Doamne ajuta! Ma intreb daca exista in ziua de azi tineri care vor sa se imbarce in calatoria casatoriei cinstite, o casatorie cu scopul evolutiei spirituale impreuna?
Exista? Mi-ar place sa stiu cat mai multe, cum se comporta in societate, si cum se comporta singuri.
Mi se pare un domeniu fascinant!

Doamne ajuta!Eu una cred ca exista.

Maria82 a scris in alt topic raspuns la acesta si am mutat eu postarea aici:

Cu siguranta exista, numai ca ne trebuie rabdare, cei care nu o avem sa o primim, cei care au primit-o sa o pastreze; eu nu sunt printre cei care au primit-o, dar o voi primi cu siguranta...
Asa ca ne trebuie rugaciune si rabdareca sa o primim si sa o pastram

Rabdare, rabdare, rabdare, dupa cum bine spunea arhimandritul Cleopa.
Eu sper la o asemenea uniune sufleteasca dar nu ma consider vrednica de ea, asa inca mai trebuie sa cresc putin :) ( sufleteste)
Doamne ajuta!

Doamne ajuta tuturor!
ma simt putin jenata sa declar cu certitudine ca eu sunt printre acei tineri, dar recunosc ca macar imi doresc. sunt casatorita de aproape 2 ani cu un teolog si cam de 3 luni a fost hirotonit diacon. comportamentul nostru este cam acelasi in societate ca si acasa. oamenii au nevoie sa vada asta, ca nu mergem duminica la biserica, stam putin cu Dumnezeu si apoi in cursul saptamanii ne vedem de ale noastra, pana duminica viitoare, cand iar punem fusta lunga si batic si luam chip smerit ca "asa trebuie la biserica". noi avem un duhovnic minunat si care ne impune acest stil de viata. cam asa e la noi, poate vor mai scrie si altii care au ajuns la masura mai mare decat noi.

Daca iti doresti trebuie sa cauti "Bate si ti se va deschide". Consider ca mai inainte de a cauta trebuie sa-ti stabilesti ceea ce vrei de fapt. Trebuie sa luam ca exemplu viata de familie descrisa in Biblie: Barbatul este capul femeii, iar barbatul trebuie sa aiba drept cap pe Iisus. Daca nu se respecta aceasta ordine, consider ca viata de familie crestina nu va fi asa cum trebuie sa fie. Nu trebuie sa existe o diferenta intre comportamentul in familie, biserica si societate. Trebuie sa ramanem fideli lui Hristos in toate. E greu, nu este usor, dar El a zis : "Indrasniti Eu am biruit lumea"

Daniel eu imi doresc, dar cum fac ca nu il vad pe cel trimis. Ori din cauza celor multe pacate si le trag aici, ori nu-l vad. Imi doresc din tot sufletul, am rabdare, dar am un om in minte pe care nu l pot scoate. Eu bat la Dumnezeu, sa vad e el, dar nu mi raspunde sau nu aud raspunsul.

Va recomand o carte: Sfantul Ioan Gura de Aur-Omilii la casatorie, cateheze maritale;Ed. Oastea Domnului. Cred ca lamureste cu succes toate aspectele casatoriei, mi-a mers la inima cartea.:D

sunt multi care ar dori acest pas minunat in viata, casnicia nascuta in iubirea si lumina credintei ;

am crezut si eu in el, am crezut ca iubirea si credinta in Hristos va face din viata mea o : "lumina" , insa din pacate nu am ales bine partenerul, iar acum stau la cumpana de drumuri si de viata, si ma rog ca Domnul sa-mi mai dea a doua sansa !M-am schimbat mult in cei 9 ani de viata traiti cu el , in care am mers inainte zi de zi cu speranta ca maine se va risipi cosmarul , si poate pana la urma se va risipi...acum lumina Lui ma face sa simt zilele ca exista si altfel decat le-am simtit pana acum si ca si eu exist pentru a le simti si merit !

