Nevoia de ajutor
 

#1 09.08.2009, 13:19:13
archanghel
Junior Member Data înregistrării: 05.08.2009
Mesaje: 19

Si eu am nevoie de ajutor

--------------------------------------------------------------------------------

Am 42 de ani,divortat,fara obligatii,actualmente sint intr-o situatie proasta.Tatal meu,slujbas in cadrul bisericii locale,mama cintareata la corul aceleiasi biserici,o sora si un frate ambii casatoriti,prieteni nu sint decit vre-o 5 in care este inclus preotul local.Si acum problema.In urma despartirii,mai multi ani am cautat sa scap de suferinta produsa prin divort prin ceia ce s-ar putea numi ''Doamne mareste-mi credinta''...cu speranta ca se va stinge.Credinta in Sfinta Treime a crescut prin studiu,inclusiv stiinta confirma aceasta (Dinamicile non-lineare si Teoria Haosului)..in prezent,acele simptome/senzatii care provoaca durerea au devenit suportabile,uneori uit ca sint prezente in trup,si oricum,faptul ca ma insotesc peste a ajuns sa-mi fie indiferent.Dar mai exista un fel de suferinta care NU este trupeasca,vine din suflet si am parte de ea tot la una/doua zile.De cind m-am despartit in acesti ani,nu am facut nici o legatura,si Doamne,de nenumarate ori mi-am dorit sa scap asa de simplu si de usor.Anii de practica intensa mi-au creat reputatia unui om ciudat si ''dus cu pluta'',dar nici asta nu mi-ar pasa DACA in momentele cind sint doborit nu simt nevoia sa conversez fata in fata,sa simt oamenii aproape de mine.Dar acum,acest lucru pare imposibil.A fost o perioada in care am zimbit FARA EXCEPTII la toata lumea,si in timp ce in interiorul meu era numai foc si zbucium,eu aveam puterea sa zimbesc.Faptul ca nu posed NIMIC material (tot i-a ramas ei) elimina o multime de ginduri si griji (parintii mei material stau bine) si am doar hainele,calculatorul si un tv care nu este pornit cu saptaminile.In acea perioada cind eram numai un zimbet,in corp simteam valuri de caldura care urcau in piept si spre cap iar de 4 ori efectul a fost ca simteam ochii fierbintii,stiu ca imi era frica,dar in momentul in care se incalzea si capul ma apuca o BUCURIE enorma,cum nu am trait in rarele momente din trecut pe care,atunci le numeam fericire.Cred ca si de la faptul ca zimbeam,mi-a mers vestea,nu conta ca nu cunosteam persoana,eu daruiam zimbetul la oricine.Si ACUM de o lunga perioada,de inainte de a veni si eu aici linga voi,totul merge rau in interior.A trai marginalizat in societate NU ESTE POSIBIL SINGUR (cu acea bucurie da,poti trai si in padure).Mobilizarea mea spre Dumnezeu vine din faptul ca percep desfrinarea fostei sotii si nu mai stiu CUM sa anihilez aceasta legatura invizibila care NU asculta de ratiune.Oraselul este mic.Actualmente NIMIC nu ma leaga aici unde locuiesc,simt nevoia unei jumatati,cind doresc acest lucru,imi reamintesc de chipurile celor casatoriti si la aproape toti se observa tristetea/seriozitate pe chip apoi teama ca o noua legatura produce o noua suferinta si daca NU o produce,teama ca voi uita de Dumnezeu si uite asa trec zilele si eu ramin doar cu practica,practica,practica.Afara ploua,si in piept simt CALDURA...ce sa fac? Eh,am fost atins bine de tot de data asta...daca sint nelamuriri voi mai raspunde,deocamdata va rog,astept parerile voastre.Nu am sa comentez,am sa le citesc si gata.
Amin.

