pacate in vis?
 

va rog sa imi raspundeti la o intrebare. De ce gasesc intr un "Indreptar pt. spovedanie" ca este pacat sa cred in vise, apoi gasesc ca trebuie sa ma spovedesc daca am vise ...pline de pacate. Si mai spuneti mi va rog, pt ca am gasit de mai multe ori la ce se refera " scurgeri in somn" .La menstruatie, la excitare? Va dau un exemplu ce am gasit:" Am avut vise desfranate in timpul somnului, patimind si scurgere"

Se refera la scurgerile lichidului seminal care se intampla uneori in somn. Sunt urmarea imaginilor lascive vazute si adunate acolo in subconstient. Visele erotice pot cauza ejacularea nocturna involuntara.

Acum, daca te scarbesti de cele intamplate - nu e nici un pacat. E totusi o greseala nedorita si poti sa-ti ceri iertare de la Dumnezeu pentru ca totusi tu esti vinovat pentru neinfranarea simtului vizual - pofta ochilor... Din cate am citit, este un prilej de cununa pentru cei carora le pare rau de respectiva chestiune intamplata.

Din propria experienta am ajuns sa imi dau seama cum omul poate fi constient si in somn.
Daca omul nu ar putea face aceasta, ar insemna ca este total lipsit de putere fata de cele petrecute in somn.

Omul este constient de visele sale, motiv pentru care de la unele se poate opri, iar pe altele le poate imbratisa. Mi s'a intamplat sa am vise patimase pe care sa le constientizez (desi dormeam dus) si sa ma bucur de ele. Tot asa, s'a intalmplat (doar de cateva ori) sa imi vina asemenea vise murdare, si sa zic intru totul NU, sa lupt cu mine si sa fug de acele prilejuri, chiar in vis fiind. Fara sa ma trezesc. Totul imi venea in minte de dimineata. Stiam daca am imbratisat visul sau daca am fugit de el. Din pacate insa, constientizarea ispitelor din somn mi s'a intamplat destul de rar. De cele mai multe ori nu tineam minte nimic, doar dimineata imi dadeam seama.

Totul tine de masura duhovniceasca a omului.
Cand acesta inmulteste rugaciunea, Domnul ii da darul de a se feri de ispite pana si in somn. De asemenea rugaciunea neincetata nu inceteaza nici in timpul somnului, motiv pentru care lupta cu ispitele nocturne devine astfel cu mult mai usor de inteles.

Scurgerile de care e vorba sunt pentru barbati, ei pot avea scurgere seminala in somn. Noi nu avem astfel de scurgeri daca avem vise erotice. In nici un caz nu se refera la menstruatie, care este un fenomen ciclic, natural.

'Sa crezi in vise' inseamna sa crezi superstitios, ca daca ai visat nu stiu ce este ca o profetie ca ti se intampla nu stiu ce, si trebuie sa faci nu stiu ce. E adevarat ca exista visuri profetice care vin de la Dumnezeu (v. in Biblie) dar ele sunt fff rare si trebuie bine cercetate inainte de a fi recunoscute ca atare.

Windorin are dreptate, depinde de nivelul nostru spiritual - pana sa ajungem noi la rugaciunea continua, ehe, mai e mult, in general, deci visele pot fi si manifestarea unor ganduri pe care le purtam cu noi si nu ne dam seama, dar la nivelul nostru nu le putem inca controla. Nu ca ar fi pacat in sensul constient. Pacat nu inseamna incalcarea unei reguli, ci departarea noastra d Dumnezeu. Insa visele pot fi un fel de revelator al lumii noatsre launtrice, ele pot arata cum suntem noi de fapt intr-un mod diferit de actiunile noastre.

