Erezii moderne in randurile unor preoti, care smintesc multimea
 

Aceste erezii practicate sub acoperirea Sfintei Credinte Ortodoxe se refera la ghicirea viitorului prin deschiderea Cartii Sfinte [Sfanta Evanghelie], la relatarea unor vedenii [insa Sfintii Parinti [Diodor al Foticeii] recomanda respingerea cu orice chip a vedniilor de tot felul, chiar daca de la Domnul ar veni].
Mai jos este prezentat mesajul arhimandritului Justin Parvu, de la Manastirea Petru-Voda, jud. Neamt, referitor la o carte ce prezinta "invataturile" unui astfel de preot [ ce a fost lansata pe piata in aprilie a.c. si retrasa imediat la recomandarea parintelui Justin]. Este vorba de "Parintele Gabriel [Nicu], un parinte indumnezeit prin har", pe care arhimandritul Justin Parvu recomanda din pricina multelor rataciri care apar pe post de invataturi ortodoxe, ca mai bine sa fie arsa decat sa fie smintita multimea [acum, in majoritatea ei, mai putin credincioasa decat oricand inainte]. Iata mesajul:

[SIZE=3][COLOR=red]Mesaj din partea parintelui Iustin Parvu referitor la o grava impostura si la o mare inselare[/COLOR][/SIZE] [a parintelui Gabriel Nicu, nota mea]




[COLOR=#000080][COLOR=black]“Nu de multă vreme ne-a parvenit la mănăstirea Petru-Vodă o carte despre viaţa Părintelui Gabriel, scoasă la Editura Credinţa strămoşească, carte apărută, chipurile, cu binecuvântarea P.S. Calinic Argeşeanul şi ajutorul Părintelui Nicolae Tănase. Am aflat mai târziu că aceste binecuvântări nu au existat şi domnul editor nu a făcut decât să se folosească de nişte nume de renume spre a-şi face reclamă bună. [COLOR=#ff0000]Vrem să atragem atenţia tuturor cititorilor de carte duhovnicească, şi nu numai, că această carte nu are nici o binecuvântare din partea mănăstirii noastre. Această carte este plină de învăţături mincinoase, neortodoxe, fiind rodul unor înşelări drăceşti. [/COLOR]Chiar dacă editura Credinţa strămoşească a editat multe alte cărţi de o importanţă deosebită în viaţa bisericească, această carte poate deruta poporul cel credincios şi recomand să fie scoasă de pe piaţă, de la vânzare, iar credincioşii sub nici o formă să nu citească astfel de rătăciri.[/COLOR][/COLOR]
[COLOR=#000080][COLOR=black][color=red]Este îngrijorătoare tendinţa acestei mulţimi ortodoxe care aleargă după minuni, vise şi vedenii, preoţi care ghicesc viitorul şi deschid cartea.[/color] Aceasta denotă că o mare parte din popor este lipsit de credinţă şi de răbdare, care apelează mai degrabă la vrăjitorii de acest fel, în loc să lucreze poruncile evanghelice şi aşa să aştepte mila lui Dumnezeu. Viaţa sfântă a unui om se recunoaşte, în primul rând, după ceea ce a pătimit, după virtuţile sale evanghelice, nu după semne şi minuni, pe care le poate săvârşi tot vrăjitorul. Este adevărat că Biserica noastră are mulţi sfinţi făcători de minuni, dar atât Evanghelia, cât şi toată tradiţia patristică ne învaţă să nu căutăm lucruri paranormale, semne şi minuni, căci puţin au discernământul de a distinge care sunt de la Dumnezeu şi care sunt de la diavol. Calea cea strâmtă şi cu chinuri, recomandată de Evanghelie, este singura cale de mântuire. Dar noi, pentru că dorim, o viaţă cât mai comodă, apelăm la astfel de falşi făcători de minuni, care apropie credincioşii mai mult de diavol decât de Dumnezeu.[/COLOR]
[COLOR=black]O carte de acest fel este şi [COLOR=#000000]cartea părintelui Gabriel apărută la editura Credinţa strămoşească, o carte care ar trebui arsă, precum cărţile eretice. [/COLOR][COLOR=#000000]N[/COLOR][COLOR=#000000]ădăjduim ca editura Credinţa strămoşească să-şi recunoască vina de a se folosi, fără acordul nostru, de numele mănăstirii Petru-Vodă şi al altor persoane implicate, fără nici un temei - cum ar fi numele părintelui Nicolae Tănase, care de asemenea nu a avut nici o legătură cu această carte -, şi să-şi retragă cartea de la vânzare, iar pe viitor să fie mai atent în cercetarea materialelor primite[/COLOR]“.[/COLOR]

[COLOR=#0000ff][COLOR=black]Nota Razboi intru Cuvant: [/COLOR][/COLOR]
[COLOR=#0000ff][COLOR=black]Nu auzisem pana azi de aceasta carte si despre acest parinte, dar cautand pe internet, am dat peste [/COLOR][COLOR=black]un site intreg [/COLOR][COLOR=black]dedicat acestui asa-zis preot “vazator cu duhul” si “facator de minuni”, Gabriel Nicu, mort in 2004, dar creand deja un fenomen in jurul numelui sau. Sa luam aminte, sa ascultam de avertismentul parintelui Iustin si sa transmitem si altora sa se fereasca de aceasta ratacire![/COLOR][/COLOR]
[COLOR=#000000][/COLOR]
[COLOR=#000000]Preluat de pe situl www.razbointrucuvant.ro [/COLOR]
[COLOR=#000000][/COLOR]
[COLOR=#000000][/COLOR]
[COLOR=#000000]Domnul sa va pazeasca de astfel de rataciri![/COLOR]
[COLOR=#000000]Razvan[/COLOR]
[COLOR=#000000][/COLOR]
[COLOR=#000000]Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul![/COLOR]
[COLOR=#000000][/COLOR]
[COLOR=#000000][/COLOR]


[/COLOR]

...se implineste APOCALIPSA usurel usurel... sa stam bine, sa stam cu frica, sa luam aminte!!!

In afar de deschiderea Cartii Sfinte si de ghicirea in ea, pe care evident, nu le recunoaste, iata ce relateaza o fiica duhovniceasca a acestui preot inselat, Gabriel Nicu, despre respectivul [erezia o voi sublinia in rosu si o voi combate dupa aceea cu un citat din Patericul egiptean care se refera la o intamplare din viata avvei Agaton]. Citatul:

In afara faptului ca intr-una din pozele de pe situl "dedicat" amintirii lui Gabriel Nicu ii apare in timpul unei slujbe un curcubeu de lumina alba in fata, care este inselatoria prin vedenii, care vine in majoritatea cazurilor de la Lucifer si ceata lui draceasca, vedenii de care Sfantul Diodor al Foticeii ne atentioneaza sa le respingem cu orice chip chiar de ar veni de la Domnul, caci nici in acest caz Mantuitorul nostru nu S-ar supara pe noi, extrag din Patericul egiptean urmatoarea intamplare cu talc, referitoare la viata avvei Agaton:

Vad ca, pe deasupra, acest ratacit Gabriel provoaca tulburare in legatura cu Apocalipsa, ca si toate sectele neoprotestante, cu care de fapt, se aseamana in duh.

din pacate sint destui ,citiva si in vest care practica asa ceva!..si culmea!! e plin de lume ,masini din toate colturile tarii vin si stau la coada .E f.f.grav.dar...asta e realitatea!Ma intreb de ce SE PERMITE SI NU SINT CATERISITI ACEI PREOTI CARE FAC ACEASTA!??

Pe topicul ,,Cine este vizionarul Gabriel?'' am incercat sa aduc cateva lamuriri in legatura cu viata si activitatea parintelui Gabriel Nicu. M-am contrazis tot cu Razvan. Raspunsul corect il detine, bineinteles, Dumnezeu. Un vrajitor sau un eretic nu savarseste minuni si dupa moarte. Dar mai bine sa lasam timpul sa vorbeasca. Oameni care nu l-au cunoscut ,,vor lua atitudine'' crezand ca fac o fapta buna, dar Dumnezeu va arata in timp care este voia Sa si cu parintele Gabriel Nicu si cu fiecare dintre noi.

Nu e important cum il considera cei care nu l-au cunoscut pe acest preot, ci cum il considera Dumnezeu. Poate ca eu, care l-am cunoscut, sunt subiectiva. Bun. Atunci, pentru a lamuri cat de cat lucrurile, n-ar fi rau ca un grup de teologi sa vina mai ales pe 1 iulie, pe 23 septembrie sau de Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil sa stea personal de vorba cu credinciosii la mormantul parintelui aflat in satul Mogosesti, comuna Dragomiresti, judetul Dambovita. Pana atunci, pentru a afla mai multe pareri despre acest preot, dati cautare: Parintele Gabriel Nicu.

Cat am putut, am scris, aducand marturii opuse mesajului parintelui Iustin. Parintele a luat atitudine impotriva ereziilor de orice fel, iar cei care i-au citit cartea cea interzisa au constatat ca acesta contine minuni impresionante si sfaturi ale unui marturisitor ortodox adevarat.

