![]() |
biblia
care este cea mai corecta traducere a bibliei, aflata online?
Am gasit asta, puteti sa imi spuneti daca e buna?http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=25&cap=1 Parca lipsesc unele lucruri. |
Ma refer la cea mai exacta traducere in limba romana si trebuie sa fie in format electronic.
De asemenea va rog sa imi spuneti in ce sectiune a forumului pot gasi comentarii si interpretari legate de biblie, ca la cautare imi apar sute de threaduri. De exemplu nu inteleg de ce zice in Geneza ca "Dumnezeu se plimba prin rai in racoarea serii" cand Dumnezeu se presupune ca e peste tot. |
Eu ma folosesc online de biblia de pe http://bibliaortodoxa.ro/ .Sunt de parere ca e buna si traducerea ortodoxa.Vechiul Testament a fost scris in ebraica , iar Noul Testament in greaca(dialectul Koine) si ebraica si aramaica.Cea mai veche traducere a Vechiului Testament din ebraica in greaca este Septuaginta.Despre Septuaginta poti citi aici http://ro.orthodoxwiki.org/Septuaginta
Traduceri în limba română(a Septuagintei) Între anii 1661–1668, spătarul Nicolae Milescu efectuează prima traducere integrală în limba română a Vechiului Testament, având ca sursă principală textul grecesc din Septuaginta apărută la Frankfurt în 1597. Sub patronajul lui Șerban Cantacuzino, în 1688, apare Biblia de la București, cunoscută și sub numele de Biblia lui Ștefan, prima traducere și publicare integrală în limba română a Sf. Scripturi, fiind valorificată, în principal, versiunea lui Nicolae Milescu, revăzută de „oamenii locului”. Cea de-a doua traducere apare în 1795 la Blaj, cu sprijinul episcopului greco-catolic Ioan Bob. Biblia de la Blaj este opera lui Samuil Micu, care apelează, parțial, la textul ediției din 1688, realizând totodată o nouă traducere după Septuaginta. Biblia lui Samuil Micu va fi reeditată în 1819, la Sankt Petersburg, apoi la Buzău, în 1854–1856, precum și de Mitropolitul Andrei Șaguna, între anii 1856–1858, la Sibiu. În 1914 apare Biblia, adică Dumnnezeeasca Scriptură a Legii Vechi și a celei Nouă, ediție a Sfântului Sinod, o prelucrare revizuită a textului din 1795. Mai recent, în 2001, Bartolomeu Valeriu Anania, arhiepiscopul Clujului, publică Biblia sau Sfânta Scriptură, ediție jubiliară a Sfântului Sinod, versiunea fiind tradusă și „diortosită” după Septuaginta (ediția A. Rahlfs), colaționată cu traducerile românești anterioare. În anul 2004 este inițiată, sub patronajul Colegiului Noua Europă., la Editura Polirom din Iași, o nouă traducere a Septuagintei, pe baza ediției lui A. Rahlfs, confruntată cu ediția de la Göttingen, fructificându-se și aparatul critic din Bible d'Alexandrie, publicată de Editura Cerf. Coordonatorul traducerii este Cristian Bădiliță, în colaborare cu Francisca Băltăceanu, Monica Broșteanu , Dan Slușanschi, Ioan-Florin Florescu ș.a. http://ro.wikipedia.org/wiki/Septuaginta La data de 10 noiembrie 1688 s-a terminat de tiparit Biblia in limba romana, cunoscuta sub numele de "Biblia de la Bucuresti". Textul a fost definitivat din initiativa lui Serban Cantacuzino, domn al Munteniei intre anii 1678-1688. In Predoslovia sa, domnitorul Serban Contacuzino scria ca traducatorii Septuagintei au luat "lumina dentr-alte izvoade vechi", romanesti, adica din vechile traduceri ale Bibliei (fie ele si partiale), pe care "alaturandu-le cu cel elinesc al