Cantarile Ortodoxiei
 

"Dumnezeieştile tale mâini, cu care ai ţinut pe Făcătorul Cel ce din bunătate S-a intrupat, Fecioară Preacurată, intinzându-le, roagă-L , pe El să izbăvească de ispite, de patimi şi de primejdii pe cei ce te laudăm cu dragoste şi strigâm ţie: Slavă Celui ce S-a sălăşuit intru tine ; Slavă Celui ce a ieşit din tine ; Slavă Celui ce ne-a slobozit pe noi, prin naşterea ta " ( Maica Domnului "Oranta" - de la Sedelena după Cântarea a 3 -a din Canonul zilei )

"Cum să nu ne mirăm de naşterea ta cea dumnezeiasca, cu totul cinstită ? Că ispită de bărbat neluând, ceea ce eşti cu totul fără de prhană, ai născut, fără de tată, pe Fiul cu trup, Cel născut din Tatăl mai inainte de veci, fără de mamă ; Care nicicum n-a suferit schimbare, sau amestecare, sau despărţire, ci a păstrat neatinsă deosebirea celor două firi. Pentru aceasta, Stăpână Maică şi Fecioară, pe Acesta roagă-L să mântuiască sufletele celor ce cu dreaptă credinţă te mărturisesc pe tine, Născătoare de Dumnezeu" ( a Născătoarei de Dumnezeu - Dogmatica glasului 3, glasul de rând din Octoih )

Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul ( cântare şi rugăciune specifică acestei perioade )
 

Rugăciunea si cântarea de faţă este considerată drept rugăciunea specifică acestei perioade a postului.
Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul este alcătuită din trei părţi şi este insoţită de patru metanii mari şi 14 inchinăciuni , conform celor spuse de Doctor in Liturgică Nicolae Preda . Să o rostim şi noi din tot sufletul acum la inceputul Postului Mare : " Doamne si Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei , al grijii de multe , al iubirii de stăpânie şi al grăirii in deşert nu mi-l da mie. Iar duhul curăţiei , al gândului smerit , al răbdării şi al dragostei dăruieşte- l mie , slugii Tale. Aşa Doamne, Impărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşelile mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti in vecii vecilor. Amin + " Post in linişte , ferit de ispite dragii mei fraţi şi surori de pe forum .

De la Domnul, Cel ce S-a smerit pe Sine, până la moarte prin cruce pentru tine, invăţându-te, suflete al meu, din inălţare umilinţă şi din umilinţă inălţare, nu te inălţa pentru virtuţile tale, nici nu te socoti pe tine drept să osândeşti pe aproapele tău ca fariseul cel lăudăsos, ci , cu gândul plecat, aducându-ţi aminte de păcatele tale, ca vameşul strigă : Dumnezeule, milostiveste-te spre mine păcătosul şi mă mântuieşte !

" Postul cel omorâtor de patimi fiind de faţă, vesteşte vindecarea celor vătămaţi de păcate ; pe care să-l cinstim ca pe un ajutor de Dumnezeu dăruit, primind tablele cele scrise de Dumnezeu prin Moise. Să nu cinstim mai mult neânfrânarea care l-a sfărâmat, ca să nu ne facem părtaşi celor ce le-au căzut mădularele în pustie. Să nu ne mâhnim ca iudeii, ci să ne luminăm bisericeşte, ca să nu ne făţărnicim ca fariseul, ci să ne împodobim, după cuvântul Evangheliei, lăudându-ne cu Crucea lui Hristos, Mântuitorul sufletelor noastre. "
<Stihovană din slujba Utreniei >

Imnele Triodului
 

"Râvnind nebuneşte bogatului celui nemilostiv, cu plăcere mă veselesc, în plăceri şi în patimi cufundându-mă ; şi văzându-mi mintea, Doamne , zăcând pururea înaintea uşilor pocăinţei ca şi Lazăr, o trec fără simţire, flămândă fiind şi bolnavă şi rănită de patimi ; pentru aceasta vinovat sunt a fi în văpaia ghenei ; din care izbăveşte-mă, Stăpâne, Unule mult - Milostive " ( Stihira a 3 - a Triodului , de la "Doammne strigat-am . . .", de la Vecernia zilei ) .