Ba-i foarte important, sora, cum e considerat acest preot. Daca-i eretic [prin vrajitoria deschiderii Sfintei Carti, numita si [COLOR=red]ghitie, [/COLOR]si este eretic], Sfintele Canoane ne indeamna sa-l combatem cu virulenta si asprime, ca pe unul ce s-a indepartat de Dumnezeu prin invataturi [COLOR=red]mincinoase[/COLOR][COLOR=black].[/COLOR]

Dupa învatatura [COLOR=red]Sfantului Nicodim Aghioritul[/COLOR], vrajitoria se împarte în mai multe parti si anume: Vrajitoria propriu-zisa, prin care se întelege chemarea diavolilor pentru a descoperi oamenilor comori ascunse, lucruri pierdute si altele de acest fel. Ghicirea, al doilea fel de vrajitorie, prin care unii oameni spun cele viitoare prin semnele din palma, numita chiromantie si prin alte obiecte (bobi, carti de joc, cafea etc). Descântarea, spiritismul, adica chemarea ajutorului diavolilor în camere obscure sau la morminte, pentru a pedepsi pe cei ce suntinviata. Descântatorii pretind ca cheama sufletele mortilor din iad, precum ghicitorii din timpul Proorocului Samuil (I Regi 21,3), pentru a afla cele viitoare sau pentru a se razbuna pe cineva. în zilele noastre se practica descântecul în rândul credinciosilor, precum stingerea carbunilor, rostirea anumitor cuvinte amestecate cu rugaciuni, pentru cei bolnavi, care pretind ca sunt "vrajiti" etc, [COLOR=red]g[/COLOR][COLOR=red]hitia, adica ghicirea sau vrajitoria prin lucruri sfinte, precum ghicirea prin Psaltire, numita astazi deschiderea pravilei[COLOR=black].[/COLOR][/COLOR]
[COLOR=red][COLOR=#000000][/COLOR][/COLOR]
[COLOR=red][COLOR=#000000]Cum osandesc Sfintele Canoane [COLOR=red]vrajitoria[/COLOR] in general si vrajitoria [/COLOR][COLOR=red]ghitiei [/COLOR][COLOR=black]in mod particular? Ia aminte, sora pentru acel Gabriel Nicu al tau al carui suflet se chinuie acum in muncile iadului, pentru ca desi Sfintele Canoane il opreau de la Sfanta Impartasanie un numar de ani pentru "deschiderea Pravilei", presupun ca se impartasea [cu nevrednicie] de mai multe ori pe an:[/COLOR][/COLOR]
[COLOR=red][COLOR=#000000][/COLOR][/COLOR]
[COLOR=red][COLOR=red]Cei ce ghicesc prin deschiderea Psaltirii si a altor carti sfinte, se opresc de împartasanie pâna la 7 ani, pentru ca Psaltirea este o carte sfânta cu multe proorocii în ea, insuflata de Duhul Sfânt si este pentru rugaciune, iar nu pentru ghicit si câstigat bani spre osânda. Acelasi pacat fac si unii preoti care "deschid cartea cum se spune în popor, si cad sub grea osânda, atât ei, cât si cei care cer sa le deschida Sfânta Evanghelie.[/COLOR]

[COLOR=black]Sa ne pazeasca Domnul de vrajitori imbracati in vestminte preotesti![/COLOR]

[COLOR=red][COLOR=black]Razvan[/COLOR][/COLOR]
[COLOR=red][COLOR=#000000][/COLOR][/COLOR]
[COLOR=red][COLOR=#000000]Post cu folos![/COLOR][/COLOR]
[/COLOR][COLOR=red][COLOR=#000000][/COLOR][/COLOR]
[COLOR=red][COLOR=#000000][/COLOR][/COLOR]

Eu nu am vazut la acest preot nimic din ceea ce tine de vrajitorie. Imi citea gandurile spontan, fara a deschide nicio carte. Dimpotriva, parintele Gabriel Nicu lua atitudine impotriva celor care deschid cartile sfinte pentru a ghici. Nu stiu cum s-a ajuns la o asemenea deformare a realitatii.

Parintele a adunat in jurul sau un grup de crestini dintre care pe unii i-a vindecat de boli grave, iar pe altii i-a vindecat sufleteste, insuflandu-le o credinta puternica. Existau insa multi crestini care veneau pentru a-si rezolva diverse probleme, apoi plecau. Unii scrasneau din dinti daca problemele nu li se rezolvau si-l acuzau, pe parinte, dar ei nu acceptau sa renunte la anumite pacate pentru a beneficia de ajutorul lui Dumnezeu. Caci parintele le spunea verde-n fata unora sa renunte la anumite pacate pentru a-i impartasi, de exemplu.

Asa cum am subliniat si cu alte ocazii, am incercat sa-l inteleg pe parintele Gabriel, deoarece vedeam ca unii aruncau cu noroi in dumnealui. Il compatimeam uneori pentru necazurile pe care le indura, dar citeam ca multi sfinti au patimit la fel, si imi reveneam. Imi puneam intrebari, comparam, judecam, iar parintele, care imi stia gandurile, intervenea rar, cand vedea ca o iau intr-o directie gresita.

Nu era nevoie sa-i adresez multe intrebari. Era suficient sa ma gandesc la o problema si parintele imi dadea raspunsul cu glas tare in predica, dupa predica sau incet cand ma miruia. Predicile erau constructive, fiecare fraza tintea un pacat, si fiecare ,,vinovat'' rosea, crezand ca lui i s-a adresat. Astfel, desi era tanar, avea o intelepciune duhovniceasca pe care greu o intalnim. Urmarea progresul duhovnicesc al fiecaruia, tinuta, privirea, rugaciunea, starea sanatatii, comportarea in familie si in societate nu cu mestesuguri vrajitoresti, ci cu Darurile pe care Dumnezeu i le-a dat. Stia ca voi scrie aceste lucruri.

Nu eram obligata sa merg la slujbele parintelui tocmai la Gresia, adica intr-un sat de langa Rosiorii-de-Vede, nu ma presa acut nicio problema si totusi, mergeam aproape saptamanal. Citeam carti scrise de sfinti, iar la Gresia auzeam de asemenea cuvinte de folos spuse cu o convingere in stare sa miste si muntii din loc. Si misca din loc muntii necredintei si ai pacatoseniei. Acolo au venit multe feluri de pacatosi care, au acceptat sa vietuiasca altfel, sa incerce o schimbare. Cred cu tarie ca parintele Gabriel Nicu m-a asezat pe o cale mantuitoare, si Ii multumesc lui Dumnezeu ca mi l-a scos in cale la timpul potrivit.

Nici eu nu l-am vazut pe pr. Ilarion Argatu deschizand Cartea Sfanta pentru a ghici din ea, dfar de vreme ce nepotul acestuia, pr. Ioan V. Argatu citeaza din invatatura sa cum ca "dupa trei zile de post negru poti sa-l rogi pe preot sa te lase sa deschizi Sfanta Carte, dar sa nu interpretezi tu textul, caci oricat de credincios ai fi nu-l poti interpreta, ci roaga-l pe preot sa-l interpreteze.".. Oare asta nu este ghitie, adica vrajitoria ghicirii prin deschiderea unei Carti Sfinte? Este. De aceea, il consider pe Ilarion Argatu eretic si iesit din randurile Bisericii Celei Uneia Sfinte, sobornicesti si Apostolesti. Daca, Pr. Arhimandtrit Justin Parvu sugereaza ca pr. Gabriel Nicu deschideas cartea pentru vrajitoria ghicirii, mai ales ca e fiu duhovnicesc al lui Ilarion Argatu, inseamna ca este eretic.

Citat:
Sursa: http://www.gid-romania.com/Articol.asp?ID=2144

Nu-i infricosator de eretic ceea ce spune Ilarion Argatu despre deschiderea Sfintei Carti? Daca Gabriel Nicu a fost fiul duhovnicesc al unui duhovnic orb dpdv al invataturii ortodoxe, atunci nu are cum sa fie altfel decat tot eretic, adica orb duhovniceste.

Iar asa-zisele minuni de la mormantul lui care se intampla in anumite zile sunt minuni pe care cel rau [diavolul] le poate de asemenea infaptui.

Parintele Constantin Galeriu - despre sfintenie:

"Sfintenia nu inseamna sa mergi pe ape, nu inseamna sa zbori prin vazduh, nu inseamna sa inviezi mortii. Cea mai mare virtute a sfinteniei la care poate ajunge un om in zilele noastre este sa se invieze pe sine, din propriile pacate."

ADICA, nu tot soiul de "minuni" pe care orice diavol prin vrajitori le poate face, ci INVIEREA DE SINE, VINDECAREA DE SINE DIN PROPRIILE PACATE.

Daca a zburat prin vazduh, s-a teleportat [teleportarea e un fapt diavolesc in sine] dintr-un loc in altul, a facut un peste sa ajunga pt. 30 de oameni, ii aparea un curcubeu de lumina alba in fata la slujbe, nu inseamna ca este sfant, ci s-a curatit el [Gabriel Nicu] de propriile pacate?
Sa nu uitam indemnul din Pateric: "Doctoore, vindeca-te intai pe tine si dupa aceea vindeca-i pe altii!", adica un preot pt. a fi un bun duhovnic trebuie sa se lepede de propriile pacate si dupa aceea sa-i tamaduiasca si pe altii, ceea ce Gabriel Nicu cu a lui ghitie evident ca n-a facut, fiind eretic vrajitor.

Trebuie sa se faca o deosebire intre parintele Gabriel si parintele Argatu. Fireste ca daca parintele Argatu incuraja deschiderea cartii de catre credinciosi, va raspunde pentru acest pacat. Eu nu stiam despre acest aspect.

Am mai spus ca parintele Gabriel nu avea nevoie sa deschida nicio carte. Iar daca unele minuni pot fi interpretate in doua moduri, intoarcerea la credinta a multor oameni cred ca este este o lucrare sfanta. Mama Sfantului Fanurie a fost o pacatoasa, dar fiul ei s-a sfintit privind in jur si intelegand ce este sfintenia. Parintele Gabriel a fost inconjurat de multi pacatosi. A calatorit insa prin tara si a stat de vorba si cu multi duhovnici.

Pana una alta, parintele Gabriel Nicu este un preot al B.O.R. careia nu cred ca-i facem un serviciu lovind fara argumente intr-un slujitor al lui Dumnezeu. Ce sa creada lumea? Ca minunile se mai fac numai cu puterea diavolului? Pai uite-asa, prin compromiterea preotilor adevarati derutam lumea si o aruncam in bratele lui Antihrist.

Pentru mine spusele parintelui Iustin nu au importanta. Dumnealui n-a adus argumente. Nu cumva i-a achitat o polita post-mortem pentru ca parintele Gabriel l-a numit mason? De ce parintele Iustin le-a spus credinciosilor ca atat timp cat va trai nu va spune adevarul despre parintele Gabriel? Consider ca trebuie sa se faca abstractie de acel mesaj al parintelui Iustin, deoarece nu cred ca a fost obiectiv.

Dumnezeu sa ne lumineze pentru a putea avea discernamant. Caci s-a comis o greseala. Iar problema este delicata.

NU FACI BINE CA JIGNESTI IN ACEST FEL PE UNUL DIN CEI MAI MARI DUHOVNICI AI NEAMULUI CARE A DAT MARTURIA CREDINTEI IN PUSCARIILE COMUNISTE .EU PE UNII CA ACESTIA II CRED CA PE UNII CARE AU DAT MARTURIA CREDINTEI SUFERIND CHINURI PT ACEASTA,PT CREDINTA ORTODOXA.Parintele IUSTIN are f.f.multe cuvinte pline de duh ,iar a nu tine cont de ele ..inseamna sa ne pierdem ca neam si credinta.

Da, rectific. Pentru mine nu are importanta mesajul parintelui Iustin care se refera la parintele Gabriel Nicu. In calitate de mare duhovnic, ma asteptam sa vina cu argumente, nu sa loveasca pur si simplu, apoi sa pastreze tacerea. Atatia credinciosi stiu ca adevarul este altul, nu cel spus de parintele Iustin
caruia nu-i contest toate meritele, dar nici nu-i datorez ascultare in aceasta privinta.

Eu stiam ca in asemenea situatii marturiile credinciosilor au o importanta majora. Dar poate nu mai e asa... S-au schimbat atatea in ultima vreme... Incredere deplina mai am doar in Dumnezeu.

Parintele Alexandru Argatu ar trebui caterisit pana se smereste si inceteaza sa mai propovaduiasca procedee ne-crestin ortodoxe si erezii grave.
http://www.scribd.com/doc/4006433/Pr...U-Despre-vraji
Am auzit o blasfemie foarte grava care zice de spurcarea Duhului Sfant.
Da ce dom-le daca raza soarelui trece prin noroi se spurca?
E asa nici darul Sfantului Duh nu se spurca trecand prin cele necurate.

Am foarte mare incredere in Pr. Iustin si nu cred ca daca a transmis intr-adevar mesajul respectiv, a facut-o fara motiv sau ca sa plateasca o polita. Poate am sa cer mai multe detalii cand ajung la Petru Voda data viitoare (in cateva saptamani).

Despre Pr. Gabriel Nicu nu cunosc mai nimic asa ca nici nu pot sa zic nimic. Dumnezeu sa ne ajute si sa ne fereasca de rataciri, ca multe mai sunt in ziua de azi...

Bogdan.

Revin cu o parte a citatului parintelui arhimandrit Justin Parvu, preluat de pe situl www.razbointrucuvant.ro, care parte sugereaza ca parintele Gabriel Nicu e unul dintre preotii-vrajitori care apela la ghicirea viitorului si la deschiderea Sfintei Carti:

Citatul:

Nu de multă vreme ne-a parvenit la mănăstirea Petru-Vodă o carte despre viaţa Părintelui Gabriel, scoasă la Editura Credinţa strămoşească, carte apărută, chipurile, cu binecuvântarea P.S. Calinic Argeşeanul şi ajutorul Părintelui Nicolae Tănase. Am aflat mai târziu că aceste binecuvântări nu au existat şi domnul editor nu a făcut decât să se folosească de nişte nume de renume spre a-şi face reclamă bună. [COLOR=#ff0000]Vrem să atragem atenţia tuturor cititorilor de carte duhovnicească, şi nu numai, că această carte nu are nici o binecuvântare din partea mănăstirii noastre. Această carte este plină de învăţături mincinoase, neortodoxe, fiind rodul unor înşelări drăceşti. [/COLOR]Chiar dacă editura Credinţa strămoşească a editat multe alte cărţi de o importanţă deosebită în viaţa bisericească, această carte poate deruta poporul cel credincios şi recomand să fie scoasă de pe piaţă, de la vânzare, iar credincioşii sub nici o formă să nu citească astfel de rătăciri.
[COLOR=#000080][COLOR=black][COLOR=darkorange]Este îngrijorătoare tendinţa acestei mulţimi ortodoxe care aleargă după minuni, vise şi vedenii, preoţi care ghicesc viitorul şi deschid cartea.[/COLOR] Aceasta denotă că o mare parte din popor este lipsit de credinţă şi de răbdare, care apelează mai degrabă la vrăjitorii de acest fel, în loc să lucreze poruncile evanghelice şi aşa să aştepte mila lui Dumnezeu. Viaţa sfântă a unui om se recunoaşte, în primul rând, după ceea ce a pătimit, după virtuţile sale evanghelice, nu după semne şi minuni, pe care le poate săvârşi tot vrăjitorul. Este adevărat că Biserica noastră are mulţi sfinţi făcători de minuni, dar atât Evanghelia, cât şi toată tradiţia patristică ne învaţă să nu căutăm lucruri paranormale, semne şi minuni, căci puţin au discernământul de a distinge care sunt de la Dumnezeu şi care sunt de la diavol. Calea cea strâmtă şi cu chinuri, recomandată de Evanghelie, este singura cale de mântuire. Dar noi, pentru că dorim, o viaţă cât mai comodă, apelăm la astfel de falşi făcători de minuni, care apropie credincioşii mai mult de diavol decât de Dumnezeu.[/COLOR]
[COLOR=black]O carte de acest fel este şi [COLOR=#000000]cartea părintelui Gabriel apărută la editura Credinţa strămoşească, o carte care ar trebui arsă, precum cărţile eretice. [/COLOR][COLOR=#000000]N[/COLOR][COLOR=#000000]ădăjduim ca editura Credinţa strămoşească să-şi recunoască vina de a se folosi, fără acordul nostru, de numele mănăstirii Petru-Vodă şi al altor persoane implicate, fără nici un temei - cum ar fi numele părintelui Nicolae Tănase, care de asemenea nu a avut nici o legătură cu această carte -, şi să-şi retragă cartea de la vânzare, iar pe viitor să fie mai atent în cercetarea materialelor primite[/COLOR]“.[/COLOR]




[COLOR=black]Deci este clar pentru oricine pentru ce fapte il acuza pr. Justin pe preotul Gabriel Nicu: de ghicirea viitorului si de deschiderea Sfintei Carti.[/COLOR]

[COLOR=#000000]Asa ca, [/COLOR][COLOR=red]acuza adusa de sora Antonia cum ca parintele Justin nu argumenteaza de ce cartea "Parintele Gabriel-un preot induhovnicit prin har" este plina de erezii cade de la sine[/COLOR][COLOR=black].[/COLOR]

[COLOR=#000000]Citez: "pentru mine mesajul parintelui Iustin nu are importanta" [AntoniaP], adica prin neascultarea fata de parintii Bisericii se face una cu ereticii neo-protestanti [adica, sectarii, pocaitii], trecand de la dreapta credinta la erezie, trecere AFURISITA de Sfintele Canoane ale Bisericii. Adica, sora Antonia prin insusi faptul lepadarii de sfatul parintelui Justin Parvu, s-a lepadat ea insasi de credinta, auto-anatemizandu-se. Infricosator lucru![/COLOR]

[COLOR=#000000]Razvan[/COLOR]


[COLOR=#000000]Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul![/COLOR]




[/COLOR]

Razvan, las-o mai moale cu afurisaniile, ca nu cunosti adevarul despre parintele Gabriel mai bine ca mine si decat credinciosii parintelui. Dar observ ca nici nu te intereseaza adevarul. Tu crezi ca nu cazi sub afurisanie daca acuzi fara sa stii si numesti necurat ceea ce Dumnezeu a lamurit? Cauta sa cunosti inainte de a arunca cu noroi. Chiar te consideri fara pacate, pentru a-ti permite sa judeci preoti care au savarsit minuni si au avut darul inainte-vederii? Pai osteneste-te si tu cat s-a ostenit parintele Gabriel si dobandeste-l, sa vad daca-ti mai convine sa te acuze apoi cineva ca esti vrajitor.