Spovedania nu este achitarea de o datorie sau luarea la rand a unor puncte de pe o lista, ci este prilejul de a ne vindeca sufleteste, de a da la o parte tot ce ne impiedica in relatia cu Dumnezeu.
Indreptarele de spovedanie pot da insa impresia ca pacatele ar fi incalcarea unor reguli. Daca este asa, mai bine ne lipsim de ele, dupa parerea mea.
In fine, este o parere personala, dar tot ce am auzit pana acum din indreptarele de spovedanie nu mi-a prea inspirat incredere. Mai mult te incurca, te face sa te culpabilizezi, sa nu mai stii unde esti si parca se interpun intre tine si o spovedanie simpla, sincera.

mersi pt raspunsuri
fani, ai dreptate in ceea ce priveste acest indreptar. Asa simt si eu..o imensa lista unde imposibil sa te feresti de ceea ce scrie acolo (la majoritatea) de parca ar fi u chestionar

Am vrut sa raspund si la topicul despre indreptare dar uite ca pana la urma am facut-o aici.
Stiu ca am spus asta de mai multe ori (citand pe altcineva de pe forum), dar sunt si chestii absurde cum ar fi: daca te-ai spalat cu sapun parfumat... Pai cu ce sa ne spalam, atunci?
Si e pacat si sa te parfumezi?

Unele lucruri pe care nu le gasesti pe nici o lista pot fi pacat pt noi pt ca arata starea noastra de egoism si departare de Dumnezeu si de semeni intr-un mod specific noua. Altele care sunt trecute acolo or fi in anumite conditii pacate pentru unii, dar nu si pentru noi..
Cred ca aceste indreptare sunt o influenta catolica din secolele trecute (nici la catolici nu s emai face asa acum), unde spovedania era un fel de interogatoriu pe vremuri.

Mie cel mai mult imi place textuletul din Pelerinul Rus, ce ii zice lui duhovnicul prima data cand se duce sa se spovedeasca. 'Ai insirat toate amanuntele, dar nu ai spus ca nu il iubesti pe Dumenzeu, pe aproapele si pe tine insuti.' Si explica un pic mai pe larg de ce.
Textul este in cartea mea de rugaciuni la pregatirea pt spovedanie, nu stiu daca in cartile noi mai este.

Dar nu asta este subiectul aici.. imi cer scuze.

revenind la vise
 

Ideea cu visele este ca reveleaza parti din sufletul nostru care nu ne sunt accesibile in starea de veghe. De accea sunt asa de importante pt psihologi, mai ales cei din scoala jungiana.
Deci, daca ni se pare ca anumite vise arata astfel de aspecte si ele ne tulbura, le putem spune la duhovnic, de ce nu. Depinde si de duhovnic, ce sensibilitate are pt astfel de lucruri.
Visele 'erotice' nu intotdeauna sunt patimase, dupa parerea mea. Pot pur si simplu retrai anumite experiente ale noastre, sau pot simboliza ceva.

Visele sunt de la Dumnezeu si draci. Daca reveleaza ceva e din mila lui Dumnezeu, nu sunt niste fenomene autonome. Ce cred psihologii în acest domeniu e aiuristic.

Nu am zis ca sunt fenomene autonome, ci ca exista (in afara de cele care vind ela Dumnbezeu sau de la draci) si vise care arata o alta parte a sufletului n,ostru pe care nu o vedem asa usor altfel.
Nu vad cu ce contrazice asta credinta crestina. Ca doar ni se spune sa ne spovedim daca avem vise patimase - daca este doar o ispita de la diavol, de ce sa ne spovedim de ele?

Tu negi oricum orice stiinta, orice stiinta este aiuristica pentru tine, Traditie, inclusiv astronomia moderna care spune ca pamantul se invarte in jurul soarelui si este un glob, asa ca de ce ai accepta ca poate fi ceva adevarat si in ce zic psihologii?

Dar este adevarat ca, asa cum a zis Moshu, pana la urma, nu exista parere clara in domeniul asta. Sunt mai multe teorii..

Pentru ca în general nu exista fenomene autonome în univers, orice fenomen are drept cauza vointa umana, divina sau a dracilor.

De ce sa spovedim visele erotice? Ca sa nu ramâna în sufletul nostru. Spovedania e un ajutor, nu un procuror.

Nu am zis ca tot ce spun psihologii e fals. Sunt de acord cu o parte din observatiile psihologiei. Cât despre astronomie, scopul creatiei e cel descris în Traditia Bisericii, adica mântuirea omului, deci povestile cu galaxii sunt cam în plus. Si apoi ma întreb cum o sa arate Crucea care va aparea pe cer la sfârsitul lumii. Va putea ea fi vazuta din spatiu?

Greşit, dragă Fani ! Visele erotice exprimă clar suferinţa celui în cauză , sunt oglinda stării pătimaşe în care se află cel în cauză, e suferinţa prelungită şi în stare de veghe.

