Daruri
 

Citind in "Vietile sfintilor" in Scripturi,in multele carti despre viata traita asa cum ne cere Mantuitorul Iisul Hristos prin invatatura bisericii si uneori chiar, privind la unii oameni din jurul meu care si-au asumat constienti calea crucii dupa un timp de suferinte si incercari,de post si rugaciune am constatat ca multi dintre acestia au primit DARURI de la Dumnezeu.
Unii au inceput sa cante foarte bine cantari bisericesti,altii sa recite psalmi,la altii li s-a dezvoltat talentul la pictura la scris,cei imbunatatiti au capatat rugaciunea inimii sau rugaciunea pentru toti oamenii si as putea continua cu enumerarea darurilor pe care le primin dupa o perioada de incercari si suferinta.
Daca ai primit un dar spune-ne si noua,iar daca esti credincios si inca nu l-ai primit ai rabdare caci in curand il vei primi!!!

Ca sa fiu sincera, pe sufletul meu apasa PIERDEREA unui DAR avut cu cativa ani in urma.....

Draga Marina niciodata darurile primite nu le pierdem, ci ne sunt reamprospatate, cu altele noi. Imposibil ca acea "pierdere"sa nu fie compensata cu ceva. Poate pe moment nu realizam, dar de stam bine a cugeta, ne descoperim noi daruri ce poate nu le-am pus in valoare. Apoi, mai este o problema, in unele cazuri suntem putin cam neglijenti cu cele primite.
:76:

Atat de mult m-am bucurat cand am vazut ca ai venit pe acest topic Marina!!Am intalnit prin diferite postari mai ales tineri care,scriu ca ei vor sa se bucure de viata si de aceea nu iau prea in serios problema credintei.
Deschizand acest topic am vrut sa le spunem cateva din minunile(eu le-am numit daruri) pe care dupa ispitiri mai mari sau mai mici,dupa pacatele noastre,si dupa ce capatam putin din virtutea rabdarii, negresit le primim,de fapt ne sunt date inapoi caci le-am avut dintodeauna!
Sfintii parinti spun sa ne laudam mai ales cu neputintele noastre dar,nu cred ca strica si...putina miere in ceai!
As icepe cu inceputul si anume cu numele pe care l-am primit la botez.Dezamagita oarecum de faptul ca nu am un nume care este in calendar am cautat semnificatia numelui meu si iata ce am gasit"Dorul este vesnica cautare a jumatatii pierdute prin alungarea omului din Rai si despartirea acestuia de Dumnezeu" si atunci am multumit lui Dumnezeu ca am primit numele de Dorina,care ar putea fi si Teo-dora adica "dor de Dumnezeu.

Frumoasa legatura ai facut Dorina ! Asa si eu si fiecare nu trebuie a alerga dupa bucuria desarta, o avem pe cea cu folos atat de aproape de noi. Si eu la randu-mi Ii multumesc, ca m-am nascut pe 27. 12 !

In procent de 99% cam banuiesc de ce am pierdut DARUL... din mandrie!!! eram prea mandra cu el! ma refer la darul de a canta! Am cantat timp de 3 ani in corul unei biserici din Bucuresti, dupa care am considerat ca e timpul sa ma retrag.. simteam ca nu imi e spre crestere duhovniceasca... aveam falsa impresie ca toate privirile celor din biserica sunt atintite asupra corului, plus ca nu puteam ingenunchia in timp ce cantam(ptr ca majoritatea celor din cor stateau in picioare).. ma simteam in permanenta gatuita de emotie.. sunetele nu mai ieseau asa cum trebuie.. in fine... precum ziceam, cred ca multa mandrie a daunat.. asa ca ca m-am retras undeva in spatele bisericii si dadeam raspunsurile de acolo...cu timpul am schimbat si biserica cu una care era mult mai aproape de casa mea..pana acum un an, cand ceva fff straniu s-a intamplat....eram in biserica, la prohodul Adormirii Maici Domnului si cantam.. instantaneu.. o forta nevazuta, total negativa, a pus stapanire pe mine... si de atunci nu mai pot canta.. aproape deloc... vocea inca o am dar de cate ori incerc sa cant, apare senzatia de sufocare... proasta respiratie... anxietate, oribil, ceva in genul atacurilor de panica... adeseori stau si incerc sa patrund in adancul fiintei mele ptr a-mi da seama unde am gresit si ce pot face ptr a imi recapata DARUL pierdut prin nesabuinta:106:

te vei folosi mai bine asha daca tzi-ai pierdut glasul, duhovniceshte, poate ca dorintza de a primi slava de la oameni, inchipuita, se va mai linishti ca se vor uita miratzi cu totzii ce sunete stranii ies din gura ta...