Mi-e suficient ce a spus parintele arhimandrit Justin Parvu despre acel preot. Faptul ca nu asculti sfatul unui parinte care intr-atat a suferit pentru credinta ortodoxa strabuna, incat a facut si inchisoare pentru aceasta, in schimb ascultand de unul care a spus "sa taci, sa nu vezi, nici sa auzi daca te-a numit cineva vrajitor", indemn aflat in contradictie flagranta cu invatatura Sfintilor Parinti de a nu accepta sa fii denumit de altii eretic [adica lepadat de la credinta cea dreapta in Dumnezeu] spune suficient de multe despre calea stramba pe care a apucat-o propria ta credinta. Si n-o spun eu, cel mult pacatos, ci Sfintele Canoane, ca daca ai luat-o pe calea credintei gresite, atunci te auto-anatemizezi. Punct.

Intotdeauna mi-a placut sa fac ascultare cu discernamant. N-as fi fost o calugarita buna, asta e clar. Am cartit uneori in gand si l-am verificat pe parintele Gabriel pas cu pas, asa din curiozitate. Citeam carti scrise de sfinti si-mi dadeam seama incet si sigur ca sunt pe maini bune. Ne avertizase ca exista colegi de breasla care-l acuza ca ar fi eretic, din invidie. Iar eu voiam sa stiu adevarul. Nu cred ca ar fi fost o idee buna sa se ia la harta sau sa-i dea in judecata pe cei care il denigrau. Prin urmare, a tacut si a rabdat.

Ti se pare ca a procedat necanonic? Eu nu cred. Exista o alta sfanta Teodora care a vietuit intr-o manastire de calugari sub numele de Teodor. Toata viata toti au crezut ca este barbat. A fost chiar acuzata ca ar fi lasat-o insarcinata pe o fata. Sfanta Teodora A TACUT, A RABDAT SI A MERS MAI DEPARTE. Fata respectiva, dupa ce a nascut, i-a dat pruncul sfintei, iar staretul a dat-o afara din manastire pe sfanta. Si-a crescut cu greu copilul stand la poarta manastirii. Dupa o vreme, calugarii au reprimit-o in manastire. Abia cand a murit, vazandu-i pieptul de femeie, si-au dat seama cu totii de nevinovatia ei. Prin rabdare, si-a gonisit SFINTENIA.

N-am crezut orbeste in parintele Gabriel. In timp ce altii si-au dat seama in cateva clipe sau in cateva saptamani de calitatile si de puterea rugaciunilor acestui preot, eu le-am descoperit treptat pe toate acestea. L-am apreciat exact pentru aceasta putere de a ierta. Asa am invatat sa iert si eu. Despre parintele Iustin, parintele Gabriel spunea ca are un trecut care-l onoreaza, se va sfinti prin mucenicie, dar ca momentan Dumnezeu ingaduie sa mai faca si anumite greseli.

Prin urmare, eu stiu de ce nu ascult acum in aceasta privinta de parintele Iustin Parvu. In neascultarea mea fac tot ascultare - de parintele Gabriel! A, sa nu uit! Am trecut pe la Manastirea Petru-Voda acum doi ani. Numai ca n-am putut sta de vorba cu dumnealui. Cand am ajuns eu, parintele Iustin pleca spre spital cu o salvare. Pe atunci nu stiam ca este chiar atat de pornit impotriva parintelui Gabriel. Oricum, coincidenta aceasta mi s-a parut stranie.

De curand am aflat ca unei femei care a citit cartea cea interzisa parintele Gabriel Nicu i-a aparut in vis si a povatuit-o ce sa faca pentru a se pocai. Astfel, cutremurata, femeia a inceput sa posteasca, sa faca milostenie si sa se imbrace decent. O prietena, careia aceasta i-a povestit cele intamplate, a procedat la fel. Iata ca parintele Gabriel Nicu isi continua misiunea.

Tind sa cred ca ce afirama Razvan este adevarat. In urma cu citiva ani o doamna foarte bisericoasa ma indemna sa merg la pr. Vrajitoru deoarece deschide cartea, iti citeste slujba de cununie cu cununia pe cap pt. a-ti gasi alesul, etc. Ce m-a uimit a fost ca mi-a spus ca acest parinte a fost monah, iar parintele Argatu i-a fost duhovnic si ca de la el a invatat sa deschida cartea.Au aparut foarte multi pr. care deschid cartea, ghicesc viitorul, fac nu stiu ce rugaciuni miraculoase iar oamenii, din nu stiu ce motive, pur si simplu ii divinizeaza. Acest pr. Gabriel din ce am mai citit si eu despre el pare sa fi fost un pr. Stefan de la Topraisar. Ma intreb cit o sa mai dureze toate astea?

A ne feri de vise - Sfantul Diodoh al Foticeii [sec. IV-V d. Hristos]ne spune sa ne ferim de vise si alte vedenii precum aparitii de lumini in timpul slujbelor in jurul unor preoti ca sunt in marea lor majoritate dracesti si chiar de ar veni de la Domnul, asa putine cate ar fi, Acesta nu S-ar supara pe noi, muritorii, ca nu am crede in vise si vedenii, chiar de ar fi venite de la El.
Deci, VISELE, VEDENIILE, ZBORUL, DISPARITIA DINTR-UN LOC SI APARITIA INSTANTANEE IN ALTUl [TELEPORTAREA], MERSULPE APA CA PE USCAT, APARITIA DE LUMINI IN JURUL UNOR PREOTI, ETC, ETC, sunt minuni pe care dracii prin vrajitorii lui le pot face oricand poftesc, pe cand Domnul ofera posibilitatea efectuarii unor astfel de minuni unor vase alese ale sale care apar cam unul la o suta de ani [citat din parintele Gheorghe Anitulesei din Radauti, care il recunoaste ca pe un adevarat Sfant facator de minuni al Bisericii Ortodoxe Romane a sec. XX doar pe parintele Arsenie Boca, si pe niciun altul, cu atat mai mult pe Gabriel Nicu.

Concluzia: sa ne ferim de vise si vedenii ca de dracu', caci ele sunt armele pe care diavolul le foloseste ca sa ne aduca in erezie.

Iar motivatia ta ca nu faci ascultare de arhimandrit Justin Parvu, ci numai de "dreptul" Gabriel Nicu da tare mult de gandit. E-un motiv eretico-pueril la fel ca si al maicii starete de la Vladimiresti, care nu credea decat in viziunile proprii, venite in totalitate de la dracul. Iar pe cei ce nu luau in serios vedeniile, pur si simplu nu-i asculta, chiar de erau ierarhi superiori pe linie duhovniceasca. Indreptatindu-te pe tine insati, ti-ai batatorit calea care duce la IAD, caci aceasta e pavata cu f. multe "bune" intentii, dintre care intaia e mandria, din care deriva si neascultarea. Ai dat si dai in continuare dovada de mandrie, soro, ceea ce arata prin ce aratura a luat-o credinta ta. Si a luat-o cumplit prin aratura, crede-ma, facandu-te sa te lupti, tu, o eretica, sustinatoare a unui preot eretic, cu morile dreptei credinte, din care NICIODATA NU VEI PUTEA IESI BIRUITOARE. De ce crezi ca esti singura in aceasta lupta? Insusi acest fapt, de a nu castiga de partea ta aliati, ar trebui SA TE PUNA SERIOS PE GANDURI cu privire la CALEA SPRE IAD PE CARE A LUAT-O CREDINTA TA. IA SI TE DU LA UN DUHOVNIC care n-are nimic a face cu erezia si anatemizeaza-l pe Gabriel Nicu si partea eretica din invatatura lui, si pe alti popi eretici de care ai fost legata in timpul vietii tale. Doar asa vei putea intoarce carma dinspre iad spre alta directie ce ar putea sa te duca la Rai, fie si in ceasul al 13-lea!


Razvan
.................................................. .................................................. .......................
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiullui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul!

Total pe langa subiect cu Sfanta Teodora de care pomenesti tu. A fost acuzata aceea de vreo erezie? Ca ar fi vrajitoare? A fost ea facuta vrajitoare? Si cumva a suferit in tacere sa fie facuta asa? Din ce spui tu, nimic din toate acestea. Dar la tine, totu-i posibil, caci la un moment dat incercai sa faci o comparatie intre acest popa eretic si Maica Domnului, care este totusi Maica lui Dumnezeu Iisus Hristos si nu poate fi comparata cu cine stie ce eretic sau vrajitor.

In plus, iar apar visele=obsesia ta. Au tu te conduci in credinta dupa ele? Atunci iti spun ca sunt INSELARI DRACESTI cele mai multe [presupun, un procent mai mare de 99% dintre ele]. De ce nu te conduci in "credinta" dupa vise? Sau te conduci dupa ele? Daca da, atunci te-ai lepadat cu totul din Sfanta Biserica si te-ai AUTO-ANATEMIZAT singura ca ERETICA ce esti si incerci sa le dai "sugestii" si la altii sa se increada in visele lor? Adica, sa-i indemni pe calea cea spurcata a ereziei? Nu te aventura pe astfel de cai primejdioase, caci nu stii ce si cum iti va arata Domnul ca sa te smereasca si sa te intoarca pe calea cu adevarat dreapta a credintei!!!

Razvan

Daca un turc te numeste ,,ghiaur" adica necredincios nu stiu cat e de intelept sa ripostezi. Daca un credincios procedeaza astfel, il vei convinge in timp ca greseste.

Mie chiar imi place sa primesc bobarnacele de una singura. Fireste ca nu oricine are curajul sa intre in astfel de discutii. Iar la citate rastalmacite chiar nu ma pricep. Parintele Gabriel Nicu este un preot care a suferit batjocura pentru Hristos in timpul vietii si-l pretuieste numai cine trebuie.

