Sambata Mortilor - Mosii de Iarna
 

Sambata 21 Feb 2009 sunt Mosii de Iarna... am inteles ca e pomenirea generala a mortilor... voi ce faceti cu ocazia asta?

[SIZE=2]"Biserica Ortodoxa a consacrat pentru pomenirea generala a mortilor o zi liturgica pe saptamana, si anume sambata. In slujba Miezonopticii de sambata, in Ceaslov, sunt prezente cantari si rugaciuni speciale, in care ne rugam si mijlocim pentru morti, iar in Octoih, cantarile pentru sambata, de la toate cele opt glasuri, care se combina cu cele ale sfintilor din Mineie, sunt in marea lor majoritate consacrate pomenirii mortilor si mijlocirii pentru ei.[/SIZE]
[SIZE=2] [/SIZE]
[SIZE=2]Doua dintre sambetele din cursul anului bisericesc sunt consacrate in chip special, in toate Bisericile Ortodoxe, pomenirii generale a mortilor, prin cantari si rugaciuni inscrise in randuiala de slujba din cartile liturgice respective (Triod si Penticostal), si anume :[/SIZE]
[SIZE=2][/SIZE]
[SIZE=2]a) Sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne (a infricosatoarei Judecati) si[/SIZE]
[SIZE=2]b) Sambata dinaintea Duminicii Pogorarii Duhului Sfant (Sambata Rusaliilor).[/SIZE]
[SIZE=2][/SIZE]
[SIZE=2]Ambele zile poarta in popor si denumirea de Mosii (cea dintai : Mosii de iarna, cealalta Mosii de vara), pentru ca in ele facem pomenire pentru parintii, mosii si stramosii nostri cei adormiti.[/SIZE]
[SIZE=2] [/SIZE]
[SIZE=2]In Sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne facem pomenirea mortilor, pentru ca in duminica urmatoare Biserica a randuit sa se faca pomenire de a doua venire a Domnului si de Infricosatoarea Judecata, care ii va urma si la care ne vom infatisa cu totii. De aceea, intrucat multi dintre dreptii Vechiului Testament au adormit fara sa vada pe Mantuitorul fagaduit si asteptat, iar multi dintre crestini au murit pe neasteptate si fara pregatirea sau fara pocainta necesara, Biserica face mijlocire pentru toti acestia. [/SIZE]
[SIZE=2][/SIZE]
[SIZE=2]In Sambata dinaintea Duminicii Pogorarii Duhului Sfant (Sambata Rusaliilor sau "Mosii" de vara), Biserica face din nou pomenirea generala a mortilor, rugandu-se pentru ei, prin rugaciunile si cantarile inscrise in slujba zilei din Penticostar, pentru ca si ei sa se bucure de darurile Sfantului Duh, a Carui pogorare este praznuita in duminica urmatoare." informatii preluate de pe site-ul crestinortodox.ro[/SIZE]

o sa dau ceva de impartit

O sa fac coliva si cateva pachetele si ma voi duce cu ele la biserica. Voi mai imparti si o farfurie cu mancare calda acasa.

cel mai important e sa participam la Sf Liturghie si sa dam un pomelnic cu numele celor adormiti,apoi sa dam ce avem de dat:colaci,coliva,fructe celor cu adevarat nevoiasi..ptr ca se intampla in zona noastra sa apara la sf slujbei sau la cimitirele din oras sute de rromi care se cearta si se inghesuie la pomeni si ce nu le place arunca sau dau la porci..cu siguranta intalniti pe drum batrani zgribuliti si infometati...

La noi în Moldova de ziua morţilor se procedează astfel;
Cumpărăm din timp câteva castroane de lut şi ulcele asemenea (căci vin în piaţă mesteri olari),dacă nu farfurii căniţe,tacâmuri şi cine vrea şi prosoape.Se fac cel mai ades plăcinte "poale în brâu" cu brânză,colăcei ,sarmale,orez cu lapte,friptură, colivă şi vin.Se merge la biserică (unde se plăteşte o liturghie pentru morţi ) cu acestea puse într-un coş de nuiele acoperit cu un ştergar.După liturghie preotul sfinţeşte aceste bucate şi apoi sunt date de pomană la oameni necăjiţi.
Noi obişnuim să dăm "moşi" şi la copii pe care îi avem botezaţi (la fini).
Cine nu poate merge la biserică poate să tămâieze bucatele şi apoi să le dea de pomană.
Cei mai cu dare de mână pot face acasă o masă pentru oameni sărmani la care să cheme şi preotul care pomeneşte adormiţii din familia respectivă.

