![]() |
Lenea ne indeparteaza de Dumnezeu ( din invataturile Sf. Parinti )
Unul dintre cele șapte păcate capitale ( alături de mândrie, iubire de arginți, desfrânare, invidie și mânie ) este și lenea sau trândăvia. Sfinții Părinți ne arată că acest păcat se manifestă prin nepăsarea față de împlinirea datoririlor creștine și nu in ultimul rând a obligațiilor sociale. Pilda talanților, rostită de Mântuitorul Hristos ucenicilor, ne învață că inmulțirea talanților este una din responsabilitățile noastre, a fiecăruia în parte. Fiecare se cuvine să isi dezvolte darurile primite, și nu să-și ingroape talanții, asemenea slugii din pilda menționată. Această slugă, despre care Evanghelia spune că a fost leneșă, a fost pedepsită , fiind alungată in " întunericul cel mai din afară". Acolo unde este "plângerea și scrâșnirea dinților. " Prin lene, " se incalcă și porunca lui Dumnezeu dată după căderea protopărinților Adam și Eva , prin care El a rânduit ca omul să se hrănească în urma muncii pe care o prestează : < In sudoarea feței tale îți vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care ești luat ; căci pământ ești și în pământ te vei întoarce . " Sfânta Scriptură are cuvinte foarte aspre pentru păcatul lenei sau trândăviei, arătând că cei leneși vor fi aruncați in întunericul cel veșnic ( Matei 25, 26, 30 ) . Sf. Ap. Pavel spune : " Dacă cineva nu vrea să lucreze, acela nici să nu mănânce ". Și tot el ne îndeamnă : "Nu fiți leneși, ci următori ai celor ce prin credință și indelungă răbdare moștenesc făgăduințele . "
|
Lenea este urmată de slăbirea puterilor sufletești și trupești, lipsa de cele necesare vieții și uitarea de Dumnezeu.
Sfinții Părinți ne arată ca remediu, ca vindecare a aceste patimi : rugăciunea, cugetarea la poruncile lui Dumnezeu și muca, ocuparea minții cu cele de folos. |
Parintii au vorbit mult despre lene si au condamnat-o in nenumarate randuri. Ei au aratat ca, dintre cele opt capetenii ale rautatii, duhul trandavirii este cel mai greu.
E bine de stiut ca "impotriva fiecarie patimi slujeste drept doctorie virtutea potrivnica ei (de pilda, impotriva lacomiei pantecelui - infranarea, impotriva trufiei - smerenia etc.), dar impotriva trandavirii nu exista o asemenea virtute speciala. Sfintii Parinti au numit-o "moarte atotpierzatoare", intrucat cere puteri multe pentru a se tamadui si atrage dupa sine toate pacatele si mii de rele, mergand la mireni pana la lepadarea insasi ideii de mantuire personala, iar la monahi pana la dezbracarea mantiei si intoarcerea in lume." |
Lenea il face pe om sa nu-si vada de rosturile lui . Sfantul Ioan Casian , ne vorbeste in scrierile sale despre trandavie si lene ca pacat si ca patima foarte grava . In cartea Iov se spune ca omul e creat pentru munca , precum este creata pasarea pentru zbor . In Pateric se spune ca Sfantul Antonie cel Mare , fiind in pustie , a ajuns odata intr-un fel de moleseala , intr-un fel de plictiseala si a zis : " Doamne , ce sa fac sa ma mantuiesc, ca nu ma lasa gandurile ?" Si atunci a venit un inger in infatisearea de calugar si a stat langa Sfantul Antonie cel Mare si si-a ridicat mainile la rugaciune , apoi s-a asezat si a impletit o funie , dupa aceia iar s-a asezat la rugaciune , si iar a impletit o funie. " Fa asa si te vei mantui " . Deci impleteste rugaciunea cu munca si atunci inaintezi in cele bune . Munca in conceptia crestina nu-i numai mijloc de productie , mijloc de existenta , ci este si mijloc de mantuire .
|
Lenea ar trebui sa fi disparut , dar ...
Chiar ma intrebam odata , la cat de scurt e timpul nostru liber , lenea ar trebui sa numai existe deloc ! Groznic s-a scurtat timpul . . . !
|
Eu cred ca lenea este semnul unei boli.
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Rea e lenea asta...Trebuie luptat permanent împotriva ei...Permanent! Dar mai rea este mândria. Ea este mama tuturor păcatelor!
|
Citat:
|
Lenevindu-ne, nepazind poruncile lui Dumnezeu, dam putere diavolilor asupra noastra.
Avva Ilie spunea ca "un batran a ramas intr-o capiste si au venit dracii, zicandu-i lui : du-te din locul nostru ! Iar batranul a zis : voi nu aveti loc. Si au inceput dracii sa-i risipeasca cu totul smicelele lui de finic. Iar batranul sta adunandu-le pe ele. Mai pe urma dracul apucandu-l de mana, il tragea afara. Dar ajungand batranul la usa, cu cealalta mana tinea usa strigand : Iisuse, ajuta-mi ! Si indata a fugit dracul. Si batranul a inceput a plange. Iar Domnul a zis lui : de ce plangi ? Si a raspuns batranul : fiindca dracii indraznesc sa apuce pe om si sa-l necajeasca. Si i-a zis lui : tu te-ai lenevit; caci cand M-ai cautat, ai vazut cum M-am aratat tie ! Acestea le zic, caci este trebuinta de multa osteneala si de nu se va osteni cineva, nu poate sa aiba pe Dumnezeu cu sine, caci El pentru noi S-a rastignit." |
Citat:
|
Citat:
Dar timpul mantuirii, al intalnirii cu Hristos, e timpul prezent. |
Sfantul Apostol Pavel - Epistola catre romani
Citat:
|
of of
Citat:
|
Citat:
|
adica
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
cumpatare
Citat:
|
Așa este, sunt foarte leneș și trândav deci sunt înțelept căci toată ziua reușesc să nu fac altceva decât să-mi închipui că lucrez și că am lucrat... deci îmi pare că am strâns toată marea cu sarea în ștergar.
E ca și când ai sta de parcă ai lucra, și totul e atât de rodninic... de parcă ai lucra și nu ai sta deși e clar că e dejabba... și mă simt atât de inteligent că văd că las după mine atât de multe viclenii ce or să aducă roade... așa îmi pare că... ...Nu știu, să fi ajuns deja un sfânt? :4: Așa am impresia... ...că parcă prea mulțumit sunt de mine... însumi... ...că... nu fac nimic... rău. Și e rău asta? Și să mai împletesc și sfori? Păi nu sunt destule? Și cine oare să aibă nevoie de sforile mele? Și cu sforile ce se trage cu ele? Nu e mai simplu să tragi ispisisikaa de codița pierdută ?.. căci a ascultat sărăcuțul ursuleț de sfatul vhulpii argintii și a pescuit ca prostul iarna cu codița în lac? Și a înghețat lacul... Bine că a venit primăvara. |
Citat:
|
Știi ce am observat, că defapt lenea, trântoreala, este târâtă de lăcomuțu-țuțu la o râvnă foarte serioasă... muncește ia parcă ceva, lucrează, crează, se străduie, adică face, face ia ceva lenea, își stârnește omul lenea de parcă ar fi inima, și cu lenea asta stârnită și speriată de bombe, apoi se trufește crezând că are roade, că are merite, ale Duhului, căci prin târâciunea asta care ascultă de trebe, trebe, și crede credulul-bulul ceea ce-i trebe gLumii, un fel de morală a gLumii, și așa se smintește omul și se simte ceva sfințișor că dă lecții și se lăfăie înfoiat... defapt nu face decât să-și mintă conștiința care îi repetă mereu:
-Mă, tu nu faci nimic util și stai tolănit și bine mersi pe spinarea altora, Deci am impresia că șarpele ăsta târâcios care se semețește și pare atât de râvnitor nu e altceva decât semeția lacomă a lenei care se crede și înțeleaptă căci toată ziua își bea ia cărțile ei... cărțile științifice al slavei gLumii... se închipuie sărmana lene un comerciant strălucit, un mare om de știință care descoperă, un inventator care a găsit soluția la orice, un rezolvator foarte competent de probleme, un meseriaș mare meșter care improvizează totul și drege totul, un cântăreț care n-ar nevoie de învățătură că el știe orice după ureche, deci e vorba de mândria omului care-și face de cap în fel și chip... Căci, știi ce cred? Nu există nimic pe lume mai muncitor și mai râvnitor și mai