Stai si tu langa pastorul tau, dar nu te face partas la greselile lui. Pai povestea asta cu aparitia sfintilor la o suta de ani e canonica numai pentru ca a spus-o un anumit parinte? Sa nu uitam, totusi, ca traim intr-o epoca destul de nesigura pe plan duhovnicesc, iar compromiterea unor preoti importanti face parte dintr-un PLAN. Om cu greseli e pana la urma fiecare. Una e sa atragi atentia ca a mai comis si anumite greseli si alta e sa-i pui in carca de toate numai ca sa-l elimini din discutie. Cum sa spui fara teama ca parintele Gabriel Nicu deschidea carti pentru a ghici?

Orice-as spune numai la intors o dai.
De aceea spunea Sfantul Apostol Pavel intr-una dintre epistolele sale: ereticului incerci sa-i explici o data de doua ori, de trei ori de ce o ia pe calea minciunii intru credinta si cum ar trebui sa faca sa revina la adevarata credinta intr-Unul Singur Domn Iisus Hristos. Daca vezi ca nici a treia oara argumentele tale nu il indupleca, atunci lasa-l in marea purtare de grija a Domnului sa il povatuiasca cum va sti El mai bine in negraita Sa intelepciune catre Calea Cea Dreapta [daca si ereticul va voi in cele din urma!...]. Iar daca nu va voi, vai si amar de el cand va fi dat la muncile si caznele iadului sa-l chinuie toti slujitorii lui aghiuta, cu coarnele, cu cozile si mai ales cu furcile lor.
Vai de tine, eretica ce esti, Antonia, vai de tine, revino-ti pe calea cea dreapta si lasa-l pe ereticul de Nicu acolo unde este chinuit infricosator de toti disvolii, caci oricum n-ai cum sa-l mai ajuti pe unul ca el care accepta de bunavoie sa fie facut vrajitor si acceptand CHIAR ERA VRAJITOR!!! Pentru ca la randul lui a condus pe calea pieirii sufletele celor pe care i-a "pastorit".

Razvan

Si oricum, astazi numarul sfintilor lui Dumnezeu nu are tendinta sa creasca, data fiind slabirea credintei celei drepte intr-Unul Domn Iisus Hristos, ci sa scada la un numar minim, incat ceea ce spunea acum doi ani parintele Gheorghe despre existenta numai a cate unui sfant bineplacut Domnului o data la o suta de ani este mai credibil decat elucubratiile lui Gabriel Nicu de a nu purta asupra ta nu stiu ce bucata de hartie care reprezinta cartea ta de identitate actuala, doar pentru ca are inscris in ea CNP. Iar daca l-a acuzat pe parintele Justin Parvu de apartenenta la masonerie, chiar era scrantit la creier, saracul. Eu personal m-am inspaimantat cand am "ascultat" pe internet o bucatica mica dintr-o zisa slujba de exorcizare a lui G. Nicu pusa pe net, la care se adunasera practic toti diavolii de pe fata pamantului, iar la pomenirea credinciosilor acei diavoli scoteau toate "sunetele" hidoase posibile de pe fata pamantului. Era mai rau decat la un film de groaza, nu stiu cu ce ii linistea astfel de ritualuri pe adeptii popei Nicu.

Daca ti-ai format astfel de convingeri despre exorcizari si despre buletinele electronice, inseamna ca avem convingeri opuse. In Apocalipsa, capitolele XIII-XIV exista niste precizari care te vor convinge ca am dreptate. Nu-mi place ca vorbesti cu prea multa furie despre parintele Gabriel. Uiti de antihrist, uiti de iertare si-ti indrepti toata furia spre un preot. Vai, vai, vai!

Pai uite acum in aceasta discutie contradictorie fiecare greseste in felul lui. Asa patesc uneori si marii duhovnici. Au si ei ispite, nu crezi? Daca ei se jignesc uneori, sa ne jignim si noi? N-ar fi mai bine sa vedem ce invataturi putem prelua de la fiecare? Eu aseara am ascultat niste inregistrari cu parintele Gheorghe Anitulesei. Cu majoritatea afirmatiilor sunt de acord. Si dumnealui a spus ca anumiti preoti au fost denigrati pe nedrept.

Sa stii ca parintele Gabriel Nicu era un ,,vrajitor" mai aparte! A ,,vrajit'' atatia pacatosi, indemnandu-i sa mearga pe calea cea buna a postului si a rugaciunii. Fireste ca nimeni nu se apuca sa-i scoata afara pe demonizati atunci cand acestia participau la slujbe. Pai ei, saracii, veneau de la distante mari, iar noi ii suportam de nevoie. Parintele nu se enerva, isi continua slujba cu mult calm, compatimindu-i pe fiecare. Dupa slujba, insa, fiecare simtea o bucurie pe care e greu s-o descrii in cuvinte.

Iar minunile exista. Sunt credinciosii pe care i-a vindecat sufleteste si trupeste, demonstrand ca in aceste vremuri, cine-L iubeste cu edevarat pe Dumnezeu se poate bucura de iubirea Lui. N-a cerut nimanui sa-l fotografieze mai ales la sarbatori importante. Iar despre lumina care se vede in multe fotografii ale parintelui, chiar daca ti-e greu sa accepti si tu, sa stii ca multi duhovnici in varsta au spus ca acesta este o lumina divina.

Iar pacea pe care o simt atunci cand scriu depre Sfintia Sa este de nedescris. As vrea din suflet s-o simti si tu. Mi-as dori din suflet sa se curme acest fir al raului. Calugari din inainte-vazatori din Athos sau din Iarusalim il apreciaza, iar noi aruncam in el cu noroi.

Eretica fiind, cred ca ti-am spus lucrul acesta nu de trei ori, de cate spune Sfantul Apostol Pavel, ci de 30 de ori, a venit timpul sa te las in credinta ta mincinoasa, Antonia, sa faca ce-o sti Domnul in marea Sa mila cu tine. Insa sa nu spui ca n-ai fost sfatuita sa-l lasi in erezia lui pe popa Nicu si sa te departezi de el. Doar sa nu fie prea tarziu atunci. Doamne pazeste!

Razvan

:68:
Eretica nu sunt. Dumnezeu sa ne ocroteasca pentru a nu cadea in capcanele lui Antihrist care cauta sa-i atraga si pe cei alesi. In timp ce multi evita sa vorbeasca despre acest subiect sau chiar arunca lumea in bratele lui Antihrist, ascunzand adevarul, parintele Gabriel Nicu a spus in gura mare cu mult curaj tot ce se cuvine sa stie un crestin in zilele noastre. Cel mai mare eretic ajunge sa fie numit cel care spune adevarul!

Si Iosif Sihastrul a fost considerat inselat de catre unii, dar nimeni nu i-a putut lua nimic din ce i-a dat Dumnezeu, prin aceasta defaimare.

Discutie incheiata.

Nu cred ca a fost vrajitor ,nu l-am cunoscut,dar cred ca daca ai filocalia 5 sau alta carte buna de citit si o deschizi la intamplare,orice gasesti iti este de folos sufletesc.Poate in asta sta vrajitoria unora. Ii rog pe cei ce cred ca e mai bine sa te spovedesti la un duhovnic obisnuit sa scrie ,daca gasesc undeva,care este rugaciunea prin care un episcop face un duhovnic ,deoarece umbla vorba ca nu exista , ceea ce duce la ideea ca n-ar fi nici un duhovnic .Bartolomeu Anania a zis ca nu a spovedit pe nimeni niciodata deoarece nu i s-a citit aceasta rugaciune.Daca el face pe altii duhovnici inseamna ca nu are puterea iertarii de pacate dar o da la altii. Rog pe apropiatii episcopului Bartolomeu sa lamureasca problema si sa scrie acea rugaciune.

Poti sa crezi orice despre Gabriel Nicu, daca arhimandritul Justin Parvu de la Manastirea Petru-Voda a afirmat despre acesta ca este un popa [expresia mea proprie] deoarece se ocupa [printre altele] cu deschiderea Sfintelor Carti pentru ghicirea in ele a viitorului, inseamna ca este cel putin un eretic! Un vrajitor, ce practica vraja ghitiei [ghicirii in Sfintele Carti], fie pentru bani, fie pentru faima, cum mai fac [pentru primul motiv] popa Vrajitoru din comuna Liteni, jud. Suceava si cum mai recomanda credinciosilor [A se veda lucrarea parintelui Ioan. V. Argatu -"Raspunsuri duhovnicesti ale parintelui Ilarion Argatu la intrebarile credinciosilor", Editura Mila Crestina, Falticeni 2006] si popa Ilarion Argatu, care ii sfatuia ca dupa trei zile de post negru poti sa-i ceri preotului sa te lase sa deschizi Cartea Sfanta iar el sa-ti interpreteze textul la care ai deschis cartea in legatura cu viitorul tau [adica tot vrajitoria ghitiei]. Halal de asa "mare duhovnic roman" cum este considerat acest mare popa vrajitor Argatu, ce a fost si duhovnicul popei Gabriel Nicu. Deci, uite cum sta treaba, frate wetygo: vrajitor la vrajitor trage si dreptcredincios la dreptcredincios trage, nu invers, adica sa traga un dreptcredincios la un popa vrajitor sau un vrajitor la un parinte dreptcredincios. Spurcaciunea va trage mereu la spurcaciune si curatenia tot mereu va trage la curatenie.

