![]() |
Vin alb sau vin rosu?
Eu ma uimesc mai mult si mai mult.
Am fost la o slujba de pomenire a mortilor. Toti acolo au pus vin rosu. Dupa cunostintele mele la pomenirea mortilor se da doar vin alb, deorece rosu simbolizeaza sangele, viata. Ei stiam ca vinul rosu e folosit doar pentru cuminecatura, sau cind faci o slujba pentru sanatate pentru cei in viata. La Paste se foloseste vin alb? sau rosu? Eu stiam ca vin rosu, insa sigur pot s ama insel!!! Cind am ridicat problema, m-au privit ciudat ca sa nu zic chiar neprietenos. Gresesc eu, sau e doar nestiinta din partea unora? |
pt pasti alb se foloseste..
iar pt cuminecatura si alb si rosu:) |
Sincer niciodata nu mi-am pus astfel de probleme
am fost la nenumarate parastase la care se folosea vin alb, de butelie, in flacoane, in orice nu cred ca exista o prevedere clara in acest sens, daca exista sa ne-o comunice cineva , daca nu atunci e ok cu orice fel de vin |
Eu ma refeream la pomenirea mortilor mai mult.
Multumesc Ioan pentru raspuns, insa ma intereseaza si pentru morti. Eu stiam - poate ma insel - ca vinul alb este pentru pomenirea mortilor, deoarece vinul rosu simbolizeaza viata. Asta voiam sa stiu. |
Danyel:
Da, vreau sa stiu si eu ce si cum?! sa nu gresesc.:9: |
eu cred ca n-are importanta culoarea vinului, la nici o slujba bisericeasca... n-am mai auzit pana acum de dilema asta!
|
Vin alb sau vin rosu?
Citat:
|
despre vin
Vinuleste un element natural cu rol bine definit in cult, fiind folosit alaturi de paine in primul rand la Sfanta Liturghie pentru prefacerea lui in Sfantul Sange al Domnului, apoi la slujba cununiei, a Litiei si la slujbele funebre (inmormantare, parastas, panihida). [SIZE=2][/SIZE] [SIZE=2]Intrebuintarea lui in cult impreuna cu painea este justificata de semnificatia lui mistagogica si de sensul tipologic pe care ni-l dezvaluie aceste doua elemente. Ele simbolizeaza fiinta noastra sufleteasca si trupeasca si sunt icoane sau prototipuri ale Trupului si Sangelui Domnului nostru Iisus Hristos. [/SIZE] [SIZE=2][/SIZE] [SIZE=2]In Vechiul Testament vinul era considerat aliment cu efect tamaduitor si intaritor pentru organismul omului ca si untdelemnul asa cum se poate observa din parabola samarineanului milostiv care, dupa ce a legat ranile celui cazut intre talhari, "a turnat pe ele untdelemn si vin" (Luca X, 34). [/SIZE][SIZE=2]Sfantul Apostol Pavel il sfatuieste pe ucenicul sau Timotei sa consume putin vin pentru invigorarea trupului (I Tim. V, 23).[/SIZE] [SIZE=2]La nunta din Cana Galileii (Ioan II, 1-11), Mantuitorul preface apa in vin, marcand prin aceasta minune, sensul innoitor si ziditor al Tainei Casatoriei, menita sa produca o transformare interioara in viata celor doi miri care incep sa-si cladeasca reciproc o noua soarta. Sensul spiritual al minunii este relevant si Sfantul Andrei Criteanul il subliniaza cu pregnanta: "In Cana la nunta, apa in vin prefacand, a aratat Hristos intaia minune, ca si tu sa te prefaci, o, suflete."[/SIZE] [SIZE=2][/SIZE] [SIZE=2]Insusi Mantuitorul S-a asemanat pe Sine cu butucul vitei, iar pe ucenicii Sai si pe toti cei ce-l urmeaza Lui i-a comparat cu mladitele (Ioan XV, 5), aratand ca El este izvorul vietii si al mantuirii sufletelor noastre.[/SIZE] [SIZE=2]Prima atestare documentara despre intrebuintarea la Sfanta Liturghie a painii si a vinului si despre rostirea rugaciunii de binecuvantare si sfintire a acestor materii o gasim in Apologia I a Sfantului Iustin Martirul scrisa intre anii 150-160 iar a doua mentiune despre folosirea acestor elemente in ritul euharistie este consemnata in Constitutiile apostolice scrisa in a doua jumatate a sec. IV.[/SIZE] [SIZE=2][/SIZE] [SIZE=2]Vinul pentru savarsirea Dumnezeiestii Liturghii, adica a Sfintei Taine a Trupului si Sangelui Domnului nostru Iisus Hristos, trebuie "sa fie de struguri, curat, adica sa nu fie amarui, nici muced, nici otetit, nici cu gust de vas, iar apa sa fie curata si proaspata".[/SIZE] Nu am gasit nimic despre culoarea vinului. |
In cazul inmormantarii culoarea vinului nu are nicio importanta.Insa la Sf Proscomidie este indicat sa fie folosit vin rosu,natural,(nu cumparat de prin magazine tratat cu stiu eu ce substante), curat...insa la nevoie se foloseste si alb,dar indicat e cel rosu.La inmormantare chiar nu conteaza .
|
[SIZE=4]LITURGHIERUL (cartea folosita numai de preot la Sf.Liturghie, Vecernie, Litie si Utrenie) mentioneaza ca "vinul sa fie curat, sa aiba gustul sau natural din struguri, nu din alte fructe" ATAT!!! Nu mentioneaza culoarea! Deci, NU conteaza nici culoarea alba nici cea rosie a vinului la Sf.Liturghie!!! Desi in practica se pune vinul rosu! Daca pt Sf.Euharistie nu conteaza culoarea, cu atat mai putin pt parastase sau agape, etc! [/SIZE]
[SIZE=4][/SIZE] [SIZE=4]NU va mai luati dupa tampenii babesti si scormonite din minti bolnave! ASCULTATI DE SF.BISERICA!!!![/SIZE] |
Vinul liturgic
Un articol mai amplu despre vinul liturgic: "Potrivit dictionarului, vinul este bautura alcoolica obtinuta prin fermentarea mustului de struguri. Termenul de vin se aplica si unor bauturi facute din alte fructe, legume sau ierburi, dar, utilizat singur, se refera doar la cel produs din struguri. In acest sens il vom folosi in cele ce urmeaza. In Vechiul Testament vinul este privit ca un aliment de baza Cunoscut inca din vechime, prima mentiune documentara a vinului o intalnim in Vechiul Testament, la Facere 9, 20 - 21, unde se arata ca, dupa potop, Noe a sadit vie si a baut vin. Dar al lui Dumnezeu menit sa veseleasca inima omului (Ps. 103, 15), vinul ocupa un loc important in viata de zi cu zi a evreilor fiind inteles ca o necesitate a vietii si nu ca un lux. Era o parte necesara si a celei mai simple mese (Jud. 19, 19; I Regi 16, 20; Is. 55, 1), o provizie indispensabila a unei cetati (II Par. 11, 11), consumat de oameni de toate clasele sociale si de toate varstele (Plang. 2:12; Zah. 9:17). Abundenta vinului era considerata o expresie a binecuvantarii lui Dumnezeu (Fac. 27, 28; Deut. 7, 13; Amos 9, 14) iar deosebita abundenta o expresie a epocii mesianice (Amos 9,13; Ioil 3, 18; Zah. 9, 17). In acelasi timp abuzul de vin si betia sunt condamnate cu tarie (Pilde 20, 1; 23, 20 - 35). Vechiul Testament asociaza vinul cu painea ca alimente de baza (Fac. 27, 28; Deut. 7, 13; 33, 28; Ioil 2, 19) simbolizand intreaga hrana a omului. Acest simbolism isi va gasi cea mai inalta expresie la Cina cea de Taina cand Mantuitorul Iisus Hristos, instituind Sfanta Liturghie, le va preface in Trupul si Sangele Lui indemnandu-ne sa aducem painea si vinul ca daruri ale noastre la Sfanta Liturghie savarsita intru pomenirea Sa. Datorita importantei care i se acorda, vinul era utilizat si in cultul iudaic ca libatie care insotea jertfele zilnice de dimineata si seara (Iesire 29, 40 - 41), parga din roadele pamantului adusa Domnului (Lev. 23, 13) precum si felurite alte jertfe (Num. 15, 5, 7, 10). Vinul Cinei celei de Taina a fost rosu, dulce, amestecat cu apa Desi Legea nu impunea folosirea vinului la sarbatorirea Pastelui iudaic, in epoca post-babiloniana s-a generalizat utilizarea lui ca o "traditie de la cei batrani”. Cunoastem pana azi aceste "traditii din batrani” deoarece, in secolul al II-lea dupa Hristos, rabinii evrei le-au codificat in cartea numita Mitna. Aflam astfel ca pe parcursul mesei rituale iudaice de Pasti capul familiei binecuvinteaza, folosind anumite formule rituale (berakoth), piinea si patru pahare de vin pe care le imparte apoi celorlalti. La mesele rituale se folosea un vin special, obtinut prin stoarcerea usoara (fara a zdrobi samburii) a strugurilor potrivit principiului "cu cat sunt strugurii storsi mai putin, cu atat vinul este mai bun”. Cel mai apreciat vin era obtinut din mustul scurs prin greutatea proprie a strugurilor