eu cant dintotdeauna asha urat ca shi tine, dar am impresia in mintea mea ca ash canta frumos... sunt semiafon, dar nu ma las... inca mai cant... deshi nu tzin minte textele :107: mi-e mila de cei ce ma aud shi de cele mai multe ori mi se taie vocea sau capata asha un tremur cu conotatzie capreasca, sau pur shi simplu cant textele greshite shi e deranjant... ma simt penibil shi in centrul atentziei, dar incerc sa ma ridic in Duh... :63:

Draga mea draga, ai pierdut tocmai pentru ca "ai avut" ceva.. Cel ce crede ca are nimic nu are, iar ce se cosidera pe sine nevrednic si lipsit de daruri...a si dobandit smerenia adevarata. Nu mai plange ca nu poti canta, nici nu mai pune pe seama celui rau..mai bine stai acolo in spate si spune lacrimand.. Dumnezeul meu milostiv fii mie......Domnul nu are nevoie de vocile noastre ci de Inimile noastre.:8:

Draga fratioare Vsovi, probabil ca nu m-am facut inteleasa... vocea nu mi s-a alterat!!!!!!!!! Este la fel de buna!!!.. doar ca nu mai pot respira cand incerc sa cant.. atata tot... am facut o gramada de raze la plamani, teste peste teste.. a reiesit ca nu am nici o problema cu plamanii!!! Dcei medical sunt sanatoasa tun !! Doar "scufita" e defecta din cauza pacatelor ce s-au adunat "dragutele de ele":106:

asha, acum am intzeles sora draga, poi dumneata din aer shi plamani vrei sa cantzi? stai sa-tzi explic:

trebuie sa cantzi din Duh, din inima, din suflet, din piept, din burta, din trahee, din laringe, din gura, din limba, din buze, din nas adica sinusuri...

deci nu din aer :46:

Mare ispita este cantatul la strana! Poate nu aveai binecuvantarea preotului pentru aceasta.Mi s-a inamplat si mie dar... "ridicandu-ma eu m-ai surpat"cred ca nu aveam nevoie de aceasta pentru mantuirea mea era mandrie desarta.Citeam despre un sfant parinte nu-mi aduc aminte numele care spunea"nu ma duceam sa cant la strana gandeam ca acei care canta in strana se umplu de mandrie desarta.Cand simteam nevoia sa cant ma duceam noapte in codru si cantam acolo pentru vietuitoarele padurii care ma ascultau fara a putea sa ma laude pentru frumusetea glasului meu"(citat din memorie)
Sunt atatea daruri pe care ni le-a dat Dumnezeu!
Daca ne gandim numai la faptul ca putem vedea atatea minumi care sunt in jurul nostru!Sunt atatia oameni care nu vad,nu aud sau nu pot vorbi!Ce bogati suntem noi care le avem pe toate acestea.

1 Corinteni cap 12:
 

[SIZE=2]4.[/SIZE][SIZE=2]Darurile sunt felurite, dar acelaşi Duh. [/SIZE][SIZE=2]5.[/SIZE][SIZE=2]Şi felurite slujiri sunt, dar acelaşi Domn. [/SIZE][SIZE=2]6.[/SIZE][SIZE=2]Şi lucrările sunt felurite, dar este acelaşi Dumnezeu, care lucrează toate în toţi. [/SIZE][SIZE=2]7.[/SIZE][SIZE=2]Şi fiecăruia se dă arătarea Duhului spre folos. [/SIZE][SIZE=2]8.[/SIZE][SIZE=2]Că unuia i se dă prin Duhul Sfânt cuvânt de înţelepciune, iar altuia, după acelaşi Duh, cuvântul cunoştinţei. [/SIZE][SIZE=2]9.[/SIZE][SIZE=2]Şi unuia i se dă întru acelaşi Duh credinţă, iar altuia, darurile vindecărilor, întru acelaşi Duh; [/SIZE][SIZE=2]10.[/SIZE][SIZE=2]Unuia faceri de minuni, iar altuia proorocie; unuia deosebirea duhurilor, iar altuia feluri de limbi şi altuia tălmăcirea limbilor. [/SIZE][SIZE=2]11.[/SIZE][SIZE=2]Şi toate acestea le lucrează unul şi acelaşi Duh, împărţind fiecăruia deosebi, după cum voieşte. [/SIZE]
[SIZE=2][/SIZE]

Frati crestini!
 

