De pasti se aduce Sfantul Foc de la Ierusalim la Bucuresti
 

http://www.basilica.ro/ro/stiri/de_s...bucuresti.html

Cred ca e un pic exagerata comparatia cu Sfantul Grigorie Palama.
La Ierusalim se pogoara de Dumnezeu un foc sfintit de Inviere dar nicidecum o lumina asemanatoare cu cea de au vazut Sfintii Apostoli pe Tabor.

Acea lumina de pe Tabor a fost vazuta de Sfintii Apostoli de acolo si cu mintea si nu a aprins vestmintele cuiva.Era slava cea necreata a lui Dumnezeu.In acelasi timp Sfintii Apostoli au vazut si cum culoarea vestmintelor Domnului nostru Iisus Hristos s-a schimbat.Deci au vazut-o si cu ochii trupesti.
Dar ce au vazut cu mintea e foarte clar ca nu au explicat ca nu se putea explica in cuvinte.
Se poate spune ca acest foc sfintit este o icoana a slavei Sfintei Treimi.

Corect. Nu putem confunda lumina necreata-de care s-au impartasit Apostolii pe muntele Taborului cu lumina de la Ierusalim din noaptea de Inviere care este o lumina creata.

La greci se transmite in direct de la Ierusalim in noaptea de pasti aprinderea focului, e un fel de eveniment national. La noi se transmite de la Patriarhie pe postul national si niciodata n-am vazut in loc transmisiune din Israel.

De asemenea, Focul Sfant este mai putin cunoscut printre ortodocsii romani - am intalnit multi dintre ei care nici nu aveau idee despre acesta.

Stie cineva sa-mi spuna de ce i se acorda mai putina importanta la noi decat la greci?

Ce bine ar fi să gândeşti înainte de a scrie ! Greu pentru tine , care postezi doar pentru a-ţi face propagandă site-ului păgân personal , de doi lei .

Mai frate Scrabble da nu i se acorda mai putina importanta doar ca grecii sunt cel mai crestin ortodox popor din lume.
La greci sunt nu stiu cate posturi de televiziune crestin ortodoxe.
Citesti si mata pe cuviosul Porfirie si compara cu ce zice parintele Cleopa,parintele Arsenie Papacioc,parintele Ioanichie Balan,parintele Justin Parvu.
Vezi daca seamana si in felul asta vei intelege si raspunsul la intrebarea ta.

Patriarhul Ierusalimul face ritualul spalarii picioarelor joi din Saptamana Mare in fiecare an.
Asta ca sa intelegi fratia ta acolo putin si de ce in fiecare an Dumnezeu pogoara la rugaciunile acestui patriarh Sfantul Foc.

Nu e o problema de "care popor e mai ortodox decat altul". Daca la noi in noaptea de pasti se transmite slujba de la Patriarhie, atunci e evident ca majoritatea populatiei se declara crestin ortodocsi.

Sunt o sumedenie de emisiuni religioase in perioada asta, se dau filme cu Iisus etc. Dar nu-mi aduc aminte o singura data sa fi auzit, macar in treacat, despre Focul de la Ierusalim. Nu este un eveniment popular la noi, ca sa zic asa.

Adica, toata lumea stie ce se sarbatoreste de Paste. Mii de oameni ies in strada sa "ia lumina". Dar pe foarte, foarte putini romani am auzit vorbind despre Focul Sfant.

Iar la greci nu numai ca se transmite evenimentul de la fata locului, dar televiziunile transmit de la aeroport cand flacara soseste din Israel. Deci e ceva asteptat si urmarit, exista interes si cunoastere a fenomenului din partea publicului, spre deosebire de Romania.

De ce la noi nu este atat de cunoscut acest eveniment anual?

1 . Ori eşti tu Prost , informat ; 2 . Ori eşti rău voitor ! .

De aia mai frate ca BOR e mai mult catolica decat ortodoxa.
De aia nu e cunoscut ca nu se doreste sa i se faca publicitate ca atunci o sa cada toate aiurelile astea cu ecumenismul si cu crestinii ortodocsi egali cu catolicii ,cu luterani si cu mai stiu eu cine.
Da BOR cica o sa aduca pe catolici,luterani si mai stiu eu pe care la crestin ortodoxie ca asa cica a profetit Sundar Sigh.
:))
Si in Rusia i se face mare publicitate.

Să-mi fie iertat, dar publicitatea este pentru detergenţi şi alte cele , să nu ne ascundem după degete, făcându-ne necunoscători al Celui Cunoscut ! Văd că Tv-ul şi cele asemenea acaparează multe vieţi şi nu-i chiar bine !

Iata, ca sa nu spuneti ca vorbesc prostii, citez din comunicatul biroului de presa al Patriarhiei:

Este pentru prima oară când Lumina Sfântă de la Ierusalim este adusă în România cu binecuvântarea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române.

Atatea sute de ani de Foc Sfant si abia in 2009 ajunge pentru prima oara la noi. Este evident ca romanii nu sunt familiari cu acest fenomen pe atat de mult cat sunt ortodocsii din alte tari. De ce oare?

io as zice ca grecii la capitolu asta ne intrec pe noi romanii in evlavie ... asta e , de ce sa nu recunoastem ?

dar iata ce nu stiam , unii :

[COLOR=#006699]http://traditiaortodoxa.net/?p=1126#more-1126[/COLOR]

“…Aceasta minune evidenta se repeta in fiecare an, de multe veacuri, insa exista si doua momente in istorie când nu s-a aratat atunci când era asteptata:
Sfânta Lumina n-a aparut in anul 1101, când clerul grec si latin au slujit impreuna pentru venirea Sfintei Lumini. Istoricii consemneaza ca urmare a participarii latinilor [papistilor], Sfânta Lumina nu s-a mai pogorât in Sâmbata Mare ca de obicei. Sfânta Lumina a aparut numai dupa ce grecii s-au rugat in lipsa latinilor, in Duminica Pastilor; atunci biserica Anastasis (a Invierii) s-a umplut de lumina. Numai apoi latinii au venit sa ia lumina de la greci.
Un fapt cu totul ascuns de cenzura oficiala bisericeasca din vremea noastra este si acela ca Sfânta Lumina nu s-a pogorât nici in tristul Paste din anul 1923. In acea perioada Patriarhul Rusiei, Tihon, fusese indepartat de la cârma Bisericii Ruse, iar conferinta tâlhareasca dupa model protestant la ordinul masoneriei a adoptat inovatia nou-calendarista in unele Biserici Ortodoxe – un calendar papist anatemizat intre altele de Sinodul de la 1584 si osândit de Enciclica Patriarhilor de la 1848.
Atunci, o factiune a ierarhilor aflati la conducere, nou-calendaristi reformisti masoni, au reusit sa-l atraga de partea lor pe Constantin IV, patriarhul Ierusalimului; insa aceste relatii au avut cele mai triste urmari pentru acel patriarh. Astfel, Sfânta Lumina nu s-a mai pogorât la rugaciunile patriarhului, iar multimea arabilor exaltati, folosindu-se de paza dezordonata a administratiei turcesti, l-au asasinat pe patriarh…”


ce chestie ? sa nu se mai pogoare lumina cand s-a introdus calendarul nou !!! asta a fost pesemne un semn de alarma : ortodocsilor , aveti grija ca masoneria a inceput sa va sape credinta si sa aduca inovatii in biserica cu scop parut bun , dar scopul lor este unul marsav , care se va vadi insa prea tarziu pentru cei mai multi ...

[quote=emanuel2007;129641]io as zice ca grecii la capitolu asta ne intrec pe noi romanii in evlavie ... asta e , de ce sa nu recunoastem ?

dar iata ce nu stiam , unii :

[COLOR=#006699]http://traditiaortodoxa.net/?p=1126#more-1126[/COLOR]

“…Aceasta minune evidenta se repeta in fiecare an, de multe veacuri, insa exista si doua momente in istorie când nu s-a aratat atunci când era asteptata:
Sfânta Lumina n-a aparut in anul 1101, când clerul grec si latin au slujit impreuna pentru venirea Sfintei Lumini. Istoricii consemneaza ca urmare a participarii latinilor [papistilor], Sfânta Lumina nu s-a mai pogorât in Sâmbata Mare ca de obicei. Sfânta Lumina a aparut numai dupa ce grecii s-au rugat in lipsa latinilor, in Duminica Pastilor; atunci biserica Anastasis (a Invierii) s-a umplut de lumina. Numai apoi latinii au venit sa ia lumina de la greci.
Un fapt cu totul ascuns de cenzura oficiala bisericeasca din vremea noastra este si acela ca Sfânta Lumina nu s-a pogorât nici in tristul Paste din anul 1923. In acea perioada Patriarhul Rusiei, Tihon, fusese indepartat de la cârma Bisericii Ruse, iar conferinta tâlhareasca dupa model protestant la ordinul masoneriei a adoptat inovatia nou-calendarista in unele Biserici Ortodoxe – un calendar papist anatemizat intre altele de Sinodul de la 1584 si osândit de Enciclica Patriarhilor de la 1848.
Atunci, o factiune a ierarhilor aflati la conducere, nou-calendaristi reformisti masoni, au reusit sa-l atraga de partea lor pe Constantin IV, patriarhul Ierusalimului; insa aceste relatii au avut cele mai triste urmari pentru acel patriarh. Astfel, Sfânta Lumina nu s-a mai pogorât la rugaciunile patriarhului, iar multimea arabilor exaltati, folosindu-se de paza dezordonata a administratiei turcesti, l-au asasinat pe patriarh…”


ce chestie ? sa nu se mai pogoare lumina cand s-a introdus calendarul nou !!! asta a fost pesemne un semn de alarma : ortodocsilor , aveti grija ca masoneria a inceput sa va sape credinta si sa aduca inovatii in biserica cu scop parut bun , dar scopul lor este unul marsav , care se va vadi insa prea tarziu pentru cei mai multi ...
[COLOR=Magenta]H i s t o s a Inviat:77:[/COLOR]

:6: adevarat a inviat ...

emotionant :