zdrobiti. Vinul ritual era asadar un vin curat, neamestecat cu nimic altceva. In ceea ce priveste culoarea vinului, la masa pascala era utilizat vinul rosu care, de altfel, era vinul cel mai raspandit, in antichitate, in Palestina ca si in Grecia. O serie de afirmatii incidentale din Vechiul Testament cum ar fi "nu te uita la vin cum este el de rosu” (Pilde 23, 31) sau expresia "sange de strugure” (Fac. 49, 11; Deut. 32, 14) folosita pentru vin confirma preponderenta vinului rosu. In vechime vinul era baut neamestecat cu apa, dar, in perioada elenistica, sub influenta greceasca, se generalizeaza consumul vinului diluat cu apa. Cartea Mitna priveste ca de la sine inteles utilizarea in cult a vinului amestecat cu apa iar rabinul Eleazer chiar interzice rostirea binecuvantarilor asupra vinului nediluat. Se pare ca dilutia era destul de mare adica 1/3, dar aceasta in conditiile unui vin tare si probabil dulce, in conditiile unui climat cald cum este in Palestina. La Cina cea de Taina Mantuitorul Iisus Hristos a urmat ritualul unei mese pascale facand gesturile traditionale ale capului de familie evreu dar dandu-le un inteles cu totul nou identificand painea cu Trupul Sau si vinul cu Sangele Sau pe care il va varsa pe Cruce pentru Mantuirea lumii. El a binecuvantat vinul ritual iudaic din struguri (fermentat), rosu, dulce, amestecat cu apa." |
Vinul liturgic
In Biserica primara se folosea vinul rosu Sfanta Liturghie fiind o actualizare a Cinei celei de Taina, Biserica a cautat sa utilizeze acelasi tip de vin pe care l-a folosit si Mantuitorul. Ca urmare, de la inceput, a fost preferat pentru Sfanta Liturghie vinul curat, rosu si dulce, care se amesteca cu apa in timpul pregatirii darurilor. La argumentul istoric pentru folosirea vinului rosu la Liturghie se adauga cel simbolic in sensul ca acest vin este un simbol mult mai potrivit pentru sangele Mantuitorului. Biserica romano-catolica a optat pentru vinul alb Problema culorii vinului pentru Sfanta Liturghie a inceput sa se puna in Apusul romano-catolic incepand cu secolul al XIII-lea cand mai multe sinoade locale se pronunta fie in favoarea vinului rosu fie a celui alb. In cele din urma sustinatorii vinului alb reusesc sa-si impuna parerea ajungandu-se aproape la generalizarea utilizarii vinului alb la Liturghia catolica. Argumentele aduse impotriva vinului rosu sunt de ordin practic: usurinta mai mare de falsificare a vinului rosu, greutatea de a pastra curate vesmintele liturgice, densitatea vinului rosu in anumite regiuni etc . Biserica Ortodoxa a pastrat traditia utilizarii vinului rosu Desi Biserica Ortodoxa nu s-a pronuntat oficial in privinta culorii vinului euharistic, in general s-a pastrat traditia utilizarii vinului rosu. Totusi, in anumite zone, sub influenta romano-catolica, s-a ajuns sa se creada ca numai vinul alb poate fi folosit la Sfanta Liturghie. Dar, dupa cum am vazut mai sus, desi culoarea vinului nu este esentiala, argumentul istoric si simbolic ne indeamna spre folosirea, atunci cand este posibil, a vinului rosu. Vinul liturgic trebuie sa fie curat Liturghierul, la capitolul Povatuiri, arata ca insusirea esentiala a vinului liturgic este ca acesta sa fie curat, adica sa fie din struguri, sa aiba gust si miros firesc, sa fie neotetit si neamestecat cu nici un fel de alte bauturi. Povatuirile din Liturghier, fiind alcatuite in secolul al XVIII-lea, nu vorbesc in mod expres despre anumite substante cum ar fi zaharul dar se subintelege ca nu