Draga Dorina,
eu sunt din Bucuresti si cunosc acelesi obiceiuri de care ai scriu tu! Asa fac mereu cu ocazia "mosilor" si ma simt foarte linistita dupa ce am terminat aceasta zi! Cred ca orice roman ortodox trebuie sa-si onoreze "mortii" in acesta sambata! Este o obligatie a noastra, a celor care inca mai trebuie sa ne desavarsim pe acest pamant! Sa nu-i uitam pe ai nostri plecati la cele vesnice!

va multumesc ca ati impartasit toate acestea, e bine sa mai stim si cum procedeaza altii/ altele, ne mai inspiram :) ... aici la noi nu sunt "adevarat nevoiasi", nu o data mi s-a intamplat sa n-am cui sa dau de pomana (asta a fost mai demult, cand in sambata respectiva n-au venit decat vreo doi oameni la biserica).

Atunci trebuie sa adaugam la milostenia trupeasca pe cea sufleteasca.

mai concret, cum anume?

Adica sa dai un sfat bun cuiva care se indoieste. Sau sa te rogi pentru cineva. Sau sa mangai pe cineva intristat. Sau sa inveti ceva bun si folositor pe cineva care nu stie.

Astea sunt faptele milei sufletesti.

Pomelnice pentru adormiti
 

Recomand tuturor sa dea pomelnice pentru morti cat mai des la Biserica. Unde se poate, sa se plateasca 40 de Liturghii pentru cei adormiti. De mai multe ori. Si nu numai pe cei din familie sa-i pomeniti, ci si pe vecini, cunoscuti, pe oricine aflati chiar si intamplator. Eu mi-am facut o lista lunga cu prenumele multora trecuti dincolo, pe majoritatea nu i-am cunoscut, dar numele lor se pomenesc des la Liturghie. Sa nu-i lasam uitarii, ci poate Dumnezeu le va alina chinurile daca sunt despartiti de El sau chiar ii va mantui de intunericul cel vesnic, pentru rugaciunile Bisericii. Iar de vor fi sus cu El, atunci se vor ruga ei pentru sufletele noastre. Faceti-o acum, nu amanati!

Si inca ceva foarte important: sa scrieti in josul paginii, dupa lista numelor adormitilor, "cu tot neamul lor cel adormit", ca si multi altii sa se pomeneasca impreuna cu ei in mod indirect.

da, multumesc ptr raspuns, era de asteptat. eu una fac asta oricand, in orice imprejurare, cand am ocazia... de asta nu prea vad legatura cu sambata mortilor.

am vazut undeva aici niste boluri de lut, cam scumpe ce-i drept, poate tocmai ptr ca sunt considerate "autentice"... ramane sa ma gandesc cu ce le umplu. ma gandeam sa fac un fel de meatloaf... am un vecin brutar care tocmai mi-a adus niste franzele frantuzesti, cred ca ne-ar trebui 1 saptamana sa le cosumam noi in casa, si ma gandesc sa le impart pe acelea in loc de colaci, pe care oricum nu mai am timp sa-i comand.

la noi parintele spune asta si fara sa scriem noi.

Pai are legatura. Daca nu poti face din faptele milei trupesti cum trebuie, in special fiindca nu sunt oameni cu adevarat saraci din punct de vedere material, si care sa nu aiba ce sa manance, atunci incerci sa inlocuiesti pomana de mancare cu pomana de sfaturi bune, fiindca tot timpul se gasesc oameni care sa aiba nevoie de o mangaiere sau de o rugaciune, chiar si printre cei mai instariti. Si o faci in numele celor morti, la fel ca atunci cand dai o farfurie de mancare.

Dumnezeu sa-i odihneasca pe toti cei adormiti!
 