«« Călugărul rus Parfeni (Parthenie) a vizitat Ierusalimul la jumătatea secolului al XIX-lea, fiind martor la prăznuirile Săptămânii Mari şi Paştelui din anul 1846. Lunga sa relatare asupra pogorârii Sfintei Luminii ne arată în detaliu cele ce se petreceau:
„Când au sosit zorii (Sâmbetei Mari), au început să stingă focurile şi candelele (din biserica Învierii) şi nicăieri nu a mai fost lăsată vreo candelă aprinsă. Turcii au deschis Mormântul lui Hristos şi au stins toate candelele de acolo. Apoi au venit autorităţile turceşti şi însuşi paşa; o ceată de soldaţi înarmaţi stăteau în jurul Mormântului lui Hristos. În biserică totul se schimbase; toţi deveniseră trişti, iar arabii păliseră şi rămaseră fără glas. Biserica era neobişnuit de aglomerată şi ticsită. Deasupra, toate balcoanele erau pline până la refuz cu oameni pe patru rânduri. Toate iconostasele şi cupolele erau înţesate de oameni. Toţi ţineau câte 33 de lumânări în ambele mâini în amintirea anilor vieţii lui Hristos. Nu era nimic aprins nicăieri.
Patriarhul s-a dus spre iconostasul principal împreună cu consulul. Meletios, mitropolitul Trans-Iordaniei stătea în altar cu ceilalţi episcopi, toţi trişti şi abătuţi. În biserică, musulmanii înarmaţi cu arme de război păstrau ordinea. Arabii încetaseră de a mai umbla de colo-colo, dar stăteau ridicându-şi mâinile spre cer şi scoţând strigăte de căinţă; toţi creştinii plângeau ori oftau neîncetat şi cine putea în acel moment să-şi reţină lacrimile, privind o asemenea mulţime de oameni din toate ţările lumii, plângând, tânguindu-se şi cerând milă de la Domnul Dumnezeu? Era bucurie să vezi că, acum, deşi fără voie, neortodocşii arătau cât de cât respect pentru credinţa ortodoxă şi pentru ortodocşii înşişi şi se uitau la ei de parcă priveau la cei mai străluciţi dintre sori, pentru că fiecare nădăjduia să primească harul Luminii Sfinte de la ei. Patriarhul armean s-a dus la altar împreună cu doi episcopi şi cu mitropolitul copt şi s-au închinat spre mitropolitul Meletie şi spre ceilalţi episcopi dreptcredincioşi cerând ca atunci când primim harul Luminii Sfinte să li-l dăruim şi lor. Mitropolitul Meletie le-a răspuns smerit şi le-a spus să se roage lui Dumnezeu, iar ei s-au dus la locurile lor. Apoi uşile împărăteşti au fost scoase şi au fost înlocuite cu altele având o deschidere specială. Nu este cu putinţă să descriem ce se întâmpla atunci în biserică. Parcă toţi aşteptau cea de-a Doua Venire a Împăratului din Ceruri. Frică şi spaimă au căzut asupra tuturor şi turcii au devenit abătuţi. În biserică nu se auzeau decât numai gemete şi suspinuri. Faţa mitropolitului Meletie era plină de lacrimi. Apoi paşa turc a venit împreună cu celelalte autorităţi şi au mers în Mormântul lui Hristos pentru a se asigura că n-a mai rămas nimic aprins acolo. Când au ieşit, au sigilat Mormântul, dar înainte au aşezat înăuntru o candelă mare plină până sus cu untdelemn. În aceasta plutea o fitil mare. Iar ei au aşezat candela în mijlocul Mormântului lui Hristos. Acum nu mai erau creştini lângă altar, ci numai autorităţile turceşti. Şi de la balcoane s-au lăsat în jos pe frânghii sute de fire cu mănunchiuri de lumânări legate de ele.
La ora opt după ceasul din Rusia (două după amiază), ei au început pregătirile pentru procesiunea cu Crucea. Episcopii, preoţii şi diaconii, îmbrăcându-se în toate veşmintele lor sfinte, au luat fiecare 33 de lumânări neaprinse. Apoi din altar prin uşile împărăteşti, au fost înmânaţi 12 prapuri şi oricine îi putea lua. Soldaţii au eliberat calea şi cântăreţii mergeau în spatele prapurilor. Din altar, prin uşile împărăteşti, au venit diaconii, preoţii, egumenii şi arhimandriţii, doi câte doi, apoi episcopii, iar în spatele tuturor, mitropolitul Meletie. Au mers la Mormântul Domnului şi l-au înconjurat de trei ori cântând: Învierea Ta, Hristoase Dumnezeule, îngerii o laudă în Ceruri şi pre noi pre pământ ne învredniceşte cu inimă curată să Te slăvim.
Terminându-se procesiunea, toţi clericii au mers în altar cu prapurii. Mitropolitul Meletie stătea singur la intrarea Sfântului Mormânt în mâinile turcilor. Turcii l-au dezbrăcat de veşminte şi autorităţile l-au percheziţionat. Apoi i-au pus omoforul, au deschis Mormântul lui Hristos şi l-au lăsat să intre singur acolo. O, ce frică şi ce spaimă au căzut asupra tuturor celor ce erau atunci acolo! Toţi tăceau şi suspinau şi cereau Domnului Dumnezeu ca El să nu-i lipsească de harul Luminii Sale cereşti. A trecut un timp, nu ştiu cât, pentru că eram parcă scoşi toţi afară din noi înşine de un fel de teamă. Dar dintr-o dată, de lângă Mormântul lui Hristos a strălucit o lumină. În curând lumina a apărut de la altar prin deschizătura uşilor împărăteşti. Şi aceasta curgea asemenea a două râuri de foc, unul de la apus, de la Mormântul lui Hristos, iar celălalt de la răsărit, din altar. O, ce veselie şi bucurie era atunci în biserică! Fiecare era parcă beat, ori mai presus de el însuşi, şi nu ştiam cine şi ce spunea, ori care încotro alerga! Şi un mare zgomot s-a înălţat în întreaga biserică. Toţi alergau împrejur, toţi strigau bucurându-se şi mulţumind iar cel mai mult dintre toţi, femeile arabe. Turcii înşişi, musulmanii, cădeau în genunchi şi strigau “Alah, Alah!”. O! ce privelişte preaminunată şi mai presus de fire! Întreaga biserică se prefăcuse în foc. Nimic nu putea fi văzut în biserică decât Lumina cerească. Deasupra şi dedesubt şi în jurul tuturor balcoanelor Lumina sfântă se revărsa mereu. Iar după aceea s-a făcut fum aproape în întreaga biserică. Şi mai mult de jumătate din oameni au ieşit cu Lumina, ducând-o prin Ierusalim spre propriile lor case şi la toate mănăstirile. Înlăuntrul marii biserici a început vecernia, iar apoi Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Mitropolitul a slujit cu preoţii şi a hirotonit un diacon. Oamenii au stat în timpul întregii liturghii cu lumânări aprinse în mâini. Când mitropolitul Trans-Iordaniei a intrat în Mormânt, el a găsit o candelă mare stând pe Mormântul lui Hristos, care se aprinsese de la sine; uneori ea se aprinde pe neaşteptate, în timp ce el e acolo. Totuşi, el însuşi nu a văzut-o niciodată aprinzându-se. În Ierusalim, am auzit de la mulţi oameni cu care însuşi mitropolitul vorbise despre aceasta deschis: “Uneori mă duc înăuntru şi ea de-acum arde; atunci o iau afară repede. Alteori însă mă duc înăuntru şi candela nu arde încă; atunci cad jos la pământ de frică şi cu lacrimi rog mila lui Dumnezeu. Când mă ridic, candela arde deja şi atunci aprind două mănunchiuri de lumânări, le duc afară şi le împart.” Mitropolitul duce afară focul într-un vestibul şi pune mănunchiurile de lumânări în suporturi de fier şi le dă afară din Mormânt prin deschizăturile anume făcute, cu mâna dreaptă ortodocşilor iar cu stânga armenilor şi celorlalţi. Ortodocşii arabi stau grămadă aproape de deschizătură. De îndată ce mitropolitul arată Sfânta Lumină, un arab, punând mâna pe ea, aleargă direct la altar, iar acolo, prin uşile împărăteşti, este împărţită oamenilor; dar cu greu poţi să-ţi aprinzi lumânările prin deschizături. Apoi mitropolitul se întoarce din nou înapoi la Mormântul lui Hristos, aprinde alte două mănunchiuri şi iese pe uşa Mormântului. Arabii cei mai puternici stau la uşa Mormântului şi-l aşteaptă. De îndată ce el iese ţinând în mâinile sale cele 33 de lumânări aprinse, arabii luându-l pe mâini, îl duc direct la altar. Toţi oamenii aleargă spre el.
Toţi doresc să se atingă de hainele sale. Şi, cu mare greutate, de abia pot să-l ducă la altar. L-au aşezat pe un scaun, iar el a stat tot timpul liturghiei de parcă era afară din el însuşi cu trupul înclinat; nu privea în sus şi nu spunea un cuvânt, şi nimeni nu-l tulbura. De îndată ce ei l-au scos afară din Mormânt, oamenii s-au grăbit înăuntru ca să se închine. Şi am socotit potrivit să fac şi eu la fel. întregul Mormânt al lui Hristos era ud, de parcă îl umezise ploaia; dar n-am putut afla de unde era aceasta. în mijlocul Mormântului stătea candela mare care se aprinse de la sine, şi care ardea cu flacără mare.” »»


