Evangheliile Deniilor
 

Stiu ca sunt foarte lungi Evangheliile care se citesc la slujba Deniilor, insa as dori macar sa ne referim la anumite invataturi din cuprinsul lor.
Pentru ca iata Hristos dupa ce a intrat in Templu a inceput sa vorbeasca multimii despre patimile Sale.
La denia de aseara s-a citit din Evanghelia dupa Matei cap.21,17-46 pilde prin care Hristos descrie formalismul fariseilor si carturarilor si sfatul lor de a-L ucide.

Timpul e scurt, scrie te rog tot ce stii despre acest subiect. Multumim ca te-ai gandit la acest topic, George.

In Sfanta si Marea Luni, se face pomenirea patriarhului Iosif si a smochinului neroditor. Avertismentul ca smochinul sa se usuce nu vizeaza doar poporul iudeu, ci orice persoana care nu aduce roade. Viata crestina este axata pe obligatia de a rodi. Mantuitorul spune ca mladita care nu da roade se taie (In 15,2), iar apostolilor le va spune: "Eu v-am ales pe voi si v-am randuit sa mergeti si roada sa aduceti..." (In 15,16)

Incapacitatea de a iubi, ingroparea darului primit, vor constitui in fata lui Dumnezeu cele mai grave pacate, pentru ca ele vor descoperi o fiinta secatuita.

[COLOR=#ff0080] Slava îndelung-rabdarii Tale, Doamne, slava Tie, Doamne, slava Tie!. Rascumparatu-ne-ai pe noi din blestemul legii, cu scump sângele Tau. Pe Cruce pironindu-Te si cu sulita împungându-Te, nemurire ai izvorât oamenilor, Mântuitorul nostru, slava Tie.[/COLOR]

In Sfanta si Marea Marti, denia aminteste de sirul predicilor in care Hristos a prevestit distrugerea templului din Ierusalim, moartea si Invierea Sa, dar si semnele vremurilor de pe urma.
Un accent deosebit se pune pe parabola celor zece fecioare care zabovesc la usa camarii Mirelui: cinci intelepte, care asteapta cu candelele pline, iar celelalte cinci neintelepte, care asteapta cu candelele ramase fara ulei.
Refrenul acestor zile este indemnul la priveghere.
Patimile au inceput inca din Duminica Floriilor.
Drumul Patimilor incepe cu Intrarea Domnului in Ierusalim. Prima denie pascala a avut loc chiar in seara zilei de Florii, in care poporul, care peste cateva zile Ii va cere moartea, L-a intampinat pe Iisus cu ramuri de finic si cu urale de Osana.

Uleiul din candelele fecioarelor celor intelpte, reprezinta faptele lor de milostenie. Iata deci cat de importanta e milostenia. Sa ne bucuram ca avem ocazia de a ne aduna uleiul pentru popriile noastre candele, facand faptele noastre de milostenie celor nevoiasi si la ananghie.
"Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul:
6. Şi am auzit, în mijlocul celor patru fiinţe, ca un glas care zicea: Măsura de grâu un dinar, şi trei măsuri de orz un dinar. Dar de untdelemn şi de vin să nu te atingi. "
Nicicand nu e mai bine de a ne aduna uleiul pentru candele ca AZI. Maine poate fi prea tarziu.

In cadrul Deniei de miercuri seara din Saptamana Mare, Biserica Ortodoxa aminteste de spalarea picioarelor ucenicilor de catre Hristos si de Cina cea de Taina. Acum, Hristos Dumnezeu Se pleaca inaintea omului si ii spala picioarele, facandu-Se pilda de smerenie.
Denia de miercuri seara (Utrenia din Joia Mare) reactualizeaza momentele culminante ale activitatii invatatoresti a Mantuitorului, in sensul ca abia acum prinde contur intreaga Sa invatatura, urmand sa o desavarseasca pe Cruce. Am putea spune ca intreaga taina a Joii celei Mari se cuprinde in doua porunci: a smereniei (Smerindu-Te pentru milostivirea Ta, picioarele ucenicilor Tai ai spalat, si spre calea cea dumnezeiasca i-ai indreptat) si a daruirii (Mancand, Stapane, cu ucenicii Tai, le-ai aratat in taina preasfanta junghierea Ta, prin care ne-am izbavit din stricaciune)

„Slava indelung rabdarii Tale, Doamne, slava tie, Doamne, slava tie“. indelunga rabdare a Domnului nostru Iisus Hristos este preamarita dupa fiecare dintre cele 12 Evanghelii citite la Denia din Joia Mare (Utrenia zilei de vineri). Pericopele evanghelice ale acestei slujbe alcatuiesc un tablou complet al suferintelor Mantuitorului, culminand cu rastignirea si moartea Sa pe Cruce. El este Singurul Care Se rastigneste pe Sine, fara de pacat fiind, pentru ca noi sa fim izbaviti din robia pacatului.
Mitropolitul Filaret al Moscovei rezuma totul la urmatoarele cuvinte: "Iubirea Tatalui Rastigneste, Iubirea Fiului Se Rastigneste, Iubirea Sfantului Duh biruieste prin lemnul Crucii"

Imi vine greu sa cred ca aceeasi oameni, care L-au intampinat pe Iisus Hristos cu ramuri de finic sunt totodata si cei, care I-au cerut moartea.