Dumnezeu ne-a inzestrat cu multe daruri, dar le primeste de la noi ca fiind ale noastre!
Toti avem daruri date noua de Dumnezeu! dar nefiind in comuniune cu El, nu le putem descoperi... uneori vedem ca putem canta... desena sau picta... avem darul de a trai... de vorbi... a vedea... a simti... a pipai (nu spre curvie)... de a mirosi... darul de a vorbirii a cuvantarii ... dictie perfecta fara balbaieli... avem darul de a face curatenie si de a o pastra... avem darul atentiei (acriviei)... al discernamantului... avem darul recunostintei... avem darul multumirii... avem darul bunei-dispozitii... al veseliei... avem darul rugaciunii... al lacrimilor la rugaciune... avem darul umilintei... al modestiei... etc. nici nu ne dam seama de ele... dar astea le are si le stie un om ce e in permanenta in comuniune cu Hristos... ca fiind in comuniune cu El, ajungi la asemanarea cu El si le dobandesti pe toate cele ale lui Hristos: smerenia, blandetea, bunatatea, milostenia, iubirea, daruirea, jertfa, marinimia, etc.
Chiar ne bucuram de ele, dar nu avem puterea de a recunoaste ca sunt Darurile Sale... credem ca sunt "eforturile" proprii... dar ne inselam, ca daca nu ar fi fost Harul lui Dzeu peste noi, nu am fi avut acel succes, performanta, sau sa bucuram pe cei din jurul nosru cu ele...
"In jurul tau sa poti sa ii fericesti pe toti..." ce dar mai mare poate fi in ziua de azi decat acesta?
Ai putea vorbi si scrie N carti si tine sute de ore de conferinte pe aceasta tema...
Importanat este ca sa fim constienti ca tot ce avem si numim noi "talent" este DARUL LUI DUMNEZEU! ca daca El nu ne-ar fi dat am fi fost ca "smochinul fara roade"!!!
Suntem datori sa Ii multumim necontenit ca ne poarta de grija si pt tot ce ne daruieste: "pasarile cerului nu secera si nici nu torc" caci Dumnezeu le daruieste tot ce au nevoie!!
Daca "pierdem" ceva, un dar, este din nepasarea noastra fata de el, este din nemultumirea noastra fata de Dumnezeu, este din mandria noastra, sau este din invidia noastra!!!
"pentru toate multumiti, rugati-va pururea"

Cum daca il cinti pe Dumnezeu e ispita? sau mindrie? asta no pricep.
Si eu ajut la stana nu cred ca sint mindra sau ispitita sint obosita as dori sa se mai ofere si altii mai ales dintre barbati sa mai stau si eu pe jos sa ma rog.
Toata suflarea sa cinte pe Domnul.

Dar pe ei de ce nu-i intrebi de ce nu vin sa cante in strana? Este minunat sa canti cu ingerii in strana dar,poti canta si din biserica! Cred ca este o taina.Sunt persoane prin biserici care canta minunat si totusi.........nu merg la strana ,te rog sa ma ierti,sa-ti sporeasca Dumnezeu harul si darul cred ca locul tau este acolo dar ,spunea tot un sfant parinte sa ne departam de lucrurile care ne plac foarte mult.

"sa te fereasca Dumnezeu de [COLOR=darkred]mandria psaltilor[/COLOR]" spuse Avva Arsenie Papacioc!!! Din experienta mea de peste 8 ani de strana, te rog crede-ma ca mare dreptate are Pr.Arsenie Papacioc! se vede pe fiecare dupa cum intoneaza, dupa cum ii priveste pe cei de langa el, sau vrea sa se arate ca stie o cantare si se "baga" sa o spuna el... sunt gesturi agitate, si cu privirea mereu catre oamenii din biserica... daca se baga cineva peste el, sau cantand in soapta, se incrunta si face semne disperate... cand canta isi inalta glasul si canta tare... s.m.a. Cel smerit si rugator in cantare, este mereu cu fata blanda si senina, se roaga stand atent la sf.slujba, are glas smerit si nu-si inalta glasul sau sa se uite spre popor... s.m.a.
Daca esti atenta vei vedea acestea si inca si mai multe... daca ii atragi atentia unuia mandru ca a gresit undeva, se indreptateste, incepe sa se scuze si bla bla...