este permis amestecul lor in vin. In prezent producerea industriala a vinului presupune tratarea acestuia cu anumite substante chimice cum ar fi dioxidul de sulf (pentru a opri actiunea altor organisme in afara drojdiei care produce fermentarea vinului) si agentii de limpezire. De asemenea viile sunt stropite cu diverse pesticide pentru prevenirea bolilor. Bineinteles ca ar fi preferabil ca vinul liturgic sa fie ecologic, obtinut fara folosirea substantelor chimice si a pesticidelor. Dar, deoarece un astfel de vin este foarte greu de obtinut si verificat, credem ca si vinurile obtinute in conditiile de mai sus pot fi utilizate la Sfanta Liturghie. Vinul dulce este preferabil In ceea ce priveste gustul vinului este preferabil ca acesta sa fie dulce din cel putin doua motive: unul simbolic si altul practic. Cel simbolic consta in simtirea concreta, la primirea Sfintei Impartasanii, prin intermediul gustului, a adevarului cuvantului psalmistului: "Gustati si vedeti ca bun este Domnul” (Ps. 33, 8). Cel de-al doilea, legat de primul, ii priveste pe copii, care pot fi impartasiti mult mai usor si asteapta cu multa bucurie momentul impartasaniei atunci cand se foloseste vin dulce. Se evita astfel situatiile neplacute in care copiii refuza impartasania sau chiar o scuipa cand simt gustul acru al vinului utilizat la Sfanta Jertfa. Ce vin liturgic folosim? In concluzie, fara a exclude folosirea altui tip de vin (cu conditia sa fie curat) cel mai potrivit pentru Sfanta Liturghie este cel rosu si dulce. Ne putem intreba unde gasim un astfel de vin. In alte Biserici Ortodoxe (cum ar fi cea greaca sau cea rusa) s-a generalizat folosirea unor vinuri rosii speciale, curate, foarte dulci si tari. Astfel sunt vinurile grecesti Roussos si Mavrodafni, cu specificatia "nama”. In Basarabia se produce un vin cu o calitate asemanatoare celor grecesti numit Kagor cu specificatia "pastoral”. Acest din urma vin este mai usor de procurat si mai ieftin decat cele grecesti insa este destul de mare riscul ca el sa fie falsificat. De aceea este preferabil sa fie achizitionat direct de la Mitropolia Moldovei din Chisinau. De asemenea se poate folosi vinul evreiesc Carmel cu specificatia "for Passover” destinat mesei rituale de Pasti. Asemenea acestora sunt si alte vinuri. Un avantaj al lor este si acela ca, fiind foarte tari, proportia indeobste recunoscuta la amestecarea cu apa (2/3 vin, 1/3 apa) poate fi inversata (1/3 vin, 2/3 apa) fara a se schimba firea vinului in apa. In cazul in care nu putem gasi aceste vinuri speciale se pot folosi si unele vinuri romanesti cum ar fi soiul autohton "Busuioaca de Bohotin” (produs la Husi) care, desi nu are dulceata si taria vinurilor de mai sus, implineste totusi conditiile de calitate pentru a fi folosit la Sfanta Liturghie. De asemenea poate fi folosit si vinul obtinut artizanal, in gospodarie, cu conditia sa fie curat. Ar fi de preferat, totusi, ca centrele eparhiale sa puna la dispozitia preotilor, la preturi rezonabile, vinuri liturgice rosii, dulci, care sa imbine motivele istorice si simbolice cu avantajele practice ale folosirii lor. " (Pr. Florin Botezan) |
Rugaminte
Marius, spune te rog de unde ai luat articolul??? Din ce carte? sau ce revista teologica?
|
Explicarea Sfintei Liturghii
Articolul este preluat din lucrarea parintelui Florin Botezan - "Explicarea Sfintei Liturghii".
|
Citat:
|
Citat:
|
Ora este GMT +3. Ora este acum 06:03:59. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.