Da, numai ca in vise se manifesta poate si ceea ce nu tine de vointa.
Este deci si ceva uman, asta zicem amandoi. Bineinteles ca nu este un fenomen autonom, nici eu nu am spus asta. Dar poate fi ceva ce vine mai degraba din sufletul nostru in vise.

Sigur, si au am zis ca spovedania nu este si cazuistica, nu este un interogatoriu, nu este insirarea unor incalcari de reguli...
Pomenirea unor vise la spovedanie, nu numai a celor erotice, poate ajuta, daca ele ne tulbura sau daca se repeta, de exemplu.

Atunci nu mai zi ca sunt aiureli ;-)

Pate ai dreptate, in multe cazuri. Dar depinde, depinde..
Nu cred ca in toate.

Draga mea Fani, am oleacă mai multă experienţă de viaţă . Porcul sunt sigur că are vise cu tărâţe, pasărea cu frimituri . . . , iar pătimaşul cu scene erotice şi nu numai. Astfel de vise nu sunt şi nu au cum să fie întâmplătoare . Visele adolescentine au mult erotism în ele ! De ce ? Să nu aruncăm vina pe hormoni, ci pe hrana vizuală şi pe gândurile de peste zi . Un gând ce stă obsesiv la savarină, apăi dragă Fani, savarine va visa cel în cauză !

Mda ! Neimplinirile, confruntarile fizice si vizuale de peste zi, experientele inca din copilarie, dezamagirile, bucuriile...lucrurile simple pe care le vedem, simtim si gandim se manifesta intr-un mod ciudat in vis, intr-o oarecare masura visele ne-ar putea defini dincolo de aparenta fata de ceilalti, dar si fata de noi insine .
Se intampla deseori sa avem o parere subiectiva si fata de noi insine , fara ca macar sa ne dam seama.
Mie mi s-a intamplat sa visez o persoana din trecut fara sa ma gandesc macar la ea, oare este valabila si varianta vehiculata, cum ca respectiva persoana este posibil sa se fi gandit si astfel sa fie transmis telepatic, sau nu stiu cum...

Nu, se întâmplă deseori, ci mereu avem o părere subiectivă despre noi ! Obiectivitatea e de dorit, dar ea rămâne ceva de neatins . Avem impresia . . . , dar până a fi, e cale tare lungă ! Mda, ai visat pe cineva, un iubit, un prieten, o rudă . . . , şi ce-i cu asta ? Să ne ferim de interpretări aiuristice , atâta timp cât cunoaştem atât de puţin, culmea, despre noi înşine. Ai visat un iubit, un prieten , o rudă. . . , ignori acel vis, te speli dimineaţa bine pe faţă şi-ţi începi hrănirea cu cele folositoare sufletului şi minţii tale.

Bine-nteles ca nu bag in seama ceea ce visez, trec mai departe ca si cum nu a fost decat....un vis.
Si, Cristi, ce-i cu tonul acesta revoltat ? !...si, sa stii ca nu suntem mereu subiectiv, cred ca exagerezi aici.

Şti foarte bine ce-i cu tonul ăsta, chipurile, revoltat , mai ales că susţii şi obiectivitatea , sinceritatea. . .Dar nu acesta este subiectul acestui topic !
Cât despre exagerări, şi insuportabilitatea unora , altă dată , la alt topic, un topic de mare folos la Pocăinţă. Aici vorbim de visul păcătos, sau despre păcatul reflectat în vis ! Ce ai de spus referitor la acestea ?

