Ce pot face ca lumea sa-si gaseasca pacea
 

Am citit un articol pe acesta tema. O persoana ajunge la duhovnic si-l intreaba ce poate face ca lumea sa scape de conflicte, certuri, neintelegeri, deci sa-si gaseasca pacea. Duhovnicul i-a raspuns: "Pentru pacea lumii, tu poti face urmatorul lucru, care este esential: atunci cand vei iesi din chilia aceasta, sa ai grija sa nu trantesti prea tare usa!". Ce inseamna asta? Ca trebuie sa fim atenti la lucrurile aparent nesemnificative.

Frumos spus. [COLOR=darkred]Cat de minunata ar fi lumea daca[/COLOR] nu am mai tranti usile, daca nu am mai arunca pe jos nici cea mai mica hartiuta ori gunoi, daca am saluta pe tot omul de pe scara blocului, daca nu am mai arunca obiectele, daca am intinde frumos cuvertura pe pat, daca nu am mai stropi oglinda la baie, daca am aranja incaltamintea in hol, daca nu am mai claxona in trafic, daca nu am mai vorbi tare in public, daca nu am mai vorbi atat de mult la telefon, daca am gandi apoi vorbi, daca nu am mai merge alergat, etc.

[COLOR=darkred]Lucruri trecute cu vederea, insa atat de mari.[/COLOR] Toate acestea creaza si hranesc starea sufleteasca a omului. In liniste si asezare, omul se cunoaste mai bine pe sine. Asta in care omul isi doreste sa se cunoasca pe sine.

F.frumos a spus duhovnicul.
Trebuie sa pastram pacea fiecare din noi, atat cea interioara, cat si cea exterioara.
Trebuie sa respectam pe cei din jur, linistea si armonia.
Lucruri aparent fara importanta pot deranja pe altul.

Binele mic, binele aproapelui meu
 

Doamne-ajuta!

Daca incercam sa raspundem la aceasta frumoasa tema - multumim frate Costel pentru topic - ajungem fata in fata cu dimensiunile monstruase ale realitatii zilei de azi si realizam cata durere si lacrimi s-au adunat in Cer, acolo unde se cunoaste tot ceea ce suntem dar si ceea ce nu suntem.

Poate ca este un bun prilej sa ne reamintim fiecare cine suntem (si nu doar sa observam cine sunt ei) si in ce raporturi ne aflam cu "aproapele nostru". O buna ocazie sa reflectam la binele mic pe care il putem face continuu si care daca ar fi insusit de cat mai multi ar fi ca niste mici cercuri de lumina in bezna pacatului care si-ar intrepatrunde aurele dezvelind cu gratie frumusetea inefabila a Vietii.

Doamne-ajuta!

Doua imagini ale Domnului din Sfintele Evanghelii sunt foarte dragi sufletului meu: cea a Domnului datator de pace - "pacea Mea dau voua" si cea a Domnului datator de odihna - "Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati, si Eu va voi odihni pe voi!"

Cati dintre noi vedem Sfanta Liturghie ca actualizare a cuvintelor Mantuitorului, "pacea Mea dau voua" si "Eu va voi odihni pe voi!"?

In timpul Sfintei Liturghii ma rog Domnului "cu pace", "pentru pacea de sus", "pentru pacea a toata lumea" insa, nu sunt de fiecare data pregatit pentru a primi si a purta mai departe in mine, in viata de zi cu zi, pacea Domnului. Ce ma tine departe de ea? Tocmai acele lucrurile aparent nesemnificative de care amintea, ceva mai sus, Costel.

Bunavoire intre oameni
 

Doamne-ajuta!

Intru-totul de acord si as mai adauga la cele doua imagini dragi lui Marius, una pe care am descoperit-o de curand. Iata cum este anuntata Nasterea Domnului:

Luca 2.13-14: Si deodata s-a vazut, impreuna cu ingerul, multime de oaste cereasca, laudand pe Dumnezeu si zicand:
Slava intru cei de sus lui Dumnezeu, si pe pamant pace, intre oameni bunavoire!