Imnele Triodului (2)
 

"Cu profiră împărătească de Dumnezeu ţesută şi cu haina nestricăciunii fiind îmbrăcat, suflete al meu, ţi-ai ocârât vrednicia ta, făcându-ţi din păcat bogăţie şi desfătare, şi defăimând pe cei de un neam cu tine, precum şi bogatul a trecut cu vederea pe Lazăr cel sărac. Dar ca să nu fiu osândit împreună cu acela, fii sărac cu duhul şi strigă Domnului, Celui ce a sărăcit pentru tine : Cel ce ai purtat haină roşie de batjocură mai înainte de răstignire şi gol ai fost pironit pe Cruce pentru mine, prin îmbrăcămintea împărăţiei Tale , Hristoase , scapă-mă de ruşinea cea veşnică " ( Stihira zilei, a Triodului, de la Stihovana Vecerniei zilei )

"Bogat fiind în patimi, m-am îmbrăcat cu veşmântul cel înşelător al făţărniciei, veselindu-mă în răutăţile neânfrânării, şi arăt nemilostivire nemăsurată, neuitându-mă la mintea mea cea lepădată înaintea uşilor pocăinţei, flămândă de tot binele şi bolnavă de nepurtarea de grijă. Dar Tu, Doamne , fă-mă Lazăr sărac de păcate, ca nu cumva, rugându-mă , să nu aflu deget să-mi răcorească limba mea, jeluindu-se în văpaia cea nestinsă ; ci mă sălăşuieşte în sânurile patriarhului Avraam, ca un iubitor de oameni . "( Prima stihiră de la "Doamne, strigat-am . . ." , de la Vecernia zilei )

Scuza-ma ca intervin, vreau sa postez si eu 3 mici cantari pe care le aud la
Utrenie, cantari care imi plac foarte mult si le retin de multa vreme

[COLOR=black]"Sfatul cel neurmat şi dumnezeiesc, al întrupării Tale celei de sus, celei din Fecioară, proorocul Avacum avându-l în minte, a strigat: Slavă puterii Tale, Doamne!"
[/COLOR][COLOR=black]
"Înţelepţii de Dumnezeu, care faceţi acest praznic dumnezeiesc şi cu totul cinstit, al Maicii lui Dumnezeu, veniţi să batem din palme, slăvind pe Dumnezeu, Cel ce S-a născut dintr-însa."

"[/COLOR][COLOR=black]Pe tinerii cei binecredincioşi, în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit, atunci fiind închipuită, iar acum plinită; pe toată lumea ridică să-ţi cânte ţie: pe Domnul lucrurile lăudaţi-L şi-L prea-înălţaţi pe Dânsul întru toţi vecii."[/COLOR]
[COLOR=black]
[/COLOR]

"Primeşte , Sioane , pe Împăratul, că iată vine la tine blând, înviind pe Lazăr şi stricând împărăţia morţii cea amară. Mulţimea cea de Dumnezeu aleasă sfinţilor sihaştri, împreună cu poporul, adunaţi-vă să întâmpinaţi cu stâlpări pe Hristos strigând : Bine eşti cuvântat Cel ce vii să mântuieşti neamul omenesc, prin Patima Crucii, şi să dai tuturor nepătimire pentru bunătatea Ta . "
<< Stihira a 2 - a de la " Doamne, strigat-am . . . ", de la Vecernia zilei )

"Săvârşind patruzeci de zile cele de suflet folositoare, să strigăm : Bucură-te cetate Betanie, patria lui Lazăr ; bucuraţi-vă Marta şi Maria , surorile lui, că mâine vine Hristos să învieze cu cuvântul pe fratele vostru cel mort ; al Cărui glas, auzindu-l amarnicul şi nesăţiosul iad, cutremurându-se de frică şi suspinând foarte tare, va slobozi pe Lazăr legat cu înfăşurăturile. De a Cărui minune mirându-se mulţimea iudeilor va întâmpina pe Domnul cu ramuri şi cu stâlpări, şi se vor arăta lăudând pruncii pe Acesta, pe Care Îl pizmuiesc părinţii : Bine este Cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel".