responsabil și mai serios vorbitor decât lenea... și după ce a reușit să facă ceva total inutil și care te înrobește pe termen lung atunci apare mândria și uite așa din lene în mândrie și din mândrie în lene o duce omul mereu visându-se originia binelui și se vede împrăștiind de jur-împrejur bunătatea sa... defapt e șarpele versatil care primind putere de la duhul rău, de la îngerul căzut care-o slujește, a dorit să scape de femeie și își face de cap în fel și chip, și apoi când a văzut pe vremuri că a scăpat de ea, de femeia care a îndrățnit și s-a hotărât și s-a învoit, el, omul, ca să-și acopere faptele, căci femeia a înțeles cine era vinovatul, a mâncat și el din ce i-a dat femeia... având pregătită scuza. ...Deci că nu era cinstit sărmanul s-a văzut în momentul când s-a dezvinovățit plin de semeția ''ascultării'' căci a aruncat anatema pe ea, ea mi-a dat, deci nu-s eu vinovat... și uite așa după 7500 de ani, din lene în lene și din mândrie în mîndrie, omul sa amăgește stârnindu-și inima prin rugăciuni îndelungi și postiri îndelungi și smoliri de față ca să fie văzut de alți oameni... și se închipuie el săramnul prin stârnelile astea, prin tânjelile astea, prin tinderile astea, prin târelile astea că face parte din cinul monahal sau din cinul îngeresc sau e un frate mare sfâtuitor și că va fi bine după cum a lăsat el tot felul de viclenii în urma lui căci crede sărmanul, exact ca proorocul mincinos, că vicleniile astea înțelepte ale lui vor aduce roade în alții și musai ele vor fi ivite din rodul stăruințelor sale după viclenie... viclenia ce iese din lene și se dă apoi atât de vrednică și sfințișoară că dacă nu o crezi să vezi cum ia ea la rost pe oricine plină de pretenții că doar ea a făcut, ea a dres, ea s-a rugat, din pricina ei este binele... deci până și Domnului îi cere socoteală căci e îndrăzneț și trufaș și semeț omul iei. Defapt omul prin tactica asta de care nu-și dă seama, căci nu ia în seamă patimile și dulcețurile, omul rău și necredincios nu face altceva decât să fugă ca să se ascundă, și să-și acopere păcatele și faptele rele prin niște trebuințe copleșitoare... arătându-se deznădăjduit de problemele copleșitoare în ceea ce privește banul, mâncarea, păcatul și femeile... nu scoate pe guriță speriat decât catastrofă, criză, dezastru, și toate celelalte gunoaie prin care se arată mândru de sine însuși și de talentele și capacitățile sale de a tot rumega el pe probleme... probleme deșarte, căci omul nu cere decât iadul... prin rugăciunile sale... fiind fatalmente împietrit în orice proiect... fiindcă și-a făcut din mîncare o bucurie și din primăvara de dimineață, că cică are timp... toată ziua... păi nu face altceva decât s-o piardă mereu la po-poker și la ru-lruletă rusească. Vai și amare de noi cu lene cu tot... că asta târăște toată inima la înălțarea de sine. Și așa te smereși de te înalți prin respingerea celor nevinovați și smeriți. Ți-e scârbă și ești dispărețuitor și deasupritor... căci mintea trupească a buruienii face toate jocurile. Nu ți-am zis? Deci fiascooooo......r |
e bine
Citat:
|
Citat:
Fiindcă multora de frica massmediei și pentru ca să profite au mereu minteresul ăsta al lui trebe ce vrea gLumea... dici dacă ai inima vicleană și strâmbă, nu ai cum să te rogi cu folos, căci pentru poftele tale și de frica de a nu muri de foame, stai și exploatezi pe alții prin proorociile mincinoase pe care le ridici la rang de slujire... defapt îți furi căciula încercând să-i păcălești pe alții că aia e evlavie și supunere... nu e, nu e ascultare ci e frica de a ți se lua covorul roșu de sub picioare... atâta tot. Lucru care e foarte trist, din moment ce BOR a intrat complet sub satana și a început războiul în Libia iar în Japonia, cutremurul încă scoate fum radioactiv... Ce i-ați făcut Domnului... ce i-am făcut... Doamne iartă-ne. Dar este scris că mulți nu se vor pocăi nici după toate urgiile astea mari și grele. |
Să luăm aminte la Sfânta Scriptură !
