Forum Crestin Ortodox - cei 10 psalmi cu puteri vindecatoare

Citat:

În prealabil postat de dorinel78 (Post 116442)

care sunt acestea? are cineva cartea in format digital???

http://www.scribd.com/doc/11340958/V...apie-Isihasta1

din care redau aici pasajul cu psalmii :

Psalmii şi vindecarea
Zece Psalmi cu efecte terapeutice particulare
S-a constatat că citirea consecventă a unor texte biblice îmbunătăţeşte climatul psihic, făcân-du-l favorabil
restabilirii sănătăţii. Am auzit despre medici care şi-au selectat un „repertoriu" de texte biblice, pe care le rostesc
atât pentm spiritualizarea actului medical clasic, cât şi ca terapie autonomă. De exemplu, ştiu că un medic
foloseşte sistematic Psalmul 22 (23) pentru echilibrare endocrină. Lectura Psalmilor se recomandă şi în
profilaxia degenerăi,u Iată motive pentru care propunem să se facă o corelaţie între Psalmi şi vindecare.
Un Psalm care a fost selectat pentru o trebuinţă psiho-somatică va fi citit, ce! puţin în şapte zile la rând, fie de
către terapeut (care cunoaşte modul adecvat de citire sau de asociere cu practica sa medicală), fie de pacient sau
de penitent însuşi. Citirea lui se face într-o stare de destindere, de linişte lăuntrică, cu uitare de sine, trăind
profund fiecare cuvânt al Psalmului.
Din cei 150 de Psalmi, am ales 10 ca prioritari în împrospătarea forţelor şi refacerea sănătăţii. Pe aceştia i-am
împărţit în patru categorii:
1. Psalmi care se citesc în caz de boală, poticnire, stres, depresie anagapică, dizarmonie;
2. Psalmii profilaxiei, sau păstrătorii vieţii;
3. Psalmii penitenţei, sau ai purificării;
171
4. Psalmii perfecţiunii, pentru cei care, după însănătoşire, caută iluminarea.
I. Psalmii însănătoşirii: 22 şi 102
Psalmul 22 (în unele Biblii, este numerotat ca Psalmul 23) începe cu versetul: „Domnul mă paşte şi nimic nu-mi
va lipsi" („Domnul este păstorul meu"). Se citeşte pentru orice fel de „poticnire" maladivă, psihică sau somatică.
Este un Psalm al însănătoşirii dinspre spirit spre trup. Puterea lui constă nu doar în sugestie, ci în activarea
arhetipului Tatălui protector şi dătător de viaţă. Tatăl care biruieşte „valea umbrei morţii" stimulând resursele
vieţii, neutralizând potrivnicii sau tăietorii vieţii. „Toiagul Tău şi varga Ta, acestea m-au mângâiat...": lovirea
sorpi este resimţită ca operaţie psihică de întărire.
Psalmul acesta este construit în întregime pe arhetipul renaşterii şi pe simbolul salvării: începând cu salvarea
fizică (hrana, apa), continuând cu cea energetică („... Sufletul meu l-a întors") şi terminând cu cea pontificală
(„ca să locuiesc în casa Domnului..."). Efectul medical şi atitudinea mentală imunogenă decurg din identificarea
cu realitatea Duhului.
Psalmul 102 (103) care începe cu „Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul...". Acesta conţine sugestii
puternice, care creează un bine mental — condiţia restabilirii sănătăpi. Pacientul e întărit în redescoperirea legii
revelate. Este prin excelenţă un psalm al regenerării, al întineririi.
172
II. Psalmii profilactici: 6 şi 38
Psalmul 6, care începe cu „Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu urgia Ta să mă cerţi...". Este
un Psalm care evidenţiază relaţia între păcat şi boală. Eroarea, contrazicerea legii, păcatul, au ca urmare o
îmbolnăvire somatică sau psihică. Boala psihică apare mai întâi ca o îngustare a minţii, alteori ca o tulburare de
personalitate, ca o scindare sau o dizarmonie. Psalmul 6 nu lasă păcatul să se încuibeze până ajunge boală, ci-l
stopează.
Trebuie spus că boala nu e o pedeapsă pentru păcat, ci o oprire de Ia păcat. Nu concepem un Dumnezeu
pedepsitor. El a plantat în om, în fiecare celulă a corpului omenesc, legea Sa. Când legea este încălcată sau
contrazisă, se manifestă durerea şi boala — nu întru pedeapsă, însă, ci întru restabilirea legii.
Psalmul 38 (39) care începe cu „Zis-am: Păzi-voi căile mele, ca să nu păcătuiesc eu cu limba mea..." („Zis-am;
Voi veghea asupra căilor mele..."). Este un Psalm care ne îndeamnă la luarea de cunoştinţă a condiţiei noastre de
trecători, de pelerini pe acest pământ. Amintirea morţii nu naşte tristeţe, ci o valorizare corectă a vieţii. Este aici
conţinut şi mesajul din Ecleziast: Toate sunt zadarnice, numai poruncile lui Dumnezeu dau sens în acest
univers...
In alt Psalm găsim o idee care ar părea şocantă prin paradoxul ei: „minciună sunt fiii oamenilor", ca o traumă de
trezire spre Duh, spre salvare spirituală.
173
III. Psalmii penitentei sau ai purificării: 21, 31, 50,141