Femeile ofera oale cu mancare
 

Femeile ofera oale cu mancare

In ziua pomenirii mosilor, credincioasele obisnuiesc sa ofere pomana pentru sufletul celor plecati din lumea aceasta. Spre deosebire de alte zile de pomenire, de Mosi se ofera oale cu mancare. In unele zone ale tarii, de sufletul celui adormit se da lapte cu orez in strachini de lut, iar in altele, traditionala coliva, sarmale, placinte si piftie. Se pastreaza insa regula de a oferi, impreuna cu produsele, si vasele in care sunt puse acestea. "Se face pomenire si la mormant. Se face intotdeauna coliva care ne aduce aminte de o minune a Sfantului Teodor, cu graul care i-a scapat pe locuitorii unei cetati de la pacatul greu al mancarii din jertfa adusa idolilor. De atunci, in mod traditional, la noi se face coliva. La bisericile din Moldova, de exemplu, se adauga si colaci. La mine in sat era traditia ca, inainte de Postul Mare, sa se faca racituri (piftie). Si la Mosii de iarna trebuia sa dai macar cateva farfurii cu racituri. Se cumparau din vreme farfurii noi sau castronase in care se punea racitura si le dadeai, cu totul, "de sufletul…", si se numeau cateva persoane. La fel, se mai dadea cate o sticla de vin bun si cate o sticla de tuica. Si tot la Mosii de iarna, in casele gospodarilor se facea cate o masa de pomenire. Si fiecare isi chema vecinul, cumatra, rubedeniile. Unul mergea la pranz, altul seara, astfel incat, in aceasta zi, sa fie intotdeauna cineva la masa". Narcisa Balaban

Folosesc acest topic, pentru a mă alătura suferinţei prin care trece sora noastră draga, Marina, care si-a pierdut tatăl ce a plecat la Domnul. Marina dragă , primeşte un gând bun, liniştitor din partea mea şi să te intărească Bunul Dumnezeu, in aste clipe grele pentru tine.

da, si eu ii sunt alaturi Marinei, macar cu gandul daca altfel nu se poate... abia acum am inteles ceea ce a spus despre MP, ca nu merge tocmai atunci cand ai nevoie de sprijin... si cand ma gandesc ca eu, in naivitatea mea, o intrebasem (tot pe MP!) de ce si-a schimbat poza de la avatar :2:

E bine sa dam de pomana unora, care nu ne pot da si ei ceva la randul lor. Oameni total straini, nevoiasi, batrani...

e bine sa dai oricui, eu am intalnit si oameni "bine" care s-au bucurat ca n-au fost trecuti cu vederea la impartit. in sambata respectiva, cand am spus eu ca n-au fost decat vreo 2 oameni, a fost chiar o exceptie... mi-a ramas in minte ptr ca stiu ca pregatisem mai multe pachete si pana la urma a trebuit cred sa dau cate 2 la fiecare. dar nu-i bai!

am niste prieteni mai in varsta (el - roman, ea - italianca) cu care ma intalnesc aproape in fiecare duminica la biserica... astazi, de sambata mortilor, au trecut 'intamplator' pentru ca uitasera de pomenirile care se fac azi in mod traditional... trecusera pur si simplu ca sa-l ia pe parintele sa-l duca la un (fost) episcop grec, foarte in varsta, aflat acum la un fel de azil. ar fi vrut sa-l spovedeasca si sa-l impartaseasca, sa-i mai usureze suferinta. foarte frumos si neasteptat gest de milostenie, aceea sufleteasca.

Marina, condoleante pentru tatal tau trecut de partea celor drepti!!!
:20::77:
Domnul Dumnezeu sa-l aseze in loc de pace si liniste cu multa verdeata!!!!

Si la noi la biserica se obisnuieste sa ne dam intre noi pomana; dar pomana adevarata, primita di de Dumnezeu, e aceea in care dam cuiva sarac, care nu are cum sa-ti intoarca gestul.
Oricum, oamenilor "bine", deci nu saraci, daca le dai, le dai ca un surplus la ce au, si NU este milostenie.

Asa da. Mare taina sa-L duci pe Hristos celui aflat in suferinta ca "medicament pentru vesnicie".

ai si nu ai dreptate. sa stam stramb si sa judecam drept. traim in tari occidentale in care nivelul de trai este ridicat, practic nimeni nu moare de foame. si atunci, fiind tu la biserica noastra si implinind traditia de a face pomana, nu-ti faci pacat daca, la sfarsitul slujbei (care tine cateva ore) atunci cand imparti ceea ce ai adus de pomana (un sandvis, o prajitura, o fructa etc) te uiti sa dai numai la cei care par mai saracuti si pe altii ii treci cu vederea, de parca ei n-ar fi oameni si n-ar gusta si ei ceva? Nu stiu cati oameni vin la voi la biserica in mod curent, dar la noi vin in jur de 60-70 in fiecare duminica, si in general se da cam la toata lumea ceea ce-i de dat.

Am facut pomenirea tuturor
 

Da mirela,am facut coliva,mancare,am impartit la cei cu adevarat necajiti vase cu mancare ,coliva,o prajitura,un fruct,am pomenit pe toti cei ce stiu din familie sau cunoscuti,ca peste exact o luna sa ii fac si mamei de 6 luni parastas.
Ce sa facem ,macar cu o rugaciune si o mica milostenie sa alinam si sa le ajutam sufletele celor dusi ,uni foarte dragi.