Tin sa cer iertare celor ce i-am jignit cu exprimarea mea stangace ca si cum casnicia cinstita e curata si cealalta ar fi murdara. E o eroare grava de exprimare din partea mea, si doresc neparat ca obtin iertarea celor pe care cu voia sau fara voie i-am suparat:(

Exista un moment cand tot ceea ce tu spui este adevarat, cunosc sentimentul, il traiesc.
Incearca sa cauti daca cu acest baiat la care tu te referi, poti avea o familie crestina. Intr-o familie crestina amandoi trebuie sa aiba principii cestine, modul de viata a celor doi trebuie sa se bazeze pe invatatura Domnului Iisus, inainte si dupa casatorie. Incearca sa scapi de placerile lumii (daca te caracterizeaza) si sa petrceti un timp impreuna ducand a astfel de viata( rezistand ispitelor si tentatiilor pe care le gasesti in lume). Mai scrie-mi.

e greu in ziua de asta sa te decizi dupa principii crestine, roaga-te ca Dumnezeu sa-ti dea sansa sa alegi cu inima din toata inima, si cu adevarat "bine " si precum ai nevoie.O casnicie poate fi o innaripare ce duce la cerul mantuirii sau dimpotriva te poate arunca si-n iad, conteaza enorm ce alegi cum alegi si cum esti ales si " iubit/a" !

casatoria este buna. Din pacate, in zilele noastre multi se casatoresc, daca o fac, fara sa vrea sa traiasca crestineste casatoria. Si atunci, iata ca apare aceasta teama. Sfatul meu este ca fiecare sa se cerceteze bine, sa urmeze sfatul duhovnicului si astfel va stii ce vrea.

Casatoria este ceva minunat atunci cand se gasesc unul pe celalat fiecare din ei simte ca este o parte care pana atunci lipsea
/////Fara celalat viata eu nu o vad implinita de aceea si Dumnezeu a facut pe
Eva din coasta lui Adam ,..putea sa faca Dumnezeu pe Eva la fel cum l-a facut pe Adam, dar Dumnezeu a preferat ca sa fie o parte din acelasi trup ca sa se simta aceea unire cand omul se casatoreste implinirea cu ceea ce-i lipsea pana atunci.
Daca e Dar de la Dumnezeu se simte spiritual sufletul simte acest lucru.

Exista totusi o diferenta intre dragostea frateasca si dragostea pentru sotie.

As vrea sa intreb si eu ceva... Tatal meu sa recasatorit cu o femeie care deja avea 2 fiice eu ma pot casatori cu una dintre ele ... nu avem legatura de sange sau de nume.. eu am un nume de familie ea are altul ?????????????

intreaba un preot ca sa fii sigur, dar parerea mea de crestin-ortodox laic este ca nu e voie, ia-ti adio, e greu..., iubeste-o altfel..., nu e voie, nu e voie..., si ai grija de tine sa nu o prostesti de cap si sa facetzi prostii ca vei regreta amarnic..., dar intreba un preot care te va ajuta...

pentru floarea de colt
Nu am inteles prea bine mesajul tau . Ce inseamna a doua sansa?
Apoi inca un lucru:
Zilele exista si altfel decat le-am simtit. Nu inteleg la ce te referi.
Cat priveste fraza Casatoria este sacul cu pacate. marita-te si ia-l in spate cred ca problema casniciei trebuie privita si ca un corectiv. Venim pe lume fiecare cu anumite lucruri rele, e zestrea noastra genetica si nu numai. Unii au un bagaj mai consistent, mai mare, altii au foarte putine lucruri de indreptat. Lucrurile rele trebuie sa dispara din sufletul nostru. Si cum sunt ele distruse . Simplu. Oamenii din jurul nostru vor face acest serviciu. Un simplu exemplu. o persoana nervoasa ia in casatorie alta persoana si ea destul de nerabdatoare. Amandoi sunt precum bilele intr-un carusel care ciocnindu-se una de cealalta se slefuiesc.

"Casatoria este sacul cu pacate. marita-te si ia-l in spate "

Cei care aveti astfel de gargauni in cap fugiti la manastire ca acolo nu mai exista pacate, o sa plutiti de atata sfintenie cata veti intalni si la cata veti ajunge si voi...cred ca iar ma apuca jalea si durerea cand vad cata lipsa de dreapta socoteala au cate unii.

Cel care a spus aceasta fraza Casatoria este sacul cu pacate ; marita-te si ia-l in spate este parintele Arsenie Boca.Nu cred ca aceste cuvinte contin vreun indemn indirect la calugarie sau retragere din viata sociala.

gusti
L-o fi spus pr.Arsenie dar probabil ca l-a spus unei pers intr-un anumit context,dar ca sa iau aceasta expresie ca motto pt viata mi se pare cam lipsa de multe.
Si,desigur ca nu inseamna indemn la calugarie...indemnul l-am facut eu mai sus,dar ,desigur cu sarcasm pt ca am considerat ca asa merita unii care o iau pe aratura.
Am observat adesea ca se folosesc diverse expresii ale duhovnicilor cunoscuti,dar daca ii intrebi pe cei ce le folosesc ce a vrut de fapt sa spuna respectivul pr.prin acele cuvinte incep sa scoata niste aberatii ca te doare mintea.

Pr. Arsenie Boca
"Casatoria este sacul cu pacate. marita-te si ia-l in spate "

poi ce potzi intzelege de aici decat ca daca te legi la cap fara sa te doara, atunci macar trebuie sa te legi si peste ochi si peste gura, ca soacra sta de 6 si nu mai scapi in caz ca-i obiectezi... decat ori la bal ori la spital... pai nu? sau cum?! iar parintele cred ca a zis la ce sa te astepti, adica, te mariti, iei pacatele, le aduni, le bagi in sac, il pui pe spatele partenerului si peste tot pe unde mergi te plangi tu ca ce greu este, si apoi, te dezlegi de la cap ca si asa nu te doare si mai traiesti si tu una alta... cemai...cadoar... saucum?!

Exista multi tineri care vor sa mearga pe calea casatoriei cu scopul evolutiei spirituale. Slava Domnului, ca nu exista bucurie mai mare ca aceea de a-l avea langa tine pe cel iubit si sa poata sa fie si Dumnezeu cu voi.

Am cunoscut multe exemple. In general, cam toti aveau deja o maturitate spirituala inainte de a se casatori. Erau autentici in relatia lor cu Dumnezeu, sinceri, expunandu-I adevarul din inima lor, aveau intr-adevar o viata hristocentrica, apropiati de Biserica si de Sfintele Taine. Il constientizau pe Dumnezeu si incercau sa vada daca Lui Ii place ce si-ar fi dorit ei. Si astfel discutiile lor erau f spirituale. Evident, nu numai spirituale, dar cu o nota f profunda spre spiritualitate.

Apoi, incercau cu orice pret sa evite situatiile care i-ar putea duce in ispita. Pana la urma asta e masura iubirii adevarate. Il iubesti pe celalalt? Atunci nu vrei sa-l faci sa cada, deci esti atent, mult mai atent decat de obicei. Pui inainte de toate dorinta ca el sa se mantuiasca si apoi, nu te uiti nici pe tine. E minunat!

Am vazut si cazuri de persoane care au cazut inainte de casatorie. Asta a fost o mare cruce pt ei, fiindca au avut nevoie de o perioada de asceza, care e mult mai dificila daca ai trait deja asa ceva. Si apoi, simti ca i-ai furat lui Dumnezeu binecuvantarea pe care dorea sa ti-o dea in dar. Gustul e f amar. O marturisesc toti cei care s-au intors spre adevar dupa aceea. Eu cred ca cea mai buna cale e sa fie infranare totala, adica nici sarut pana la nunta. Pr. Arsenie Papacioc spunea ca "mai lunga e calea pana la sarut decat pana la pacatul mare". Adica sa fie o luare de mana, un pupic pe obraz, o atingere pe frunte sau pe par, adica pot fi niste gesturi de tandrete, dar atat. Ce e mai minunat decat sa-l vezi pe celalalt langa tine dornic de mantuire? Ce e mai minunat decat sa-l vezi pe celalalt cum merge, treptat, treptat, spre asemanarea cu Dumnezeu?!

Domnul sa ne dea bucuria de a cunoaste astfel de oameni. Dar pana acolo, sa incepem sa ne schimbam pe noi, sa-l lasam pe Dumnezeu sa locuiasc in noi, ca sa putem sa ne dea sa-i vedem pe cei in inima carora El locuieste!

Elena

sovidiu
eu nu stiu si nu stau sa comentez ce a vrut a spuna pr. Boca pt ca nu stiu cui si de ce i l-a spus...eu stiu doar atat ca sacul cu pacate il cari si casatorit si necasatorit si calugarit si necalugarit...iar expresiile de genul asta este bine sa le interpretam cat mai obiectiv.
Si nu mi se pare deloc ca daca te casatoresti te legi la cap fara sa te doara,crezi ca daca te calugaresti si nu stii de ce o faci nu este tot o legare de cap?
Si fiindca sunt la moda expresiile duhovnicilor va spun si eu una a pr.Sofian de la Antim :un parinte bun(adica o mama sau un tata)poate fi cu siguranta si un calugar bun si invers...si de asemeni nu comentez ce a vrut a spuna pr.Sofian ca nu e cazul.

Doamne ajuta!
In ce priveste casatoria crestineasca eu cred ca daca ne dorim cu adevarat acest lucru, Dumnezeu ne va ajuta. Trebuie din partea noastra multa rabdare, pregatire in aceasta directie si rugaciune pentru ca Dumnezeu sa ne descopere pe cel care ne este potrivit.
Sa ne ajute Dumnezeu pe toti!

Rar. Exista, dar eu n-am sa am parte de asa ceva.
Oricum, lumea se duce de rapa (nu sunt singurul care zice asta, asa ca nu-mi sariti in cap).

Stefan, sa fim atenti cu ce afirmam. Banuiesc ca tu ti-ai dori sa ai parte de o persoana langa care sa te mantuiesti, nu? De ce spui ca "eu n-am sa am parte de asa ceva"? Prin afirmatiile noastre, noi ii limitam libertatea lui Dumnezeu de a ne da ceea ce ne dorim. Ni se da dupa nivelul credintei noastre. Nu crezi ca o sa ai parte, nici nu vei avea. Poate ar fi bine sa vedem lucrurile mai optimist, caci la Dumnezeu nu e nimic cu neputinta. Neputinta e in perceperea noastra, noi nu credem ca se poate. Eu mereu am crezut in mai mult decat as fi putut prevede si Dumnezeu mi-a dat. Nu m-a lasat niciodata cu mana intinsa, chiar mi-a umplut-o cu varf si indesat...in ciuda pacatelor si a neputintelor mele, ci numai pt nimicul de credinta pe care-l am. :)
Elena

cat exista dumnezeu exista si oeamni preocupati de "evolutie spirituala". nu inteleg de ce se casatoresc si nu se calugaresc. la o adica toate sfaturile sunt date de minunatii calugari care habr nu au de casatorie. este usor sa tii astfel de teorii fara sa cunosti.

sincer, nu vad care ar fi incompatibilitatea dintre casatorie si evolutia spirituala.

si ca sa va dau un citat laic, ca vad ca unii cam fac fobie la ceea ce zic sfintii parinti, era mai demult o reclama a firmei "adidas" si zicea : Daca vrei, poti!

Dumnezeu sa ne ajute in toate cele bune!

Elena ,
pe cuvint ca nu te inteleg . De ce spui tu ca prin afirmatiile noastre noi limitam libertatea lui Dumnezeu ? "Ni se da la nivelul credintei noastre " .
Daca cineva spune ceva inseamna ca el asa simte , dupa parerea mea n-are nici o legatura cu "daca Dumnezeu poate " . Eu nu m-am indoit niciodata de Puterea Lui , cu siguranta ca nu ,dar sint constienta ca nu cunosc Voia Lui , si voia Lui nu inseamna neaparat sa -mi dea tot ce cer . El ma poate si certa , sau creste si toate acestea inseamna durere ,suferinta !
Sa vedem lucrurile optimist ? Ce inseamna asta ? Vrei sa spui ca daca voi avea ginduri optimiste ma asteapta fericirea ?
Nu stii ca si Iisus spune undeva ca ar fi putut cere Tatalui armate de ingeri dar n-a facut-o , ci a zis "faca-se voia Ta " .
Inca o data , ceea ce simt eu (daca e vorba de o suferinta sau altceva) n-are nici o legatura cu credinta ,ci cu vointa Tatalui si judecatile Lui numai El le stie .
Sint oameni intr-adevar care spun vorbe grele . Afirma ca se sinucid sau alte nebunii . Astia cred ca trebuie sa se marturiseasca sa primeasca dezlegere .
Dar daca simt ca ceva evoluiaza in sens negativ in viata asta , n-are nimic cu credinta , cred eu . Mai "grob" vorbind ,daca vad unul ca zace pe patul mortii trebuie sa-mi inchipui ca se scoala ,si s-a rezolvat problema ?
Inseamna ca totul e numai ...ce ?
Mai cunosc si eu un grup de maici care tot asa au trait . Le-a trimis Maica Domnului toate la cerere , trebuiau numai sa ridice glasul ,si aveau de toate .
Si au sfirsit ,unde ? In inchisorile comuniste . Oare acolo de ce nu s-a mai intimplat nimic ? Te rog sa ma ierti dar vreu sa spun ca eu cred ca nu puterea gindului meu ma va mantui ci Voia Domnului . Daca gresesc corecteaza-ma , sau depinde de firea fiecaruia ?
Doamne ajuta !

Cred ca in articolul de mai sus nu m-a calauzit Duhul Sfant ,bine ca ne dam seama mai tarziu . Uneori ma si mir , cum am putut scrie asa ceva .

Elena ai dreptate in ceea ce ai spus . Asi adauga ca Dumnezeu ne da multe , e gresit sa spui ca ceva nu se poate .

Dar ii ramanem datori , nu trebuie sa uitam .
Harul nu se da decat daca este lucrare , si lucrare in primul rand , din cate am inteles eu din ce-am citit, este sa te pui in slujba celor multi , nu numai grija de sufletul tau .

cineva spunea odata referitor la sotia sa , "n-o duci la Biserica nici cu slujbe " .
A fost o gluma sau nu , nu stiu dar oricum a fost un pacat ,neadevar .
Totul se poate daca ne punem nadejdea in EL.

maria

"Eu cred ca cea mai buna cale e sa fie infranare totala, adica nici sarut pana la nunta. Pr. Arsenie Papacioc spunea ca "mai lunga e calea pana la sarut decat pana la pacatul mare". Adica sa fie o luare de mana, un pupic pe obraz, o atingere pe frunte sau pe par, adica pot fi niste gesturi de tandrete, dar atat"

Pe langa faptul ca in ziua de azi, ca fata cu un asemenea comprtament ramai nemaritata, nu inteleg scopul infranarii acesteia extreme. Imi este imposibil sa nu banuiesc ca in spatele celor spuse de tine se afla o incercare de aparare a propriei cauze. nu e nimic mai frumos, o dovada de afectiune mai mare decat un pur sarut.

:)

Ramai nemaritata dpvd al desfranatilor. Fata cauta un baiat cinstit nu o panarama cum am fost eu, un betiv si un curvar. Cand intalneam o fata cuminte fugeam ca ma gandeam sa n`o ranesc cumva.

O asemenea fata se va marita cu cei cu care nu umbla cu tine Erzbeth! E un adevar pe care`l afli mai tarziu.

"O asemenea fata se va marita cu cei cu care nu umbla cu tine Erzbeth! E un adevar pe care`l afli mai tarziu."

Hmm prima jignire din partea celui care sustine bunul simt. Nu ma asteptam. Iar si iar supozitii la adresa mea. Si ca de obicei eronate! Dar oare ce anume ma surprinde nici eu nu stiu

si o mica sugestie, corect spus gramatical este "cu cei care umbla cu tine" si nu "cu cei cu care umbla cu tine".

eu cred ca va-ti indepartat mult de ideea de pacat,iar incercand cu atata inversunare sa gasiti pacat in tot si sa gasiti in tot o latura murdara pierdeti esenta crestinismului.Este desigur f romantica absineta pana la casatorie si noaptea nuntii,puritatea aceea fascinanta care tine nu numai de trup cat si de suflet,dar sa fim seriosi femeile nu se mai marita la 17 ani,nuntile sunt o bataie de cap si isi pierd esenta,noaptea nuntii inseamna defapt dimineata nuntii cand esti prea preocupata sa dregi bataturile facute de pantofi incat sa te mai gandesti la altceva.Lumea a fost supusa(mai ales la noi)unui proces de devalorizare,care nu consta defapt in emanciparea femei dpdv sexual,ci in incultura,ignoranta,nesimtirea si prostia care macina societatea.Asa ca decat sa ne gandim cum sa ne abtinem de la sarturi,dragoste,idei,ganduri,sex mai bine ne-am gandi mai mult cum sa ne purtam mai frumos cu ceilalti,cum sa fim mai toleranti,mai intelegatori si sa nu mai judecam oamenii dupa viata lor sexuala ci in functie de justa lor valoare.


In plus dpdv medical:un sarut este benefic atat pt psihic cat si pt danura:productia de saliva curata resturile de mancare din gura,reduce producerea de acizi,ce provoaca aparitia tartrului si preintimpina aparitia aftelor.Sigur conteaza si cu cine te saruti.Ca sarutul poate duce la mai mult ....asta e o alta poveste care e caracterizata de mai multe beneficii anatomice,iar asta nu inseamna nici desacralizarea si devalorizarea fiintei umane,mai ales ca ma refeream la cazurile de relatii f serioase in care nu cred ca absinenta are vreun rost!!