Iustin Parvu poate sa ajunga sfant ,asta nu inseamna ca tot ce spune este adevarat. Toti cei de la Petru Voda stiu ca el s-a lepadat in scris de Hristos ca sa iasa din inchisoarea comunista si considera ca e un lucru bun caci altfel nu l-ar mai fi avut ei acum. Compromisul nu e bun caci daca era un duh mai puternic in comunistii aceia, l-ar fi omorat imediat dupa ce a scris lepadarea si l-ar fi dus la talpa iadului. Parintele Xenofont l-a certat in fata obstii deoarece era de fata cand un preot de mir l-a intrebat daca poate sotia sa sa-si puna sterilet,iar el a zis ca daca nu se poate altfel sa-si puna. I-a multumit Parintelui Xenofont si regreta ca nu stia ce inseamna sa-si puna sterilet. Mai are pe acolo un rasofor pe care l-a crescut de mic si care pe multi frati de treaba si cuminti i-a scos din manastire. In loc sa-l izgoneasca pe el ar prefera sa plece toata obstea. A mai trecut pe acolo un frate care zicea ca cine nu plange in fiecare zi nu are voie sa se impartaseasca si l-au luat de nebun,iar acum cand Iustin zice acelasi lucru eu ce sa cred despre el Sa te interesezi la Petru Voda daca este adevarat ce ti-am zis. Toate aprecierile pentru faptul ca nu s-a spalat de 8-9 ani si nu miroase urat dar daca si asta e o vraja

De unde ai scos frate toate informatiile astea aberante? Pe ce se sustin?

Pr. Iustin a iesit din inchisoare in 1964, cand a fost un decret care i-a eliberat pe TOTI detinutii politici, fara alte conditii. Despre ce lepadare vorbesti? Pr. Iustin trebuie sa iasa din inchisoare din 1960, insa l-au mai tinut 4 ani din cauza ca a spus ca daca iese o va lua de la capat cu slujirea bisericii.

Sunt zeci (sute?) de oameni care pot sa depuna marturie ca Pr. Iustin e vazator cu duhul.

Nu stiu de cati ani nu s-a mai spalat, dar stiu sigur ca nu miroase ABSOLUT DELOC, nici la 5 cm. de el daca stai (am stat de mai multe ori).

Nu cunosc povestea cu steriletul, insa orice om poate gresi cand vorbeste din ale sale. Si Sf. Serafim de Sarov a spus ca a mai gresit cand si-a spus propriile pareri.

Bogdan.

Wertygo, de unde ai informatiile astea?

BogdanF2 a scris:
Din cele ale tatalui minciunii, diavolul, ca si evreii, care au fost acuzati de aceasta pe buna dreptate de Mantuitorul si Domnul Iisus Hristos, citez dupa Evanghelia lui Ioan, capitolul VIII, versetele 38-47:

[SIZE=2][COLOR=red]38.[/COLOR][/SIZE][SIZE=2][COLOR=red]Eu vorbesc ceea ce am văzut la Tatăl Meu, iar voi faceţi ceea ce aţi auzit de la tatăl vostru. [/COLOR][/SIZE][SIZE=2][COLOR=red]39.[/COLOR][/SIZE][SIZE=2][COLOR=red]Ei au răspuns şi I-au zis: Tatăl nostru este Avraam. Iisus le-a zis: Dacă aţi fi fiii lui Avraam, aţi face faptele lui Avraam. [/COLOR][/SIZE][SIZE=2][COLOR=red]40.[/COLOR][/SIZE][SIZE=2][COLOR=red]Dar voi acum căutaţi să Mă ucideţi pe Mine, Omul care v-am spus adevărul pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Avraam n-a făcut aceasta. [/COLOR][/SIZE][SIZE=2][COLOR=red]41.[/COLOR][/SIZE][SIZE=2][COLOR=red]Voi faceţi faptele tatălui vostru. Zis-au Lui: Noi nu ne-am născut din desfrânare. Un tată avem: pe Dumnezeu. [/COLOR][/SIZE][SIZE=2][COLOR=red]42.[/COLOR][/SIZE][SIZE=2][COLOR=red]Le-a zis Iisus: Dacă Dumnezeu are fi Tatăl vostru, M-aţi iubi pe Mine, căci de la Dumnezeu am ieşit şi am venit. Pentru că n-am venit de la Mine însumi, ci El M-a trimis. [/COLOR][/SIZE][SIZE=2][COLOR=red]43.[/COLOR][/SIZE][SIZE=2][COLOR=red]De ce nu înţelegeţi vorbirea Mea? Fiindcă nu puteţi să daţi ascultare cuvântului Meu. [/COLOR][/SIZE][SIZE=2][COLOR=red]44.[/COLOR][/SIZE][SIZE=2][COLOR=red]Voi sunteţi din tatăl vostru diavolul şi vreţi să faceţi poftele tatălui vostru. El, de la început, a fost ucigător de oameni şi nu a stat întru adevăr, pentru că nu este adevăr întru el. Când grăieşte minciuna, grăieşte dintru ale sale, căci este mincinos şi tatăl minciunii. [/COLOR][/SIZE][SIZE=2][COLOR=red]45.[/COLOR][/SIZE][SIZE=2][COLOR=red]Dar pe Mine, fiindcă spun adevărul, nu Mă credeţi. [/COLOR][/SIZE][SIZE=2][COLOR=red]46.[/COLOR][/SIZE][SIZE=2][COLOR=red]Cine dintre voi Mă vădeşte de păcat? Dacă spun adevărul, de ce voi nu Mă credeţi? [/COLOR][/SIZE][SIZE=2][COLOR=red]47.[/COLOR][/SIZE][SIZE=2][COLOR=red]Cel care este de la Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu; de aceea voi nu ascultaţi pentru că nu sunteţi de la Dumnezeu. [/COLOR][/SIZE]

Doamne, apara-ne de clevetitori si barfitori!

Razvan

Respectul si pretuirea mea pentru Parintele Iustin raman, chiar daca, PRIN ABSURD, ar fi adevarat ce a fost scris mai sus. Oricine poate cadea, mai mult sau mai putin, important e sa-si revina. Sf. Apostol Pavel a fost prigonitor al Bisericii (mult mai grav) si a ajuns unul din cei mai mari sfinti.

Citeam recent din invataturile Sf. Nifon, ca Dumnezeu nu ne va judeca daca am pacatuit, ci daca nu ne pocaim.

Bogdan.

Cand va veti duce la Petru Voda veti afla ca este adevarat ce am zis. Intrebati acolo pe Parintele Xenofont, ucenic iubit de parintele Iustin ,care tine mult la parintele si de aceea nu pleaca sa infiinteze manastire. Si sa stiti ca au trecut multi pe acolo cu probleme duhovnicesti importante si au plecat dezamagiti,zicandu-le ca nu are timp, Iar o baba a avut acces o jumatate de ora ca sa povesteasca ce afacere cu benzinarii au rudele ei si a mai si intrebat, Parinte ce frigider sa-mi cumpar Samsung sau Zanussi . Personal m-as bucura sa ajunga sfant,dar nu cred toate cuvintele lui. Nu am tras cu urechea dar se auzea prin usa ca vorbea tare. La fel si cu Daniil Tudor ,cuvintele care i-au fost date de Dumnezeu le cred, iar pe greselile din poeziile pe care le scris ca poet in tinerete sub numele de Sandu Tudor nu dau doua parale.

Unii sustin orbeste povestea cu ghitia numai ca sa fie in ton cu parintele Iustin.

Am argumentat cat a fost cu putinta ca in cazul parintelui Gabriel Nicu pe care l-am cunoscut acuzatia parintelui Iustin referitoare la deschiderea cartii este nejustificata. Eu mi-am facut datoria si am informat, iar cine va continua sa sustina blasfemii despre acest parinte sa raspunda in fata lui Dumnezeu. Nu numai ca nu deschidea carti pentru a ghici, dar lua si atitudine impotriva celor care procedeaza astfel, asa cum rezulta si din fragmentele de predici postate pe www.parintelemicugabriel.ro.

Iar faptul ca a fost un mare inainte-vazator il stie si parintele Iustin. Stie, dar tace. Prefera sa spuna ceea ce i se cere pentru a-l compromite, caci era incomod. Si a murit ca orice incomod modern de inima!

Parintele Gabriel Nicu are un loc aparte in inima credinciosilor si in cer si nu i-l poate lua nimeni. Duhovnicii isi mai fac si astfel de ,,complimente'', dar cei ce nu stiu ar trebui sa cerceteze mai inainte de a acuza. Mai exista sfinti care au fost subestimati intial. Nu poti sa terfelesti minunile lui Dumnezeu facute prin rugaciunile unui preot fara sa-l superi pe Dumnezeu! Dar poate ca parintele Iustin a facut pocainta pentru acest pacat.

Curajul marturisirii , minuni mari, ravna in post, rugaciune si milostenie, darul inainte-vederii, darul stravederii si alte mari Daruri - iata ce-l caracteriza pe parintele Gabriel! Pai astea nu-s vraji, fratilor!

Spovedanie ca-n Athos, inclusiv gandurile, sfaturi duhovnicesti ca-n Scrierile Sfintilor Parinti, bucurie duhovniceasca - acestea le-am gasit la parintele Gabriel. De aceea ingaduie Dumnezeu seceta duhovniceasca pentru ca nu stim sa ne pretuim duhovnicii. Il vom pretui probabil pe Antihrist!

Din cartea Sfantului Ignatie Briancianinov, "Despre Vedenii, Duhuri si Minuni", aparuta la editura Sophia din Bucuresti - scurta prezentare pentru cei "insetati" dupa vedenii si minuni:

[quote]
[COLOR=black]Cartea Sfântului Ignatie Briancianinov „Despre vedenii, duhuri şi minuni“, este una dintre cele mai importante mărturii ortodoxe despre răspunsul la întrebările omului contemporan privitoare la enigmele şi misterele din jurul său.[/COLOR]
[COLOR=black]De la bun început ar trebui să observăm că vastul domeniu al vedeniilor si minunilor nu mai este un domeniu ezoteric. Lumea de astăzi e fascinată, putem spune chiar hipnotizată, de tot ceea ce înseamnă cunoastere ocultă, cunoastere paranormală. Chiar dacă putini oameni se dedică total acestui gen de cunoastere pseudo-spirituală, practic marea majoritate a lor cochetează cu acest fenomen. [/COLOR]
..............................................
Oamenii caută căi spirituale cât se poate de originale, cât se poate de fascinante, cât se poate de comode. Oamenii aleargă după minuni, după senzational.
Pentru oamenii acestia cuvintele Sfântului Ignatie par nefiresti sau chiar absurde.
Cartea pe care o prezint aici contine două părti, una despre venirea Antihristului si alta despre vederea duhurilor. La început este asezată o scurtă dar edificatoare predică despre minuni. În această predică, ca si în primele pagini care îi urmează, ni se prezintă punctul de vedere ortodox asupra nevoii de senzational pe care o simte omul zilelor noastre.
Dar niciodată dorinta de a vedea o minune sau dorinta de a afla cât mai multe despre minuni nu a fost la fel de intensă ca în zilele noastre.
S-a ajuns chiar ca dorinta de a sti cât mai multe despre minuni să devină obsesivă. Oamenii află cum un anumit copil citeste gândurile altora, cum o femeie oarbă vindecă aproape orice boală, sau cum [COLOR=red]un duh care pretinde despre sine că este Maica Domnului[/COLOR] prevesteste un cutremur.
Valoarea supremă a unor astfel de oameni este binele. Dar un bine impersonal, un bine relativ, un bine care nu are prea multe de-a face cu Cel care S-a răstignit pentru binele nostru, adică pentru mântuirea noastră.
Persoanele preocupate de “colectionarea ratională” a minunilor, fie ele adevărate sau false, au de obicei senzatia că drumul lor nu este cu nimic mai prejos decât drumul pe care merg credinciosii. Ele consideră că nu calcă cu nimic poruncile Bisericii în timp ce merg pe drumul care li se pare bun. “Minunea e un lucru dumnezeiesc, nu? De ce să strivim corola de minuni a lumii, încercând să separăm care minuni sunt bune si care nu?”
Acestor oameni, învătătura Sfântului Ignatie despre acest subiect li se va părea socantă. Cuvintele sfântului demontează simplu, dar nu simplist, ideea potrivit căreia nevoia de senzational este o caracteristică a sufletelor elevate.
[COLOR=red]Oamenii cer semne, invocând faptul că dacă ar primi semnele respective ar crede în Dumnezeu.[/COLOR] Dar Sfântul Ignatie arată foarte clar că [COLOR=red]cererea lor este falsă[/COLOR]. De altfel, [COLOR=red]Sfânta Scriptură ne-a învătat că cei care nu vor să primească cuvântul mântuirii “nu vor crede nici dacă ar învia cineva dintre morti” (Luca 16, 31).[/COLOR]
Se observă totusi că nu putini oameni, fascinati de sfera paranormalului, fascinati de minunile diavolesti, cred că există viată după moarte, cred că există îngeri si demoni.
De ce atunci Evanghelia spune că minunile nu pot întoarce inimile îndărătnice? Răspunsul îl aflăm în Vietile Sfintilor: văzând minunile făcute de către sfintii mărturisitori, unii păgâni se încăpătânau să respingă propovăduirea acestora, si să considere că sfintii aveau puteri diavolesti. Nimic nu îi poate obliga pe cei îndărătnici să primească învătătura crestină.
Atunci cum de anumite semne paranormale îi conving brusc pe unii să creadă că există Dumnezeu?
Să observăm că semnele paranormale trezesc credinta unora nu pentru a-i apropia de Dumnezeu, ci numai pentru a-i trece de la necredintă la o credintă pierzătoare de suflet. Usurinta cu care are loc această trecere se justifică tocmai prin faptul că dusmanul mântuirii nu se opune unei asemenea îndoielnice convertiri. Se poate spune că o asemenea convertire îi usurează lucrarea. Omul necredincios poate simti lipsa lui Dumnezeu si Îl poate căuta în Biserică. [COLOR=red]Pe când falsii convertiti îsi făuresc un chip cioplit (nu din lemn sau din aur, ci din idei gresite) si se închină lui, crezând că Îl slujesc pe Dumnezeu.[/COLOR] Convertirea lor la adevărata credintă va fi mult mai grea (exceptiile, chiar dacă sunt numeroase, confirmă totusi regula).
În cartea Sfântului Ignatie, învătătura despre falsele minuni apare strâns legată de învătătura despre semnele înselătoare pe care le va face Antihrist.
În privinta vremurilor de pe urmă, oamenii zilelor noastre au diferite atitudini. Câteva dintre ele ies în evidentă: disperarea celor ce cred că vor prinde sfârsitul lumii; indiferenta necredinciosilor sau a celor care numai cochetează cu universul religios; optimismul celor care cred că intrăm în Noua Eră a păcii si al celor care cred că Dumnezeu va aduce vremuri de împlinire; si pocăinta sinceră a celor care, observând că lumea merge din rău în mai rău, nu asteaptă sfârsitul lumii pentru a se pocăi, ci încearcă să ducă o viată bineplăcută lui Dumnezeu.
Groaza celor dintâi este de tip sectar; chiar dacă pătrunde destul de usor si în mediul ortodox, ea nu este o stare firească: Dumnezeu nu vrea să fim obsedati de sfârsit, să asteptăm urgia cerească ce îi va arde pe ceilalti, să asteptăm focul ce îi va mistui pe păcătosi. La baza acestei asteptări stă ori impresia superioritătii fată de ceilalti, mândria că dacă acum ar veni sfârsitul ceilalti ar fi condamnati, dar propria persoană ar fi mântuită, ori impresia că sfârsitul ar aduce cu sigurantă si propria osândă. Si atunci păcatul rămâne singurul mijloc de a usura putin spaima chinurilor care urmează.
Indiferenta celor din a doua categorie, a necredinciosilor si a celor care pretuiesc mai mult trupul decât sufletul, spunând că “oricum nu contează, ce va fi va fi, până atunci să ne vedem de ale noastre”, este lesne de înteles. Dacă nu îsi schimbă viata auzind glasul Evangheliei, de ce si-ar schimba-o auzind că lumea va avea un sfârsit?
Atitudinea celor din a treia categorie este comună new-age-istilor si crestinilor care nu vor să ia în serios ultima carte a Noului Testament. Unii, dându-si seama că un eventual sfârsit i-ar surprinde trăind în mari păcate, gândesc: “Nu as vrea să fiu martor al sfârsitului lumii. Nu trebuie să mă gândesc la sfârsit. Nu. Vreau să fie bine. Trebuie să fie bine. Si pentru mine, si pentru urmasii urmasilor mei. Poate că Apocalipsa Sfântului Ioan minte. Nu va fi nici un sfârsit.”
Mai grav este când chiar unii care se consideră teologi încearcă să conteste faptul că Apocalipsa prezintă descoperirea pe care a avut-o Sfântul Apostol Ioan privitoare la vremurile de pe urmă. “Nu sunt profetii, sunt doar sfaturi duhovnicesti adresate într-un stil aparte crestinilor păstoriti de marele Evanghelist”, spun acestia, călcând în picioare tâlcuirile făcute Apocalipsei de către Sfintii Părinti.
Unii oameni, văzând cum numărul mănăstirilor creste, cum si în cele mai îndepărtate părti ale globului pământesc apar comunităti ortodoxe, cred că dreapta credintă va fi primită, încetul cu încetul, de către toti locuitorii pământului. Si că, de aceea, Apocalipsa nu îsi mai are rostul. Acesti oameni au o întelegere a realitătii foarte superficială. Ei nu tin cont de faptul că păcatul se întinde cu o viteză uimitoare, că păgânismul învie si câstigă din ce în ce mai multi adepti. Astăzi păcatele împotriva firii sunt considerate normale si virtutile sunt luate în râs. Ceea ce dovedeste că lumea nu merge spre mai bine, ci spre mai rău.
Am ajuns la ultima categorie, a celor pentru care scrie Sfântul Ignatie Briancianinov: aici sunt inclusi cei care rămân fideli predaniilor Sfintilor Părinti. Ei stiu că, mai devreme sau mai târziu, Antihrist va veni. Dar oamenii nu pot sti când va fi aceasta. Ceea ce trebuie să stie este cum să nu ajungă să trăiască ca si cum ar avea “pecetea fiarei”, cum să nu cadă în capcanele diavolului.
Ei nu stiu nici dacă vor prinde sfârsitul, si nici dacă urmasii lor vor prinde acele vremuri. Dar stiu că de propriul sfârsit nu îi va scăpa nimeni. Si atunci trăiesc în virtute si smerenie cugetând la moarte.
Sfântul Ignatie nu a scris despre Antihrist numai crestinilor care vor trăi în vremea acestuia. A scris si pentru noi. El ne ajută să întelegem mai bine cursele pe care ni le întind înainte-mergătorii lui Antihrist. În loc să fim robi ai lui Dumnezeu, diavolul ne vrea robi ai săi. Si, prin orice mijloace, prin discipolii pe care îi are, caută să ne atragă în mrejele sale.
Descriind viclenia lui Antihrist, Sfântul Ignatie ne ajută să îi recunoastem pe ucenicii săi si să ne ferim de ei. Si dacă nouă ne sunt de folos cuvintele sale, cu atât mai mult le vor fi de folos crestinilor din vremurile de pe urmă, care vor afla cum să îl recunoască pe cameleonicul Antihrist.
Multi si-l imaginează pe Antihrist ca pe un dictator care dărâmă biserici si varsă sânge de crestin. Dar dacă ar fi asa prea putini i s-ar închina de bunăvoie. Antihrist va fi Marele Seducător, Marele Actor. Arătându-se blând, milostiv si împlinitor a toată virtutea, el va fascina, va deveni repede idolul celor lipsiti de discernământ.