Am mai amintit de bunavoire pe alt topic pentru ca am senzatia ca desi vine ca vestit de sus - mie imi pare ca este temelia pacii pe pamant - i-am diminuat prezenta in vocabular pana apropae de zero. Ratacind cuvantul saracim discursul, apoi si fapta de semnificatiile atat de necesare devenirii noastre ca persoana si ca parte indisolubila a comunitatii.

Doamne-ajuta!

Ce poti face...sa nu pierzi nici o ocazie de a face bine in jurul tau,chit ca e vorba de oameni,animale,natura in general.
Sa incerci sa devii schimbarea pe care doresti sa o vezi in lume.

"Gaseste'ti pacea si multime de oameni se vor mantui in jurul tau." ([COLOR=darkred]Sfantul[/COLOR] [COLOR=darkred]Serafim de Sarov[/COLOR])

[COLOR=darkred]Un parinte duhovnicesc [/COLOR]spune adesea: "Uita'te doar la pacatele tale. Atunci nu vei mai avea timp si putere sa te mai uiti la pacatele altora, la rautatea din lume. Vezi'ti pacatele, caci acesta este cel mai mare bun si ajutor pe care il poti da lumii."

Pacea lui Hristos se refera la toate dimensiunile vietii omenesti. In persoana lui Hristos, Care este Dumnezeu desavarsit si Om desavarsit, omul isi gaseste pacea cu Dumnezeu si cu sine insusi. Iar cand este reasezata pacea aceasta, atunci se impaca si cu toata creatia: "impaca-te in tine insuti", zice Cuviosul Isaac Sirul, "si se va impaca cu tine cerul si pamantul". Pe baza aceasta se cladeste si pacea intre oameni. Prezenta unui om pasnic devine epicentrul impacarii multora.

Cred ca o usa "trantita prea tare", are multe sanse sa nu se mai deschida, poate ramane blocata. Nimeni nu mai poate trece dincolo de ea. Daca vom face toate cu luare aminte si nu vom scoate lucrurile din firescul lor, vom avea parte de pace.

Foarte frumos subiect. Cred intr-adevar ca numai asa putem ajuta la pacea lumii, concentrandu-ne fiecare pe a fi mai buni, mai corecti, mai constinenti, de a avea ganduri curate.

Foarte frumos raspuns!!!

Am citit parerile unor Parinti si Sfinti la intrebari de genul asta. In mare, raspunsurile sunt sa incercam sa ne ocupam cu lucruri mai apropae de noi, cu mica pace din jurul nostru, si nu cu lucruri asa de inalte si cu primejdie de a ne arunca in mandrie.

Sf. Teofan Zavoratul dadea un exemplu de cineva din vremea lui, care incerca sa ajute comunitati intregi de oameni saraci din alte orase sau tari, dar nu era in stare sa se poarte frumos cu propriul sau servitor.

In niste indicatii pentru scrierea unui pomelnic de la Man. Petru Voda, scria la urma: "Nu cerem lucruri dupa mintea noastra, de exemplu pacea lumii si alte cateva".

Bogdan.

Unele ectenii ale Bisericii incep astfel: [COLOR=darkred]"Sa ne rugam pentru pacea lumii."[/COLOR]
[COLOR=black]Este foarte buna o asemenea rugaciune, insa aceasta nu inseamna ca ne lasam pe noi si ne apucam sa schimbam lumea, ci, pe langa ale noastre, cerem lui Dumnezeu sa aduca pace si peste toti ceilalti.[/COLOR]

@Windorin: Uneori este mai usor sa te rogi pentru ceilalti decat pentru tine (mie una imi e mai usor).

Ce pot face ca lumea sa-si gaseasca pacea?

Raspuns: lasa-L pe Dumnezeu sa te sfinteasca si astfel El va lucra binele in jurul tau si tu iti vei implini scopul pentru care ai fost creat.

