Ortodoxia nu convinge, ci seduce - Pr. Noica
 

Iubiti frati, vazand ca bacteria neoprotestanta doreste sa salasluiasca si pe acest forum prin cati vizitatori care vor sa ne convinga sa luam si noi microbul, ma simt nevoit sa pun acest citat dintr-un mare parinte ortodox.
La fel de nevoit ma simt sa va cer si parerile dvs, pentru a arata bacteriei neoprotestante, ca noi nu putem merge cu convinsu pe la statiile de troleu, portile oamenilor, prin salile de cinema, pe stadioane, plaja s.a
Si tocmai pentru ca "ortodoxia nu convinge, ci seduce". Amin!

Har si Pace de la Domnul!

completare : Pr. Rafail Noica face acesta afirmatie.

Ce frumos spus! Nu convinge ci seduce.. Iar Hristos e comparat cu mirele..
Multumesc pt citat. Sa-mi fie si mie de invatatura ca prea vreau sa conving lumea.

Doamne ajuta-ne pe toti!
Multumesc frate.

Har si pace de la Domnul!

Asa e, vi-o spune o "patita" ! :1:

Dar vad ca esti catolica, cel putin asa scrie la religia ta...

E ca in iubire, ma indragostesc de cineva pentru ca am fost sedus, nu pentru ca am fost convins. De altfel, exista cuvinte prin care poti convinge o inima ca trebuie sa iubeasca? Cred ca nu.

Eu nu am ajuns sa iubesc Ortodoxia citind un maldar de carti. Am ajuns sa o iubesc fara a citi. Am mers la Biserica intr-o duminica si m-am intors spre casa indragostit. Si de atunci iubesc. Asta face Ortodoxia cu omul, il face sa iubeasca nepatiams.

Foarte frumos zis, Domnul sa te rasplateasca!

Har si Pace de la Domnul!

super! Super! Super!

Doar pe hartie...daca eram si-n credinta, ma inscriam pe un forum catolic :1:

foarte frumos :6:

Sar'mana ! :6:

Observ postarile voastre pline de bunatate, dragoste si smerenie; ma simt onorat ca le pot lectura!
Ma bucur mult ca printre aceste randuri reusesc sa-mi mai potolesc sufletul, mai ales cand vin de pe alte subiecte unde am de dus munca de lamurire cu neoprotestantii. Tot timpul cand le deschid, simt duhul acela de cearta, pizma, neasultare, ura, desconsiderate, mandrie; iar odata ce ma intorc aici, unde suntem noi, sufletul se calmeaza si deja primeste duhul dragostei. Sufar foarte mult, cand vad ca saracii sectari, fac din Cuvantul lui Dumnezeu obiect de cearta, si in loc sa-L primeasca si sa-l plineasca, il folosesc ca instrument de jignire, cearta, atac. Ei saracii se gandesc ca "vai ce tari suntem", in schimb toate palmele si toti pumnii nu le incaseaza nici ei si nici noi, ci Hristos.
Ma hranesc de aici cat mai am timp, stiu ca vor venii si aici, bineinteles sa faca ce-au facut si pana acum, sa strice adevarul si tot ce este bun!

Iubitilor, din acest motiv ortodoxia seduce, pentru ca cum zice tot pr. Noica : "ortodoxia este conceputa exact pentru firea umana".
Esti sedus pentru ca gasesti ceva ce numai acolo poti gasi, ceva unic, care nu te face sa-ti pui intrebari non-stop si sa le verifici "cu Biblia in mana", pentru ca defapt acolo este Hristos, iar El nu poate fi acceptat decat prin participare, si nu prin argumente. Hristos nu poate fi epuizat intr-o definitie sau intr-o explicatie, El este transecendent, peste veacuri, si se accepta prin participare, prin intrupare.
Nu e nevoie sa umblam cu convinsu, cine-L cauta, se va lasa sedus de El, si va venii la ortodoxie. Amin!

Har si Pace de la Domnul!

Daca ar "invinge" oare nu am sta toti cu teama si cu frica de pedeapsa?!
Tocmai aici sta minunea... in faptul ca "dragostea" este cea care ne tine in Biserica.

Da e frumoasa asa cum o propovaduieste dreapta credinta de exemplu cum o propovaduia parintele Sofronie Saharov.
Da ce propovaduieste parintele Serafim Rose aia nu e ortodoxie ci gnosticism.
Ca sunt draci peste tot.
Sau ortodoxia precum e propovaduita in cartea "Omul animal indumnezeit" a lui Panayotis Nellas.
Zicea un parinte contestat de multi inclusiv de mine ca m-au inselat dracii:
"Sminteala e in mintea noastra".
Eu nu vad frumusetea lumii create de Dumnezeu pentru intunericul in care petrece mintea mea si pentru rautatea mea.

Da. Ortodoxia e frumoasa. Este zambitoare. Este credinta bucuriei, a curajului.
Nu este incrancenata, acuzatoare, triumfalista. Iti da aripi, te inalta.

Asta este ortodoxia pe care o iubesc: a parintelui Sofronie, a parintelui Rafail Noica, a lui Steinhardt, a parintelui Teofil Paraianu. Ca sa numesc doar pe unii. Si reflectata si in scrierile unor neortodocsi ca S. S. Lewis, Chesterton.

Steinhardt a zis: Ascetul arţăgos nu e autentic. (Jurnalul fericirii)

Chesterton:
Fericit este acela căruia încă îi mai place ceva ce i-a plăcut la grădiniţă; acela care nu a fost rupt în două de către timp; acela care nu este doi oameni, ci unul, şi care nu şi-a salvat nu numai sufletul, ci şi viaţa.

Si un citat nostim, tipic pt stilul lui:
Cand eram copii, le eram recunoscători celor care ne umpleau şosetele, de Crăciun, cu cadouri. De ce acum nu suntem recunoscători lui Dumnezeu că ne-a umplut şosetele cu picioarele noastre?

he :)
foarte frumos ce-a zis parintele.
mi-a amintit de un alt citat al unui sfant sau teolog, nu mai stiu exact: pe Dumnezeu nu trebuie sa-L demonstrezi, El este ca o axioma, El este evident, nu trebuie demonstrat.
si daca cineva ma pune sa-i demonstrez existenta lui Dumnezeu, il pun intai sa-mi demonstreze el o axioma. :4:

recunosc, si eu tot prin seductie m-am apropiat de Biserica.
si adevarul este ca daca nu-i intri omului la inima, degeaba te chinui sa-i aduci toate argumentele; el are nevoie de o convingere sufleteasca, nu neaparat rationala.
de ceva vreme m-am prins si eu de chestia asta si de atunci caut intai sa-i intru pe sub piele (daca pot pana la inima, e perfect :4: ) omului, sa vada ca-l inteleg si ca vorbim aceeasi 'limba' si abia apoi, usor usor, aduc in discutie subiecte mai greu de inteles dpdv rational.

"Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii" :8:

O lucrare foarte frumoasa este cea a Sfantului Maxim Marturisitorul - Mistagogia.

Ce înseamnă să fii creştin ? Să-i aparţii Domnului Hristos. Cine n-are o apartenenţă conştientă la Domnul Hristos nu este creştin, iar dacă nu-i creştin, nu poate să fie Ortodox. Ce înseamnă "Ortodox" ? Înseamnă "drept - măritor", adică un om care are o credinţă dreaptă şi o mărire dreaptă ; pentru că sunt şi creştini care nu au credinţă Ortodoxă, ci au credinţă ne- Ortodoxă sau, cum se numeşte în termeni teologici, credinţă eterodoxă, străină de Ortodoxie. Ce fel de credinţă eterodoxă ? În legătură cu Domnul Hristos, în legătură cu Maica Domnului, în legătură cu sfinţii lui Dumnezeu, în legătură cu tot ce ţine de Ortodoxie.
Ce ţine de Ortodoxie ? De Ortodoxie ţine ceea ce e scris în Simbolul Credinţei : credinţa în Dumnezeu Tatăl, credinţa în Dumnezeu Fiul, credinţa în Dumnezeu Duhul Sfânt, credinţa în Biserică, credinţa în Sfintele Taine, credinţa în învierea morţilor şi în viaţa veşnică. Toate acestea ţin de Ortodoxie. ( Părintele Arhimandrit Teofil Părăian )

Cuiozitate: parintele Seraphim Rose a scris lucruri care nu sunt in acord cu invatatura ortodoxa?
(Nu intreb din spirit de contradictie. Primele carti crestine pe care le-am citit sunt cele scrise de el si probabil ca multe idei mi s-au intiparit in minte fara sa am un criteriu pe baza caruia sa le verific.)

”Credința zugrăvește icoanele-n altare.” (M. Eminescu)

Credinta zideste in suflete noastre.

:40:carevasazica de-asta nu imi place mie...

din pacate a fost intens mediatizat.:76:

"Viata la tara" celalat Noica..
 

Legat de aceasta afirmatie a parintelui Noica, citeste acest articol Claudiu.
http://viatalatara.wordpress.com/200...alalt-noica-1/
Cartea se poate comanda online de aici:

http://www.librariasophia.ro/cartea-...lt-noica-.html

Domnul Dumnezeu sa va pazeasca!
 

Să te indragostesti de Domnul Iisus cu toata puterea ta, cu tot sufletul tau, cu toată inima ta!

Multumesc frumos, foarte interesant articolul!

Har si Pace de la Domnul!

Ortodoxia este în legătură cu viaţa omului, iar viaţa omului este trăită în Ortodoxie de către crestinii ortodocşi. Părintele Părăian spunea în încheierea unei predici : "Stimaţi ascultători, nu cred că există ceva mai înalt, nu cred că există ceva mai ortodox, nu cred că există ceva mai plin de bucurie, mai dătător de nădejde. Nu cred, nu ştiu. . . aş vrea să ştiu, dar nu cred că mai există ceva de măsura aceasta. Asta-i Ortodoxia ! Aşa se implică viaţa în Ortodoxie : cu bucurie, cu nădejde, cu încredere , cu siguranţa binelui de azi, de mâine, de poimâine, din toată vremea vieţii noastre şi din veşnicie ".

Pentru mine unul, cuvintele acestea, ale unei minunate rugaciuni ortodoxe, exprima totul: ,, Şi mă vei încălzi cu căldura Ta şi mă vei ridica şi mă vei strânge la pieptul Tău, că nu-i nimeni mai singur ca mine şi ca Tine, Doamne, că Tu numai în Mine Îţi găseşti odihnă şi bucurie şi alinare a dumnezeieştii Tale tristeţi, pe care eu nu o înţeleg...Cu dor mă vei ridica şi mă vei îmbrăţişa, Bunule, iar eu, ca întotdeauna, nu voi putea să răspund iubirii Tale...''
Fratie, dragoste, dor si petrecere cu, de si intru Hristos.

<<< Am văzut Lumina cea adevărată, am primit Duhul cel ceresc , am aflat credinţa cea adevărată , nedespărţitei Sfintei Treimi închinându-ne , că Aceasta ne-a mântuit pe noi >>>

Părintele Serafim Rose , un simbol al Ortodoxiei americane
 

Când spunem America, ne gândim de obicei la pământul unei diversităţi culturale şi etnice ; la imaginea unui " tărâm al fâgăduinţei", unde orice dorinţă poate deveni realitate. Dar nu în ultimul rând, la meleagul unei covârşitoare pluralităţi religioase. În mijlocul unei familii protestante, a fost zămislit cel ce avea să devină un simbol al Ortodoxiei americane, părintele Serafim Roze.
Părintele Serafim a pledat pentru o Ortodoxie vie. A susţinut o Ortodoxie a inimii , dar nu una sentimentală, pietistă, ci una întemeiată pe "durerea inimii", pe care a văzut-o ca fiind "cheia trăirii neânşelate în Duh şi Adevăr! În vremurile noastre este propovăduită o Ortodoxie comodă, faţă de care părintele Serafim şi-a exprimat, nu o dată, rezervele. Trebuie însă mărturisită Ortodoxia Crucii , nu atât prin cuvânt, cât mai ales prin fapte. Părintele Serafim i-a întrebat odată pe credincioşi : " Suntem mulţumiţi să avem biserici şi cântări frumoase ? Poate că ne lăudăm că ţinem posturile şi calendarul bisericesc, că avem < icoane bune > şi poate că dăm a zecea parte Bisericii ? Ne bucurăm de învăţăturile patristice înălţătoare şi de discuţiile teologice, fără să avem în inimile noastre simplitatea lui Hristos şi milostivire adevărată pentru cei în suferinţă ; atunci a noastră este o < duhovnicie cu lenevire >, şi nu vom avea roade duhovniceşti". Dumnezeu nu ne vrea "clădicei", ci cu o credinţă puternică în El.

Părintele Serafim Rose, îndeamnă la practicarea unei Ortodoxii la nivelul şi după puterea fiecărui om , criticând aspru cele două extreme în care pot cădea oamenii : ateismul şi traiul sub dictonul "Trăieşte clipa de faţă, distrează-te, relaxează-te, stai liniştit", şi falsa spiritualitate, a celor care îşi asumă mult prea uşor, şi de multe ori superficial, stări înalte de rugăciune, teologia înaltă a Sfinţilor Părinţi sau viaţa acestora.
"Tot ceea ce este bun în lume, dacă suntem destul de înţelepţi să vedem, ne îndreaptă spre Dumnezeu şi spre Ortodoxie şi trebuie să ne folosim de ele ".

De-aia nu-ti place, ca l-a etichetat mihailt?
Sau nu-ti place pentru ca predica Ortodoxia fara compromisuri?

De fapt intrebarea e:
Ortodoxia este dupa placere? Ca de fapt eu ca crestin nu am de ce sa vorbesc despre placere si durere, ci despre bucurie si suferinta. Sunt chestii complet diferite.

Nu cauta placerea, ci adevarul, ca nu "placerea ne va face liberi".

mihail nu l-a etichetat ci a condensat. da, nu imi place cum scrie acest parinte modern atat de mediatizat. si de ce ma rog trebuie sa ne placa la toti?!

Mirela, de Părintele Serafim Rose, simbolul Ortodoxiei americane, ce părere ai ?
:25:

Dar :
Mirela, de Părintele Serafim Rose, simbolul Ortodoxiei americane, ce părere ai ?
:25:

pai de el vorbeam !

iertare, da nu am citit atent mai sus ! Scuze mii

Da, dar catalogarea dată de Mihailit e complet aiurea, dar mă rog , fiecare cu părerea , percepţia lui. Încă odată scuze pentru neatenţie !

Ok, inteleg ca nu-ti place.
Dar problema e urmatoarea: tu zici "ce, trebuie sa ne placa la toti"? Pai sunt 2 cazuri:
1. Parintele Seraphim este sfant, si atunci nu iti "place" un sfant, ceea ce dupa parerea mea e trist, pentru ca lui Hristos Ii place de el.
2. Parintele nu e sfant, si atunci iar e trist, inseamna ca o mare parte din Ortodoxie e in inselare, din moment ce ei cred ca el este sfant (printre ei, si eu).

Oricare din aceste 2 cazuri ar fi, noi doi nu suntem in acelasi duh.

Pentru mine, cuvintele Sfintilor Parinti - in duhul carora s-a nevoit parintele Serafim - , purtate de intelepciunea Sfantului Duh, patrund pana in adancul inimii. Nu am nevoie de intelepciunea lumeasca atat de laudata.

Daca cineva este sfant, nu inseamna ca noi, aici, pe pamant unde suntem, cu sensibilitatile noastre inca omenesti, trebuie sa ne placa din obligatie. Eu cred ca trebuie sa fim sinceri cu preferintele noastre si sa nu ne prefacem ca avem evlavie pentru cineva doar pentru ca 'asa trebuie'. Putem zice: 'Da, este sfant, stie Bisreica de ce il cinsteste, dar eu nu reusesc sa il iubesc sau sa vad in el ceva asa special. Poate o sa vad mai tarziu, daca nu, in Imparatie!' Si sa ne rugam altora, pe ei sa-i citim.

In alta ordine de idei, p. Seraphim Rose nu a fost canonizat decat de o ramurta a ROCOR care si acum este in schisma cu restul ortodoxiei. Deci eu ma indoiesc de aceasta canonizare.

Insa iar sunt offtopic.. scuze