Pacate in vis...eu nu cred in pacate in vis, daca si visul ne este judecat, cand mintea mai mult inconstienta selecteaza haotic franturi din viata noastra, ce sa mai spunem de ceea ce avem in mana ? ! Prea multe abstractii si inventii le consideram pacate si astfel ajungem sa nu mai vedem pacatele concrete din jur, realizate de noi insine. Este destul sa incercam a ne controla propria viata, atat cat ne permite personalitatea formata din experientele, absolut toate experientele vietii, incepand de la primul gangurit.
Este absolut fantastic cum reusesc visele sa ne defineasca sentimente pe care noi le-am ingropat de mult in neputinta vremii, este fantastic cum o atingere in vis, savarsita cu atata pasiune, nu se poate intrupa in realitate, uneori, nici chiar atunci cand aceasta atingere ne este la indemana. Visul in sine este fantastic si nedeslusit, atunci cand nu tinde sa devina un cosmar de temut. Daca in vis nu avem voie sa ne manifestam exact asa cum suntem, atunci, unde sa o mai facem, manipulati de un cadru social atat de ipocrit in care fiecare este supus sa-si joace rolul incontestabil si plin de neintelesul convertirii perpetue la supravietuirea amagitoare.?!
Exista in jur de 33 de boli ale somnului, visul, in functie de gradul lui de influienta asupra celui ce-l poseda, poate juca un rol in manifestarea uneia din bolile de mai sus, si atunci...cine suntem noi sa judecam visul ? Este ca si cum ti-ai judeca creierul ca gandeste si hraneste acest formidabil calculator al fiintei umane.
De ce ar trebui sa consideram un vis erotic, un pacat ?...poate ca pentru unii ramane singura manifestare de acest gen, inchistati in prejudecati si frustrari marginalizate de societatea aceasta rigida si exigenta in aceiasi masura in care este atat de pacatoasa.

Noi nu "judecăm" visul sau semiinconştienţa noastră din timpul somnului , ci păcatele ce refulează în visele nocturne. Să ţi minte, Ory, că în general o fire pătimaşă, un om plin de păcate , va avea şi un somn cu vise pe măsură, precum şi un om cu suflet curat, va avea un somn liniştit şi vise frumoase. Semiinconştienţa este aparentă şi cum nimic nu este întâmplător în lumea asta, visele ne trădează curăţia sau îmbâcsirea sufletelor noastre. Eu îţi urez: vise numai frumoase ! . . . . . . .

Nu tine de vointa umana ci de cea divina. Ideea ca subconstientul e o masinarie tainica care prin vis sau hipnoza îsi reveleaza secretele e o gogoasa. Dumnezeu actioneaza în manifestarile noastre în stare de in sau semiconstienta, nu subconstientul nostru.


Si nu cred nici ca visele ne reprezinta, asa cum spune Cristi. Sunt vise patimase venite din pizma dracilor, care nu au legatura cu adevaratele noastre dorinte, asa spune Sf. Ioan Scararul. Pe scurt, visele sunt una si personalitatea noastra alta, nu e legatura între ele.

Prin vise Dumnezeu ne pregateste psihologic pentru niste situatii, El stie cum ne vor influenta ele.



Am spus ca în domeniul viselor psihologia e aiuristica. Mai e aiuristica si în legatura cu altele, dar nu în tot.

Visele sunt rodul celor cu care omul "se hraneste" in timpul zilei.

Sfantul nu va avea pacate in timpul somnului, iar de vor fi, acelea se vor petrece foarte rar, avand drept scop ferirea acestuia de mandrie. Aflam cum in Pateric cate un parinte cade "in desfranare". Adesea, acest pacat se petrecea in somn, iar cand de dimineata isi dadea seama, el se pocaia pentru aceea.

Hmm ! Intotdeauna m-a dezgustat aceasta sintagma de " om patimas ", sau mai degraba m-a deranjat in sensul exprimarii si nu al calitatii celui denumit astfel. Ce-nseamna om patimas...cine nu este om patimas ? De ce s-ar numi unul patimas si altul nu ? Nu prea inteleg si tind sa cred ca aceasta denumire este cumva babeasca, subiectiva si nejustificata.
De asemenea, daca un om are ceva probleme de sanatate si astfel instinctele lui sexuale nu se pot manifesta intr-un mod natural si firesc, atunci, sa inteleg ca nu este un om patimas ? Destul de aberant !
Daca cineva traieste in manastire si lupta cu instinctul sexualitatii, atunci este numit patimas, insa, daca cineva nu traieste in manastire si-si desfasoara bine-mersi acest instinct, acesta nu se numeste patimas....si-atunci, unde este logica...patimasi sunt amandoi, doar ca unul trebuie sa se infraneze si celalalt nu. Imi este, efectiv scarba de aceasta denumire absolut nedreapta aparuta, mai ales in cadrul crestinatatii .
Asadar, patimasi suntem cam toti, daca este sa folosim neaparat acest termen, patimasi ne manifestam cam toti, fie prin manie, prin imbuibare, prin sex, prin infrumusetare trupeasca, prin vicii , prin mandrie, prin foarte multe caracteristici care ne asupresc personalitatea intr-un fel sau altul.
Ok ! Si acum sa revin la vis, astfel doresc sa te contrazic putin Cristi, fiindca sa stii ca, personal cred ca mai cu precadere tinde sa viseze noaptea lucruri necugetate, vise erotice, un om care nu reuseste sa-si manifeste pe deplin acest instinct, in viata de zi cu zi, decat un om care o face fara restrictii...si-atunci, care este patimasul adevarat ! ?
Visele ne definesc mai degraba neimplinirile vietii, decat implinirile si multumirile acesteia, visele se pot manifesta mai degraba in sens contradictoriu mai degraba dintr-o minte care in viata reala se tot infraneaza si se abtine de la tot felul de ispite, decat din partea celui fara discernamantul baricadarii acestora.
Asadar, si visul si realitatea ne definesc in aceiasi masura, nu este neaparat sa le judecam aspru si sa ne scarbim de ele, trebuie sa incepem prin a le constientiza, a ne accepta fiinta asa cum este ea, a o intelege si abia apoi a o coordona spre rationamentul si credinta ce tinde sa incununeze menirea noastra.

Cristi, depinde ce-nseamna pentru tine " vise frumoase ", adica acelea pe care mi le doresti, caci pentru mine visele frumoase sunt si cele in care ma aflu in biserica, si cele absolut simple din activitatea zilnica, dar si cele erotice...de ce nu ? ! Eu nu ma dau pe dupa deget sa zbier in gura mare, sa ma pretind curata si prin aceasta curatenie, dusmanul patimei si-a placerilor trupesti al celorlalti....O MINCIUNA ! cine se manifesta astfel este, ori prea fatarnic, ori prea indiferent si rece de la sine, ori aflat intr-o habotnicie rival cu el insusi. In general cand esti cu adevarat curat si infranat, nici macar nu sari in sus, ci-ti vezi de neputinta proprie, de izbavirea ei, incerci sa te ridici si sa te cobori la nivelul fiecaruia, sa nu judeci mai presus de firea omeneasca, sa nu-ti patezi propria abstinenta.

Patima este forma agravantă a păcatului, îmbolnăvirea efectivă a celui căzut în păcat, iar vindecarea este aproape imposibilă. Aproape, dar nu imposibilă. De obicei ne îngreţoşăm şi ne displac tocmai acelea ce ne supun firea noastră . Cum să-i spui beţivului că-i beţiv, sau curvei că-i curvă, sau hoţului că-i hoţ ? O insultă mai mare nu poate fi pentru ei ! Nu ? Ne displace să ne spună cineva adevărul despre noi sau să ne arate cu degetul rana ce-o purtăm în noi ! Orgoliul şi mândria peste măsură , nu acceptă aşa ceva , dar poate pledoria e în zadar, când orbul nu-şi va recunoaşte în veci orbirea, surdul asurzirea . . .

Nu stiu !
Gandesti mult prea formal, divulgi lucrurile din jur care s-au tot divulgat atatea mii de ani capatand banalitatea unor forme de logica expirate . Cred ca, totusi, am invatat sa judecam mult mai profund lucrurile, ca oamenii nu se mai claseaza de mult timp in pacatosi si nepacatosi, in viziunea crestineasca....cand psihologia si trasaturile tuturor lucrurilor inconjuratoare sunt intr-o interdependenta care, de cele mai multe ori ne depaseste. Nu mai suntem doar crestini, suntem niste crestini mai informati, cu un cuget mult mai deschis spre intelegere, cu un rationament capabil sa inteleaga aceasta fiinta in masura in care binele si raul fac parte din ea intr-un mod inevitabil , natural si cumva echilibrat in contextul supravietuirii.
Indiferent cat ar gresi un om inaintea mea, nu as indrazni sa-l numesc imbacsit si patimas, tocmai pentru ca in jurul acestei aparente pacatosenii migreaza un intreg univers de factori care-i influienteaza acestuia viata, neputinta, mintea, caracterul, educatia si prezentul, factori pe care daca i-as judeca in aparenta, as fi subiectiva si nedreapta, astfel incat nu m-as numi cu absolut nimic mai presus de acesta, prin judecata si mustrare.

Expiraţi poate suntem noi , in şi prin Mândria noastră, dar cele lăsate de Sf. Ioan Gură de Aur , Sf.Chiril al Ierusalimului , Sf. Vasile cel Mare, Sf. Efrem Sirul , Sf. Nicodim Aghioritul, Sf. Teofan Zăvorâtul, Sf.Maxim Mărturisitorul, Sf. Grigorie Teologul, Sf.Grigorie Palama, şi să mă ierte Dumnezeu pentru cei ce nu i-am pomenit, sunt perfect valabile, atât de valabile, încât parcă ieri au fost scrise. Citeşte mai întâi ce au scris ei despre păcate şi patimi, despre cunoaşterea lui Dumnezeu, despre Pocăinţă, etc, şi apoi trage concluzia ce se impune. Da, stimată colegă , să ne privim cu realism şi curaj în oglindă , fără să ne "fardăm", fără să ne ascundem şi fără să ne schimonosim. De ce ne este frică şi fugim , de aia nu scăpăm !

Cristi, tot nu inteleg ce sunt cu replicile acestea acuzatoare...dar, stiu ca ele nu conteaza chiar atat de mult.
Sa stii ca nu ma " fardez ', nu ma schimonosesc si nu ma ascund absolut deloc, insa cand oamenii nu stiu sa aprecieze sinceritatea, nu stiu ce-nseamna aceasta, cand nu pot patrunde o fiinta prin exact trasaturile pe care le amana, tocmai pentru ca par ireale si neconforme cu haosul cotidian, sau poate mult prea conforme cu acesta...atunci apare nesiguranta, intai de sine si apoi fata de celalalt. Nu sunt si nu am fost niciodata prefacuta, poate ca nu ai intalnit si nu o sa mai intalnesti vreodata o persoana sincera ca mine...nu este o lauda, nici nu-mi pasa cum este judecata aceasta.....
Te rog, inceteaza sa ma acuzi in mod subtil, mai ales, avand in vedere faptul ca AR FI TTREBUIT sa ma cunosti mai bine. Daca ai ceva de spus, spune si gata !, oricum, eu nu ma mai lungesc cu "neintelegerea" si imaturitatea asta, este pentru ultima data cand admit acest razboi inutil si fara temei, ca sa nu mai spun atat de mediocru, ce nu ma caracterizeaza.

Sunt de acord cu Ory. Explica f.bine problema.
Multi oameni viseaza exact ceea ce este in sufletul lor si ascund incontinuu. nu reusesc in viata reala. Viseaza cautarile si neimplinirile lor.
Visele pot fi explicate, corelate cu psihicul omului spun eu.
Nu e vorba de interpretari din acelea babesti: am visat nu stiu ce, este semn rau sau semn bun.
Este vorba de a talcui semnificatia visului legat de persoana, de sufletul si problemele ei.
Exista vise care intre timp au fost corelate cu anumite boli. De ex. daca ai frica puternica in vis si se repeta, este posibil sa suferi cu inima.
Am mai intrebat de ex. pe un alt fir, tocmai ca sa clarificam acest aspect, care este visul bun, dat de Dumnezeu in ajutor, si care este cel trimis de cel rau ca sa te sminteasca?
Sa luam un ex. concret: cineva viseaza pe Iisus. Ce spune asta omului? Este de bine, inseamna indemn spre credinta?
Sau, asa cum am intalnit in povestioare pe aici, inseamna ca este o infatisare a diavolului?
Cum de nici un teolog nu crede in astfel de vise si nu gaseste o interpretare corecta? In cazul acesta concret, omul are probleme, indoieli cu credinta poate, si afla in vis o clarificare in suflet. Sau omul este f.credincios si visul lui este confirmarea.
Nu stiu, zic si eu.
Spunea cineva aici ca suntem constienti cand visam si asa facem totusi pacat (voit)prin ceea ce visam. Nu este asa.
Visul este format in subconstient.
Imi imaginez creierul nostru ca hardul unui calculator. Acela lucreaza tot timpul, are tot felul de erori si este si f.plin. Cand il stingi el incearca mai intai sa rezolve totul si sa inchida programele care erau in lucru.
Asa o fi si la noi. Dupa ce "l-am stins" ca sa dormim, creierul se straduie sa incheie ce mai este lasat deschis, sau in eroare.
Chiar visele erotice pot avea o alta explicatie in afara de cea erotica (daca o au intr-adevar).
Si daca o au, ar putea, asa cum spune si Ory, sa denote tocmai ca anumite ganduri si fapte nu au avut(nu au loc in realitate si ca sunt reprimate si ascunse si nu invers, adica nu pacatul.
Nu stiu, eu asa gandesc.

Visele erotice nu sunt întâmplătoare , ele au o cauză mult mai profundă . Ignorând acest aspect , o facem fie fără voie, fie voit , făcându ne avocaţii vrăjmaşului . Visele erotice sunt periculoase, pentru că menţin starea de excitaţie şi de fantezie sexuală , vie , îndemnând la masturbare şi desfrânare, atât pentru bărbat cât şi pentru femei. Trebuie să înţelegem aceasta. Frecvenţa acestor visuri , NU este întâmplătoare. A trata cu superficialitate această problemă, denotă neseriozitate şi lipsă de informare. <Păcatul este un rău înfricoşător şi o boală primejdioasă pentru suflet. Îl ucide pe acesta cu VICLEŞUG şi-l predă neputincios iadului veşnic > (Sf. Chiril al Ierusalimului ) . Am accentuat, Vicleşug , pentru că unul din vicleşugurile vrăjmaşului, este şi VISUL ! ! !

@Mai Cristi, asa este cum spui, dar tocmai aici este problema.
Vrea cineva sa aiba aceste vise? Nu vrea!!!
Ele pornesc de la ceva si asta ne intrebam de fapt cu totii.
De la ce pornesc visele (in general, nu numai cele erotice), ce ne spun si cum putem sa rezolvam acele problem, pacate sau nu?

Cateodata am impresia ca vorbim cu totii aceeasi chestie, dar total paralel si nu ajungem la nici un rezultat concret (si corect).

Nu exista pacate in vis.Visul e o activitate a creierului,s-a dovedit ca nu poti sa controlezi visul.Insa daca esti pacatos in viata reala poti visa ca faci pacate si alte mari minunatii (negative ) si in vis.

Ce frumos si ce simplu este sa citim carti spirituale si sa tot redam cele citite printr-o tastatura usor de folosit. Dar, oameni buni, cum ramane cu ceea ce simtim de fapt, cu ceea ce suntem de fapt...cum ramane cu ceea ce facem, de fapt ?, caci NU PREA COINCIDE, oricata maiestrie detinem in ale lecturii...

Exact Alin, ai intuit foarte bine !

Asta ziceam si eu, ca exista vise revelatoare ale sufletului.
Uneori nu facem pacatele alea dar le avem in gand, si de asta visam.

Revenind la visele erotice, eu raman la ideea ca nu sunt toate neaparat rezullatul pacatului sau al ispitei. Pot fi cum zice Ory rezultatul unor dorinte refulate sau neimplinite (aici hai sa zicem ca se pot apropia de pacatul cu gandul), pot fi insa si simple retrairi ale unor lucruri traite. Ce este rau in asta? Este ca si cum ti-ai aminti in stare de veghe de unele lucruri. Daca nu este vorba de pacate, pe care le tot intorci in minte pe toate partile, este un lucru foarte bun si sanatos sa prelucrezi in amintire ceea ce ai trait.

Unele vise erotice pot fi de fapt cu totul altceva, ascund cu totul alte semnificatii decat erotism. Sunt oameni care viseaza ca sunt violati, sunt care viseaza ca se culca cu parintii sau cate si mai cate. Asta nu inseamna nici ca ei in viata de zi cu zi gandesc asta si nici ca sunt dorinte refulate, ci ca acel vis prezinta cu totul altceva din subconstient intr-o forma fff ascunsa si codata...Dar eu cred ca ne putem da seama care vin din pacat si care nu...

Daca ne indeletnicim ,chiar si in treacat, cu asemenea dare de seama este gata ! Suntem sfinti . Doar acestia stiau (cu certitudine) sau altfel spus isi dadeau seama care vin din pacat si care nu .
Eternul batrin Cleopa spunea despre visuri :,, ... crezi in ele, te pricepi la ele...pai gata, trei ani nu te mai impartasesc!"
Despre acestea este potrivit sa nu ne pasioneze deloc,sub nici un aspect si sa le socotim ca si Eminescu : ,, ale noptii 'nchipuire !"Sunt multe,multe alte lucruri legate de viata duhovniceasca ,pe care le stim sau nu, si care merita inca multa atentie.Pina la vise,neurologie,psihologie,psihotronica etc, mai avem multe altele de facut din cele duhovnicesti.
In orice caz ai aratat bine ca visele sunt mult mai mult decit refulari simple ale insatisfactiilor(dorintelor) starii de veghe.

Atunci cand parasim, pentru Domnul, casa si rudeniile noastre, dandu-ne pe noi insine strainatatii pentru dragostea lui Hristos, demonii, din razbunare, incearca sa ne tulbure prin visuri, aratandu-ne rudeniile noastre plangand, fie murind, fie inchise, fie stramtorate pentru noi. Deci, cel ce crede viselor e asemenea celui ce alearga dupa umbra sa si incearca sa o prinda. Dracii slavei desarte se fac, in visuri, prooroci. Ei ghicesc ca niste vicleni, cele viitoare si ni le vestesc mai dinainte, ca implinindu-se vedeniile sa ne minunam si sa ne inaltam cu gandul ca unii ce ne-am afla deja aproape de darul proorociei. In cei care cred dracului acestuia, el se face adeseori prooroc. Iar pentru cei ce-l defaima, el este pururea mincinos. Duh fiind, el vede cele ce se savarsesc in cuprinsul vazduhului si cunoscand pe cineva ca moare, vesteste despre aceasta, in vis, celor usurei la minte. Dracii nu stiu nimic din cele viitoare, dintr-o cunostinta de mai inainte, altminteri si vrajitorii ar fi in stare sa ne prezica ceasul mortii.
Demonii se prefac deseori in ingeri de lumina si in chipuri de mucenici si ne arata pe aceia venind la noi in visuri. Iar cand ne desteptam, ne afunda in bucurie si inaltare. Dar aceasta sa-ti fie semnul inselarii (amagirii dracesti). Caci ingerii ne arata muncile, judecata si moartea, iar odata treziti, ne umplem de cutremur si tanguire. Cand incepem sa ne plecam in vis dracilor, ei vor incepe sa-si bata joc de noi si cand suntem treji. Cel ce crede visurilor e cu totul necercat. Iar cel ce nu crede nici unora, e cu adevarat filosof. Crede numai celor care-ti vestesc tie chinuri si judecata. Dar daca acestea iti pricinuiesc deznadejde, si ele sunt de la draci

Sf. Ioan Scararul, Adaos la cuvantul al 3-lea



Ideea ca visele ar reprezenta subconstientul e atractiva, savanta, dar e falsa.

Pai de ce nu? Hai sa-ti zic ce am visat intr-o noapte. Am visat ca se lipea de mine o femeie sau uneori ca ma saruta o femeie si mi se facea fff greata dar nu ma indepartam!! nu stiu de ce. Sunt sigura ca nu e nici o dorinta refulata ci cu siguranta e ceva mesaj al sufletului meu, ma simt poate invadata in intimitate. Eu chiar nu stiu ce inseamna, dar unele te lasa cu un "gust" multa vreme dupa aia si nu chiar tot timpul trebuie sa te gandesti ca gata, ai facut un pacat. Ce sa mai zic ca in alta noapte am visat ca ma saruta un iepure alb :24:(si atunci imi era greata si nu ma departam) Acuma ce concluzie sa trag, ca-s zoofila? :24:Bleeeeeek. Deja e a doua noapte ca visez de astea si e aiurea.:31:

Mai sora, iarta-ma ca ma exprim mai liber : tu esti dulce asa, in inocenta ta; dar realitatea este alta . Nu pune nici un pret pe vise...cum deschizi ochii da slava lui D.zeu ca te-a mai trecut inca o noapte cu bine si te-a trezit intreaga si sanatoasa si tot ce ai visat uita. Nu-i da indemn si curaj ispititorului zabovind pe vise ca altminteri pe ne simtite va inlocui iepurasul cu Fat-frumos si incet,incet iti va aprinde simturile si cugetul cu lucruri,,frumoase" ducindu-te pina la pacat, al ispitirii in vis sau pornind de la vis ,in stare de veghe. Cind lasam noaptea(adica atunci cind ne trezim)sa o lasam cu tot ce-i al ei .Vom fi mai linistiti astfel !