Cântările Patimilor +
 

"Iată, Mirele vine în miezul nopţii şi fericită este sluga pe care o va afla priveghind ; iar nevrednică este iarăşi cea pe care o va afla lenevindu-se . Vezi dar suflete al meu , cu somnul să nu te ingreunezi, ca să nu te dai morţii şi afară de împărăţie să te încui ; ci te deşteaptă grăind : Sfânt , Sfânt , Sfânt eşti , Dumnezeule ; pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, miluieşte-ne pre noi " ( Troparul de la Denia de Duminică seara - Ultrenia din Sfânta şi Marea Luni ) +

Cântările Patimilor (2) +
 

"Iuda, cel cu mintea iubitoare de argint, s-a întărâtat asupra Învăţătorului, vrăjmaşul ; s-a sfătuit , a gândit vânzarea , a căzut din lumină , primind întunericul ; a tocmit preţul şi a vândut pe Cel fără de preţ. Pentru aceasta a şi aflat răsplătire , precum a făcut ticălosul : spânzurare şi moarte cu durere. Pe noi izbăveşte-ne , Hristoase Dumnezeule , de partea lui , iertare de greşeale dăruind celor celor ce prăznuim , cu dragoste , preacuratele Tale Patimi ! " ( Sedealna după a treia Catismă , de la Utrenia zilei ) .

Cântările Patimilor (3) +
 

"Doamne , femeia ceea ce căzuse în păcate multe, simţind Dumnezeirea Ta, luând rânduială de mironosiţă, şi tânguindu-se a adus Ţie mir mai înainte de îngropare, zicând : Vai mie ! Că noaptea îmi este mie înfierbântarea desfrâului şi întunecată şi norii apă din mare ; pleacă-Te spre suspinurile inimii mele , Cel ce ai plecat cerurile cu nespusa plecăciune. Ca să sărut preacuratele Tale picioare şi să le şterg pe ele iarăşi cu părul capului meu. Al căror sunet auzindu-l cu urechile Eva în rai în amiazăzi , de frică s-a ascuns. Cine va cerceta mulţimea păcatelor mele şi adâncurile judecăţilor Tale , Mântuitorule de suflete , Izbăvitorul meu ? Să nu mă treci cu vederea pe mine , roaba Ta, Cel ce ai nemăsurată milă. "

"Cinei Tale celei de Taină, astăzi Fiul lui Dumnezeu părtaş mă primeşte ; că nu voi spune vrăjmaşilor Tăi taina Ta, nici sărutare Îţi voi da ca Iuda. Ci ca tâlharul mă mărturisesc Ţie : Pomeneşte-mă , Doamne , întru împărăţia Ta ! "
<< Heruvicul şi Chinonicul zilei >>

Cand slavitii ucenici
 

"Astăzi a fost spânzurat pe lemn Cel ce a spânzurat pământul pe ape. Cu cunună de spini a fost încununat Împăratul îngerilor. Cu profiră mincinoasă a fost îmbrăcat Cel ce îmbracă cerul cu nori . Lovire peste obraz a luat Cel ce a slobozit în Iordan pe Adam. Cu piroane a fost pironit Mirele Bisericii. Cu suliţa a fost împuns Fiul Fecioarei ! Închinămu-ne patimilor Tale , Hristoase . Arată-ne nouă şi slăvită Învierea Ta "
{ Antifonul al 15-lea de la Denia de Joi seara } .

"Iosif cel cu bun chip, de pe lemn luând prea curat trupul Tãu, cu giulgiu curat înfãsurându-l si cu miresme, în mormânt nou îngropându-l, l-a pus”

"Când Te-ai pogorât la moarte, Cela ce eşti Viaţa cea fără-de-moarte, atunci iadul l-ai omorât cu strălucirea Dumnezeirii; şi când ai înviat pe cei morţi din cele de desubt, toate Puterile cereşti au strigat: Dătătorule de viaţă, Hristoase, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!"

"Răsărit-a primăvara, veniţi să ne desfătăm !"
 

"Răsărit-a primăvara, veniţi să ne desfătăm ! Strălucit-a Învierea lui Hristos, veniţi să ne veselim ! Arătatu-s-a pomenirea purtătorului de chinuri, care luminează pe cei credincioşi. Pentru aceasta, iubitorilor de prăznuire, veniţi cu taină să o prăznuim. Că acesta ca un bun ostaş s-a luptat împotriva tiranilor, şi pe aceia i-a ruşinat, următor făcându-se patimii Mântuitorului Hristos. Nu şi-a miluit vasul cel de lut al său, ci gol l-a strujit cu chinurile, schimbându-l. Aceluia să strigăm : Purtătorule de lupte, roagă-te să se mântuiască sufletele noastre ! "