"Cel ce crede în Mine, precum a zis Scriptura: râuri de apă vie vor curge din pântecele lui." Ioan 7, 38

Da, ai dreptate, si mie imi este, uneori, mai usor sa pomenesc pe cei ai mei sau de langa mine, decat pe mine insumi. Insa este bine si asa, ne trecem pe noi spre a ne ruga numai pentru ceilalti, sa fie miluiti, mangaiati, paziti, etc. Iar la sfarsit sa incheiem cu [COLOR=darkred]o rugaciune[/COLOR] de genul acesta:

"Doamne, nu ma trece cu vederea nici pe mine, care ma rog Tie, ci da'mi sa imi vad pacatele si sa iubesc pe om asa cum Tu insuti l'ai iubit."

Unindu-se moral în rugăciunea adevărată cu Dumnezeu, omul nu se uneşte cu El doar prin sine însuşi, ci îi uneşte cu El şi pe ceilalţi !

Multi au ajuns sa creada ca nu mai pot dobandi pacea inimii in agitatia zilelor noastre, putand ravni la ea doar monahii, sau cei ce s-au lepadat de lume.

Insa cu adevarat luptator duhovnicesc este acela care stie sa-si linisteasca inima mai ales in vremea incercarilor si ispitelor. In masura in care cineva isi linisteste inima, in masura aceea el lupta linistit si puterile sufletului sau se misca dupa voia lui Dumnezeu.

Cel care a ajuns ca in necaz sa nu fie trist, ca atunci cand este urat de cineva - el sa se roage pentru acela, e semn ca a dobandit pacea.

Adesea oamenii au mai multa nevoie de linistea noastra decat de activitatea noastra; o nevoie de tacere, de acea intelegere adanca, nevorbita, pe care o poti oferi doar atunci cand tu insuti esti linistit launtric.

Da, frumos. Asta e calea sigura de a face bine, in rest e doar un bine iluzoriu daca porneste de la voia si idealurile egoiste ale omului. Si ca sa dau un exemplu, eu intotdeauna am crezut ca fac bine ajutand unele persoane, mai smerite decat mine, incurajandu-le sa aiba stima de sine, lucru ce mi-a reusit de minune. Dar acum ma gandesc cat rau am facut crezand ca fac bine, si eu de smerenia lor m-am folosit si pe acele persoane mai rau le-am ratacit... cei care incurajeaza oamenii la distractii, iubire egoista, fete mascate, sunt criminali de suflete. Binele se face numai cand spui adevarul si traiesti adevarul, cum a facut si Iisus Hristos patimind.
Pacea pe care o asteapta unii, nu va fi niciodata pe lumea asta... pentru ca lumea e o iluzie traind in minciuna :12:

Libertatea maligna
 

Doamne-ajuta!

Acum cateva zile mi-au revenit in memorie aceste cuvinte ale lui Dorin si povestirea despre usa trantita. Ma gandeam ca intr-un univers de armonie, de dragoste, de frumos, de precizie, noi, cei care vrem sa fim cununa acestei Creatii. ne ducem viata in dezordine, in suparari, in pacate ca niste celule haotice si ne miram cand ne simtim singuri si nelinistiti. Cum sa fii fericit cand mergi pe contrasensul Vietii? Cum sa te simti implinit cand nu rezonezi cu Minunata Lume ce ti-a fost daruita o data cu Viata?

O frumoasa poveste spune ca un filozof a ajuns in fata unui copac maiestos. Se uita cu bucurie la frumusetea-i fara cusur, cand, deodata a zarit o craca uscata chiar langa capul sau. A simtit ca fericirea ii era usor umbrita si atunci i-a spus copacului:
- Vorbeste-mi, te rog, despre Dumnezeu.
Atunci, craca uscata, incet si cu nemarginita delicatete, a inflorit.

Inca o perspectiva care justifica sa cauti si sa faci Voia Domnului, singura care te rearmonizeaza cu Intregul si te elibereaza inapoi in Marea Creatie.

Doamne-ajuta!

Toate duc la noi. Toate durerile si caderile lumii se opresc in ne-sfintenia vietii noastre.

Pana cand ne vom hotara sa punem inceput bun, toate vor merge din rau in mai rau.

E bun exemplul cu usa dar cred ca ar mai ajuta sa ne rugam macar un pic pt pace. La Liturghie cand sunt rugaciunile pt pace ai putea repeta in gand si tu ceva in acelasi sens.

Parintele Teofil Paraian spunea ca el este o realizare a prietenilor sai, in sensul ca acestia au vazut pentru el, au citit pentru el carti, l-au condus... Daca intr-o zi am urma celor patru persoane care l-au luat pe slabanogul din Capernaum si l-au dus in casa in care se afla Hristos ca sa primeasca vindecare, lumea ar fi cu adevarat alta.

Capernaum
 

Din ebraica: Cfar Nahum. Cfar= sat Nahum= (a lui) Nahum, (proorocul)
Am vizitat de cateva orilocul.Afara de ramasitele antice se poate vizita ramasitele una din primile biserici peste care s-a cladit un auditorium cu podeaua din sticla pentru a se putea vedea urmele biserici. Nu departe de auditorium se gasesc ruinile unei sinagogi antice,se distinge de alte sinagogi deoarece locul dulapului sulurilor de Tora nu este spre rasarit ci spre sud. Locul este foarte curat si ingrijit de catre calugarii manastirii din acelas loc.

poi daca nu vom tranti Usha ieshind, caci ieshind mereu itzi vine sa tranteshti usha ca un fel de adio, iar apoi mereu itzi vine ca shi apoi s-o mai tranteshti shi atunci, dupa tine nimeni nu mai poate avea parte de ea, de Pace... caci cheile Ushii... shi cheile sunt importante, cheile de la lacatul cu care e incuita Usha cu drug de fier... shi uneori trantind usha fara masura, prea tare, cade chilia cu totul shi nu mai ai apoi unde intra nici tu shi nici altzii... prin Usha...

Sunt persoane care nu doar trantesc usa, ci pleaca cu ivorul usii in mana prin lume. Acesta e unul din cele mai grele lucruri de facut - sa-i descoperi ca a "rupt" ivorul de la usa si sa reusesti sa-l pui la loc.

Sa fim blanzi si smeriti!

Sa ne rugam pentru pacea noastra si a intregii lumi. De altfel, in biserica, Ectenia Mare subliniaza inca de la inceput necesitatea pacii: "Cu pace Domnului sa ne rugam". Pacea insasi apare ca o conditie a rugaciunii. Nu putem aduce jertfa noastra de rugaciune inaintea Domnului daca nu avem pace launtrica. Sa ne impacam mai intai cu ceilalti. Sa cerem sau sa oferim iertare cu toata inima.

Abia apoi, ne rugam pentru "pacea de sus si pentru mantuirea sufletelor noastre" si "pentru pacea a toata lumea". Sa fim oameni iubitori de pace.

Mi-a placut mult acest cuvant la Maicii Tereza: "Pacea lumii se tulbura incepand din propriile case".

in primul rand trebuie sa cada lumea si mai mult,pt. a se ridica
 

Structurile acestei lumi sunt materialist-ateiste si sunt forte care tind sa sfarame planeta.Oamenii sunt atat de posedati de putere,materie si placere,incat se traieste halucinant,deci nu are cum sa fie pace.Dezastrul este iminent,fie pe cale pasnica,fie pe cale militara,din cauza duhului raului care stapaneste viata lumii moderne.Lumea are nevoie de suferinta pentru a se putea reorienta spiritual.Dumnezeu are caile Sale de interventie.Noi nu participam la acest dezastru,ci suntem practic trecuti pe sub tavalugul lui nimicitor.Oamenii de azi nu pot primi ADEVARUL,caci sunt fii ai satanei,bineinteles cu putinele exceptii de rigoare.Asadar sa asteptam marea cadere,pentru a ne inalta.