Mie nu. Din păcate am trăit pe pielea mea momente când unii oameni mă apreciau f tare care apoi să mă dispreţuiască cu totul. Lucrurile astea dacă sunt făcute spontan şi cu influenţa dracilor uşor pot să aibă turnuri f ciudate. Până la urmă chiar şi eu am lăudat şi am realizat cât de minunate sunt unele persoane ca mai târziu să mă comport plin de răutate faţă de ele. Şi mai târziu mi-am dat seama de prostia mea.

Daca citesti cu atentie fragmentul din Sfanta Evanghelie ai sa intelegi cum e posibil. Acei oameni care au venit sa il intampine pe Iisus cu ramuri de finic au venit de fapt, spune evanghelistul, sa il intampine pe cel care l-a inviat pe Lazar, deci era o multime dornica de miracol si spectacol, si nu pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Credinta lor, daca era macar un pic de credinta, nu era solida, construita pe piatra invataturilor lui Hristos, ci pe spectaculos, ei vroiau doar sa vada minuni. Si cand acel spectaculos nu s-a mai intamplat, si Hristos s-a lasat arestat si batjocorit, ei si-au pierdut interesul...

Asa, si uite si versetul la care ma refeream: " Deci multime mare de iudei au aflat ca este acolo si a venit nu numai pentru Iisus, ci sa vada si pe Lazar pe care-l inviase din morti. " (Ioan, cap 12, 9)

Iata ca ne-a invrednicit Bunul Dumnezeu sa ajungem sanatosi si in marea zi de Vinerea Pastelui, zi de mare doliu a Bisericii, cea mai trista zi ptr noi crestinii ortodoxi... noi toti cei ce ne aflam departe de tara, vom fi in spirit alaturi de voi, toti cei ce aveti binecuvantata sansa de a il prohodi pe Domnul nostru Iisus Hristos in iubitele biserici ortodoxe din Romania.:53:


"Biserica în această sfântă zi din Vinerea Mare a rânduit slujbe speciale, dimineaţa Rânduiala Ceasurilor, iar seara Denia Prohodului Domnului, înconjurarea bisericii cu Sfântul Epitaf (pictură sau broderie pe o pânză care reprezintă scena punerii în mormânt a Mântuitorului).
Creştinii sunt chemaţi să întâmpine această zi cu simţăminte care îi pun în legătură cu iubirea Mântuitorului arătată pe Cruce.
Suntem chemaţi cu toţii să stăm şi noi la în faţa Crucii Domnului Hristos împreună cu Sfântul Ioan Evanghelistul şi cu Maica Domnului. Din jertfa Mântuitorului învăţăm şi noi să iertăm pe vrăjmaşii noştri asemenea Domnului Hristos: "Părinte iartă-le lor că nu ştiu ce fac!" (Luca 23,24).
Învăţăm să ne încredinţăm viaţa nostră în mâinile lui Dumnezeu, după exemplul Mântuitorului: "Părinte în mâinile Tale îmi dau Duhul Meu!" (Luca 23,26). Din jertfa de pe Cruce a Mântuitorului învăţăm măreţia pocăinţei, pentru că tâlharul care şi-a recunoscut păcatele sale a dobândit Raiul împreună cu Hristos Domnul.
În această sfântă zi credincioşii cântă cu nădejde:
"În mormânt, Viaţă,
Pus ai fost, Hristoase,
Şi s-au spăimântat oştirile îngereşti
Plecăciunea Ta cea multă preamărind."
Biserica ne cheamă în această zi de Vinere Mare la post total, pentru că Mirele S-a luat de la noi!
Biserica ne cheamă însă şi la nădejde, ne cheamă să medităm la Crucea cea dătătoare de viaţă, ne cheamă să urmăm credinţa tâlharului, care a găsit prin pocăinţă uşile Raiului.
Biserica ne cheamă să fim alături de Maica Domnului în cântare către Fiul ei: "Pe cel ce S-a răstignit pentru noi, veniţi toţi să-l lăudăm că pe acesta L-a văzut Maria pe Cruce şi a zis: Deşi rabzi răstignire, Tu eşti Fiul şi Dumnezeul meu!"

In seara aceasta, in Sfanta si Marea Vineri, in toate bisericile ortodoxe se savarseste Denia Prohodului Domnului, care este de fapt slujba Utreniei Sambetei celei Mari. Prohodul sau slujba de inmormantare a Mantuitorului Iisus Hristos „este cea mai frumoasa creatie liturgica bisericeasca sau geniul creatiei liturgice ortodoxe“, spune marele teolog ortodox Serghei Bulgakov. Cand cantam Prohodul Domnului, „nu stim exact daca plangem sau daca ne bucuram. Acesta este sentimentul dominant cand participi la aceasta slujba. Se pare ca toti oameni aceia care canta cu lumanari aprinse in maini se bucura de noaptea Prohodului... si e normal sa fie asa pentru ca totul este proiectat in perspectiva invierii.“ „Prohodul, desi este o cantare foarte populara, pentru ca o cunoaste toata lumea, ea este, totodata, o cantare reprezentativa pentru cultul ortodox, deoarece in textul ei se gasesc aproape toate invataturile dogmatice ale Bisericii.“

Multumesc, Noesis, pentru explicatie. Acesti oameni primisera vestea invierii lui Lazar de la terta persoana, nu fusesera martori ai minunii invierii; ei doar auzisera de minuni; doar se si spune ca ochi sunt mai credinciosi decat urechile.

[COLOR=green]Off topic: [/COLOR]
[COLOR=green]Bună dimineaţa, Anca! [/COLOR]
[COLOR=green]Da' ce faci? Tu nu dormi noaptea? Care-i diferenţa de fus orar?[/COLOR] :20: