sunt copilasi care deja au vazut cum se desfasoara un act sexual si ajungand la gradi, la scoala, povestesc colegilor.
Neascultare, invidie, jigniri, injuraturi, ganduri urate...e bine sa constientizeze de mici ca acestea sunt pacate care ne indeparteaza de Dumnezeu. De ce amanam mai mult, de-aia o sa ne fie din ce in ce mai greu.
Las´ca-i prea mic sa invete rugaciuni, dar nu e prea mic sa invete sa injure sau sa jigneasca, las´ca-i prea mic sa asculte si ajunge un rasfatat de nu-l mai stapanesti, las´ca-i prea mic de spovedanie dar nu e prea mic pt. calculator sau tv.
Eu am inceput sa ii tratez pe cei mici ca pe niste oameni mari, in sensul ca incerc sa le dau explicatii cat mai logice si argumentate la intrebarile pe care mi le pun si ei chiar inteleg. Si unui copil de 3 ani incerc sa ii explic cat mai bine un anumit fenomen si nu ii dau raspunsuri complet nerealiste( gen copiii sunt adusi de barza). Am constatat ca copiii sunt mult mai inteligenti decat credeam noi si ii tratez f serios.
La un anumit nivel, chiar si un bebelus trebuie disciplinat in sensul ca trebuie sa stie cand e DA si cand e NU. Pot da exemplul cu tinutul in brate. Daca nu cunoaste semnificatia cuvintului NU ( acum NU se poate) o sa vrea sa fie tinut tot timpul in brate.
Sunt multe de spus, dar ma opresc aici. Tin sa precizez ca ceea ce am spus, am spus din cunostinta de cauza( experienta mea de viata) si nu sunt simple teorii.

Sunt intru totul deacord cu tine , dar hai să lăsăm această Sfântă Mărturisire a păcatelor de la 7 ani , când există cât de cât o conştientizare a celor sâvârşite şi când ei încep să cunoască şi anumite aspecte ale săvârşirii păcatului în sine. Sunt convins că Dumnezeu este mult mai îngăduitor şi iertător în cazul unui micuţ de 4-6 anişori . Ei vor privi Spovedania mai mult ca un interogatoriu , existând marele risc al îndepărtării lor de Biserică . În sfâşit , fiecare cu opinia lui ! Doamne ajută ! +

Un pustnic obisnuia sa sfatuiasca pelerinii despre educarea copiilor:

Inca sunt trist, pentru ca nu m-am dus la spovedanie inainte de 18 ani. Sunt inca trist din cauza aceasta. Cand un copil are 6–7 ani, trebuie sa aiba un parinte duhovnic. Asa sa faceti. Deci, de indata ce va intoarceti de la Sfantul Munte la casele voastre, dati atentie copiilor, catehizati-i si paziti-i, in special cu rugaciunile voastre. Rugati-va asa cum s-a rugat si patriarhul Iacov pentru copiii sai. Rugati-va asa: «Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, apara, ajuta si ai grija de copiii mei». Faceti-va cruce in timp ce va rugati si cantati un imn Maicii Domnului. Vegheati asupra lor. Sa stiti exact unde se duc noaptea si cu cine se insotesc. Anturajul rau strica invatatura buna. Copilul poate sa fie bun, dar altcineva poate sa aiba influenta rea asupra lui. Acesta este sfatul meu catre toti mirenii.