celor 70 de dascali, cu vrerea lui Dumnezeu o au savarsit, precum se vede" (Biblia, adeca Dumnezeiasca Scriptura, Editura Institutului Biblic, Bucuresti, 1988, p. XXIII). Trebuie insa de la bun inceput precizat si retinut faptul ca Biblia de la Bucuresti nu este "o noua traducere, ci, mai degraba, revizuirea altor traduceri romanesti anterioare", inclusiv a celei efectuate - pentru Vechiul Testament, dupa acelasi text al Septuagintei - de spatarul Nicolae Milescu, in anii 1662-1668, la Constantinopol, pe cand era "capuchehie" (agent diplomatic) al domnitorului Grigorie Ghica. Ca "traducatorii de la 1688 au folosit cu siguranta traducerile anterioare, inclusiv a lui Milescu", nu incape nici o indoiala! de aici : http://www.crestinortodox.ro/editori...bucuresti-1688 Biblia Ortodoxa este cea mai corecta in traducere , traduse direct dupa izvoarele de provenienta direct din ebraica in greaca(Septuaginta), -grecii sunt ambasadorii ortodoxiei- , iar Noul Testament a fost scris direct in limba greaca.Astea sunt adevaratele izvoare scrise ale Bibliei , care contin cele mai acurate formulari.Biblia romana ortodoxa , a fost tradusa dupa Septuaginta (Vechiul Testament) , iar Noul Testament din greaca, direct de la sursa si izvoare.Chibzuieste-te caci cea mai acurata traducere este cea ortodoxa , iar multi straini ar da bani multi pe Biblii ortodoxe , chiar am vazut ca se vand si cu 100 de Eur pe un site.Cat despre comentarii si talcuirii la textele biblice avem pe Sfintii Parintii. |
Citat:
Sa va dau un exemplu. Versetul din Evrei 4:8 suna asa, in varianta Bartolomeu Anania: "Drept aceea, s-a lasat alta sarbatoare de odihna poporului lui Dumnezeu" In traducerea Cantacuzino (Biblia de la Bucuresti), acelasi verset suna asa: "Iata dara, a ramas serbarea sambetei norodului lui Dumnezeu". Care traducere, din cele doua, este corecta? |
Citat:
Traducerea Cantacuzino este gresita cu privire la acest verset. Conform versiunii King James,8. For if Jesus had given them rest, then would He not afterward have spoken of another day. Adica, 8. Pentru ca daca Iisus le-ar fi dat zi de odihna, atunci nu le-ar fi vorbit El dupa aceea despre o alta zi.Dupa cum vedeti, nu se spune nicaieri nimic despre simbata, verbul “a ramine” este la prezent si nu la trecut, iar intelesul mi se pare cit se poate de clar: daca le-ar fi dat liber simbata, atunci nu mai avea motiv sa vorbeasca despre o alta zi de odihna, si asa se face ca poporul lui Dumnezeu nu ramane fara zi de odihna (cum s-ar fi asteptat), ci cu acea alta zi. |
Citat:
Si totusi, daca ne luam dupa originalul grecesc, traducerea Cantacuzino (Biblia de la Bucuresti) nu este gresita. Iata cum suna in greceste acest verset: "Ara [ Deci ] apoleipetai [ ramane inca ] Sabatismos [ sarbatoarea Sabatului ] to lao [ poporului ] tu Theu [ lui Dumnezeu ]." Dupa cum vedeti, toate variantele folosesc expresia " ramane". Numai varianta Bartolomeu Anania si varianta Sinodala folosesc expresia "alta". Poate aveti un raspuns mai direct. Care varianta este corecta si care este incorecta? Mai pot veni si cu alte exemple, dar cred ca este bine sa nu lungim discutia. P.S. In Evrei 4:8 nu se vorbeste despre Isus ci despre Iosua (cel care a condus poporul evreu in Canaan, tara in care urma sa aiba odihna daca erau ascultatori - lucru care nu s-a intamplat). |
condor , surse ?
|
Citat:
Cred ca v-am raspuns foarte direct: versiunea Cantacuzino este gresita. |
Citat:
Despre ce surse vorbiti? V-am dat exemplu de doua traduceri ortodoxe diferite. V-am rugat sa-mi spuneti care traducere este corecta, din cele doua. Ca nu pot fi amandoua corecte. Sau, pot fi amandoua gresite. Astept un raspuns simplu. Repostez cele doua traduceri ortodoxe ale aceluiasi verset (exemple sunt mai multe): Versetul din Evrei 4:8 suna asa, in varianta Bartolomeu Anania: "Drept aceea, s-a lasat alta sarbatoare de odihna poporului lui Dumnezeu" In traducerea Cantacuzino (Biblia de la Bucuresti), acelasi verset suna asa: "Iata dara, a ramas serbarea sambetei norodului lui Dumnezeu". Care traducere, din cele doua, este corecta, si de ce? Care traducere este incorecta, si de ce? |
Citat:
Va rog si pe dvs. sa-mi spuneti, direct: - care varianta este corecta, si de ce? - care varianta este incorecta, si de ce? |
de unde stii tu ce zice una sau alta ? unde ai citit , la asta ma refer cand vb despre surse ;
|
Citat:
V-am spus odata: Citat:
Citat:
Prin urmare, versiunea Anania este cea buna. De ce? Pentru ca Citat:
Daca continuati in acest mod, in ce ma priveste, orice discutie cu dumneavoastra devine penibila si prefer sa-i pun punct aici si acum. |
Citat:
Va dau un link unde gasiti Biblia de la Bucuresti (Cantacuzino-1688): http://www.sfantascriptura.com/Bibli...resti_1688.pdf Traducerea Bartolomeu Anania sau varianta sinodala cred ca o aveti sau o puteti gasi singur. Comparati versetul in discutie si spunetimi care traducere este corecta si care este incorecta. "Orthodoxia.i.thanatos" a spus ca traducerea din Biblia de la Bucuresti este gresita iar traducerea Bartolomeu Anania este corecta. Dvs. ce parere aveti? |
Citat:
Ramanem la concluzia ca nu toate traducerile ortodoxe sunt corecte. De acord? Si nu este vorba doar de o simpla schimbare de limbaj ci de o schimbare deranjanta a intelesului unei invataturi biblice (a se vedea marea diferenta intre traducerea versetului discutat in cele doua biblii ortodoxe). |
da , Biblia de la Cantacuzino nu e cea mai buna traducere , cel putin dupa ce scrie pe internet; `rasfoind foile` la Biblia Cantacuzino se observa o traducere mai aproximativa , si necunoasterea in totalitate a limbii din care e traduse.
Cum ai zis nu toate traducerile ortodoxe sunt corecte 100%, dar majoritatea sunt, pastrand stricta legatura cu limba greaca,latina si formularile grecesti.In legatura cu schimbarea de limbaj care schimba contextul exista in unele traduceri.Totusi aceasta nu schimba cu nimic dogma ortodoxa , si probabil ca traducerea schimbatoare de context s-a facut in felul acesta ca sa nu mai existe controverse si sminteli.In legatura cu acel verset aparatorii dreptei credinte i-au dovedit adevaratul sens si inteles.In rest traducerile sunt facute cu acuratete destul de mare. |
Citat:
Spre exemplu, versetul despre care discutam (Evrei 4:9), in toate traducerile apare expresia "ramane" (se vorbeste despre o zi de odinhna). Numai in Varianta Bartolomeu Anania este inventata expresia "alta zi". 4:9 Darum ist noch eine Ruhe vorhanden dem Volke Gottes.(varianta Luther). 4:9 There remaineth therefore a rest to the people of God.(varianta King James) 4:9 Il reste donc un repos sabbatique pour le peuple de Dieu (varianta franceza) Mentionez ca aceste traduceri apartin unor pazitori ai zilei intaia (duminica). Dar, nu au avut "curajul" sa modifice Sfanta Scriptura pentru a-si argumenta schimbarea zilei de odihna hotarata de Dumnezeu (ziua a saptea). Se pare ca in ortodoxie exista oameni care au acest "nobil curaj" de a schimba Sfanta Scriptura ("ca sa nu se produca sminteli"). Mai adaug si traducerile vechilor ortodoxi. "Pentru aceea au ramas oarece sambata oamenilor lui Dumnezeu." - Noul Testament de la Bãlgrad, 1648. "Deci dar ramane inca repaus de sambeta pentru poporul lui Dumnezeu." - Biblia Nitzulescu, 1905 Poate imi explicati dvs. de unde a scos traducatorul variantelor Bartolomeu Anania si Sinodala, expresia "alta zi"? Ca nici in textul grecesc original nu se gaseste. |
Cred ca s-a vorbit undeva de Sabat si ce inseamna , inseamna odihna Domnului , care e a saptea zi, in primul sinod de la Nicea s-au stabilit data si sarbatorirea Pastelui , printre altele.Ce se zice in versetul 3 despre Evrei, "nu vor intra in odihna Mea".Aceasta odihna reprezinta viata vesnica, redobandirea Raiului.Aceasta odihna a venit prin Iisus Hristos si acesta este rascumparatorul pacatului si cel ce ne da viata vesnica.Hristos a inviat in prima zi a saptamanii , care este Duminica.Aceasta este noua odihna de care vorbeste scriptura , cum a zis psalmistul : Aceasta este ziua pe care Domnul a facut-o sa ne bucuram de ea.Odihna noastra este Iisus Hristos , si noi sarbatorim ziua odihnei , ziua in care El a inviat din morti.Aceasta este odihna Domnului, Sabatul Domnului , tot in a saptea zi , dar intr-o noua zi , zice in versetul 7 , "el hotaraste din nou o zi".Aceasta zi a odihnei reprezinta comemorarea invierii lui Hristos care este Pastele Nostru si Noul Testament.Citeste aici la versiunea Cornilescu:
http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/evrei/4/ sa vezi in versetele 7,8 7. El hotaraste din nou o zi: "Astazi," -zicand, in David, dupa atata vreme, cum s-a spus mai sus: "Astazi, daca auziti glasul Lui, nu va impietriti inimile!" 8. Caci, daca le-ar fi dat Iosua odihna, n'ar mai vorbi Dumnezeu dupa aceea de o alta zi. 9. Ramane dar o odihna ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu. de acolo e. Sper ca te-ai lamurit. in greceste versetul : 9ἄ.ρα ἀ.πο.λεί.πε.ται σαβ.βα.τισ.μὸς τῷ λα.ῷ τοῦ θε.οῦ· ἄρα (ara 686) 1. then [adverb and conjunction] accordingly, therefore, consequently thence, since (according to nature and custom) marking a correspondence in point of fact (ergo); and a transition to what naturally follows from the words preceding; still further, beyond that. 1. subjoined to another word: Ro. vii. 21; viii. 1; Gal. iii. 7; ἐπεὶ ἄρα since, if it were otherwise, 1 Co. vii. 14; [v. 10, cf. B. § 149, 5]. When placed after pronouns and interrogative particles, it refers to a preceding assertion or fact, or even to something existing only in the mind: τίς ἄρα who then? Mt. xviii. 1 (i. e. one certainly will be the greater, who then?); Mt. xix. 25 (i. e. certainly some will be saved; you say that the rich will not; who then?); Mt. xix. 27; xxiv. 45 (I bid you be ready; who then etc.? the question follows from this command of mine); Mk. iv. 41; Lk. i. 66 (from all these things doubtless something follows; what, then?); Lk. viii. 25; xii. 42; xxii. 23 (it will be one of us, which then?); Acts xii. 18 (Peter has disappeared; what, then, has become of him?). εἰ ἄρα, Mk. xi. 13 (whether, since the tree had leaves, he might also find some fruit on it); Acts vii. 1 [Rec.] (ἄρα equiv. to “since the witnesses testify thus”); Acts viii. 22 (if, since thy sin is so grievous, perhaps the thought etc.); εἴπερ ἄρα, 1 Co. xv. 15, (אִם־נָא εἰ ἄρα, Gen. xviii. 3). οὐκ ἄρα, Acts xxi. 38 (thou hast a knowledge of Greek; art thou not then the Egyptian, as I suspected?); μήτι ἄρα (Lat. num igitur), did I then etc., 2 Co. i. 17. Deci primul cuvant inseamna :`asadar(deci) in legatura cu natura si obiceiul corespondand cu punctul de referinta si facand o tranzatie mai departe , spre ce urmeaza, mai departe , peste ceea ce este` ἀπολείπω (apoleipō 620) 1. leave [verb] -eth, -ing, left (καταλείπω (kataleipō 2641) with ἀπό (apo 575) from, instead of κατά (kata 2596) down, prefixed) to leave away from one's self, to leave behind. al doilea cuvant inseamna `a lasat(s-a lasat) din acel moment` `s-a lasat alta` `s-a lasat in urma` σαββατισμός (sabbatismos 4520) rest [noun] a Sabbath-keeping (from σαββατίζω (sabbatizō), to keep Sabbath, Exo 16:30). al 3 lea cuvant Sabat; ὁ (ho 3588) 1. his the definite article, the; here, the Genitive, τοῦ (tou) of the (one referred to, that is to say God) hence, his. al 4-lea cuvant genitiv lui, a lui λαός (laos 2992) people -s a people, the mass of any people, people collectively, for example, the people of God, the people at large as a ruling power (opposite to δῆμος (dēmos 1218), which is a community of free citizens). *plural. al cincilea cuvant oamenilor(masa de oameni) poporului ὁ (ho 3588) 1. his the definite article, the; here, the Genitive, τοῦ (tou) of the (one referred to, that is to say God) hence, his. al 6-lea cuvant , genitiv lui ,a lui Θεός (Theos 2316) God -s God. A name reclaimed from the heathen, and used in NT for the true God. Various derivations, ancient and modern, have been proposed, but it is nearly certain that its origin is from the East and comes from the Sanscrit root, DIU-S ultimul cuvant Dumnezeu. Deci traducerea ar fi cam asa : Astfel(Deci,Asadar) s-a lasat alta( pastrand acelasi punct de referinta dar facand tranzactia spre inoire spre mai bun) odihna(sarbatoare de Sabat), oamenilor(poporului) lui(a lui) Dumnezeu. Deci vedem ca nicidecum traducerea ortodoxa nu e gresita , ci mai degraba e cea mai corecta in cazul asta. Daca esti interesat uite site-ul unde poti analiza intregul verset : http://www.greekbiblestudy.org/gnt/main.do |
Citat:
Redau mai multe traduceri in limba engleza ale versetului discutat: NIV There remains, then, a Sabbath-rest for the people of God; NASB So there remains a Sabbath rest for the people of God. NLT So there is a special rest still waiting for the people of God. MSG The promise of "arrival" and "rest" is still there for God's people. BBE So that there is still a Sabbath-keeping for the people of God. AMP So then, there is still awaiting a full {and} complete Sabbath-rest reserved for the [true] people of God; NRSV So then, a sabbath rest still remains for the people of God; NKJV There remains therefore a rest for the people of God. Daca doriti, pot sa caut si traduceri in chineza si tot nu veti gasi expresia "alta" (care sugereaza o schimbare). Veti gasi scris "ramane" (este vorba de ceva ce deja exista). Poate par plictisitor. Daca vreti trecem si alte falsificari din traducerea Bartolomeu Anania. Spre exemplu, traducerea a doi termeni grecesti diferiti (iereus si prezbuteros) ca insemnand acelasi lucru. Fapt contrazis de originalul grecesc si celelalte traduceri (straine si romanesti). |
Citat:
Noi suntem avertizati, sa nu patim la fel: "Astazi daca auziti glasul Lui sa nu va impietriti inimile, ca-n ziua razvratirii" (Evrei 3:7; 3:15; Evrei 4:7). Dumnezeu a hotarat pentru noi o alta zi cand vom intra in odihna lui. Pana atunci: "ramane odihna de sabat pentru poporul lui Dumnezeu" (Evrei 4:9) |
ti-am tradus direct din greceste si ti-am aratat sensul fiecarui cuvant grecesc in parte si cum sau unde poti sa intri si sa verifici tu pentru tine;
|
Citat:
V-ati folosit de talmaciri din limba engleza. Iar eu, ca sa fiu in ton cu dvs., v-am dat traduceri facute de vorbitorii de limba engleza. |
pe site-ul acela in partea dreapta e scris in greceste dai click pe fiecare cuvant si iti scrie despre semantica acelui cuvant si despre sensul de acolo
|
Citat:
Propun sa lasam balta acest subiect. Va invartiti precum pisica in jurul cozii. Practic, nu aveti nimic de spus. Ar fi onest din partea dvs. daca ati recunoaste ca Bartolomeu Anania a recurs la o falsificare a Sfintei Scripturi (scorneste cuvinte care nu exista si schimba intelesul invataturilor Sfintei Scripturi). |
nu-mi spune ca esti Sambatar?
|
Citat:
Da, sunt cum ziceti dvs. si pazesc cele 10 Porunci, inclusiv porunca a patra (referitoare la pazirea si sfintirea zilei a saptea). |
ok , nu mai am nimic de comentat pe subiectul acesta.
|
Vin și eu să îți spun că pui greșit problema de traducere: “au rămas” din textul Șerban Cantacuzino nu a fost tradus cu “alta” în textul IPS Bartolomeu ci cu “a lăsat (alta)”. Daca ti se pare o inovatie traducerea cu "a lasa" si nu "a ramine" vezi si Biblia Sf. Sinod din 1914: „9. Drept aceea s’au lăsat odihnă norodului lui Dumnezeu”.
Dănuț7 ți-a demonstrat că “apoleipo” poate fi tradus cu “a lăsat inapoi” ce implică notiunea de "alta". Dacă această observație nu te mulțumește, ea este întărită de versiunea Vulgata unde, precum ți-a spus orthodoxia.i.thanatos, apare cuv. “alta”. Pornind de la observația că acel cuvînt se poate traduce “a lăsat alta” și de la prezența cuvîntului “alta” în Vulgata, apare cuvîntul “alta” și în traducerea IPS Bartolomeu. Folosirea lui „alta” s-a considerat a fi justificată în ideea că acest cuvînt se găsește și cu un verset înainte (atît în traducerea Ș. Cantacuzino și in traducerea de la 1914 cît și în traducerea ÎPS Bartolomeu). Dacă nu ai încredere în dicționarele engleze, forma verbală “απολείπεται” [apoleipetai, fonetic: apolipete] se traduce cu “este rămasă”; dacă într-adevăr “a rămîne” este traducerea verbului “apoleipo” (nu am găsit în dicționarul ce îl am decît pe verbul „leipo” ce înseamnă “a lipsi”). Nu știu de ce ai introdus în traducerea ta din greacă cuvîntul “încă” (de fapt stiu, daca spui ca tii simbata, probabil introducerea lui "inca" este pentru a va sustine ideea, de fapt e exact de ceea ce acuzi traducerea IPS Bartolomeu...). Să vedem cum sună în franceză (atenție, a se privi prudent, nefiind o traducere cu binecuvîntarea vreunui sinod ortodox): 9. Il y a donc un repos de sabat réservé au peuple de Dieu. Deci “apoleipo” este tradus cu “a rezerva”. (nu te superi dacă nu iau în considerare traducerea voastra: Il reste donc un repos sabbatique pour le peuple de Dieu, “reste” s-ar traduce în greacă “apoleipei” iar eu vreau formă verbală "apoleipetai", cea cu “este…”, deci prefer participiul “réservé”) Știu doar puțină greacă, dar pot spune că în textul grecesc nu este vorba de ziua de sîmbătă pe care o întîlnim săptămînal în calendar, deoarece sîmbătă în gracă este la nominativ “to sabbato” (de gen neutru) și nu are cum să ajungă declinat la vreun caz „sabbatismos”. Deci prefer propunerea de traducere prin intermediar englez la care face referire Dănuț7: “sărbătoarea de sabat’. De altfel, chiar dacă greaca puțină pe care o știu m-ar înșela, că nu este vorba de o sîmbăta calendaristică, o arată tot textul din Evrei 4: 1-13, e vorba de mîntuire (a nu se scoate versetul din context). Punînd cap la cap lucrurile de mai sus “a rămîne”, “a lăsa” și “a rezerva” pot avea un sens comun ca în acest exemplu: Ție îți este lăsată moștenirea, și nu lui= Ție îți este rămasă (în sensul de: ți s-a repartizat, ți-a revenit) moștenirea, și nu lui= Ție îți este rezervată moștenirea, și nu lui. Toate trei variantele au alt sens decît cel dorit de tine (că ar rîmîne să se serbeze sîmbăta). Presupunem că acest verset ar avea sensul dorit de tine, cum interpretezi versetele 7 și 8? In ambele ți se spune că e vorba de o nouă rînduială, de o altă zi. Deci Evrei 4: 1-13, atît în traducerea Șerban Cantacuzino cît și în cea de ÎPS Bartolomeu, spun același lucru, si textul se refera la mîntuire: mozaicii nu au putut intra în ziua a șaptea/ a sîmbetei/ a odihnei/ a sărbătorii din pricina nesupunerii/neascultării lor [in varianta ta, ca s-ar referi la ziua calendaristica de simbata, ar insemna ca inainte de venirea lui Hristos, nu exista ziua de simbata, ori saptamina nu avea 6 zile...], o dată cu patima și învierea lui Hristos, ni se ofera o nouă zi de odihnă, iar creștinii sînt în curs de a intra în ea. |
Citat:
Va contraziceti, intre voi. "Orthodoxia.i.thanatos" afirma limpede ca, in ceea ce priveste traducerea versetului din Evrei 4:9, varianta ortodoxa Cantacuzino este gresita iar varianta ortodoxa bartolomeu Anania este corecta. Dvs. spuneti ca ambele sunt corecte, ceea ce este imposibil. In plus, nu ati citit cu atentie ce a scris "Orthodoxia.i.thanatos". Exista intradevar expresia "alta", dar in Evrei 4:8 (unde se vorbeste despre o alta zi cand vom intra in odihna lui Dumnezeu). In Evrei 4:9 nu exista, in nici o traducere (in afara de sclipitoarea varianta Bartolomeu Anania) aceasta expresie. In schimb gasim scris "ramane" (in continuare), in toate celelalte traduceri, inclusiv cele ortodoxe. Daca cineva citeste explicatiile date de "ortodoxia", "danut" si dvs. risca sa-i faca neuronii un scurtcircuit. Mutam expresiile dintr-un verset si le punem in altul, creeam confuzie intre Iosua (din vechiul testament) Domnul Iisus Hristos (meritul "ortodoxiei.i. thanatos"), facem sa se inteleaga ca "ramane" inseamna ceva ce trebuie schimbat, unul spune ca o traducere este gresita, altul spune ca ambele sunt corecte, etc. |
foarte bine ti-a explicat adi5224;
daca esti incapabil mental spune-ne sa nu ne batem capul prea tare cu dumneata; de ce insisti si tii de o cauza care nu e adevarata, eu zic sa mai citesti de vreo 10 ori ce ti-a scris adi5224 , daca "nu ai inteles" |
Ora este GMT +3. Ora este acum 18:16:08. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.