Sfântul Apostol şi Evanghelist Marcu- "podoaba alexandrinilor"
 

"Învăţat fiind de Apostolul Petru, te-ai făcut Apostol al lui Hristos, şi ca un soare ai strălucit marginilor, podoaba alexandrinilor ai fost, fericite , căci prin tine Egiptul s-a slobozit de înşelăciune, şi ca un stâlp al Bisericii, prin învăţătura ta cea evanghelească, pe toţi ai luminat. Pentru aceasta luminat cinstind, pomenirea ta prăznuim, de Dumnezeu grăitorule Marcu ; roagă pe Dumnezeu, înduplecat prin tine, să dăruiască iertare de greşeli sufletelor noastre ".
{ Troparul Sfântului Apostol şi Evanghelist Marcu } .

Pe ceea ce este mărirea a toată lumea !
 

Pe ceea ce este mărirea a toată lumea, care din oameni a odrăslit şi pe Stăpânul L-a născut, pe uşa cea cerească, lauda celor fără de trupuri şi podoabă credincioşilor, pe Maria Fecioara să o lăudăm. Că aceasta s-a arătat cer şi biserică a Dumnezeirii ; aceasta , surpând peretele cel din mijloc al vrajbei, pace a adus şi împărăţia a deschis. Deci , pe aceasta având-o întărire a credinţei, apărător avem pe Domnul, Cel ce S-a născut dintr-însa. Îndrăznească, dar , îndrăznească poporul lui Dumnezeu ; că Acesta va birui pe vrăjmaşi , ca un Atotputernic +

"Învierea lvi Hristos văzând. . ."
 

"Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului Domnului Iisus, Unuia Celui fără de păcat. Crucii Tale ne închinăm, Hristoase , şi sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o slăvim ; că Tu eşti Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu ştim, numele Tău numim. Veniţi toţi credincioşii să ne închinăm sfintei Învierii lui Hristos ! Că iată a venit prin Cruce bucurie la toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea Lui ; că răstignire răbdând pentru noi , cu moartea pe moarte a stricat ".

Neîncrederea s-a transformat în credinţă autentică
 

"Venita-i , Doamne , cu strălucirea cea neumbrită a dumnezeirii Tale, uşile fiind încuiate ; şi stând în mijlocul ucenicilor, le-ai dezvelit coasta Ta ; şi arătându-le semnele mâinilor şi ale picioarelor Tale şi risipind mâhnirea tulburării lor , ai glăsuit lămurit : Precum vedeţi, din trupul cu care m-am întrupat, prieteni , nu port fire de duh. Iar pe ucenicul care se îndoia, l-ai îndemnat să se atingă cu frică, zicându-i : Cel ce pe toate le iscodeşti , vino şi nu te îndoi ! Iar el, simţind cu mâna firea Ta cea îndoită, cu frică şi credincioşie a grăit, pătruns de credinţă : Domnul meu , şi Dumnezeul meu, slavă Ţie ! " .

Suntem "turmă", dar o "turmă"care înţelege iubirea de Dumnezeu
 

"Proorocul David, care , după tine , este al lu Dumnezeu părinte, cu cântare mai înainte despre Tine a glăsuit, către Cel ce a făcut Ţie măriri : << Stătut-a Împărăteasa aproape de-a dreapta Ta >> . Că pe tine, Maică, pricinuitoare a vieţii te-a arătat Dumnezeu, Cel ce fără de Tată din tine a se face om a binevoit, ca iarăşi să zidească chipul Său cel stricat de patimi. Şi oaia cea rătăcită, pierdută prin munţi , aflând-o , pe umeri ridicând-o , la Tatăl să o aducă şi după voia Sa, cu puterile cereşti să o unească, Născătoare de Dumnezeu ; şi lumea să o mântuiască Hristos, Cel ce are mare şi bogată milă ".

"Mucenicie şi Înviere" +
 

"Bucuraţi-vă, Mucenicilor , întru Domnul, că lupta cea bună v-aţi luptat ; împăraţilor v-aţi împotrivit şi pe chinuitori aţi biruit ; de foc şi de sabie şi de fiarele cele sălbatice, care sfâşiau trupurile voastre, nu v-aţi înfricoşat ; lui Hristos , împreună cu îngerii, cântare înălţând, cununi din ceruri aţi primit. Rugaţi-vă să dăruiască lumii pace şi sufletelor noastre mare milă ".