In Romania sunt foarte mulţi oameni sărmani,iar unii nu au nimic,nici casă proprie,nici serviciu,nimic,nimic.Fiecare stradă are săracii ei,unele au mai mulţi.Îi cunoaştem cu toţii dar eu mă întreb de ce sărăcia este aproape întodeauna însoţită de mizerie şi de viciu.
Îmi amintesc o povestioară de-a părintelui Cleopa care spunea că un om mai înstărit vede două femei care cerşeau şi scoate nişte bani din portofel.Uneia îi dădu mai mult şi celeilalte cu mult mai puţin.Întrebat fiind de ce a procedat aşa a răspuns că a dat mai mult celei care era spălată şi îngrijită căci aceia, la fel de săracă a avut totuşi decenţa de a se mai şi spăla.
Îi cunosc pe mulţi dintre ei şi ei pe mine dar de unii vă rog să mă credeţi că mă tem.Sunt drogaţi sau alcoolici care dacă le-ai dat odată fără a şti că sunt aşa te urmăresc şi te ameninţă şi nu scapi de ei decât dacă le dai iar dacă le dai puţin te înjură sau te blestemă.

Dorina te rog să vi in Capitalâ şi te vei obişnui. Eu merg zilnic peste 30 de km cu maşina prin Bucureşti ( serviciu dus şi intors ) , tai Bucureştiul in două . M-am obişnuit şi cu mulţumiri şi cu injurături şi cu ameninţări şi cu zgâriatul maşinii . Capitala te căleşte şi la propriu şi la figurat. Merem inainte !

Anul asta am fost pe drumuri si n-am avut timp sa pregatesc coliva, mancare samd... dar sper sa ajung totusi maine la biserica sa fac si eu o rugaciune si pomenire, macar cu ceva cumparat de gata.

Eu cred, Mirela, ca e primit si asa, daca omul spune "Bogdaproste". Ieri am fost la biserica si la sfarsitul slujbei, un om a adus farfurioare cu pilaf cald si o gogosica pentru lumea care iesea de la slujba. Am primit si eu si tare m-am bucurat, am mancat cu multa pofta, si persoanele din jurul meu, ca, deh, era mancare calda, si buna, noi nu mancaseram nimic de dimineata. Acum, aveam si eu mancare acasa, nu ma consider o persoana nevoiasa, dar pana acasa mai trebuia sa mai trec si pe altundeva, iar in momentul acela chiar imi era foame, asa ca a fost mai mult decat binevenita farfuria aceea cu mancare. In schimb, o doamna de la biserica, gandindu-se la nevoiasi, a vrut sa dea farfuria ei cersetorilor de la colt, care au si sarit: "Aoleu, am mancat pana acum trei portii. Nu mai putem, suntem si noi oameni..."
Asa ca totul tine de momentul respectiv - mai nevoias mi se pare a fi un pensionar care merge ingrijit, spalat la biserica si care nu intinde mana, decat unii zdrenturosi si pe care ii vezi nevoiasi de la o posta. Am realizat asta pentru ca primii se bucura mai mult cand primesc ceva. Si, in plus, din proprie experienta, mai toti care ies de la slujba sunt rupti de foame si unii ar primi o paine, nu ca nu ar avea acasa, dar nu au in momentul prezent, cand le este foame.
Oricum, conteaza sufletul cu care faci milostenia.

Doamne ajuta! ma bucur sa vad ca si altii inteleg ca pomenirile nu sunt numai pentru cei cu haine rupte si aparenta de nevoiasi. :103:

Fratilor, sigur stiti ca peste cateva ore incepe Sfânta Liturghie si pomenirea mortilor. Am fost la un supermarket sa imi iau un suc si am vazut persoane care se pregateau sa cumpere din putinul lor, pentru pomenire. Nu stiu daca ii va folosi cuiva acum acest mesaj, avand in vedere ora extrem de inaintata, dar e bine sa stim ca trebuie mai ales sa participam la Sfanta Liturghie, sa dam pomelnicul inainte de iesirea cu Sfintele Daruri. Vedeti ca sunt biserici in care se face doar parastas, fara liturghie! Pomenirea la sfanta Liturghie este mai importanta pentru sufletul mortului decat parastasul sau decat masa in familie. Bine, in astfel de situatii, e bine sa fim mai de dimineata, ca sa si prindem loc pe masa pentru coliva. Nu venim la 9-10 si ne trezim ca nu e loc de aruncat un ac. Plus ca in unele biserici slujba incepe mai devreme, de la 7. Trebuie sa ne interesam din timp.