"inima infranta si smerita Dumnezeu nu va urgisi"

Fii Binecuvantata!!!

Cele descrise de tine, pot fi cumva expresia nesigurantei cantaretului, caruia ii e teama sa nu se incurce, sa nu uite cuvintele si sa faca si alte greseli?

...confunzi! Cel mandru mereu vrea sa fie in evidenta tutror, prin ridicarea glasului, prin dirijat, prin observatii. etc, acum intelegi? cel smerit, e invers, canta lin, este mereu supus si atent, nu se supara, mereu cu privirea spre Sf.Altar!!!

[quote=geo.nektarios;98362] "sa te fereasca Dumnezeu de [COLOR=darkred]mandria psaltilor[/COLOR]" spuse Avva Arsenie Papacioc!!! Din experienta mea de peste 8 ani de strana, te rog crede-ma ca mare dreptate are Pr.Arsenie Papacioc! se vede pe fiecare dupa cum intoneaza, dupa cum ii priveste pe cei de langa el, sau vrea sa se arate ca stie o cantare si se "baga" sa o spuna el... sunt gesturi agitate, si cu privirea mereu catre oamenii din biserica... daca se baga cineva peste el, sau cantand in soapta, se incrunta si face semne disperate... cand canta isi inalta glasul si canta tare... s.m.a. Cel smerit si rugator in cantare, este mereu cu fata blanda si senina, se roaga stand atent la sf.slujba, are glas smerit si nu-si inalta glasul sau sa se uite spre popor... s.m.a.
Daca esti atenta vei vedea acestea si inca si mai multe... daca ii atragi atentia unuia mandru ca a gresit undeva, se indreptateste, incepe sa se scuze si bla bla...



ai dreptate frate.
am observat , ascultind Sfinta Liturghie la o manastire, comportamentul unor frati care cintau la strana.
si unul dintre ei mi s-a parut smerit: niciodata mindru, mereu cu privirea doar la carte.
si in alta biserica, de data asta la o manastire de maici, o maica de la strana a facut observatie unui preot de mir, care cinta si el impreuna cu ele, ca a gresit ceva la un imn.

[quote=petrurar;98368]Vedeti voi ce usor e sa judeci sa stai asa la distanta si sa observi, e mai greu sa te duci(voluntar) si sa te bati cu capul acolo de carte sa pricepi cintecele mai ales cind ajungi la Axion sau la Heruvic si cind unul o ia razna ce ai face tu?

"Dar pe ei de ce nu-i intrebi de ce nu vin sa cante in strana? "

Fiecare au scuzele lor, sintem un grup mic,eu cu preoteasa si mai doua persoane asta e tot corul se mai alature niste fetite si cind se ajunge la Heruvic sau Axion iti dai seama ca trebuie sa cint mai tare si asta nu din mindrie cum se zicea pe aici, cineva trebuie sa ia un ton nu ?...........ca sa iasa ceva.

[quote=dorinastoica14;98319]Mare ispita este cantatul la strana! Poate nu aveai binecuvantarea preotului pentru aceasta.

eiiii Dorina draga....... nu mi-a spus direct"TE BINECUVANTEZ SA CANTI LA STRANA".. dar sa vezi cum s-a intamplat:
Acum 12 ani, imi era rusine sa cant in biserica, asadar dupa slujba am ramas impreuna cu un bun prieten care era cantaret in acea biserica si cu fratele lui (ambii elevi pe vremea aceea la Seminarul Teologic din Bucuresti)si cantam toti 3 in biserica goala... imi aduc aminte atat de clar parca ieri ar fi fost.. la un moment dat, pe cand cantam "Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi"... hopa!!!! usa altarului se deschide si iese bunul meu parinte duhovnic!! Eu am tacut instantaneu de rusine ... parintele f mirat, ptr ca desi ma cunsotea de ceva vreme, habar nu avea ca eu stiu a canta... si atunci a facut sugestia impreuna cu acel seminarist, sa ma alatur si eu corului... deci asta nu tot binecuvantare este??

[quote=MarinaAlca;98373]Normal, ca este binecuvantare, prin insasi invitatia directa facuta de Parinte, de a te alatura corului. Altele sunt Caile Domnului si Voia ce-o voieste !