"Dorind de Botezul cel preacinstit şi mântuitor , Pelaghie muceniţă cu osârdie l-ai căutat. Şi aflând pe Cel ce te-a învăţat Taina, degrab cu bucurie şi cu veselie ai alergat către Cel pe Care L-ai dorit şi te-ai învrednicit de vedeniile cele străine, vrednică de minune, şi ca o tânără ai alergat după Mirele tău".
( Mineiul lunii mai )

"Cu profiră luminată din sângele tău, fiind îmbrăcată, Preacinstită, ai alergat către Cel ce ai dorit, Împăratul , Ziditorul şi Domnul a toată lumea, şi de la Dânsul adevărat ai primit cununa biruinţei, împărăţind acum împreună cu Dânsul, ca o fecioară şi muceniţă mult pătimitoare. "

Iov, chipul lui Hristos
 

"Bogăţia virtuţilor lui Iov văzând-o vrăjmaşul drepţilor, a unelitit a o fura, şi rupând turnul trupului, visteria duhului nu o a furat, căci a aflat întrămat sufletul celui fără de prihană, iar pe mine şi golindu-mă m-a robit. Deci mai înainte de sfârşit întâmpinându-mă, izbăveşte-mă de cel viclean, Mântuitorule, şi mă mântuieşte".
<<Iov este modelul suferinţei asumate şi prin aceasta viaţa lui preinchipuie jertfa Crucii lui Hristos, Care asumă toate durerile lumii, dar şi Invierea Domnului, prin restaurarea situaţiei lui în belşug şi în bucurie. >> ( Pr. Dr. Ioan Valentin Istrati )

Arătarea pe cer a Sfintei Cruci +
 

"Ca o scară preacinstită s-a văzut astăzi Crucea cea preacinstită şi mărită, care mută de la pământ către cele cereşti pe cei ce o cinstesc cu credinţă neîndoită ; se bucură toate neamurile şi , alergând cu îndrăzneală la botez, se veselesc , şi chipul Bisericii cel dumnezeiesc se împodobeşte ca o mireasă. Căci Crucea pe care se nevoiau iudeii să o ascundă străluceşte de la înălţime deasupra şi mântuieşte pe cei ce cu credinţă aleargă către dânsa ".

Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan
 

"Rezemându-te pe pieptul Învăţătorului tău Hristos, la Cina Domnului, iubite ucenice, de acolo ai cunoscut cele negrăite, şi cerescul glas tuturor ai tunat: La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Cuvântul era Dumnezeu , lumina cea adevărată, care luminează pe tot omul care vine în lume, Hristos Dumnezeu şi Mântuitorul sufletelor noastre ".

Aducerea moaştelor Sf. Ierarh Nicolae la Bari
 

"Ca o stea de la Răsărit până la Apus au răsărit moaştele tale , sfinţite Nicolae, şi marea s-a sfinţit prin trecerea ta, iar cetatea Bari te primeşte pe tine dar, căci pentru noi te-ai arătat făcător de minuni ales, preaminunat şi preamilostiv, mare ierarhe Nicolae "!
Fragmentul din cântarea de azi ne reaminteşte momentul când Moaştele Sfântului Ierarh Nicolae , mare făcător de minuni, au fost luate de marinarii barezi şi duse în cetatea Bari. Asta se întâmpla în anul 1087. Mutarea moaştelor sale la Bari este asemuită cu o cermonie a sfinţirii mării. Rugăciunile şi cântările adresate Sfântului Ierarh Nicolae ne apără de ispite, boli, vrajmaşi , întărindu-ne neâncetat în credinţa noastră cea dreaptă Ortodoxă.

Sfântul Ioan Românul ( Valahul ) +
 

"Robit ai fost cu trupul de păgâni , dar cu sufletul te-ai arătat râvnitor slobozeniei celei de sus, a fiilor lui Dumnezeu, fericite Ioane. Pentru aceasta împotrivindu-te până la sânge celor ce te asupreau, ai câştigat prin moartea trupului viaţa cea fără de sfârşit a duhului, sălăşuindu-te în cămările cereşti"

Sfântul Cuvios Pahomie cel Mare +
 

"Luminator luminos te-ai arătat marginilor lumii şi pustiul cetăţii l-ai făcut cu mulţime de călugări. Pe tine însuţi te-ai răstignit, crucea ta pe umeri luându-ţi , şi cu înfrânare trupul ţi-ai topit , rugându-te neîncetat pentru noi toţi".
-Sfântul Cuvios Pahomie cel Mare este unul dintre organizatorii şi întemeietorii vieţii monastice chinoviale, strângând cu sine prin rugăciune , sfat şi nevoinţă , mai mult de o mie patru sute de călugări. Acest condac al Sf. Cuvios Pahomie cel Mare îl numeşte luminator al marginilor lumii. Sfântul prin rugăciune adună cerul în suflet şi îl dăruieşte ca lumină şi miracol în lume, devine un soare secund care dăruieşte " lumina lui Hristos care luminează tuturor", devine o lumină transparentă.

"Lumina cea prea luminoasă, luceafărul cel de seară, din necredinţă la credinţa Dumnezeirii venind, te-ai adus să sfinţeşti pe popor şi cetatea. Şi chipul Crucii pe cer văzându-l , ai auzit de acolo: Intru aceasta biruieşte pe vrăjmaşii tăi. De unde luând cunoştinţa Duhului, preot ai fost uns şi împărat, cu untdelemn, întărind Biserica lui Dumnezeu.
Părinte al ortodocşilor împăraţi, al căruia şi sicriul izvoreşte tămăduiri, Constantine , cel ce eşti întocmai cu apostolii, roagă-te pentru sufletele noastre"

Troparul Pogorarii Duhului Sfant
 

Bine cuvantat esti Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce prea intelepti pe pescari ai aratat, trimitindu-le lor Duhul Sfant, si printr-insii lumea ai vanat, Iubitorule de oameni, marire Tie.

O cântare ( rugăciune ) care ni s-ar potrivi fiecăruia dintre noi
 

Textul pe care l-am ales la această postare , din rânduiala liturgică ne pune înainte un model de rugăciune care ni s-ar potrivi foarte bine fiecăruia dintre noi. Printr-o fină analogie, vedem că păcatele şi greşelile noastre cotididiene au, pe tărâmul vieţii spirituale, aceleaşi efecte pe care bolile şi suferinţele le au asupra trupului. De fiecare dată când păcătuim , slăbim rezistenţa sufletului în faţa patimilor. Dar iată textul acestei minunate cântări ( rugăciuni ) : <<< Pe mine , cel ce zac în greşelile mele ca în patul durerii şi am mădularele slăbite, Hristoase mult Milostive, ca unul care Te-ai făcut om de bună voie, pentru noianul cel mare al iubirii Tale de oameni , ridică-mă acum în chip nevăzut, ca şi pe slăbănogul, şi mă îndreptează să umblu în cărările dumnezeieştilor Tale porunci, Mântuitorule , Cel ce mai înainte de Patimă ai arătat poporului iudeilor, că Dumnezeu fiind, pătimeşti de bună voie cu trupul >>> . Repetând păcatul, sufletul ajunge să se îmbolnăvească, iar boala netratată la timp poate produce chiar decesul, în acest caz vorbim despre moartea sufletului care, după cuvintele Mântuitorului , este mult mai gravă decât moartea trupului : <<<< Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă ; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheenă >>>> .

Adormirea Maicii Domnului + ( stihiră a Laudelor praznicului Adormirii )
 

<< Întru slăvită Adormirea ta , cerurile se bucură şi oştile îngereşti se veselesc ; şi tot pământul se bucură, cântare de îngropare glăsuind ţie , Maica Săpânului tuturor , ceea ce nu ştii de nuntă, Preasfântă Fecioară , care ai izbăvit neamul omenesc de osândirea vrăjmaşilor . >>

În Ortodoxie, Maica Domnului, înainte de a se muta cu trupul la cer, trece prin moarte. De aceea, sărbătorirea ei din 15 august se numeşte Adormirea Maicii Domnului, nu Înălţarea la cer cu trupul Maicii Domnului. Ea trece prin moarte apoi se mută la cer, fiindcă este Maica lui Hristos, Cel Care a murit şi a înviat din morţi , pentru ca toţi cei ce mor în Adam să învieze în Hristos ( I Corinteni 15, 22 ) . Prin însuşi faptul că Maica Domnului trece prin moarte şi apoi se mută la cer, "ea rămâne icoana Bisericii purtătoare a tainei lui Hristos, prin care lumea se mută de la moarte la viaţă". ( "Comori ale Ortodoxiei")