mas duce si io odata la sfantul mormant de pasti sa vad si io minunea , da nam bani + ca acu s-a bagat si pasaportu diavolesc si nu mai pot merge ... nasol ...

În 1727, patriarhul Paisios al Constantinopolului, în aparenţă ca reacţie la relatările negative privitoare la Sfânta Lumină, a ameninţat cu anatematizarea pe oricine ar împiedica pe credincioşi să facă pelerinaje la Sfântul Mormânt, sădind în ei hulă diavolească ori necredinţă şi rea-voinţă.

[quote=emanuel2007;129646]:6: adevarat a inviat ...

emotionant :


«« Călugărul rus Parfeni (Parthenie) a vizitat Ierusalimul la jumătatea secolului al XIX-lea, fiind martor la prăznuirile Săptămânii Mari şi Paştelui din anul 1846. Lunga sa relatare asupra pogorârii Sfintei Luminii ne arată în detaliu cele ce se petreceau:
„Când au sosit zorii (Sâmbetei Mari), au început să stingă focurile şi candelele (din biserica Învierii) şi nicăieri nu a mai fost lăsată vreo candelă aprinsă. Turcii au deschis Mormântul lui Hristos şi au stins toate candelele de acolo. Apoi au venit autorităţile turceşti şi însuşi paşa; o ceată de soldaţi înarmaţi stăteau în jurul Mormântului lui Hristos. În biserică totul se schimbase; toţi deveniseră trişti, iar arabii păliseră şi rămaseră fără glas. Biserica era neobişnuit de aglomerată şi ticsită. Deasupra, toate balcoanele erau pline până la refuz cu oameni pe patru rânduri. Toate iconostasele şi cupolele erau înţesate de oameni. Toţi ţineau câte 33 de lumânări în ambele mâini în amintirea anilor vieţii lui Hristos. Nu era nimic aprins nicăieri.
Patriarhul s-a dus spre iconostasul principal împreună cu consulul. Meletios, mitropolitul Trans-Iordaniei stătea în altar cu ceilalţi episcopi, toţi trişti şi abătuţi. În biserică, musulmanii înarmaţi cu arme de război păstrau ordinea. Arabii încetaseră de a mai umbla de colo-colo, dar stăteau ridicându-şi mâinile spre cer şi scoţând strigăte de căinţă; toţi creştinii plângeau ori oftau neîncetat şi cine putea în acel moment să-şi reţină lacrimile, privind o asemenea mulţime de oameni din toate ţările lumii, plângând, tânguindu-se şi cerând milă de la Domnul Dumnezeu? Era bucurie să vezi că, acum, deşi fără voie, neortodocşii arătau cât de cât respect pentru credinţa ortodoxă şi pentru ortodocşii înşişi şi se uitau la ei de parcă priveau la cei mai străluciţi dintre sori, pentru că fiecare nădăjduia să primească harul Luminii Sfinte de la ei. Patriarhul armean s-a dus la altar împreună cu doi episcopi şi cu mitropolitul copt şi s-au închinat spre mitropolitul Meletie şi spre ceilalţi episcopi dreptcredincioşi cerând ca atunci când primim harul Luminii Sfinte să li-l dăruim şi lor. Mitropolitul Meletie le-a răspuns smerit şi le-a spus să se roage lui Dumnezeu, iar ei s-au dus la locurile lor. Apoi uşile împărăteşti au fost scoase şi au fost înlocuite cu altele având o deschidere specială. Nu este cu putinţă să descriem ce se întâmpla atunci în biserică. Parcă toţi aşteptau cea de-a Doua Venire a Împăratului din Ceruri. Frică şi spaimă au căzut asupra tuturor şi turcii au devenit abătuţi. În biserică nu se auzeau decât numai gemete şi suspinuri. Faţa mitropolitului Meletie era plină de lacrimi. Apoi paşa turc a venit împreună cu celelalte autorităţi şi au mers în Mormântul lui Hristos pentru a se asigura că n-a mai rămas nimic aprins acolo. Când au ieşit, au sigilat Mormântul, dar înainte au aşezat înăuntru o candelă mare plină până sus cu untdelemn. În aceasta plutea o fitil mare. Iar ei au aşezat candela în mijlocul Mormântului lui Hristos. Acum nu mai erau creştini lângă altar, ci numai autorităţile turceşti. Şi de la balcoane s-au lăsat în jos pe frânghii sute de fire cu mănunchiuri de lumânări legate de ele.
La ora opt după ceasul din Rusia (două după amiază), ei au început pregătirile pentru procesiunea cu Crucea. Episcopii, preoţii şi diaconii, îmbrăcându-se în toate veşmintele lor sfinte, au luat fiecare 33 de lumânări neaprinse. Apoi din altar prin uşile împărăteşti, au fost înmânaţi 12 prapuri şi oricine îi putea lua. Soldaţii au eliberat calea şi cântăreţii mergeau în spatele prapurilor. Din altar, prin uşile împărăteşti, au venit diaconii, preoţii, egumenii şi arhimandriţii, doi câte doi, apoi episcopii, iar în spatele tuturor, mitropolitul Meletie. Au mers la Mormântul Domnului şi l-au înconjurat de trei ori cântând: Învierea Ta, Hristoase Dumnezeule, îngerii o laudă în Ceruri şi pre noi pre pământ ne învredniceşte cu inimă curată să Te slăvim.