Pentru a putea crea o noua legatura,trebuie intai sa vindeci ranile trecutului,sa faci pace cu ea si cu tine,in sufletul tau.
Iart-o si iarta-te si pe tine pentru toate cele petrecute.
O greseala pe care ai facut-o si tu,probabil,a fost aceea de a pune in centrul universului tau interior un om: cand omul a plecat,tot acest univers s-a prabusit.Ori,oamenii sunt slabi si supusi greselilor si asta trebuie sa o intelegi ca atare.
In centrul fapturii tale interioare trebuie sa Il ai doar pe Dumnezeu.
Abia dupa ce faci pace cu tine si cu tot ce a fost,deschide-ti sufletul si cauta.
Si incearca sa traiesti clipa prezenta,nu in traumele trecutului si nici in temerile legate de viitor.Traieste acum si aici,tu cu tine!
Dumnezeu sa te ajute si sa iti lumineze calea!

Daca as cunoaste reteta fericirii ti-as spune-o ..fara plata .. dar cum n-o stiu ,iti spun : nu mai aplica dinamica omletei ,
stii ca meriti mai mult ! Nu mai cauta scuze ca-i orasul mic , ca te stie lumea ,, dus cu pluta ,, ..ci tu cauta sa -ti gasesti o femeie dupa sufletul tau ..Roaga-te la Domnul sa o afli .Trebuie sa fie pe undeva sau chiar langa tine, inca n-o vezi .Esti tanar si poti sa lasi trecutul ca-i deja trecut , traieste ziua de azi cu bucurie si speranta si te rog frumos , ia-L pe Dumnezeu de mana si cauta femeia potrivita .. Tu ai nevoie de o iubire noua . Mai devreme sau mai tarziu o vei afla , numai caut-o ! Stiu ,e mai greu sa renunti la ceea ce nu ai , decat la ceea ce ai ! Asa ca te rog , apreciaza ce ai si intregeste totul cu speranta ca in curand veti fii doi , apoi trei ..si-atunci n-are decat sa ploua afara ..!
A plouat prea mult in sufletul tau ,ajunge !
Domnul sa te ajute ! :6:

Si daca te-am inteles gresit , iarta-mi prostia !

archangel, imediat ce am citit mesajul tau, m-am ridicat si m-am dus sa caut o carte in biblioteca, ca sa iti pot da titlul exact. Nu a fost ceva rational ci mai repede reactia la starea creata de mesajul tau... Cartea este "Despre credinta si indoiala", autor Antonie Bloom, aparuta la editura Cathisma. E realtiv mica, o citesti usor intr-o zi pentru ca e captivanta.

Durerea mare din sufletul tau, insingurarea, incrancenarea in practica credintei, lipsa bucuriei, prezenta acelei calduri... mie imi par lucruri paralele cu realitatea din sufletul tau. traiesti altceva decat trebuie, decat iti doresti, decat iti este folositor. Poate gresesc, sunt mai mult impresii.
cartea pe care ti-am recomandat-o face parte dintre acele carti care "rastoarna" si da o baza pentru a-ti recladi lumea interioara.

Duhovnicul tau ce zice?

Eu mi-as dori sa si raspunzi, nu doar sa citesti, ca sa nu ne lasi impresia ca vorbim in pustiu... insa faci cum vrei.

Minunato..multi ani am mers la preoti si calugari,singurele locuri unde exista liniste/pace sint manastirile (lipsesc gindurile desarte)..si linistea lor este PALPABILA daca esti atent.
Nu am aflat intelegere sau poate canonul a fost prea mic.Tin legatura cu preotul local,dar te rog sa intelegi ca sint un PRACTICANT a invataturilor.Daca practici TE LOVESTI de piedici pe care NU LE POT INTELEGE decit cei care practica...''STIU este ceva,iar INTELEG este TOTAL diferit.Preotul local are ceva suferinte in trup,ca urmare este si practicant,asa ca...si colaboram.Informatii am acumulat multi ani,nu mai am nevoie de altele caci am INTELES esentialul.Foarte posibil,in urma statului in casa,din cauza ploilor de zilele astea,sa fi coborit asa de jos.In schimb,ma bucur sa aflu din partea voastra pareri vizavi de situatia mea..nu poti sti de unde sare iepurele.Eu am 3 variante,cea mai sigura este si cea mai periculoasa dar poate voi imi furnizati ceia ce eu nu observ,o varianta neobservata.
Amin.

....
Varianta cu aflarea unei jumatati,nu este reala.Nu din mindrie iti spun...de felul meu sint dragut,fizic arat chiar bine,multi prieteni mi-au spus ca '' ce succes am la fete'' (in trecut)
asa ca,acest aspect fizic este si pricina de rau,denigrat tocmai ca arat asa cum sint,ca zimbesc tot timpul si NU E POSIBIL ca un ratat,un ciudat si lunatic sa se uite femei/fete din cercul ''lor'' dupa mine.Ei sint cineva.Ca si o remarca personala...80% din populatia Rominiei
se situeaza SUB nivelul integritatii.
Amin

Aici este baiul ! Nu există mai multe variante, ci una singură , cea după Sfântul Botez . . . Ortodoxia nu are mai multe căi, variante !

Stiinta actuala afirma ca boala (?) datorata divortului,in cele mai cronice cazuri,se vindeca in 3 ani.Aceasta presupune reintegrarea intre oameni,femei,daca e barbat...barbati daca e femeie si in mod implicit,se creaza o noua legatura/atasament.Cel mai bine poate sti UN CALUGAR care s-a calugarit din acest motiv,dar stiinta nu a intrebat un calugar,s-a limitat la lume.Trecutul este STERS din mintea mea.Chiar ca am pus O FEMEIE (pe care NU o iubeam) in centrul meu dar am vrut sa respect indemnurile Sf. apostol Pavel (imaginindu-mi,in naivitatea mea,ca si ea va adopta acest drum).De viitor nu ma tem caci STIU ca viata nu este finalizata aici.Acest prezent este problema
Timpului care trece,cit imi doresc de mult
Asemuind secunda,cu ziua care trece
UN CEAS daca-si putea,in fata ca sa-l mut
Dar timpul ma sfideaza,nepasator si rece.
Amin

Ai dreptate cu cele ce mi-ai raspuns.Exprimarea mea nu a fost suficient de limpede.Desigur ca ortodoxia nu contine variante mai multe ( orto doxa = om drept).Eu ma refeream de fapt la 3 modalitati de canon,la 3 canoane,care,sper sa-mi fie de ajutor.Dar poate primesc si din partea ta un ajutor.Va fi bine primit/citit.

De ce nu vrei sa te duci la manastire? :1:

Este a 3-a varianta.Problema este ca unele manastiri sint axate preponderent spre exterior si mai putin spre interior.Iar dintre cele stabile spre interior nu am ales inca,prefer un schit dar nu cred ca sint considerat vrednic de schit (eu zic ca da) si apoi mai exista atasament fata de lume si credinta ca se poate si intre oameni,si o urma de chemare spre polul opus si o speranta firava ca...etc,etc.Un lucru este cert:simt ca nu mai rezist mult timp.Daca cauti deslusiri despre ce stari traieste unul care se sinucide in urma pierderii prietenei iubite sau o ''ea'' care se sinucide din aceleasi motive,atunci vei sti ce stari suport.Le-am observat,le-am analizat,eu sint cobaiul si rezultatul este ca doar reusesc sa le stapinesc,dar NU SA LE ELIMIN,iar pentru asta trebuie sa fiu tot timpul cu garda sus si aceasta atentie constanta se face cu mare,mare consum de energie.Uneori sint epuizat,ca de exemplu astazi,cind mi-am permis 2 ore de relaxare a atentiei si acum platesc pentru ele.

parerea mea este ca ai un inceput de depresie, tulburare bi polara - datorita dramei prin care ai trecut (divortul) si faptul ca te-ai "tratat" cu acel zambet exterior fortat, in timp ce in interior erai f. tulburat. ar trebui sa schimbi RADICAL mediul si anturajul - mai ales ca zici ca nu te leaga mai nimic de micul orasel in care esti acum - si de asemenea incearca sa vezi un medic psihiatru.

referitor la fraza cu perceperea desfranarii fostei sotii, n-am prea inteles ce vrei sa spui, poate explici.

Doamne ajuta si nu uita ca Dumnezeu te iubeste!

Ei draga Archanghel, poate ca asta ti-a fost o lectie de viata si Dumnezeu a randuit asa fel incat sa alegi calea asta... se zice ca nimic nu este intamplator. Cat despre atasament fata de lume, eu cred ca orice atasament in afara lui Dumnezeu e un atasament bolnavicios, care nu prea aduce foloase... dar acum ramane la latitudinea ta ce vei face in continuare. Ideea cu manastirea e foarte buna, depinde si de pregatirea ta spirituala si daca vei face fata cerintelor de acolo... cu orientarea spre exterior a celor din manastire, ai foarte mare dreptate, te poti trezi cu mari dezamagiri daca ai asteptari de la ceilalti... ai putea sa incerci ca frate cateva luni iar daca nu iti place manastirea/schitul, mergi la alta (banuiesc ca se poate)... doar o sugestie.
In lume cred ca o sa iti fie mai greu daca nu te casatoresti, caci vezi tu, oamenii sunt foarte superficiali si rautaciosi si daca nu esti cu ei, esti impotriva lor. (eu te inteleg perfect, dar altii s-ar putea sa te considere un ciudat)

Oricare ar fi acele 3 variante, sa tii minte ca pe drum periculos nu se merge niciodata fara ghid. Cum inca nu ai unul, fereste-te de varianta cea periculoasa. Dar daca o preferi roaga-te sa-ti daruiasca Dumnezeu acel parinte care sa-ti fie ghid bun pe calea ta.


Canonul mic taie mandria mare.

Minunato,am sa raspund mai pe larg.Chiar am depresie,sint constient de ea,tulburare bi-polara nu stiu ce este dar sint tulburat,asa este.Drama NU a aparut in urma divortului.Inainte de divort,cu aproape 2 ani,nu m-am dus la munca intr-o zi,si acasa fiind,intra prietenul fara sa bata sau sa sune.Merge spre fosta si da sa o ia in brate.Eu eram dupa use la calculator.Apoi se intorce si ma saluta,in urma soaptei ei.Au fost MULTE cazuri asemanatoare.Problema ESTE ca am devenit constient si am invatat INVOLUNTAR,sa recunosc acel CEVA,ce m-a oprit sa merg la lucru.Axindu-ma pe acel CEVA,am descoperit ca fosta sotie nu este ceia ce credeam,am consultat 3 psihologi care au confirmat TOTI ca in multe cupluri,unul din parteneri poseda acel CEVA,un aspect al celui de-al 6-lea simt.
Vindecarea se produce doar prin schimbare de context (contextul este orasul in care traiesc).In aceste cazuri,psihiatria,nu are capacitatea de vindecare,poate anula efectul dar inlaturarea cauzei nu este posibila.Ea se petrece doar prin gratia lui Dumnezeu.Sau prin schimbarea chipului fapturii,se linisteste totul.
Anturaj nu exista,nu sint atras de alte discutii.Omul flamind vorbeste numai despre mincare.

Mi se pare mie sau descopar prea multa ratiune in ceea ce scrii?
Ortodoxia inseamna iubire ,descoperirea eului si vindecarea lui ,fapte bune.
Exista rugaciuni ,paraclise ,psalmi ,slujbe de vindecare(sf.Maslu).
Mantuitorul ne indeamna sa nu fim fatarnici ,deci sa fim deschisi sufleteste cu cei din jur.
Deci sa nu gandim rau de ei pentru ca zimbetul pe care il avem sa fie unul real ,din dorinta de a ne apropia ,nu unul de convenienta.

Si,totusi,ce te-a facut sa te casatoresti cu o femeie pe care nu o iubeai?Nu crezi ca aici a fost prima ta greseala?
Deasemenea,daca nu o iubeai,pentru ce anume te-a ranit atat de mult infidelitatea ei?
Calugaria,in cazul tau,imi pare iesita din discutie: te duci intr-un astfel de loc pentru ca esti total dedicat lui Dumnezeu,nu pentru a pune un pansament pe rana deschisa.Nu oricine poate duce o astfel de cruce in spate...
Te-ar ajuta mult si terapie la psiholog pe langa un duhovnic,sa te inconjori de cat mai multe lucruri pozitive,sa socializezi.
Pentru ce spui ca este imperativ necesar sa schimbi orasul?Poate,te poate ajuta,dar nu cred ca de asta depinde vindecarea ta.

Totul este ratiune.Ratiunea ma ajuta sa remarc fraza scrisa de tine ''DESCOPERIREA EULUI SI VINDECAREA LUI''...o fraza extraordinar de importanta.Nu exista capacitatea de a indentifica eul complet) la un om din lume,dar exista laureatii ai premiului Nobel care,fara legatura cu credinta,ci pentru stiinta,l-au indentificat (precizarea acestui aspect indica faptul ca nu exista partinire) Unul din ei se numeste PAULUS MOULDING (cred ca am scris gresit numele,dar cam asa ceva sa numeste).Trebuie doar SA VREI.

Faptul ca m-am casatorit cu o femeie ce nu o iubeam,s-a datorat suferintei.TOATA LUMEA se recasatoreste evitind suferinta.Daca o femeie/barbat care-si iubeste jumatatea este parasit/parasita,suferinta se arunca asupra lui/ei.Toti/toate vor evita suferinta printr-o noua legatura.La mine,tentativele de eliberare de suferinta s-au intins pe o durata de un an si ceva,in care NU am dorit sa fac o legatura.Finalul perioadei a devenit insuportabil,si cind am realizat ca NU MAI POT,m-am casatorit.Eroarea urmatoare a fost ca din cauza educatiei primite prin cei 7 ani de acasa (copile,nu-ti bate joc,fi drept inaintea lui Dumnezeu) nu m-am despartit la timpul potrivit,atunci cind am realizat ca ea e desfrinata intr-un grad avansat.Aceasta observatie a venit cam la 2 ani de la casatorie,cind eram linistit si nu-mi pasa ca se desfrina,caci NU MAI SUFEREAM,si ca atare,puteam sa-mi fac datoria fata de Dumnezeu si in fata lumii (si sa o aduc pe calea buna) Dar,prin concursul timpului,in mod progresiv s-a produs noul atasament si am luat decizia de despartire MULT prea tirziu.
Schimbarea contextului (locul unde traiesc) ajuta la schimbarea credintei mele ca sint ciudat,intretinuta si de suficient de multi oameni din jur.Ies in oras si privesc si in timp ce privesc in jur ma observ pe mine ca privesc suspicios,crispar ca atitudinea emana neincredere..etc.Schimbarea contextului ajuta la schimbarea atitudini mele care tinde sa-si sa se intareasca in subconstient.Ma rog..mai vad,deja a iesit soarele,citeva zile la riu ajuta.

Descoperirea eului se poate realiza numai dupa multa rugaciune si mers la biserica.Dumnezeu ne descopera ce am gresit acolo unde noi credeam ca stam bine.
Vointa trebuie directionata intr-un sens pozitiv ,si fara smerenie nimic nu facem.
Doamne ajuta !

Ai raspuns corect,si-mi place cele scrise de tine aici,s-ar putea ca in continuare,sa nu mai impartasim aceasta idee,dar eu consider sa daca un referat publicat de un institut ma ajuta si el sa indentific ego-ul mai repede,atunci e bine sa-l citesc si sa invat si de acolo.

Ideea este sa inveti din greselile trecutului si sa nu te legi de un alt om in viitor,doar pentru a nu mai fi singur.
Si astfel de lucruri nu se cauta rational,ci doar prin intermediul sufletului.

Iti dau dreptate in ceea ce priveste faptul ca suferinta ta e prelungita de faptul ca locuiesti intr-un oras mic. Orasul mare iti da avantajul de a te bucura de diversitate. Si simplul fapt ca schimbi peisajul si nimic nu iti mai aminteste de fosta relatie conteaza mult. Orasul mic pe langa faptul ca trezeste amintiri nu iti lasa posibilitatea sa ai prea multe activitati. Intr-un oras ca Clujul, sa zicem, sunt o multime de conferinte duhovnicesti, parcuri, supermarket-uri, organizatii crestine unde poti fi voluntar sau chiar sa lucrezi...
De ce nu iei decizia sa te muti intr-un oras mai mare daca asta te-ar ajuta. Poti sa iti cauti un job pe net si cand l-ai gasit sa te muti.
Conteaza enorm intr-o depresie sa schimbi peisajul.
Si nu te teme ca esti la capatul puterilor, e doar o inselaciune, sufletul tau mai are inca mult de luptat si de iubit.
Cand esti daramat citeste "Vamile vazduhului" partea cu descrierea raiului, si invata-te sa te bucuri de starea de bine pe care ti-o da.
Cum sa te gandesti la moarte cand Dumnezeu a pregatit un rai atat de frumos pentru noi?
Ortodoxia este biruitoare deci sa luptam ca sa ne bucuram la sfarsitul luptei, iar daca vreodata Dumnezeu va hotari sa ingaduie ispite de genul acestora asupra mea o sa va cer eu sa fiti puternici si sa va rugati pentru mine.

Marea ta gresala a fost ca te-ai casatorit pentru a atenua suferinta. Adesea aceasta e o povara prea mare pentru celalalt care nu e pregatit sa poarte dintru inceput suferinta celuilalt, sau nu o intelege... naste multe angoase... Oare suferinta aceea unde isi avea radacina?
Faptul ca te-ai casatorit fara sa iubesti nu e neaparat gresit, dar e periculos. Nu e gresit in ideea ca inainte casatoriile se aranjau de catre familie si in ciuda acestui fapt tinerii ajungeau sa se iubeasca... Esste insa periculos pentru ca in viata e incomparabil mai rau sa nu iubesti decat sa nu fii iubit.


A doua mare gresala a fost resemnarea si detasarea, urmata de a treia acea de a ramane alaturi de ea, primind lovituri pana nu le-ai mai putut simti. Avea rost sa ramai cu sotia ta doar daca ea era inca parte din tine, daca luptai pentru ea si daca te durea fiecare pacat al ei, nu ca durere produsa tie, ci ca suferinta pentru ranile pe care singura si le produce, cam cum sufera o mama pentru copilul ei, cum suferea femeia cananeeanca pentru fiica ei, strigand Doamne miluieste-ma (pe mine) nu Doamne miluieste-o pe fiica mea, cum sufera Hristos pentru fiecare pacat al nostru...
Din cate am reusit eu sa pricep, tu i-ai putut oferi doar cadrul necesar pentru a-si baga mintile in cap, nu stiu si n ce masura ai lucrat in sensul revenirii ei... dar ea poate si mai rau a innebunit...


De asta sa nu-ti para rau. Nu ai fi facut decat sa repeti oarecum greseala, dar de data asta riscai sa te arzi mult mai tare, pentru ca iubeai.
In casatorie trebuie sa intri cu capul sus, cu atat mai mult cu cat esti cap de familie.
Parerea mea e ca tu trebuie in primul si primul rand sa-ti vindeci sufletul, abia apoi vei lua hotararea caii pe care vei merge. Chiar daca te vei calugari, chiar daca te vei casatori, inainte trebuie sa-ti vindeci ranile. Trebuie sa o ierti si mai ales ca te ierti pe tine. Oare e ceva ce nu iti ierti?

inseamna stari extreme, pozitive si negative - aparent justificate, si necontrolabile odata intrat in "vrie".

adica ce este ceva-ul asta? crezi ca tu simti cumva exact ceea ce simte si fosta ta sotie in acel moment??

in fine, ma bucur ca ti-ai mai revenit !:41: :67:

Da,am asemenea stari extreme,de fapt,extrem de extreme.Nu intra in ''vrie''daca sint atent.Ceva-ul acela de care vorbesc,Nu semnifica ca eu simt ce simte si fosta sotie,ci,asa cum mi-a fost explicat,si cum am constatat si eu de fapt,apare sub forma unei nelinisti,o agitatie usoara,un impuls de a suna/merge/tendinta de a merge alaturi de jumatatea ta si de multe ori,este insotit de,aparent inexplicabile,concentrari involuntare ale atentiei focalizate,la mine, de obicei pe mimica (fata) sau intre sini (stern).Nu e o regula generala,dar,exceptind focalizarile care pot aparea si in alte parti ale trupului sau pot SA NU APARA,la toate cuplurile exista aceste simptome (toti 3 psihologii au confirmat aceasta regula).Nota: nu am dorinte de nici un fel,nu-mi doresc nimic,nu descopar nimic care sa fie sursa de asemenea stari si ca atare,in mine nu mai este manie,suparare,apatie,regret,motiv de frica,etc.
Prin controlul gindurilor,nimic nu creaza ( nu ar trebui ) tulburari.Totusi,ele apar dar nu din ginduri ci din simtul TACTIL care prin practica,este permanent constient la nivelul intregului corp.Ca urmare a simtului,daca ceva se iveste la nivel tactil iar gindirea interpreteaza ca fiind dureros sau/si neplacut,doar atunci se iveste iritare sau suparare sau functie de interpretare,sentimentele negative.

Cind m-am casatorit cu ea,ea insasi era intr-o stare proasta,lua pastile de calm/somn/psihicul ei era demolat,prezenta stari de isterie daca vroiam sa merg la mama,se punea in usa sa nu plec.Era o frica paranoica irationala,in mod sigur.Cam dupa un an si-a mai revenit.Si acum,in urma discutiei pe care am purtat-o pe messenger cu cineva,in cursul zilei de ieri,cred ca am mai inteles ceva care ,din nou,confirma invatatura Bibliei si imi intareste credinta,si-anume : Cind m-am despartit de fosta prietena,simptomele erau rele si-mi era rau si cum v-am scris,din cauza acelui rau,m-am casatorit.Acum,pe linga acel rau,am mai mostenit ceva,si descriu mai detaliat: Accelerari bruste de puls,modificari subite de respiratie si inca ceva maruntisuri care ,inainte de casatorie nu erau.Biblia graieste :sa nu te impreunezi cu desfrinate caci formezi un singur trup...si inca...stai/cauta doar pe cei de-o credinta cu tine (nu e mo-ta-mo).Deci,in mod cert,in trupul meu spiritual/energetic sau numiti-l cum vreti,s-au transmis,in timp,porcariile de care suferea,care,prin viata desfrinata ce a dus-o pina la mine,s-au acumulat,in ea.Dintr-un inteles timpit de a-mi face datoria am mostenit asa ceva.Pai Dumnezeu ma iubeste cu o asemenea gelozie ca-ci ma vrea numai pentru EL.TREBUIA sa UIT de datorie,pentru ca PRIMA DRAGOSTE ESTE DUMNEZEU.Si ea era o PIEDICA (nu merge la biserica,nici ea nici fosta soacra care mi-a facut ochi dulci) nu se roaga (ma rugam everyday).Eh,astea le trag ACUM.Dar tot binele din acest rau este intelepciunea.Si capacitatile care,in urma rugaciunilor,s-au dezvoltat si,zic eu,ma vor ajuta sa ma curatesc.Daca stie cineva de Slujba sfintului Vasile,si un loc unde se citesc CU PUTERE,ca de citit se pot citi oriunde,am nevoie de ajutor.

Corect.Caut pe net,un oras unde sa ma duc pentru vre-un an de zile,nu sint interesat decit sa-mi platesc chiria si sa supravietuiesc,doar atit.Schimbarea contextului,implicit trebuie sa duca la vindecare.Chiar de azi.

Sufletul nostru e de la Dumnezeu ,pentru vindecarea sufletului trebuie sa mergem catre Dumnezeu care ne cunoaste cel mai bine si sa cerem vindecare.
O carte ,e totusi o carte ,nu e obligatoriu ca ce scrie acolo sa fie si adevarat daca vrei carti pentru a te cunoaste mai bine ,citeste din sfintii parinti ,de ex.Patericul egiptean unde se vorbeste despre patimi si vindecarea lor.
Aceasta carte e insuflata de sf.Duh care a vorbit prin sfintii parinti.
Mai este si Filocalia ,mi se pare ca sf.Efrem Sirul are niste cuvantari despre patimi ,se gaseste si pe internet daca vrei sa nu o cumperi.