Si inca ceva ce am remarcat cu surprindere: unii citesc, in timpul Sfintei Liturghii, diverse acatiste. Venim la Sfanta Liturghie ca sa participam activ la ea, sa ne rugam impreuna cu ceilalti, dar ne rugam cu totii acelasi lucru, dand raspunsul la ce spune preotul. Nu eu citesc un acatist, alalalt alt acatist, preotul se roaga acolo pentru ceva, cantaretul pentru altceva, fiecare in legea lui...

Deja te comporti ca un crestin matur si cunoscator a multor lucruri .
Bune observatii si niciodata in plus , indiferent cine le face !

Subscriu. Si mai adaug ceva. Nu stiu cati vor fi de acord cu mine dar dintr-o experienta dureroasa (parastasul de un an al fiicei mele), am hotarat ca sa nu mai fac niciodata masa acasa sau in alta parte (restaurant), cu invitati la parastas. Uneori se intampla, ca dupa un paharel, cativa sa uite la ce au venit, nu ca as fi asteptat sa jeleasca, dar un pic de simt la masurii nu strica, iar parastasul sa nu devina un fel de petrecere. In acest fel, am hotarat ca dupa slujba de pomenire sa impart acolo in biserica (sunt destui nevoiasi, care chiar au nevoie, nu neaparat cersetori, sunt batrani amarati care nu cer, dar au nevoie....) ceea ce pregatesc (caut sa fie ceva care poate fi impartit, sau chiar pachetele cu bucate specifice, la Paste sau Craciun pentru cei care nu si le pot permite). Azi, cand am vazut ca era foarte multa lume in biserica, participand la pomenire, mai multi participanti decat nevoiasi, am luat brusc hotararea sa nu ne dam mancare unii la altii, care oricum avem ce manca acasa, ci sa le duc undeva unde este nevoie si este bine primit si poate chiar asteptat. Sunt camine de copiii, camine de batrani... se gasesc locuri unde sa dam.

Dumnezeu s-o ierte! Sunt taine mari...

Of, da, parastasul e parastas, nunta e nunta. Sa nu uitam ca milostenia, parastasul, toate se fac in numele Domnului. Si trebuie rabdare, multa rabdare si ingaduinta. Sunt multe ispite atunci cand se fac lucruri din acestea. Am vazut azi destule, si la mine, si la cei din jurul meu, din biserica. Cu ajutorul Domnului se fac insa toate.

Cel mai bine la oameni nevoiasi, care nu iti pot multumi. Sunt atatea spitale si camine si oameni care nu au o bucatica de paine. Sunt si prin biserica destui nevoiasi care se bucura, chiar daca nu arata a cersetori. Si preotii se bucura la noi cand primesc ceva si inalta rugaciuni pentru persoana respectiva, pentru care primesc pomana.


Astazi, la predica, s-a citit Sinaxarul in sambata lasatului sec de carne,cand se face pomenirea "tuturor celor din veac adormiti, intru dreapta credinta, in nadejdea invierii vesnice." In aceasta zi se face pomenirea, deoarece maine, in duminica lasatului sec de carne, se praznuieste a doua venire a Domnului, a infricosatoarei judecati. Astfel Biserica ne arata ca trebuie sa ne rugam pentru cei adormiti si ca starea lor se poate schimba, pana la cea de-a doua venire a Domnului. In ziua de astazi se pune sfarsit tuturor faptelor savarsite de Dumnezeu pentru mantuirea noastra, o data cu infricosatoarea judecata. Apoi ciclul se reia, deoarece duminica viitoare praznuim izgonirea lui Adam din rai si urcam, tot urcam, pana la Invierea Domnului. Tot aici se spune ca Dumnezeu nu predestineaza, ci doar cunoaste. El ii poate micsora sau adauga zilele omului, daca asa binevoieste si tot ce se intampla pe pamant se intampla fie cu binecuvantarea Domnului fie cu ingaduinta Lui.

Din pacate, nu il gasesc acum pe internet, dar va indemn sa il cautati si sa il cititi. La fel si acatistul pentru adormiti.

Dumnezeu sa ii ierte pe toti care au murit din prima zi si pana acum!

Maine sunt Mosii de Iarna, anul acesta, cad in plina primavara!
Dumnezeu sa ii ierte pe toti!

Maine sambata 22 Feb 2014 - sunt din nou Mosii de Iarna. Sa ne pregatim ! Sa ajungem la Sfanta Liturghie si apoi la slujba de parastas.

Iar apoi sa impartim cateva pachete celor saraci si necajiti :-)