Terminându-se procesiunea, toţi clericii au mers în altar cu prapurii. Mitropolitul Meletie stătea singur la intrarea Sfântului Mormânt în mâinile turcilor. Turcii l-au dezbrăcat de veşminte şi autorităţile l-au percheziţionat. Apoi i-au pus omoforul, au deschis Mormântul lui Hristos şi l-au lăsat să intre singur acolo. O, ce frică şi ce spaimă au căzut asupra tuturor celor ce erau atunci acolo! Toţi tăceau şi suspinau şi cereau Domnului Dumnezeu ca El să nu-i lipsească de harul Luminii Sale cereşti. A trecut un timp, nu ştiu cât, pentru că eram parcă scoşi toţi afară din noi înşine de un fel de teamă. Dar dintr-o dată, de lângă Mormântul lui Hristos a strălucit o lumină. În curând lumina a apărut de la altar prin deschizătura uşilor împărăteşti. Şi aceasta curgea asemenea a două râuri de foc, unul de la apus, de la Mormântul lui Hristos, iar celălalt de la răsărit, din altar. O, ce veselie şi bucurie era atunci în biserică! Fiecare era parcă beat, ori mai presus de el însuşi, şi nu ştiam cine şi ce spunea, ori care încotro alerga! Şi un mare zgomot s-a înălţat în întreaga biserică. Toţi alergau împrejur, toţi strigau bucurându-se şi mulţumind iar cel mai mult dintre toţi, femeile arabe. Turcii înşişi, musulmanii, cădeau în genunchi şi strigau “Alah, Alah!”. O! ce privelişte preaminunată şi mai presus de fire! Întreaga biserică se prefăcuse în foc. Nimic nu putea fi văzut în biserică decât Lumina cerească. Deasupra şi dedesubt şi în jurul tuturor balcoanelor Lumina sfântă se revărsa mereu. Iar după aceea s-a făcut fum aproape în întreaga biserică. Şi mai mult de jumătate din oameni au ieşit cu Lumina, ducând-o prin Ierusalim spre propriile lor case şi la toate mănăstirile. Înlăuntrul marii biserici a început vecernia, iar apoi Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Mitropolitul a slujit cu preoţii şi a hirotonit un diacon. Oamenii au stat în timpul întregii liturghii cu lumânări aprinse în mâini. Când mitropolitul Trans-Iordaniei a intrat în Mormânt, el a găsit o candelă mare stând pe Mormântul lui Hristos, care se aprinsese de la sine; uneori ea se aprinde pe neaşteptate, în timp ce el e acolo. Totuşi, el însuşi nu a văzut-o niciodată aprinzându-se. În Ierusalim, am auzit de la mulţi oameni cu care însuşi mitropolitul vorbise despre aceasta deschis: “Uneori mă duc înăuntru şi ea de-acum arde; atunci o iau afară repede. Alteori însă mă duc înăuntru şi candela nu arde încă; atunci cad jos la pământ de frică şi cu lacrimi rog mila lui Dumnezeu. Când mă ridic, candela arde deja şi atunci aprind două mănunchiuri de lumânări, le duc afară şi le împart.” Mitropolitul duce afară focul într-un vestibul şi pune mănunchiurile de lumânări în suporturi de fier şi le dă afară din Mormânt prin deschizăturile anume făcute, cu mâna dreaptă ortodocşilor iar cu stânga armenilor şi celorlalţi. Ortodocşii arabi stau grămadă aproape de deschizătură. De îndată ce mitropolitul arată Sfânta Lumină, un arab, punând mâna pe ea, aleargă direct la altar, iar acolo, prin uşile împărăteşti, este împărţită oamenilor; dar cu greu poţi să-ţi aprinzi lumânările prin deschizături. Apoi mitropolitul se întoarce din nou înapoi la Mormântul lui Hristos, aprinde alte două mănunchiuri şi iese pe uşa Mormântului. Arabii cei mai puternici stau la uşa Mormântului şi-l aşteaptă. De îndată ce el iese ţinând în mâinile sale cele 33 de lumânări aprinse, arabii luându-l pe mâini, îl duc direct la altar. Toţi oamenii aleargă spre el.
Toţi doresc să se atingă de hainele sale. Şi, cu mare greutate, de abia pot să-l ducă la altar. L-au aşezat pe un scaun, iar el a stat tot timpul liturghiei de parcă era afară din el însuşi cu trupul înclinat; nu privea în sus şi nu spunea un cuvânt, şi nimeni nu-l tulbura. De îndată ce ei l-au scos afară din Mormânt, oamenii s-au grăbit înăuntru ca să se închine. Şi am socotit potrivit să fac şi eu la fel. întregul Mormânt al lui Hristos era ud, de parcă îl umezise ploaia; dar n-am putut afla de unde era aceasta. în mijlocul Mormântului stătea candela mare care se aprinse de la sine, şi care ardea cu flacără mare.” »»


mas duce si io odata la sfantul mormant de pasti sa vad si io minunea , da nam bani + ca acu s-a bagat si pasaportu diavolesc si nu mai pot merge ... nasol ...[COLOR=Red]Hristos a Inviat[/COLOR]

În 1580, în timpul patriarhului Sofronie al Ierusalimului, s-a întâmplat următoarea minune în Sâmbăta Mare, descrisă de arhimandritul Kallistos:
„Sfânta Lumină a ieşit printr-un stâlp (de piatră) despicat, vizibil chiar şi acum lângă uşile bisericii, din următorul motiv: armenii erau în acel timp rău intenţionaţi faţă de ortodocşi. Ei au făgăduit să dea guvernatorului Ierusalimului o sumă importantă de bani ca el să intervină şi să împiedice pe patriarhul ortodox să intre în biserica Anastasis în Sfânta şi Marea Sâmbătă. Din cauza lăcomiei, guvernatorul a ascultat şi a poruncit să se facă aşa. Astfel, numai armenii, cu mare veselie, au intrat în biserică, nădăjduind să primească Sfânta Lumină, în timp ce ortodocşii stăteau cu patriarhul afară în curte şi cuprinşi de mâhnire se rugau la Dumnezeu cu inimi pline de căinţă să-şi arate mila îndurării Sale. În timpul rugăciunii lor, sus-pomenita coloană s-a despicat şi Lumina Sfântă a ieşit prin ea. Văzând aceasta, patriarhul s-a ridicat repede şi închinându-se cu evlavie a aprins lumânările pe care le avea în mâna sa şi a împărţit lumina ortodocşilor spre sfinţirea lor. Când au văzut minunea, portarii mahomedani au deschis deîndată porţile bisericii. Patriarhul şi marea mulţime împreună cu el au intrat în biserică, slavoslovind: „Cine este Dumnezeu Mare ca Dumnezeul nostru…” şi astfel a fost slujită liturghia. Ca urmare a acestei minuni, unul din acei portari mahomedani a mărturisit cu tărie pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu şi a crezut în El. Dar când au auzit aceasta foştii săi coreligionari mahomedani, s-au umplut de mânie şi l-au ars în curtea sfântă, şi astfel a primit moarte mucenicească.

În secolul al XIII-lea papa Grigorie al IX-lea emite un decret în care interzice răspicat orice participare la slujba Sfintei Lumini, pe care-o condamnă ca pe o fraudă.
Aceasta reprezintă prima condamnare oficială a ceremoniei de către un om al papismului, reflectând poate faptul că influenţa latină în Ierusalim intrase în declin la jumătatea secolului al XII-lea. Condamnarea slujbei de către papa ne semnalează de asemenea sfârşitul oricăror reacţii occidentale de simpatie faţă de Sfânta Lumină.

:24:

[quote=emanuel2007;129652]În secolul al XIII-lea papa Grigorie al IX-lea emite un decret în care interzice răspicat orice participare la slujba Sfintei Lumini, pe care-o condamnă ca pe o fraudă.
Aceasta reprezintă prima condamnare oficială a ceremoniei de către un om al papismului, reflectând poate faptul că influenţa latină în Ierusalim intrase în declin la jumătatea secolului al XII-lea. Condamnarea slujbei de către papa ne semnalează de asemenea sfârşitul oricăror reacţii occidentale de simpatie faţă de Sfânta Lumină.

[COLOR=Red]H r i s t o s a I n v i a t:77:[/COLOR]

concurenta cu Lumina
 

Am citit azi pe ziare.com un articol interesant. Il redau integral aici si astept comentarii.
Sursa exacta:

http://www.ziare.com/Incalcarea_poli...ii-725760.html

O premiera exceptionala pentru credinciosii ortodocsi din Romania a fost maculata printr-o nepermisa implicare politica.

Este greu de inteles si de justificat dorinta presedintelui Consiliului Judetean Suceava de a-l concura pe Patriarhul Daniel, aducand pe cont propriu, cu sponsorizarea parlamentarilor din judet, Lumina Sfanta de la Ierusalim.

Am asistat in Sambata Mare la o penibila intrecere: care avion ajunge primul, care lumina se raspandeste mai repede in teritoriu si, deci, cine O da cel dintai, Patriarhul Daniel sau Flutur Suceveanul.

Omul obisnuit n-a inteles de ce era nevoie de doua delegatii si doua avioane, de ce in unele locuri, precum Constanta, Lumina a ajuns si de la Suceava si de la Bucuresti.

Pana la urma Patriarhia a comunicat ca actiunea lui Gheorghe Flutur nu a avut binecuvantarea Patriarhului Daniel. Raspunsul politicianului fruntas in competitia "lampasul sfant" a fost uluitor: "noi am avut bincuvantarea IPS Pimen si delegatia Bucovinei a fost prima primita de catre Patriarhul Ierusalimului". Sac!

Daca Patriarhia nu ar fi adus Lumina de la Ierusalim, gestul lui Gheorghe Flutur ar fi fost binevenit. Dar avand in vedere actiunea BOR, el apare ca o sfidare a autoritatii bisericesti.

Sfidarea pioasa

Indiferent ce crede dl. Flutur, BOR este o institutie care are un conducator indrituit sa ia deciziile si caruia ii este subordonat intreg clerul din tara, inclusiv IPS Pimen. In materie religioasa nu poti sa-l ignori pe Patriarh, asa cum in treburile CJ Suceava nu poti sa-l ignori pe Gheorghe Flutur.

Politizarea a fost evidenta si prin pozitia de vedeta a "sfantului lampas" pe care si-a rezervat-o liderul PD-L. El a coborat din avion, cu Lumina in mana, el a vorbit transfigurat despre ea in fata microfoanelor. Daca gestul sau ar fi fost curat si nu electoral, ar fi lasat exclusiv preotilor misiunea aducerii flacarii si partea cu reflectoarele, rezervandu-si, discret, doar partea organizatorica si financiara.

Politicul a incalcat brutal teritoriul Bisericii, pe criterii electorale, cu sponsorizare politica, ceea ce umbreste chiar curatenia Luminii adusa de la Ierusalim. Din pacate insa, chiar BOR a deschis larg portile unei asemena incalcari.

Mereu inaltii prelati, mai ales, au fost gata sa bata palma cu politicienii pentru a-si vedea satisfacute interese mai mult sau mai putin personale.

Usa larg deschisa Diavolului

In toate campaniile electorale, prin biserici s-a facut propaganda fara perdea si s-au impartit chiar materiale electorale, de exemplu inconite avand pe verso indemnuri electorale.

La localele de anul trecut, preotii au candidat nestingheriti, inclusiv sub sigle de partid, desi, teoretic, nu le este permisa o astfel de apartenenta, amestecand copios campania cu cele sfinte.

Mai tineti minte decorarea lui George Becali cu "Crucea Andrei Saguna" contra, se pare, a unui milion de euro? Dar pe cea a lui Virgil Ardeleanu de catre Bartolomeu Anania, acelasi care ba il afurisea, ba il tamaia pe Adrian Nastase dupa cum primea sau nu pamanturile vizate?

Povestea Catedralei Mantuirii Neamului este o alta exemplificare perfecta a felului in care interesele politice si ale Bisericii se pot impleti armonios. Invitarea Papei Ioan Paul al II-lea nu a fost straina de aceasta minunata impletire.

Inainte de 1989, capii Bisericii au fost foarte bine controlati de regim, iar corpul preotesc bine impanat cu securisti.

Dupa revolutie a inceput o oarecare primenire, insa dosarele prelatilor au fost bagate la secret, un secret de care BOR tine cu dintii desi, in felul acesta, devine, in ansamblu, vulnerabila la santaj, fara a vorbi despre faptul ca astfel este zadarnicita asanarea morala a acestei institutii.

Si cum la vremuri noi metehnele sunt aceleasi, incalcarea Bisericii de catre politic nu este nici ea o noutate, ci doar perpetuarea unei traditii.

Articolul se vrea obiectiv dar nu este,oricine a facut macar un curs de comunicare isi poate da seama de mesajul anti-bisericesc transmis aici, tipic pt jurnalistii romani

:4:

Ai doua incercari sa ma aduci pe calea ortodoxiei. La a treia poti deja sa ma anatemizezi. Insa ce se intampla oare daca nu reusesti? O sa arzi in iadul ereticilor alaturi de mine?

raspuns : nu o sa ard io ... + ca numarul de doua se poate extinde la mai multe daca e nevoie ...

Toti jurnalistii sunt impotriva bisericii (nu numai in Romania) pt ca este un subiect de care pana nu demult nu se putea atinge nimeni. Vezi Doamne...o sa arda in iad. Si acuma parca a disparut regula asta. Si fiecare rezolva problemele cum poate. In vest catolicii asteapta ani de zile pana sa dea un raspuns vreunei acuzari publice (vezi treaba cu prezervativele), in Rusia jurnalistii de genul asta dispar pur si simplu ca asa e traditia la ei iar la noi intra pe o ureche si iese pe alta. Problema e atunci cand un articol de genul acesta se verifica. Uite, de exemplu Emanuel2007 se bucura deja de mantuirea lui si de scasnitul dintilor mei. Sper sa nu il deranjeze noaptea in somn! :)

Decat sa ma duc la Ierusalim si sa asist la isteria generala care are loc in fiecare an, mai bine ma lipsesc de focul respectiv.

Oamenii au facut din Paste o sarbatoare a mancarii si a bauturii, seara Invierii a devenit o traditie frumoasa ca e din batrani, cand lumea merge la biserica sa ia lumina si sa o duca acasa ca asa e bine... Si au facut din Lumina Invierii un idol, da, au transformat sensul ei intr-o superstitie... Pun pariu ca majoritatea nu stiu care e sensul lumanarilor aprinse.

Cam multe acuzaţii, pariuri şi bănuieli ! Departe , mult prea departe mergem Florine . Hai să ne vedem bârnele noastre frate !

nu ma bucur ca ai sa arzi daca asta ai sa faci ...

Dom-le astea cu Suceava sunt aiureli.
De fapt se stiu relatiile foarte bune intre IPS Pimen si PF Daniel desi IPS Pimen mai glumeste uneori pe seama PF Daniel.
De aceea s-a adus Sfantul Foc si la Suceava.
Dar oricum si IPS Pimen si PF Daniel sunt regalisti si traditionalisti.
Cine nu stie cand Mihai de Hohenzolern a fost invitat in Romania de IPS Pimen la masa festiva de la mrea Putna au fost doi ierarhi IPS Pimen si IPS Daniel .
Si nu a putut cineva sa nu remarce prezenta a ceva membri a familiei de Hohenzolern in noapte de Inviere la Patriarhie si faptul ca PF Daniel li s-a adresat cu "altele voastre regale".
Eu sincer sa fiu nu prea sunt de acord cu familia de Hohenzolern si e clar ca nu o sa existe vreodata sprijin popular ca sa fie adus inapoi regele.
IPS Pimen si PF Daniel sunt niste idealisti.
(puteti sa vedeti la patriarhie ca e plin de acvila bicefala aia care e si pe stema de la Sfantul Munte Athos - PF Daniel a dat dispozitie sa se faca asa.)
Oricum marii Sfinti Parinti nu s-au amestecat cu Imperiul Bizantin pentru ca se stie Domnul nostru Iisus Hristos a zis:
"Imparatia mea nu e din lumea aceasta".

Iar "Imnele iubirii dumnezeiesti" unde zice ca vorbeste Domnul nostru Iisus Hristos cu Sfantul Simeon Noul Teolog si ii zice de profesiile care le primeste omul de la nastere si mentioneaza si soldatul nu e decat o inventie a Sfantului Simeon Noul Teolog care se vede ca de fapt nu cunoscuse pe Duhul Sfant si inventa dupa cum i se parea lui ca cica sa aduca pe credinciosi la unirea cu Dumnezeu.

Pentru ca nu mai exista vreun Sfant Parinte mare care sa justifice razboaiele de cucerire ba ca Sfantul Ioan Gura de Aur si Sfantul Vasile cel Mare nu erau de acord cu niciun fel de razboaie.