Din ce spui tu aici ,vad ca incerci sa cauti explicatii pentru ce ai patimit ,dar astea sunt judecatile lui Dumnezeu ,care nu ne sunt date noua ,mirenilor sa le patrundem.
Unii sufera pentru pacatele parintilor ,bunicilor ,etc. ,altii pentru ale lor ,dar trebuie multa rugaciune pentru a ne cunoaste cu adevarat si a nu da vina pe altii.
Slujba sf.Vasile se citeste ,dar cel pentru care se citeste trebuie sa fie pregatit ,sa posteasca.Tot sfatul duhovnicului e baza.
Daca nu faci ascultare poti la nesfarsit sa cauti solutii ,sa dai verdicte ,oricum nu stii daca esti pe drumul cel bun.

In postare anteriora mi-am amintit nu era sf.Efrem Sirul ci sf.Isac Sirul

Primul an de casnicie e adesea foarte greu, e anul in care invatam sa traim in doi... uneori e mult mai greu decat ne-am imagnat. Poate daca nu as fi avut duhovnic si eu as fi luat pastile si cine stie pe unde as fi ajuns si daca am fi ajuns sa implinim anul atunci (si 12 ani in curand). Ea sarmana nu avea niciun sprijin... Nici tie nu iti era usor.
Si ma intreb: de ce era isterica, care era suferinta ei, de ce ii era frica? Si de ce te duceai la mama daca ea nu voia? Ar fi trecut timp si ar fi dorit singura sa mearga... Dumnezeu adesea ne schimba gandurile, mai crestem si noila minte...

Ai dreptate. In trupul ei si prin trupul ei si in al tau si-au facut loc urmele desfranarii. Dar prin spovada si impartasanie se curta totul. Daca tu te spovedesti si te impartasesti nu are cum sa se pastreze aceste urme si sa lucreze raul in tine.

Si as mai vrea sa iti spun ceva: aproape intotdeauna cand unul dintre soti greseste cu ceva, o parte din vina (macar una mica) o are si celalat. Gandeste-te bine unde e "buba".

EA ERA O CRUCE! Daca ai fi privit-o asa atunci, tot ceea ce ai fi facut ar fi avut SENS. Ea, sotia ta legiuita, ar fi fost o scara pe care te-ai fi apropiat de Dumnezeu.

Parerea mea este ca suferinta ta vine din faptul ca tu nu iti intelegi trecutul, nu te-ai impacat cu experienta prin care ai trecut. Ai nevoie sa prinzi sensul care ti-a scapat pana acum. Si gandeste-te daca problema nu este undeva mult mai adanc, poae chiar in copilarie... Abia dupa ce vei intelege tot, apoi vei ierta tot, vei putea merge mai departe fie spre o alta casnicie, fie spre manastire.

Mda..cind am inceput sa ma gindesc la sensul de pacat,care mi-a fost inoculat din copilarie,am inceput sa descopar si cauzele suferintei.Totul vine din credinta ce o introducem in interior nefiltrata (gresit inteleasa).Ca atare,subconstientul reactioneaza cum e invatat,indiferent de ratiunea de azi.Dar ..asa cum scria un intelept,firele carunte ale intelepciunii,prin suferinta se dobindesc.

Tot ceia ce traiesc si simt la nivel energetic,retin.In momentul in care citesc o carte noua,inteleg daca cartea minte sau spune prosti.Atacuri de orice vreti ,la nivel de gind sau simturi sint identice la toata lumea.Mintea este cea care le da culoarea si textura (interpretarea) functie de imaginatie si cunostinte.Asa ca,greu poti fi mintit de o carte ..daca traiesti asa ceva.Nu sint patimile problema la mine,ci SIMTURILE..si aici daca sti ceva din sfintii parinti ca sa caut (atentie sa nu fie rescrisa de cineva care a schimbat interpretarea sfintului,pe motiv ca s-ar intelege mai bine ) te rog sa-mi recomanzi (transmiti ) sa stiu ce sa caut.ms.
Amin

"21 Cuvinte despre mantuire" de sf.Macarie Egipteanul ,se gaseste pe net si "Patericul egiptean".
E adevarat ca poti intui daca o carte este buna sau nu ,depinde ce cauti.
Asta ,cu nivelul energetic ,imi suna a yoga ,radiestezie.

A-si dori sa inchid acest Topic si nu stiu cum.E posibil ?Am depasit,greu dar s-a terminat...deocamdata.Multumesc tuturor de ajutor.
Doamne ajuta-ne.