Vesnica pomenire,Grigore Vieru..
 

In memoriam...
Doina

Ceva se-ntampla azi cu noi:
Azi lacrimile sunt gunoi.

Eu mor pe cruce pentru ea,
Iar lumea hohoteste rea.
Nici nu stiu, iata, in chinul meu,
De-am mai trait!
Vesteste-L, mama, pe Dumnezeu
Ca am murit!
Din paine iau, sa pot zbura,
Cat de pe flori albina ia.
Dar tot eu sunt si judecat
Ca, trandavind, m-am imbuibat.
Nici nu stiu, iata, in chinul meu,
De-am mai trait!
Vesteste-L, mama, pe Dumnezeu
Ca am murit!
Ajuns-am a umbla mereu
In brate cu mormantul meu.
Si nu stiu unde sa-l mai pun
Sa am un somn mai lin, mai bun.
Nici nu stiu, iata, in chinul meu,
De-am mai trait!
Vesteste-L, mama, pe Dumnezeu
Ca am murit!

E-o liniste iubirea?

E-o liniste iubirea?
Mi-s pletele albite.
Si tulbure mi-e somnul
Ca intre doua pite.
Nu stiu: rasare iarba,
Mai curg pe vai izvoare?!
Departe esti de mine
Cum Luna e de Soare.
Pier stele neatinse.
Noi stele se vor naste.
Am cunoscut durerea,
Nu am ce mai cunoaste.

Grigore Vieru
(1935-2009)

Dumnezeu sa il odihneasca in pace!

Manca-v-ar raiul!(Arhim Ilie Cleopa)

Dumezeu sa ii ofere raiul sau!in care sa il odihneasca

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace,un mare om,desi moldovean a iubit Romania si a luptat toata viata pentru unirea Republicii Moldova cu Romania.

Dumnezeu sa il ierte. Un mare om..

Dumnezeu sa-l odihneasca in lumea celor drepti ! +

Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca. Am mai pierdut unul din marii oameni...

Dumnezeu sa-l ierte!.....un mare om ....

Vestea morţii lui Grigore Vieru s-a răspândit rapid şi i-a îndurerat pe cei care l-au cunoscut şi apreciat
Grigore Vieru a fost un simbol al lumii moldoveneşti, omul care în tinereţe a rostit: Dacă unii au vrut să ajungă în Cosmos, eu o viaţă întreagă am visat să trec Prutul.
"Grigore Vieru a fost un simbol al românismului, un om care a trăit cu toată fiinţa sa pentru limba română. Pentru poporul român pentru unitatea noastră. Aşa cum îşi iubeşte un copil mama, aşa iubea el România. Avea ceva candid în sensul cel mai înalt al cuvântului într-o lume mizeră şi murdară. Academia Română l-a onorat şi este o cinste pentru Academie", a declarat Răzvan Theodorescu.
"Am plâns în hohote când am aflat că românii din toată Basarabia s-au adunat în faţa spitalului cu lumânări în mâini. Colegii noştri scriitori parcă se reabsorb într-o stampă din alte timpuri. Erau cutremuraţi", a spus scriitorul Adrian Păunescu.
"Este una dintre figurile luminoase ale poeziei româneşti. Este o conştiinţă trează care animă, care chiar atunci când exprimă durere de fapt insufleţeşte oamenii. Este un simbol pe care trebuie să-l preţuim", a spus Ion Iliescu.
"Avea o energie extraordinară şi sărea în sprijinul tuturor. Rămâne o conştiinţă a locului şi un împătimit al românismului. Vestea dispariţiei este atât de îngrozitoare încât e ca piciorul unui pod care s-a prăbuşit şi nu mai poate fi folosit", a spus actorul Ion Caramitru.




Sursa -realitatea tv.


Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

Dumnezeu sa-l odihneasca cu sfinii alesi ai Lui din fiecare neam si neam si sa-i rasplateasca dragostea pe care a avut-o pentru poporul roman si pentru Romania

Domnul sa-l odihneasca pe robul Lui Grigore!

De ce- ai dat, doamne?!
 

Lui Ozea Rusu
Copiii lesina, nu-i bine,
Si moarte picura din nori.


Si chiar izvorului ii vine
Un fel de greata uneori.
Atatea vorbe si minciuni,
Atatea seci promisiuni!
De ce-ai dat, Doamne, grai la om,
Iar nu la floare si la pom?!
A prins a inalbi,
Precum ninsorile,
Si tineretea mea!
Mai bine ar vorbi
In lume florile,
Iar omul ar tacea!
E falsa mila ori e muta,
Iar crucea de la piept e joc.
In moarte tot mai multi se muta,
Vazand ca-n viata nu au loc.
Atatea vorbe si minciuni,
Atatea seci promisiuni!
De ce-ai dat, Doamne, grai la om,
Iar nu la floare si la pom?!
A prins a inalbi,
Precum ninsorile,
Si tineretea mea!
Mai bine ar vorbi
In lume florile,
Iar omul ar tacea!


Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

Casa parinteasca
 

Ascultati-ma, surori, pe mine,
Si voi, fratii mei, ce va sfaditi:
E pacat, nu-i drept si nu e bine
Sa vinzi casa care te-a-ncalzit.
Bani ne-ar trebui la fiecare,
Toti avem copii si vremea-i grea.
Insa cum sa vinzi fereastra oare,
Cea la care maica te-astepta?!
Casa parinteasca nu se vinde,
Nu se vinde tot ce este sfant.
Din atatea lucruri dragi si sfinte
Ochii mamei inca ne privesc.
O vom da si vor schimba lacata
Si vor pune si ferestre noi.
Si trecand pe langa ea vreodata,
Va privi ca la straini la noi.


Casa parinteasca nu se vinde,
Nu se vinde tot ce este sfant.
Din atatea lucruri dragi si sfinte
Ochii mamei inca ne privesc.
Vom pleca si noi canva din viata
Si parintii sus ne-or intreba
Ce mai face casa lor cea draga,
Cine are grija azi de ea.

REAPRINDETI CANDELA

Grigore Vieru

Reaprindeţi candela-n cascioare
Lângă busuiocul cel mereu—
Degerat la mâni si la picioare
Se întoarce-acasă Dumnezeu.

Doamne,Cel din slăvile creştine
Ce păcate oare-ai săvârşit
Că te-au dus acolo si pe Tine
In Siberii fără de sfârşit ?!

Toate le ierti,
Doamne de sus,
Cu blândeţe măreaţă
Chiar şi pe cei care te-au dus
In Siberii de gheaţă

Ninge frigul şi pustiul plouă
Degerată-mi este inima
Doamne,bine nu ne-a fost nici nouă
Fără sfatul şi lumina Ta
Doamne, intră şi-n a mea chilie
Si-amândoi, răniţi şi îngheţaţi
Să ne încălzim cu bucurie
Unul lângă altul ca doi fraţi.

Toate le ierti,
Doamne de sus,
Cu blândeţe măreaţă
Chiar şi pe cei care te-au dus
In Siberii de gheaţă.

Niciodata n-am simtit ca astazi o asa durere de suflet la trecerea in eternitate a celui ce a fost GRIGORE VIERU , poet de o mare sensibilitate , patriot adevarat !Tot ce este frumos in lume "are ca principiu gandul mortii fiindca vorbeste de iubire si ca pretul integral al vietii il da moartea."(G.Ibraileanu,Adela)
Dumnezeu sa-l odihnesca in Imparatia Sa !