[quote=petrurar;98368]
domnule, numai Domnul shtie inima omului, shi cel care il iubeshte cu adevarat pe acela, restul sunt pareri, "au doara" nu are omul capacitatea sa faca sa para exact asha cum atzi vrea voi sa arate? shi aia sa vezi ce o sa va inshele ca voi o sa-i consideratzi smeritzi shi cand colo o fac doar ca sa inshele, ca ei inshishi sunt deja inshelatzi cu parerea de sine pentru slava de la oameni... deci daca n-avetzi ochiul foarte curatzit degeaba va uitatzi la vre-un cantaretz shi il judecatzi ca nu-i vedetzi adevarat fatza... decat daca din intamplare, unul dintre noi l-am iubi cu adevarat... dar shi cu multa curatzie.... ca pe Domnul daca-l intrebam cum e fratele acela sau acela, nu-L credem, shi atunci de ce sa ne arate? Daca nu foloseshti alifie/ungvent/pomada pentru ochi de la Hristos, atunci pentru ce te mai uitzi in stanga shi in dreapta? Ce crezi dumneata ca o sa vezi?:43::44::57::100:

Parerea si slava omeneasca se completeaza una pe cealalta, amandoua find mici si mari inselatorii de la cel inselator, trufas, hidos, ascuns si atat de real pentru unii, incat se confunda cu el, prin el si cu el, in toate si-n tot.
:100:

[quote=Hartford;98371] Frate, ti-am spus "din experienta mea de aproape 8 ani de activitate la strana" = asta inseamna ca si eu am trecut prin astfel de stari, nu ca nu mai am, departe de mine, dar se simte la fiecare cum canta! In jurul lui, a celui mandru, nu provoaca altceva decat mahnire in sufletele celor de langa el! pt ca el "se afirma" mereu, vezi ca celor din jur le face mereu observatie, nu ii accepta asa cum sunt fiecare, vrea sa fie tot el in evidenta! Mai ales daca nu stie tipic, si vrei sa ii spui, greu te asculta si se incrunta, si nu iti mai da si tie sa canti, e o "razbunare" a "protosului" de la strana! Acest "protos" dintre cantareti daca e mandru, mereu se uita catre publicul din Biserica, face gesturi de iti vine sa zici ca este oleaca bolnav... El dirijeaza, el face tot.. ori cantaretii de la strana trebuie sa fie o singura voce!!! Nu protosu mai tare, si restu abia se aud! Sau canta ceva sa se auda singur sa nu mai cante si lumea in Biserica!
Toate acestea se intampla mai ales la Seminaristi, ca de aici pleaca mandria de strana, apoi se "intinde" si la studentii teologi! Fiecare "isi da aere", fiecare este "impresar"!!!

In cantarea smerita este COMUNIUNE, nu diferentiere si evidentiere!!! este rugaciune si pace si liniste, te odihneste sufleteste!!! chiar te face sa versi lacrimi! si pleci de la acea slujba ZURAND de bucurie si pace sufleteasca!!!

Cine nu recunoaste acestea, va dati seama ca este...

Va rog sa ma iertati de cuvintele dure si realiste, si sa "cantam Domnului cu inima smerita si in duh de rugaciune"!!!

[quote=vsovi;98393][COLOR=red]"...din vistieria inimii spune gura!!!"[/COLOR]
deci, daca inima nu este smerita si unita in rugaciune cu Domnul Hristos, iese din gura lui o cantare ce te nelinisteste, pt ca este plina de mandrie! Iti creeaza o stare de indispozitie, atat de mult te agita, incat iti vine sa iti astupi urechile sau sa iesi din Biserica...
CEI SMERITI SI CURATI CU INIMA STIU CE INSEAMNA TOATE ACESTEA! Nu ca eu as fi curat, ca VAI de pacatele mele si de mandria mea, ca mi-e teama ca asa ma va prinde moartea, dar CANTAREA OMULUI MANDRU SE SIMTE "DE LA O POSTA"!!!
Cine e mandru, nu simte, cine e smerit este si sensibil sufleteste, si il "zgarie" in inima...
Va rog sa ma iertati pe mine nesmeritul!!!
Fiti binecuvantati!!!

Ce mare bucurie sa fii nascut aproape de ziua in care s-a nascut Mantiutorul nostru Iisus Hristos.La bucuria sarbatorilor de iarna se adauga si bucuria propriei nasteri!!
Sa fie viata ta un dar si sa te bucuri de toate cu bucuria simpla si curata a celor care au puterea sa vada in toate lucrurile si intamplarile(si chiar in necazurile noastre) minuni ale lui Dumnezeu.

Traiesc, admir zilnic frumusetile create de Dumnezeu, ma infrupt din bunatatile create prin mila Lui, mi se ofera POSIBILITATEA de a ma mantui chiar daca am gresit, iata niste Daruri pentru care nu sunt indeajuns de recunoscatoare.