Nichifor Crainic - Rugaciune pentru pace

Slava Tie, Doamne, pentru-aceasta noapte.
Somnul meu in unda lunii s-a scaldat,
Din abisul pacii somnului i-ai dat
Deslegari de taine prin naluci de soapte,
Slava Tie, Doamne, pentru-aceasta noapte!

Semana cu noaptea umilintei nasteri
Cand ai rupt pecetea vechiului blestem,
Pacea Ta-nsteland-o peste Betleem
Si varsand lumina vesnicei cunoasteri
Seamana cu noaptea umilitei nasteri.

Ingerul lasa portile-ntr-o parte,
Cantec fara sunet Te slavea-n sobor,
Unduiau azurul aripi fara zbor,
Cand spre-abisul pacii, nazarit departe,
Ingerul lasase portile-ntr-o parte.

Doamne, da-mi si mie pacea Ta cereasca,
Miezul de tacere al strigatei vieti
Care-nflacareaza din fricosi profeti,
Maduva ce-mpige varful sa-nfloreasca,
Doamne, da-mi si mie pacea Ta ceresca.

Da-mi si mie pacea inimii, Stapane,
Flacara ce nu se zbate-n uragan,
Sa razbesc razboiul duhului dusman,
Caci tarana trece, sufletul ramane,
Da-mi si mie pacea inimii, Stapane.

Tu, racoarea celui ars pe rug, Iisuse,
Si dulceata celui sfasiat de leu,
In arena mortii, Dumnezeul meu,
Fii si rasaritul vietii mele-apuse,
Tu, racoarea celui ars pe rug, Iisuse!

Mare adevar !!!

Sa gasim insine pacea sufletului nostru si asa vom ajunge si la pacea lumii.

Nu este pace in oasele mele de la fata pacatelor mele, spune Psalmistul.

Pacatosul e certat cu Dumnezeu si se afla permanent intr-un razboi launtric.
Daca nu se va dezbara de patimile sale, de apucaturile pacatoase, nu-si poate gasi pacea. Bine e sa incepem prin a ne indrepta pe noi insine, impacandu-ne cu Hristos, unindu-ne cu El.

"Pacea Mea dau voua." Ce cuvant minunat al Mantuitorului, dar mai ales, ce lucrare!

Sa cautam pacea Lui, sa ne rugam necontenit pentru a o dobandi. Pacea lui Hristos este mai mult decat simpla linistire. Ea presupune nepatimirea, starea nepatimasa.

Aceasta este intotdeauna pacea ce urmeaza razboiului duhovnicesc, dar nu ca masura de compromis, ca pact cu vrasmasul, ci ca semn al biruintei asupra lui.

Uitati, un ‘sfat’..o rugaciune a …Sfantului Francisc din Assisi

Rugaciunea Sfantului Francisc din Assisi

Doamne, fa din mine unealta Pacii Tale
1.Acolo unde este ura s-aduc iubire,
2.Acolo unde este ofensa s-aduc iertare,
3.Acolo unde este dezbinare s-aduc unire,
4.Acolo unde este greseala s-aduc adevar,
5.Acolo unde este neincredere s-aduc credinta,
6.Acolo unde este disperare s-aduc speranta,
7.Acolo unde este intuneric s-aduc lumina ta,
8.Acolo unde este tristete s-aduc bucurie.

O, Stapane, nu te-am cautat atat
Spre a fi consolat... cat pentru a consola,
Spre a fi inteles... cat pentru a intelege,
Spre a fi iubit... cat pentru a iubi.

Deoarece:

Dand... primesti,
Pierzand... gasesti,
Iertand... esti iertat,
Murind... reinvii la viata eterna!

Frumoasa rugaciune..poate multi o stiti..
Dar , cum nu sunt o sfinta, vazandu-mi slabiciunea si pacatul, eu as zice....
1.unde este ura, macar sa n-o sporesc prin cuvintele, atitudinile mele...
2.unde este ofensa, daca nu pot ierta imediat, macar sa ma abtin sa ofensez la randu’mi...
3.unde este dezbinare, sa n-o sporesc ..ci sa inteleg mai bine ce se intampla…
4.unde este gresala , sa ma stradui sa aduc atat adevar cat pot ’vedea’
5.unde este neincredere, sa-mi pun nadejdea in Dumnezeu ca El va lumina intunericul indoielii
6.unde este disperare sa pot fi in stare sa ofer macar un minim de speranta si nadejde....
7.unde este intuneric, sa ma straduiesc sa nu-mi sting mica licarire de lumina din suflet
8.unde este tristete, sa aduc un ‘bob’ de speranta, un mic zambet…

Doamne-Ajuta!

Nu te supăra, am şi eu câteva întrebări:
Sigur eşti ortodoxă, sau, de fapt, nu ştii prea bine?
Că dacă ai fi ortodoxă ai şti că nu există nici un sfânt cu numele pe care l-ai invocat. Mai mult, ai şti că sfinţii ereticilor nu sunt, de fapt, sfinţi! Şi ai mai şti că ereticii nu-ţi pot aduce pacea!
Pacea poate veni doar atunci când toţi oamenii vor avea un singur Dumnezeu şi o singură credinţă, cea marturisită de Crezul Sfinţilor Părinţi de la Sinoadele Ecumenice de la Niceea şi Constantinopol, fără adăugiri şi fără omisiuni!
Toate bune şi frumoase, dar depinde în numele cui? În numele cine ştie cărui exaltat, din cine ştie ce vreme, din cine ştie ce cătun plin de eretici? Păi asta nu-i pace, ăsta-i război curat! Pacea de la diavol este război!
Ce-aţi păţit fraţi ortodocşi? Sau, de fapt...
Sau o fi vreo invazie de lupi în piei de oaie pe forumul ortodox?
Eee, păi dacă-i aşa, atunci e bine! Că doar nu vin ei, lupii, unde toate-s pe placul lor! Ei nu vin unde totu-i căldicel, unde totul e numai lapte şi miere, unde-i "iubire necondiţionată" pentru toţi şi pentru toate, indiferent câte inepţii se propovăduiesc! Ei vin doar acolo unde se mărturiseşte ortodoxia cea adevărată!
Aşa că, aveţi în minte cuvintele Mântuitorului: "înapoia mea satano, că tu nu cugeţi cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor"!

Hristos a Inviat!
 

Deci ce sa intelegem, ca Parintele Arsenie Boca nu era ortodox, daca l-a pictat tocmai pe Francisc de Assisi, alaturi de alti sfinti in biserica Draganescu? (vezi foto) Sau cam ce trebuie sa credem, ca Parintele era un lup imbracat in oaie???

Sa ne rugam Domnului asa cum se rugau staretii de la Optina si daca vom obtine de la El putere si cele cerute, lumea va avea pacea.

"Doamne, daruieste-mi sa primesc cu liniste sufleteasca tot ce-mi va aduce ziua de azi. Invredniceste-ma sa ma dau intru totul Sfintei Voiei Tale. In tot ceasul astazi, povatuieste-ma si in toate ma sprijineste.

Oricare vor fi vestile pe care le voi primi in timpul zilei, invata-ma sa le primesc cu sufletul linistit si intarit in credinta ca peste toate este Sfanta Voia Ta.

In toate faptele si cuvintele mele,Tu calauzeste-mi simtirile. In toate intamplarile neasteptate, nu ma lasa sa uit ca totul vine de la Tine. Invata-ma sa fiu deschis si intelept cu fiecare din madularele familie mele duhovnicesti, pe nimenea amarand, pe nimenea intristand.

Doamne, da-mi putere sa port osteneala zilei de astazi si toate intamplarile din vremea ei. Calauzeste-mi voia si invata-ma sa ma rog, sa nadajduiesc, sa cred, sa iubesc, sa rabd si sa iert."