însănătoşirea presupune două etape; arderea negarivităpi ancestrale sau achiziţionate şi restabilirea comuniunii
cu armonia divină.
Psalmul 21 (22), care începe cu „Dumnezeul meu. Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai părăsit ?
" („Dumnezeule, Dumnezeule! Pentru ce m-ai părăsit...") Ştim că lisus, pe cruce, făcea rugăciunea Sa, rostind
chiar acest Psalm: „Eli, Eli! Lama sabahtani ?" (Mat. 27: 46). Nu-i vorba, deci, de o poticnire sau o deznădejde a
Sa, ci de penitenţă pentru neamul omenesc. lisus rosteşte acest Psalm, căci în acel moment EI îi împlineşte
profeţia; în acest Psakn se spune: „... Străpuns-au mâinile mele şi picioarele mele (...) şi pentru cămaşa mea au
aruncat sorţi". Penitenţa Lui arde păcatul lumii. Citind acest Psalm, reactualizăm penitenţa lui Hristos însuşi.
Psalmul 31 (32). „Fericiţi cărora s-au iertat fărădelegile şi cărora s-au acoperit păcatele. Fericit bărbatul, căruia
nu-i va socoti Domnul păcatul, nici nu este în gura lui vicleşug..." („Ferice de cel cu ftrădelegea iertată şi de cel
cu păcaml acoperit. Ferice de omul căruia nu-i ţine în seamă Domnul nelegiuirea! Ferice de omul căruia Domnul
nu-i socoteşte greşala")
Este un Psabn cu putere de întărire. Apare însă întrebarea: există oare greşeli care nu sunt „socotite"? Greşeli
pentru care nu plăteşti prin boală sau moarte? Există greşeli pe care Dumnezeu le-ar trece cu vederea?
Răspunsul, (afirmativ),
174
rezultă şi din acest psalm, dar şi din observarea unei cazuistici a penitenţei universale, însoţit însă de următoarea
explicaţie: prin greşeală, te micşorezi. Poţi trăi şi micşorat, suportând însă toate inconvenientele micşorării tale:
marginalizare, mediocritate... Poţi trăi micşorat şi sănătos (!), cu condiţia să nu ieşi de sub binecuvântare, ca
micşorarea să du devină nimicire.
Psalmul 50 (51). „Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mila Ta (...) întoarce faţa Ta de la păcatele mele...". Este cel
mai important Psalm al penitenţei. Uneori duhovnicii impun drept canon copierea zilnică a acestui psalm, timp
de 21 de zile. El conţine şi sugestia arderii păcatului, dar şi imperativul iertării, ca ultima şansă a purificării.
Psalmul 141 (142). „Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Domnul m-am rugat." („Cu
glasul meu strig către Domnul...") Este Psalmul asumării sacrificiului de sine, spre ridicare celor părăsiţi şi spre
transformarea singurătăţii în şansă.
IV. Psalmii desăvârşirii: 45 şi 119. Litania Legii
Psalmul 45 (46). „Dumnezeu este scăparea şi puterea noastră, ajutor întru necazurile ce ne împresoară."
(„Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru...") Este un Psalm al practicii spirituale. Adevărata sănătate nu este
o problemă medicală, ci sufletească. De aici reiese şi importanţa acestui Psalm al ascezei, unde găsim scris:
„Opriţi-vă şi cunoaşteţi că Eu sunt
175
Dumnezeu..." („Opreşte-te şi cunoaşte ...") (45: 10) Unii autori filocalici (Isaia Pustnicul, de exemplu) au
dezvoltat acest verset, vorbind despre cele 6 opriri ale realizării.
Psalmul 118 (119). „Fericiţi cei fără prihană în cale, care umblă în legea Domnului." („Ferice de cei fără prihană
în calea lor..."). Psalmul acesta îi „încununează" pe toţi ceilalţi. Este un tratat de medicină, de înţelepciune, de
mistică. El reaminteşte secretul restaurării omului: interiorizarea Legii revelate; şi cauza bolilor: încălcarea
legilor universale. Cele mai importante legi universale pe care le încalcă omul sunt iubirea de Dumnezeu şi
iubirea de semen. Această încălcare se numeşte: agresivitate, egoism, mândrie, furie, vanitate, osândirea
aproapelui şi neputinţa iertării.
Psihologia numeşte această serie de erori, structurate în caracter, „complexul Cain": tendinţa omului de a-şi
elimina semenul. Această tendinţă — adesea tradusă în practică — are ca urmare şi ca avertisment o
îmbolnăvire. Blestemul, blasfemia, ura, osândirea, au ca primă urmare o cefalee, o dereglare endocrină sau
circulatorie, o scădere energetică. Nu ca să te pedepsească, ci ca să te oprească de la încălcarea legii universale.
Psalmul 118 ne trezeşte în memorie detaliile legii, rememorarea lor continuă, întru deplina sănătate a trupului şi
întru iluminarea minţii.
NOTA BENE. Se înţelege că nu numai Psalmii selectaţi de noi aici, ci p toţi ceilalţi, au o energţe benefică salvării noastre.
Scrierile revelate conţin coduri puternice, dar adesea enigmatice, pierdute uneori de noi, oamenii moderni Regăsirea lor
cere un travaliu ascetic, de fiecare dată răsplătit.