"Semeția voastră nu e bună. Oare nu știți că puțin aluat dospește toată frământătura ? Curățiți aluatul cel vechi, ca să fiți frământătură nouă, precum și sunteți fără aluat. Căci PAȘTILE nostru Hristos S-a jertfit pentru noi . De aceea să prăznuim nu aluatul vechi, nici cu aluatul răutății și al vicleșugului , ci cu azimele curăției și ale adevărului ."
|
Lot si fiicele sale scapa din Sodoma si Gomora pentru ca au ascultat de Dumnezeu si nu s-au oprit din mers, nu s-au uitat inapoi. Acest episod imi este foarte graitor pentru lenesi, pentru cei care nu muncesc, nu merg, nu sunt pe drum. Lenesul este in cazul de fata omul care sta pe loc sau se uita in spatele sau. Iar daca face acest lucru, cred eu ca nu este departe de soarta sotiei lui Lot.
|
Citat:
|
Adică lenea asta face plusuri și minusuri elementare de toată coma, un fel de sinteză care scuză mijlocaele... e pragmatismul bucuriei de răul altuia, neluând în seamă că tu ești și groapa și cel ce cade în ea chiar dacă te vezi un fel de pisc... iar pe fundul ispisticlei sunt tot felul reziduri. Și vin și muștele și viespii ca să sugă și ele, deci va fi bătaie mare pe reziduri.
Sinteza corectă nu e 666, 66, 6, adică eee, ee, e că asta e tot pă loc pă loc pă loc până calci pă busuioc, ci sinteza de care ar trebui să fie vorba se face astfel 70, 10, 7, și 9, 3, 1 și 50, 50, 100, și 14, 7 și 20, 10, 5, deci nu e totuna cum faci calculelele... trebuie să fii foarte atent la trompă... adică tre' să ai mare grijă cine îți face contabilitatea. |
Salut, Ovy !
Citat:
|
[quote=vsovivi;348693
Nu există nimic pe lume mai muncitor și mai râvnitor și mai responsabil și mai serios vorbitor decât lenea... [/QUOTE] Ba da: rugina si ura... |
Citat:
|
Ispispita vicleniei răutății meseției... e defapt semeția asta distractivă a deznădejdii... pentru bucuria vicleniei de a te bucura de răul altuia: înfrângerea celui înfrânt și căzut, batjocorirea celui mic și smerit, spurcarea slujitorului cel umilit, chinuirea prizonierului cel înfometat și așa mai departe.