[va urma]

[continuarea mesajului precedent]

Aici e marele pericol: cei care vor căuta să aprecieze valoarea antihristului după propriile idei vor fi înselati. În afara învătăturii crestine nu există nici o altă posibilitate de a recunoaste pe Antihrist drept mâna dreaptă a diavolului.
Virtutea pe care el o va mima nu va putea fi înteleasă la justa valoare decât de către cei care vor rămâne sub aripa Bisericii.
Se stie însă că el va căuta să îi atragă de partea sa, “de va fi cu putintă, si pe cei alesi” (Matei 24, 24). Această referintă scripturistică poate trezi teamă în rândurile celor care o citesc. “Dacă vor cădea până si cei alesi, ce va fi cu cei ca noi?”, se întreabă unii.
Dar nu apare scris că cei alesi vor cădea, ci doar că Antihrist va încerca să îi piardă până si pe acestia. Dacă prin “cei alesi” întelegem pe crestinii care trăiesc după învătătura lui Hristos si ascultă glasul Bisericii, atunci credem că acestia vor sti să se ferească de înselare. Totusi, pentru că nimeni nu este predestinat la mântuire, chiar si acestia vor avea nevoie de mult discernământ pentru a deosebi lumina adevărată de lumina superficială în care se va ascunde slujitorul întunericului. Pentru că acesta va încerca să se dea drept rob al lui Dumnezeu.
Dacă “cei alesi” sunt crestinii care merg duminica la biserică, dar care pretuiesc mai mult propria voie decât ascultarea de Biserică, si preferă păcatul virtutii, atunci nu este de mirare că multi dintre ei vor cădea.
Sfântul Ignatie Briancianinov spune răspicat că înaintea venirii lui Antihrist mare parte dintre crestini se vor lepăda de Hristos. Greu cuvânt. Putini oameni ar vrea să ia în serios o astfel de afirmatie.
Si totusi explicatia pe care o dă sfântul este foarte simplă: Antihrist va fi primit de majoritatea omenirii pentru că va aduce cea mai înaltă bunăstare materială, va fi cel care va asigura oamenilor tot confortul si toate cele de trebuintă satisfacerii poftele trupesti.
Adresându-se oamenilor care au refuzat să Îi asculte dumnezeiasca propovăduire, Mântuitorul le-a spus: “Eu am venit în numele Tatălui Meu, si voi nu mă primiti; dacă va veni altul în numele său, pe acela îl veti primi.” (Ioan 5, 43). Sfântul Ignatie Briancianinov reproduce tâlcuirea Sfântului Teofilact al Bulgariei la această profetie: “Antihrist va îmbia omenirea cu relizarea celei mai înalte bunăstări si prosperităti pământesti, va îmbia cu cinstire, bogătie, măretie, înlesniri si plăceri trupesti: căutătorii de cele pământesti îl vor primi pe Antihrist, îl vor numi stăpân al lor” (17).
Multi oameni nu îsi părăsesc acum credinta numai pentru faptul că ar avea prea putin câstig material făcând aceasta. Antihrist le va da acestora exact ceea ce le trebuie, îi va atinge exact în punctul sensibil pe cei a căror credintă este usor de clătinat.
Sfântul Ignatie consideră că “nu e ciudat faptul că minunile lui Antihrist vor fi primite fără împotrivire si cu entuziasm de către cei apostaziati de la crestininsm, de către vrăjmasii adevărului, vrăjmasii lui Dumnezeu: acestia s-au pregătit pe sine pentru primirea pe fată, cu lucrul, a trimisului si uneltei satanei, a învătăturii lui, a tuturor lucrărilor lui, după ce au intrat dinainte în împărtăsire după duh cu satana” (13).
Ce se va întâmpla însă cu cei tari în credintă? Sfântul Ignatie nu ne spune nimic nou, ci doar repetă ceea ce stă scris în Cartea Apocalipsei: numărul lor va fi foarte mic, vor fi prigoniti, batjocorâti, urâti de ceilalti. Vor fi condamnati la moarte. Se vor sui pe esafoduri “ca pe niste tronuri împărătesti, ca la un ospăt de nuntă”. Imaginea pe care o prezintă sfântul este impresionantă. De fapt, asa s-au suit pe tronul muceniciei toti mărturisitorii Bisericii. Întâlnim la ei nu o filozofie proprie, nu o învătătură ciudată, ci ceea ce are Biserica în adâncul ei: dorinta de a pătimi suferinte dătătoare de viată pentru a se bucura în vesnicie de dragostea Mirelui Ceresc.
Troparul care se cântă la prăznuirea unei sfinte mucenite ne vorbeste despre starea Bisericii din vremurile de pe urmă: “Pe Tine, Mirele meu, Te doresc, si pe Tine, căutându-Te, mă chinuiesc, si împreună mă răstignesc, si împreună mă îngrop cu botezul Tău; si pătimesc pentru Tine, ca să împărătesc întru Tine; si mor pentru Tine, ca să si viez pentru Tine; si ca pe o jertfă fără prihană, primeste-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc Tie…”.
Sfântul Ignatie ne previne că “pentru sfintii lui Dumnezeu va veni o încercare cumplită: viclenia, fătărnicia, minunile prigonitorului, se vor sili să-i amăgească si să-i însele; prigoanele si strâmtorările rafinate, calculate si disimulate cu o vicleană inventivitate, puterea nelimitată a prigonitorului îi vor pune într-o situatie cât se poate de grea; micul lor număr va părea infim în fata întregii omeniri, si pe seama părerii lor se va pune o deosebită neputintă; dispretul obstesc, ura obstească, clevetirea, prigoana, moartea silnică vor deveni soarta lor. Numai printr-o osebită împreună-lucrare a harului dumnezeiesc, sub călăuzirea lui, alesii lui Dumnezeu se vor putea împotrivi vrăjmasului lui Dumnezeu, Îl vor putea mărturisi înaintea lor si a tuturor oamenilor pe Domnul Iisus” (19).
Înainte de a-si arăta fata de prigonitor al credintei, Antihrist îsi va pune masca dragostei si a bunăvointei. “Bunăstare materială… Scăpare de griji si de necazuri… Împlinirea unui vis milenar al omenirii…”
Totusi, chiar dacă la început el nu va lovi direct credinta crestină, va avea îndrăzneala să spună despre sine că este Mesia cel asteptat.
Sfântul Ignatie ne aduce în fata ochilor învătătura patristică despre Antihrist. Urmându-l pe Sfântul Efrem Sirul, el spune despre Antihrist că “va trâmbita despre sine precum au trâmbitat înainte-mergătorii si icoanele sale, se va numi pe sine propovăduitor si restaurator al adevăratei cunoasteri de Dumnezeu: cei care nu înteleg crestinismul vor vedea în el reprezentatul si apărătorul religiei, se vor uni cu el. El va trâmbita despre sine că este si se va numi pe sine Mesia cel făgăduit: iesind întru întâmpinarea lui, fiii cugetării trupesti vor striga osanale; văzându-i slava, puterea, capacitătile geniale, dezvoltarea cât se poate de cuprinzătoare după stihiile lumii, îl vor proclama dumnezeu, se vor face ajutoare ale lui” (16).
Nouă ni se pare putin probabil ca un om, indiferent de cât bine ar face oamenilor, să fie primit ca Mesia. Ne este greu să întelegem viclenia de care va da dovadă Antihristul.
E nevoie de ani si poate de zeci de ani pregătitori pentru ca valorile crestine să fie îngropate. Încetul cu încetul, crestinii vor fi învătati să creadă că banul este atotputernic, că trupul este mai important decât sufletul. Credinta va fi pervertită încetul cu încetul: viata de nevointă crestină va fi substituită de o viată comodă si iubitoare de plăceri.
Sfântul Ignatie ne spune că va fi o asteptare aproape generală a Antihristului care va putea împlini dorintele oamenilor. El va corespunde celor mai variate exigente: cei care apreciază întelepciunea acestei lumi vor vedea în el un geniu. Cei dornici de îmbogătire îsi vor vedea buzunarele pline. Cei care caută minuni, având râvna căutătorilor de comori, îsi vor vedea asteptările împlinite: Antihrist va face minuni pe care stiinta omenească nu le va putea explica.
Vorbind despre minunile Antihristului, Sfântul Ignatie prezintă pe larg învătătura ortodoxă despre minunile pe care le primeste Biserica, despre rostul lor si despre motivul pentru care harismele s-au împutinat în vremurile noastre.

[va urma]