Sfantul Simeon Noul Teolog si cuvantarile sale din Filocalia 6 sunt patetice si emotive si e clar ca nu Duhul Sfant ii zisese asemenea chestii care nu erau deloc in traditia Sfintilor Parinti de pana la El.

Se adauga aci ca Sfantul Antonie cel Mare a fost chemat la Constantinopol de imparat dar nu a vrut sa mearga acolo.

Asemenea Sfantul Ioan Damaschinul un alt mare Sfant parinte pustnic nu a avut vreo treaba cu imperiul bizantin afara ca a fost prigonit de imparatul inselat de diavoli de atunci Leon Isaurul care era iconoclast fiind inselat de diavoli.
(dealtfel Sfantul Ioan Damaschinul traia in Siria care era sub stapanirea musulmanilor adica arienilor).
Sfantul Maxim Marturisitorul iar a fost prigonit de Imperiul Bizantin adica de cei de ii inselasera diavolii sa il prigoneasca.
Sfantul Imparat Constantin cel Mare a organizat Sfantul Sinod Ecumenic si pentru aceasta a primit plata de la Dumnezeu si e Sfant.
Sfantul Ioan Gura de Aur a fost exilat de imparateasa imperiului bizantin, tot inselata de diavoli.
Sfantul Grigorie Palama a fost tinut foarte mult in puscarie de Imparatul Imperiului Bizantin de atunci inselat de diavoli.

Da au fost si imparati Sfinti ai imperiului bizantin da cativa.

Zi ca nu-i asa. Tare as vrea sa n-am dreptate! Si tare ma tem ca am...

Nu suntem noi atât de vrednici , încât să tragem nişte concluzii atât de categorice.

Pe de alta parte...
 

Am mai discutat cu niste prieteni (tot condamnati la focul vesnic) pe tema asta si am ajuns la concluzia ca nu vad nici un lucru rau in toata treaba asta cu aducerea focului direct la Suceava. Faptul ca este o persoana politica e partea a doua. Si oricum nu cred ca ar fi putut organiza altcineva acest ...hai sa ii zic eveniment pt ca nu imi gasesc cuvintele. Maniera in care e prezentat in articolul respectiv de pe ziare.com nu cred ca are de-a face cu faptul in sine. Si nu vad nici cauzele de nemultumire ale celor din Bucuresti. Sau poate ar trebui sa inregistreze Lumina Sfanta cu un ® sa stie toata lumea ca e de la patriarhie. All rights reserved. La fel ca si accesul la mantuire (aviz emanuel)
Sau sunteti de parere ca lumina trebuie sa vina prin filiera patrarhiei?

Stai mai frate linistit ca nu e niciun fel de foc material pe cealalta lume.
Fiecare e judecat de Dumnezeu dupa constiinta sa.
Ortodocsii ca cei care au primit cea mai mare luminare a constiintei pentru ca le este restaurata intreaga fiinta prin Sfantul Botez si apoi prin Sfintele Taine sunt judecati cel mai aspru dintre toate religiile.
Asa a zis Domnul nostru Iisus Hristos:
"47. Iar sluga aceea care a ştiut voia stăpânului şi nu s-a pregătit, nici n-a făcut după voia lui, va fi bătută mult.
48. Şi cea care n-a ştiut, dar a făcut lucruri vrednice de bătaie, va fi bătută puţin. Şi oricui i s-a dat mult, mult i se va cere, şi cui i s-a încredinţat mult, mai mult i se va cere. "

Normal nu toti ortodocsi se judeca la fel ci fiecare dupa cat a inteles.
Asa eu foarte mare osanda voi lua.

Iar "Imnele iubirii dumnezeiesti" unde zice ca vorbeste Domnul nostru Iisus Hristos cu Sfantul Simeon Noul Teolog si ii zice de profesiile care le primeste omul de la nastere si mentioneaza si soldatul nu e decat o inventie a Sfantului Simeon Noul Teolog care se vede ca de fapt nu cunoscuse pe Duhul Sfant si inventa dupa cum i se parea lui ca cica sa aduca pe credinciosi la unirea cu Dumnezeu.

Pentru ca nu mai exista vreun Sfant Parinte mare care sa justifice razboaiele de cucerire ba ca Sfantul Ioan Gura de Aur si Sfantul Vasile cel Mare nu erau de acord cu niciun fel de razboaie.

Sfantul Simeon Noul Teolog si cuvantarile sale din Filocalia 6 sunt patetice si emotive si e clar ca nu Duhul Sfant ii zisese asemenea chestii care nu erau deloc in traditia Sfintilor Parinti de pana la El.


gresesti ... sf ioan a fost sfant si este canonizat ... dar cand a zis la nastere i sa da omului si a fi soldat , normal nu s-a referit aici la vre-un soi de soldatie in vre-un razboi , caci nici nu suntem toti soldati in razboaie si asta e limpede pentru oricine , dapai pentru un sfant de talia sf ioan ... s-a referit la faptul ca fiecare trebuie sa fie un soldat al adevarului , un soldat care sa apere cat poate el adevarul impotriva demonilor , sa nu ii fie furat adevarul din sufletul lui de demoni ; adica e vorba de un razboi duhovnicesc nu de unul material ...

Pina la urma nu inteleg de ce nu sunt puse camere de luat vederi, super fine pentru a inregistra clar ce se intimpla, si astfel, pentru a putea prin film, converti intreaga planeta?

De ce oare toate filmele cu venirea focului din cer sunt zgiltiite, miscate, tremurate, fitiite de colo-ncolo, aburite, zapacite, create intr-un urlet si zbierat general in timp ce IPS Ierusalimului stai bagat acolo inchis de nu vede nimeni nimic.

Ce-i asta fratilor? vreau sa vad si eu un filmulet facut la mm.

Unde este NASA cu aparatura lor de captare a celei mai mici scintei care se coboara pe perete, sau ma rog, cum o veni ea

Nu este clar si asta enerveaza lumea

Lumina Sfanta!!! Haideti sa luam Lumina Sfanta!
 

Să fi sigur de era ceva în neregulă , erau montate gângănile tehnologiei de urmărire, Dar Nu Este Cazul .