...Și nu face omul altceva decât fură de la Dumnezeu și afirmă că sunt muncite de el cu mari eforturi și probleme grele și e mândru că și le-a apărat „luptându-se” cu „hoții” și acum mai este și nedreptățit taman ca o victimă vrednică... nedreptățit la plată tocmai de stăpânul care nu-i ia în seamă lăudoreșenia cea plină de demnitate a socotelilor. Adică e un hoț ce se mituiește și se fățărnicește ironizând și șantajând ca să se umple de minciunile mâririi de sine. E foarte viclean omul. El se laudă cu viclenia și mîndria căci asta i-a insuflat, asta i-a sugerat, asta l-a păcălit gLumea că-i trebe... Credulitatea nu este credință și credința nu e credulitate căci credulitatea este a omului păcălit ce se păcălește la nesfârșit cu poftele răutății și vicleniei, iar credința este seninătate curată. Tot răul se trage de la gemenii cei nevăzuți care sunt identici cu omul doar că sunt plini de viclenia răutății, de plan, plescăială, plută, plăcere, plictis, plombe, plumbi, plimbaruri, plin, adică de ceea ce-i place omului... asemănarea cu „lumina” gLumii. Și are multă ambiție ca să se ție de credulitatea asta până în pânzele albe sau negre... deci e vorba de ambiția de a înfrânge el pe cei înfrânți... pentru lucrurile furate... de la stăpân, ca să se dea el stăpân deasupritor... dar nu rău ci din ăla bun de tot, așa de bun, exact ca un zgârci viclean ce nu știe altceva decât a socoti. |
Adică omul se dă în același timp victimă vreeednică înfrântă, dar iată că nu-i convine lui ceva, e deci și nemulțumit și are și pretenții ca să te șantajeze, deci e și neputincios dar și deține toată puterea ca să se aprindă de revoltă și răzbunare iute căci emanându-se brusc la soluții, din lene ucide fără cruțare că cică tu nu asculți sau nu respecți legea, deci vrea cu oricechip sinistru ca să te excludă și să te pârască la oricine, că tu ești cauza neplăcerilor lui. Deci se dezvinovățește omul exact după metoda șarpelui, se dă el și victimă neputincioasă dar iată că te șantajează și-ți impune teroarea lui.
Deci cum poate fi cineva concomitent și victimă înfrântă dar și nemulțumit revoltat plin de pretenții, fără ca să se creadă vrednic luându-și masca fățărniciei? Și iată că omul e foarte viclean, la modul cel mai pervers, pentru pofta de amante desfrânate, pofofoftochiulhul, căci e plin de idei născocite pentru o cât mai plăcută meseție... pardon, semeție a mulțumirii de sine... ca să dea el lecții... că cică e musai ca să plinim conveniențele gLumii, morala aia cu care se distrează gLumea, împuind capul copiilor că cică: trebe să fii mândru, trebe să poți, trebe să te desincurci, trebe să fii șjmecher, trebe să ai experiențe, trebe să ai bani, avere, trebe să fii înțelept ca gLumea. Adică te pune să îmbini munca cu desfrânarea și... gata. Apoi clipele și zilele zboară la nesfârșit disperându-te și îngrijorându-te înfiorător dacă ieși din ritm. Deci e clar că vrei să scapi de ea... fiindcă te-ai îndrăgostit iar de alt harem... care vrea să te mulțumească de sine altfel de cum ai fost mulțumit până acuma, spre noi și impunătoare culmi de cilivilisațieee... tot mai sus... sus pus... de către cineva. |
Citat:
|
Mie îmi pare că-s mofturile pleniei, ca dacă nu ai fiii cunoscut mulțumirea de sine, atunci pentru ce să nu-ți convină ca să bagi mereu de vină, să găsești mereu câte un superstiț al perfecțiunilor fățărniciei luate drept modeleu de urmat... e leneia care se erijează la a da lecții de pe funcții... despre cum trebuie să arate planul ăla ce apare cât ai clipi ca să-și facă omul orbit de cap în fel și chip. Și apoi cât se mai flatează cu lăudăroșelenia... e ca un fel de viclenie auto flatantă... numa-l vezi că face o speculă și gata... e sus, și e și mai mulțumit... de sine, bunânțeles.
|
Citat:
|
Citat:
Si munca trebuie tot cu masura. Si sa muncesti bana dai in branci si (deja in cateva cazuri s-a ajuns la epuizare si moarte) nu este nici sanatos si te indeparteaza de la Dumnezeu. Ajungi sa nu mai ai timp, putere, rabdare si etc. sa te rogi, sa mergi la biserica, sa tii post, sai timp pentru Dumnezeu. Totul trebuie si e bun si util, cu masura. Pacat devine totul atunci cand se depaseste masura. Si credinta fara masura devine pacat!!! Sa-i lasam lui Dumnezeu ce este al lui si sa ramanem totusi oameni |
Citat:
Tu poate vrei sa spui de relaxare, de odihna,care sunt bune dar care n-au nimic comun nici cu lenea si nici cu ce exprima ea. |
Ora este GMT +3. Ora este acum 01:13:34. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.