Chiar si faptul ca putem comunica pe acest forum este un Dar.

Vad, aud, cant, vorbesc, muncesc. De insemnatatea acestor Daruri isi dau seama doar cei care nu le au. Uneori chiar si cate un necaz se poate preschimba intr-un dar prin mila lui Dumnezeu.

Minunat este Domnul, caci cu intelepciune imparte Darurile Sale!

Iar despre Darurile Sfantului Duh, ehei, putem afla mai multe de la Sfintii Parinti.

I

Eu sint la strana de vreo 10 ani si nici acum cei de linga mine nu stiu incepe Heruvicul sau Axionul sau perindat diferiti crestini. Din suflet as dori sa ma retrag dar ceva ma retine si vreau sa spun ca nu ma uit in sala si nici la cei care cinta ma uit in carte si citeodata spre parintele . As dori mult sa stau la slujba sa ma rog in mintea mea. De aceea sint fericita cind mai lipseste parintele nostru si atunci particip la greci la Sf Liturhie.
Doamne ajuta.

iertatzi-ma ca intreb, dar ce-i ala Heruvic shi Axion? ca eu nu shtiu :104:

Sunt multi care nu mai traiesc prin dar. Sunt tristi si nemultumiti. Nu mai stiu sa se bucure de viata. Si, o Doamne cata bucurie ar putea aduce prin darul acela. Cate relatii in iubire ar putea naste si cate altele ar putea intari prin el.

Cristi, daca omul nu dezvolta darul primit - darul moare. Caci el nu a fost dat omului pentru sine, ci pentru ceilalti.

Marina, eu in cazul tau nu as renunta. As canta cum as putea. De ce? Ca sa-i arat Domnului ca Il cant si ranit. Si cu siguranta El te va vindeca.

Fratilor ,sanatatea nu este un dar?
Multumesc lui Dumnezeu ca sunt sanatoasa desi am o meserie stresanta si mi-a dat putere sa muncesc .
De asemeni simt ca gandirea este mai limpede ,rationamentul mai bun.
Sa nu uitam ca sfantul Ioan de Krondtstat s-a rugat o noapte intreaga sa ii lumineze mintea si a devenit un elev foarte bun.
Dar sa ne bucuram si sa dorim sa ne dea Dumnezeu daruri duhovnicesti.
A dobandit cineva un dar duhovnicesc :smerenie ,darul rugaciunii ,iubire de aproapele ,milostenie ,etc?

...si daca ar dobandi cineva (si sigur sunt care dobandesc) multe daruri, din SMERENIE le tine in taina! si cantatul de il are omul smerit, e constient ca nu e darul lui, dar Hristos, din NEsfarsita lui IUBIRE, il primeste ca fiind al aceluia!!!
Dumenezeu cu Harul Sau si cu Iubirea de oameni sa ne MANTUIASCA!!!

Oare vederea propriilor pacate este un dar?

Ce lucru minunat si ce dar scump este sanatatea!! Abia cand o pierzi sau cand cineva apropiat este in suferinta intelegi ca nimic nu-i mai da pret ca sanatatea:26:!!
Darurile pe care le-ai enumerat le au sfintii care, desi le aveau din timpul vietii se vedeau mai pacatosi decat toti.

Mare dar!!! Eu nu prea le vad.Le vad mai mult pe ale altora.Mai mult,mi se pare ca le stiu pe toate daca sunt mai de mult pe lumea asta.

In ceea ce ma priveste constat ca desi nu sunt atat de silitoare in rugaciune, in ultimele luni ceva minunat a inceput sa se contureze, am primit o lectie care la inceput m-a umplut de rusine dar si de recunostinta in egala masura...oameni straini mie s-au rugat si se roaga ptr mine... CE DAR MINUNAT!!!!!! asta m-a facut sa am si eu mai multa staruinta in a-i pomeni in rugaciune pe cei care nu fac parte strict din familia mea.. simt ca asa se mai inlatura putin din perdeaua egosimului in care stateam acoperita.

Pentru Marina ,pentru Hartfort si pentru toti cei care au cantat sau canta in strana,pentru George un citat din Sf. Augustun care mi-a placut mult si pe care il scriu pentru voi si de ce nu si pentru mine:
"CINTA SI MERGI MAI DEPARTE,LA CAPATUL DRUMULI TE ASTEAPTA DUMNEZEU":6: