parerea BOR fata de o sarcina oprita in evolutie
 

Buna ziua ,
Ieri dupa amiazi am primit o veste foarte trista. Sotia mea este insarcinata in 9 saptamani si la controlul ginecologic de ieri i s-a spus ca sarcina este oprita in evolutie si fatul nu mai are activitate cardiaca. Doctorul a si programat-o pentru maine sa ii faca chiuretaj .
Vreau sa stiu pozitia bisericii fata de aceasta nenorocire ce ne-a lovit .
Multumesc frumos.

Pai daca sarcina este oprita din evolutie si fatul nu are activitate cardiaca, in alte cuvinte copilul este mort! In cazul asta nici nu este vorba de avort, si multumiti-i lui Dumnezeu ca ati descoperit lucrul asta la timp, fiindca asa ceva daca nu este descoperit este foarte periculos pentru viata femeii, intra in septicemie si moare. (am in familie pe cineva care a murit astfel -- copilul a murit in ea, si nu s-a dus/nu a fost dusa la timp la spital si a murit lasand in baietel de 5 ani orfan)

Eu zic sa mai mergeti la inca un medic si la inca un ecograf bun, ca sa fiti cu inima impacata. In cazul in care copilul este mort, biserica nu are nimic impotriva eliminarii sarcinii. Importanta este salvarea mamei. Dupa chiuretaj, timp de 40 de zile nu se intra in biserica, apoi se face o molitva la usa bisericii, femeia este inbisericita. Se poate spovedi, dar, de regula, timp de un an este totusi retinuta de al sf. impartasanie. Aici oricum duhovnicul hotaraste dupa cum este cazul.

Acesta era primul control la ginecolog pentru aceasta sarcina? Ma gandesc sa nu cumva sa fi aparut vreo dereglare a ciclului si sarcina sa fie mult mai mica. In fine, putin probabil, dar nu 100% exculs. Mai mergeti la alt medic si discutati absolut toate probabilitatile.

Aceasta intamplare trista este un exemplu pentru cat de necesar este pentru o femeie care vrea sa faca copii sa isi cunoasca foarte bine ritmurile fertilitatii. Daca stim fara dubiu ca perioada de ovulatie a fost cu 7 saptamani inainte (=sarcina de 9 saptamani pentru ca se calculeaza sarcina de la data ultimei menstruatii), si la dopler si ecograf nu exista batai cardiace, iar ecograful arata o sarcina cu varsta mai mica, nu mai avem de asteptat nici o singura zi. Copilul e mort si trebuie salvata mama si functie ei reproducatoare. Daca copilul sta mort mai mult timp, el intra in putrefactie si riscul septicemiei si al mortii materne este iminent.

Am avut si eu o prietena care a avut o astfel de sarcina. Si a asteptat vreo 2 saptamani. Desi nu exista nici un ecou cardiac, doctorii nu o puteau asigura 100% ca copilul este mort. Asa ca ea a asteptat. eu am insistat sa mearga urgent la spital, s-a internat, dar nici acolo nu se hotara ce sa faca. Pana la urma a avortat spontan in spital si a facut chiuretaj dupa aceea. A scapat ieftin fata de riscul imens la care s-a supus.

Domul a dat, Domnul a luat fie numele Domnului binecuvantat!
 

Va dati seama ca tragedia era si mai mare daca sarcina ar fi fost intr-o faza mai avansata, 5, 7 sau 8 luni.
Ingrozitor, fiindca in asemenea cazuri se induce nasterea, si e mult mai dureros atat fizic dar mai ales psihic.
P.S. Un echo.vag.a facut sotia ta?V-am scris si PM.

Dumnezeu si Maica Domnului sa va intareasca!
"Voia Lui nu este si voia noastra, iar judecatile Lui nu sunt precum judecata noastra".

Acest avort, ca si avortul spontan nu se poate incrimina din punct de vedere moral. Insa ar fi indicat repetarea investigatiei medicale.

Doamne ajuta, si aveti incredere, ca Dumnezeu stie de ce lasa sa se stinga unii copii asa devreme si va va da altul la timpul potrivit.

O intrebare pentru cristina:

De ce nu se poate impartasi un an o femeie care a pierdut sarcina? Nu a pierdut-o din voia sau vina ei, pur si simplu copilul a murit.
Stiu ca exista regula asta cu 40 de zile, care este din aceeasi categorie cu cea cu femeia la ciclu sau femeia lauza, din cauza sangelui pierdut (nu vreau sa discut despre asta aici). Dar de ce sa se opreasca de la impartasanie?
Am mai auzit ca se poate face o rugaciune de iertare, sau spovedanie si maslu, pentru cazul in care avem si noi partea noastra de vina, eventual nestiuta, si pentru ca, chiar fara sa vrem, in noi a murit o fiinta. Dar nu auzisem ca se opreste si de la impartasanie.

Asa cum ati spus si dvs, uneori facem greseli pe care nu le constientizam si de aceea e mai bine sa se opreasca de la impartasanie.
Nu stiu zic si eu...

Fani, mie mi se pare tare nedreapta aceasta regula. Sf. Impartasanie este si spre ajutor, vindecare (a trupului dar mai ales a sufletului greu incercat de o astfel de pierdere), deci dupa mintea mea subreda, ar fi de mare ajutor impartasirea cu Sf. Taine dupa perioada de 40 de zile necesara curatirii. Poate unii duhovnici, care cerceteaza cu atentie cazurile respective, nu obliga la o retinere atata de lunga, tocmai a cuiva care are mai mare nevoie de ajutorul Lui Hristos.

De ce nu se da?!? Imi dau si eu cu presupusul: una ar fi posibila vina a mamei, chiar fara sa stie ca a gresit, alta ar tine de tulburarea din sufletul mamei, revolta, deznadejde, etc... In ambele cazuri mi se pare ca ar fi corect ca retinerea sa-i priveasca pe ambii soti. Tulburarea, dar mai ales vina ii poate privi in egala masura. Adesea, mai ales in mediu rural, sau in familii mai sarace, mai slab educate, sarcinile se pierd din cauza sotilor care isi pun nevestele al munci grele, le tin in conditii neprielnice frig/caldura excesiva/soare... Ca sa nu mai vorbim de contacte sexuale lipsite de delicatetea necesara unei astfel de situatii si nici de suferinte psihice. Toate cele enumerate mai sus sunt adesea facute sub pavaza bibliei de soti care chiar isi doresc copilul, dar nu pot intelege ca nevasata lor poate e mai firava decat mama-sa sau nu-stiu-care matusa care a nascut pe camp la coasa, sau are un psihic mai delicat...

Cred ca cel mai frecvent motiv de pierdere a sarcinii se datoreaza unor infectii cu transmitere sexuala. De multe ori barbatii le iau in tinerete dar sunt asimptomatici sau chiar nici la analize nu le iese si totusi isi infecteaza sotia, care apoi pierde sarcina dupa sarcina. Exemple de astfel de infectii sunt Chlamydia (cea mai raspandita BTS in randul tinerilor), Citomegalvirus, ca sa nu ne gandim la altele mai grozave.
Tinand cont de cele zise mai sus, ar trebui ca toti viitorii soti si toate viitoarele sotii care au avut vreo relatie inaitne de casatorie (chiar si protejata cu prezervativ pentru ca acesta e permeabil pentru destui virusi de dimensiuni mai mici) sa mearga frumusel la un ginecolog/urolog (pt barbati) si sa isi faca niste analize.

Si mie mi se pare ca nu ar trebui sa fie oprita nici femeia de la impartasanie. Unele femei au mereu pierderi de sarcina, chiar si daca se menajeaza si au grija barbatii de ele. Sunt tot felul de motivede pierdere a sarcinii: tot felul de disfunctii in organism, varsta inaintata, greseli genetice ale embrionului, diverse boli.. Majoritatea nu implica nici o vina a mamei sau a tatalui.
Si ai dreptate, avem tocmai atunci nevoie de Hristos. Numai pacatul ar trebui sa ne desparta de El (aici nu sunt de acord cu cele 40 de zile de curatire, dar cum ziceam, ar fi bine sa nu reincepem aici discutia asta, ca ne-ar duce prea departe). de altfel pacatele mai mici, zilnice, se iarta si se vindeca si prin impartasanie.
Ce sa faca o femeie care are in continuu sau des pierderi de sarcina? Nu se mai impartaseste niciodata??
Exista si pericolul sa culpabilizam femeia care si asa, saraca, sufera din cauza acestor pierderi.

Nu stiu exact la ce parere se refera cel care intreaba.
Voi v-ati dat parerea lumeasca.
Este o problema delicata, dureroasa, o drama pentru parinti.
Sincera sa fiu nu inteleg partea in care spuneti ca mor femei din aceasta cauza, in ziua de azi, cand exista ecograf, CT si etc.
Si ma doare sa tot vad/citesc/ aud cum sunt invinovatiti mereu si mereu parintii (ca pacte, ca greseli, ca etc.).
Eu ma gandesc, fiindca alte sfaturi nu pot sa dau, la alta fata a intrebarii: parerea lui Dumnezeu si de ce se intampla.
Asta de ne dorim de fapt sa aflam toti cei in situatii din acestea dramatice. Toti ne intrebam de ce si venim aici sau la preot sa intrebam de ce vrea Dumnezeu asa, ca sa inteleg si noi, ce vrea de la noi de fapt.
Si nimeni nu stie raspunsul. Numai Dumnezeu stie.
In perioada asta ajut la lucrul la un caz social und un copil sufera din cauza parintilor si ma intreb de ce il au, de ce li s-a dat tocmai lor copil.
Si ca ei sunt multi care avorteaza, care ii maltrateaza, sa nu spun mai rau, care fac zeci de copii si traiesc cu ei in mizerie sau ii abandoneaza.
Si de ce unei familii bune, cuminti, nu le da nici unul, sau il ia inapoi la numai cateva saptamani, sau mai stiu eu?
Eu asta incerc sa inteleg si nu reusesc.
Mai multe nu ami spun, desi as avea.
M-am retras din forum dar astfel de subiecte nu ma lasa sa nu intervin.

Celui care a pus intrebarea si traieste acest necaz: va doresc multa putere ca sa treceti peste aceasta durere si speranta ca veti avea alti copii (desi stiu ca nu se pot inlocui). Sperati si luptati, nu abandonati. Mergeti si la medic sa aflati cauza. Poate trebuie un tratament hormonal ca sa tineti sarcina (adica sotia).
Rugati-va la Dumnezeu si la ce sfinti credeti voi. Mai mult nu se poate face.
Si daca nu va merge si nu va merge, va veti gandi si la alte solutii medicale, sau adoptie. Dar eu va doresc sa reusiti sa ii aveti pe ai vostri.

Scurta ta pauză, nu ţi-a dat posibilitatea de a lectura cele de folos , dar pentru că astăzi este Sărbătoarea Sfinţilor Părinţi ai Maicii Domnului, trebuie subliniat că această sărbătoare demonstrează că orice viaţă vine de la Dumnezeu prin rugăciune şi că orice rodire de prunc este un răspuns şi un dar al Lui Dumnezeu pentru neamul omenesc. De nu ţi-a oferit ţie sau altcuiva acest dar, este Judecata şi Voia LUI Dumnezeu, iar soluţia înfierii este poate cea mai bine plăcută lui, pentru ca şi pruncii fără de părinţi să aibă o familie şi o viaţă decentă . Nu este cu nimic mai prejos de a avea un copil în adopţie. Toate sunt orânduite mai presus de mintea noastră şi orice judecată şi întristare nu-şi au locul într o minte sănătoasă şi un suflet curat.

Medicii din zilele noastre (poate si inainte era la fel, nu stiu) privesc cu mare superficialitate avortul si il recomanda chiar si cand exista sanse minime sa existe o problema..mai bine mergeti si mai faceti o consultatie si la un alt medic, ca sa fiti siguri ca nu ucideti un omulet mititel..

Ruati-va la Maica noastra sa va dea putere sa treceti prin situatia asta dureroasa..un eveniment de acest tip are menirea de a il apropia pe om de Dumnezeu, deci nu il lasati mult la usa sufletului vostru ci auziti chemarea..

Doamne ajuta sa fie cat mai bine!

multumesc frumos
 

Multumesc celor ce ne-au trimis cuvintele de imbarbatare . Ma simt dator cu niste detalii suplimentare despre noi si viata noastra . Mai avem 2 copii (de 7 si 5 ani) , si dupa nasterea celui mai mic , sotia a avut probleme - a sangerat aproape 3 luni si a fost nevoie de un raclaj (cred ca este tot un chiuretaj) si tratament medicamentos . Apoi aproape 4 ani cred ca a avut sterilet pana am aflat ca nu este bine si crestineste acest fapt . Dupa ce si-a scos steriletul am folosit prezervativ sau metoda calendarului . S-a intamplat sa ramana insarcinata in conditiile acestea , dar nu ne-am gandit nici o clipa ca nu ne dorim copilul . Era binevenit si am inceput sa ne facem planuri legate de nume , de spatiu ,etc.
Eu nu ma consider un om evoluat din punct de vedere al credintei , insa sunt constient ca viata este darul lui Dumnezeu si este un lucru foarte important . De aceea am vrut sa stiu ce trebuie sa facem ca si parinti pentru sufletul bebelusului .

Am uitat sa mentionez ca astazi sotia a mers la alt medic care a confirmat cele spuse de primul : sarcina de 9 saptamani oprita in evolutie la 7 saptamani si 2 zile .

Sa va traisca cele doua comori.

Dumnezeu sa va ajute, multa sanatate sotiei tale.

Si eu am fost aproximativ in aceeasi situatie..ne doream f mult sa vina si al doilea copil..si s-a intamplat in luna mai iunie anul acesta..insa intr-o duminica la 6 saptamani de sarcina am inceput sa sangerez destul de tare..am mers la spital unde dupa o ecografie mi-a spus dr de garda ca am pierdut sarcina si ca ma interneaza in spital sa ma chiureteze..a mers sotul rapid la duhovnic dar era plecat..a sunat la parintele Arsenie Papacioc si i-a povestit ce s-a intamplat..el a spus sa nu accept chiuretajul ca e tot crima...intre timp a venit si duhovnicul si ne-a spus acelasi lucru..pe masa de la ecografie m-am rugat Sf Nectarie sa ma ajute sa-mi duc crucea..dar sa aiba mila de mine si sa nu trebuiasca sa fiu chiuretata...am fugit efectiv din spital cu toate ca am fost amenintata de dr ca voi face hemoragie si ca ei nu ma vor primi...am avut incredere in Dumnezeu, in Sf Nectarie si in duhovnic..dupa cateva zile am mers la un control mai amanuntit si mi-a spus dr ca sarcina se eliminase natural..uterul era perfect curat...intr-adevar Sf Nectarie ma ajutase, isi facuse mila de mine...psihic a fost un pic mai greu dar am mers mai departe..insa tot avort este chiar daca a fost fara voie..am sa ma intreb mereu cum ar fi fost..dar milostivirea lui Dumnezeu e mai presus de mintea omeneasca si nadajduim ca intr-o zi cand va randui El sa mai avem macar inca un copilas...
LA situatia data nu pot da un raspuns , am povestit experienta mea.. oricum ar fi fost stiu sigur ca suferiti, ca parinti..

Sora draga, te rog sa ma ierti ca intervin asupra posatarii tale mai ales ca eu sunt ,,un passant" prin forum ! Intervin ca sa-ti fac o...critica ,desigur : de mult nu am mai vazut o postare corecta despre subiectul sarcina - avort- contraceptie(desi s-a abordat prin nenumarate locuri) . Cind spun corecta ma refer evident la incadrarea canonica. Canoanele ? ... este de prisos sa mai amintesc ce sunt si ce vor ! De ce nu se da sf. euharistie precum guma de mestecat orisicui ... nu are rost sa reluam subiectul . Cred ca am citit pe undeva ca aceasta se da numai celor ce tin canoanele bisericii ortodoxe si nu doar propriile lor canoane .Excelenta recomandarea preventiva si remarca canonica.
O mica greseala este totusi : ovulatia nu este simultana cu menstra ci la 1/2 jumatatea ciclului ovulatoriu (menstrual). Desi ai facut aceasta mica greseala de exprimare calculul de vechime al unei sarcinii l-ai facut corect.
Implicatiile duhovnicesti ,deosebit de importante ,sunt evident determinate de cele medicale.
Cel care produce o sarcina , da o evolutie normala, greoaie sau complicata acesteia ,hotaraste ca fatul sa fie unul normal sau un malformat,sa se nasca in final viu sau mort ,il trimite in lume(pe copil,evident !) cu bucata de pine sub brat si pedepseste aspru pe parintii care intervin nefast in tot acest periplu este numai Dumnezeu . Pai atunci sa respectam legile intregii biserici ortodoxe !

Frumoasa si corecta postare ! sa fi binecuvintata !

Chiar daca inima fatului este nefunctionala, acesta este in continuare viu, fiind dependent de sistemul circulator al mamei.

eea, daca ai hemoragie, dar copilul este viu, nu poti face chiuretaj atata timp cat exista o cat de mica sansa sa traiasca. Daca copilul este mort, este mort si gata, trebuie facut chiuretaj pentru ca riscul infeciei este foarte mare urmat de septicemmie si deces.
Ei eu am avut o hemoragie puternica la prima sarcina, dar bebe a scapat cu bine si acum e un flacau de 10 ani.

Felixmorariu, daca si al doilea medica a confirmat sarcina oprita in evolutie, mergeti si rezolvati urgent. Ar fi pacat sa apara complicatii cand nici macar nu aveti pentru cine lupta. Petnru copil nu mai aveti mare lucru de facut. Voi va veti putea ruga pentru el, dar la biserica nu poate fi pomenit.
Ati mai putea face ceva: sa il rogati pe doctor sa vi-l dea sa il ingropati voi, daca aveti unde (un loc curat si sigur) si daca asta nu v-ar tulbura mai rau.

Cum se poate una ca aceasta? Atunci de ce intra in putrefactie? Sau, mult mai rar, se pietrifica?

Nu intreb ca sa ma pun contra, ci pur si simplu sunt curioasa, vreau sa stiu. Inimia nefunctionala isi va mai putea reveni?

Vorba lui Ion Creanga....nu stiu altii cum sunt dar eu...cind intilnesc atitudini crestine curate, smerite ,corecte si f. active (fara tagaduiala) din partea surorilor traitoare ramin uimit de bucurie ! Din punctul meu de vedere este superb raspunsul !
Voiesc sa adaug : exista si prin librariile populare crestine (sofia) si pe la pangarele minastirilor care se respecta o carturie(este format mic, rosie cu un embrion pe coperta si care se cheama ,,avortul') dar si un DVD(separat de carte)unde sunt date exemple cutremuratoare de femei care desi au aflat ca au sarcini toxice sau cu feti dawn-ieni, sau fara menbre nu au renuntat la sarcina numai si numai din convingeri religioase. Este dat si cazul unei preotese care i s-a spus ca daca va duce sarcina la capat v-a muri . A dus sarcina la capat si la scurt timp a murit ,mintuindu-se prin nasterea de prunci !
Crestineste : dintre mama si fat primeaza fatul (viata neucisa !),cind sunt semne indubitabile de moarte a sarcinii atunci primeaza mama !

Bravo sora pt. tine si sotul tau ca va nevoiti DREPT ! Dumnezeu sa va apere si sa va intareasca !

Nu vreau sa intru in polemica cu tine, dat fiind ca stiu ca stii sa dai peste nas celor care nu gandesc ca tine. Dar cum anume, crestineste vorbind, masori valoarea unei vieti fata de cealalta (viata fatului e mai valoroasa decat cea a mamei)???? Din cate stiu orice viata, ca si creatie a lui Dumnezeu are aceeasi valoare? Nu mai vreau acum sa intru in detaliile pentru care din punct de vedere social, familial, crestinesc, viata unei femei primeaza, chiar in fata unui prunc nenascut. Apoi -- poate nu am dreptate: dar cand stii ca esti pe moarte, stii ca se poate face ceva, medical vorbind, ca sa nu mori, dar tu refuzi, nu se cheama sinucidere? Eu una nu as vrea sa am asupra mea pacatul sinuciderii, chiar cu pretul pacatului unui avort. Fiindca de avort te poti pocai, dar de sinucidere niciodata.

Cat despre partea a doua a afirmatiei tale: ai scris o chestie absolut banala. Cine primeaza -- un cadavru sau un corp viu? Duh.

Din cate stiu eu, chiar episcopii si duhovnicii ortodocsi recomanda in astfel de cazuri salvarea vietii mamei, nu moartea amandorura (sau eventual a mamei, iar a fatului nu se stie).
Spre deosebire de BCatolica, und a fost de curand un caz cu o fetita de 9 ani lasata insarcinata de tatal ei vitreg (viol) de gemeni. Ea avand vreo 30 de kilograme si fiind clar ca nu va putea oricum duce la capat sarcina, mama si doctorii au hotarat sa provoace un avort. Au fost excomunicati de epicopul locului.

Bineinteles, daca exista sanse multe sa scape copilul cu riscul mortii mamei, ramane hotararea acesteia sa-si riste viata, daca crede ca asa este bine. Dar nu se poate face din asta o regula. Biserica nu face, in orice caz.

Sa ma iertati, toti cei care ati scris aici depre experiente personale dureroase, pentru continuarea acestei polemici. Dumnezeu sa va intareasca si sa va ajute.

Te rog sa ma ierti pt. supararile anterioare pe care ti le-am produs pt. ca nu au fost intentionate .Stiu ca este mai greu sa te conviing dar nu acesta este scopul meu acum. Doresc sa spun un singur lucru : sf. Vasile cel mare spunea la un moment dat (chiar nu mai stiu unde dar ma poti crede pe cuvint ...sau nu !),,...nu indrasnim sa predicam sau sa invatam pareri ale noastre ci numai predania parintilor nostrii ce ne-au lasat !" (am reprodus din memorie). Ca urmare in religie ,in teologie nu se traieste si nu se invata cu judecatile noastre,cu parerile noastre ci se traieste numai si numai ce ne-au lasat parintii bisericii(aici introduc pe toti cei normativi). Nu este ca in stiintele exacte sau pseudoexacte in care putem si noi avea o contributiile noastre ,,stiintifico-morale"! Daca se intimpla sa nu gasim ce cautam la sf. parinti atunci cautam in sf. canoane, in caz de neclaritati. Dar pt. a cinsti (aprecia,respecta)cum se cuvine acestea este necesar sa studiem cu adevarat dreptul canonic si bisericesc. Numai astfel putem fi convinsi de cine au facut canoanele,ce inspitatie au avut, de ce le-au facut,pt. cine, daca sunt obligatorii sau nu, cite biserici se conduc dupa canoane, ce se intimpla daca nu le respectam ,s.a.m.d.
Ceea ce este caracteristic bisericii ortodoxe ,si si in general oricarei biserici, este traditionalismul ...fara el bisericile ar fi o asociatie cooperatista la latitudinea parerilor fiecarui membru al lor ! Cum bine stim alturi de sf. Scriptura traditia este al doilea isvor incontestabil al ortodoxiei .
Deci ,intotdeasuna, inainte de a spune o parere sau de a zimbi despre un lucru legat de credinta este obligatoriu sa cercetam cele amintite mai sus. Altminteri riscam sa ne compromitem (lucru care are importanta doar pt. cei care se respecta !)nemaivorbind ca celor slabi sau incepatori in credinta le intarim astfel slabiciunile !
Dar de adevaratelea fiecare crede si traieste cum doreste !
Dadea fany un exemplu din biserica catolica : pai credeti voi ca atunci cind o femeie ramine insarcinata cu sotul ei ,pe care il iubeste si care sunt amindoi ortodoxi si au viata buna si armonioasa...stie Dumnezeu de aceasta si atunci cind o fata /fetita care ramine insarcinata prin viol sau incest nu mai stie nimic D.zeu ? Credeti voi ca una este de la D.zeu si cu incuvintarea lui iar ceaslalta nu mai este de la el si ca atare are tot dreptul omenesc sa fie omorot copilul ? In nici o situatie, dar in nici una o sarcina ,un fat ,nu se omoara ...pt. ca totul este de la D.zeu ! Sau credeti ca daca cumva D.zeu ar fi gresit lasind o copila (sau chiar si o adolescenta)la viol/incest nu ar fi omorit el insusi copilul si ar fi apelat la stiinta juridica ,morala si medicala a pmului ca un neputincios ?

Sa nu uitam nici o data : Dumnezeul care este in biserica ...acelasi viu si neschimbat este si in afara ei ! Sa nu ne lasam inselati de ispititorul pt. ca plata pacatului este tare grea iar minia lui D.zeu este f. greu de dus !

Zaharia, noi nu vorbim aici de ce trebuie facut in cazul unei sarcini rezultate prin viol. Acesta este alt subiect. Noi vorbim despre ce trebuie facut atunci cand din punct de vedere medical se vede clar ca mama nu va putea purta sarcina fara sa-si piarda viata. Este cazul acelei fetite: tu care esti medic, ce spui, crezi ca ea ar fi putut sa duca la 9 ani o sarcina dubla?
Zici ca trebuie sa respectam traditia si ce zice Biserica. Ei bine, eu ziceam mai sus ca Biserica tocmai asta zice, sa se protejeze in primul rand viata mamei, care are responsabilitati (are eventual alti copii, sot, parinti, etc).
Nu am din pacate sursa, dar am citit asta.
In canoane nu stiu daca ai sa gasesti ceva despre astfel de cazuri, pt ca pe vremea cand au fost scrise nu exista medicina din ziua de azi.

Cine este mai mare, mai important, ziditor a toata lumea,atotputernic...Dumnezeu sau omul ? Se cuvine sa ascultam neconditionat de om sau de D.zeu? Se cuvine sa ne inchinam domnului om (adica sa fim umanisti si sa facem totul ca sa-i fie bine omului)sau domnului D.zeu ? Se cuvine sa facem poruncile(si canoanele)lui D.zeu sau ale domnului om ? Sau se cuvine sa facem o amestecatura de porunci si cinstiri ? Multi mucenici (nu stau sa mai amimntesc ce sunt mucenicii !)au spus in timpul supliciului lor ca ,,...se cuvine sa ascultam mai intii de dumnezeu si de poruncile lui si mai apoi de stapinire si de oameni "!
Nu stiu care biserica spune sa se protejeze mama sacrificind copilul... poate vre una din bisericile private ! Dumnezeu ia copii(fac referire la copila insarcinata) de toate virstele in fiecare zi : prin boli, prin accidente ,prin neglijenta parintilor etc. Sa inteleg ca ai vrea tu sa porti un dialog cu D.zeu si sa-i spui ca este nedrept prin ce face , ca noi oamenii suntem mai grijulii, mai bine judecati si mai cu suflet decit el si ca ar fi potrivit sa se mustre putin mai inainte de a face vreo greseala ? Sa-l intrebi unde era cind ispititorul a impins-o pe acea fetita intro asemenea incercare si de ce nu-i omoara el insusi pe copii gestati si sa nu ne mai lase pe noi oamenii sa ne murdarim miinile su singele lor nevinovat ! Sa-i aduci aminte ca acesti copii care sunt in uter nu au cerut ei sa se nasca si ca sunt martorii unui pacat si ca ar cam fi momentul sa se faca o intrerupere de sarcina pt. a nu da nastere la un pacat si mai mare ! Sa-l intrebi unde i-a fost atotstiinta si atoatacunoasterea cind a insuflat prin Duhul Sfint canoanele sfintilor sai ucenici netinind cont de evolutia stiintei si a societatii omenesti ! Ca cu anuntarea venirii unui Mesia,cu mult in vechime, a cam nimerit-o dar cu evolutia stiintei umane si a societatii omenesti ...nu prea !

Legea mea de viata, chiar daca sunt medic sau profesor sau arhitect sau liberschimbist caragelian este Hristos si sfintii sai . Dupa acestia ,,panta rei"(totul curge !)Nu stiinta ma mintuieste ,nu oamenii ma curatesc de pacate,nu societatea ma inzdraveneste (ma tine sanatos)si-mi da viata !Eu stiu ca te indoiesti de puterea si mila lui D.zeu si imbratisezi mila si puterea oamenilor dar nu este deloc crestineste ,ce sa mai vorbim de ortodox ! De unde stiu eu asta , pai tu ne-o spui atunci cind afirmi :,,...din punct de vedere medical se vede clar ca mama nu va putea purta sarcina fara sa-si piarda viata" ! Vai, ce mult crezi tu in stiinta !Uite sora cum se arata ca nu prea citesti cu consecventa la Psaltire... pai nu spune proorocul David:,,...vai de cei ce se incred in oameni si nu-si pun nadejdea in D.zeu" si de asemenea ,,...omul in cinste fiind s-a asemanat dobitoacelor celor fara de minte si s-au facut asemenea lor "!si inca ,,...acum traim vremurile in care se lauda pacatosul cu poftele pintecului sau iar cel ce face strimbatate pe sine se binecuvinteaza!" Am evitat sa spun pina acum dar eu vad sincer in tine doar ca esti umanista (poate chiar hedonista !) si ca mai ales te inchini la domnul om !Dar sa zicem ca este doar o pasrere personala !Vedeti ce facem noi cind nesocotim de unde vine patimirea unui om (copila in cauza),din care feluri de pacate si mai ales ale cui ? (ale parintilor,bunicilor ,strabunicilor, ale ei)cind nu fugim mai intii la Hristos sa ne punem in rinduiala cu cele duhovnicesti si ne repezim imediat la cele lumesti ? Iacata care este dumnezeul tau : stiinta si morala umana si nu Hristos si canoanele sale !
Ca atare ,eu spun ca indiferent daca fetita putea sa duca sau nu pina la capat sarcina ,,nadejdea mea este Tatal, scaparea mea este fiul ,acoperamintul meu este Duhul Sfint ,Treime sfinta slava Tie "Pai si cind spun asta atunci o traiesc cu tot duhul meu si nu doar din gura ! Acesta este crezul meu si nu de a intrerupe sarcina !
Recomandarea mea este de a te apuca serios de studiul sf. canoane(poate ca chiar un manual publicat in Romania, ca sa vorbim sigur aceiasi limba) deoarece acestea fiind normative ne vom lovi (cu mine si cu altii care tin la ele ,ca sa nu ma exprim mai exigent !)tot timpul de ele. Darea cu presupusul si parerile personale merge mai ales la ...liber schimbisti si nu in biserica lui Hristos. Noua ,niste crestini cu pretentii si scoala nu ne sta bine sa defaimam pe D.zeu sub pretextul iubirii aproapelui mai mult decit El .!Vazindu-ne pe noi ca facem asa ce exemplu sa ia incepatorii intr-ale credintei de la noi si ce marturisitori sa devina ei ?
Si totusi, tu esti doar o mireanca dar cind te gindesti ca putini preoti cunosc amanuntit canoanele si de aplicat si mai putin le aplica atunci ne gindim ...cit de populat este iadul !
Fiecare sa creada ce o vrea si sa vietuiasca dupa cum o sti iar de vazut sa ne vedem la poarta...raiului !

Vaaaai, am tot recitit mesajul meu si nu m-am prins cum de se intelege ca ovulatia ar fi in acelasi timp cu menstra. Cunoasterea fertilitataii cam pot sa-i zic ca este meseria mea, ar fi rusinos petru mine sa scriu pe un forum public o astfel de ineptie, la fel cum ar fi rusinos sa nu fiu in stare sa scriu inteligibil pentru oricine,referitor la acest subiect.

Aici sa fie buba?
Cand m-am referit la cunoasterea fertiltataii, nu ma refeream strict la notarea in calendar a zilelor cand vine ciclul. Ma refeream, la ceva mult mai serios si mai sanatos, adica urmarirea glerei cervicale, a colului, a temperaturii, durerilor de ovulatie, constricitei mamare, in fine, tot ceea ce poate o femeie observa care sa o ajute sa identifice cat mai corect perioada ovulatiei (cu o marja de eroare de cateva zile) si instalarea sarcinii (platoul inalt de temperatura continuu). Altfel stim ca pot aparea surprize, gen ovulatie amanata din diverse cauze sau platou inalt de temperatura cazut si aparitia unei noi perioade ovulatorii, sau intrarea intr-un nou ciclu fara aparitia sangerarii menstruale, toate acestea ducand, in cazul aparitiei sarcinii la prezenta unei sarcini uneori mult mai mici decat se considera conforma calcului uzual dupa data ultimei menstrautii.

Zaharia, de unde stii ca Dzeu vrea ca fetita sa se nasca vie?

Se poate, pentru ca abia mai tarziu in sarcina se dezvolta inima fatului intr-atat de mult incat sa-i ofere un sistem circulator autonom, independent de cel al mamei. Tu crezi ca avem inima imediat din momentul conceptiei? :))

Nu se poate.
Inima fatului (embrionului) bate incepand din ziua 22 dupa conceptie (e fascinant, e numai un "tub"care bate; cavitatile nu sunt formate, ci e un "tub").
Sistemul circulator al lui este dependent de cel al mamei pana la nastere. Dar inima lui preia sangele care vine de la mama prin placenta (prin vena ombilicala), si trimite si inapoi sangele cu toxine (prin arterele ombilicale)..

De ce ma luati peste picior? Chiar asa proasta am reusit sa va par? Am spus clar ca ma intereseaza sa stiu nu sa ma contrazic.
Nu am cum sa cred ca avem inima inca din momentul conceptiei. Avem inima din a 3-a saptmana de viata.
"La sfarsitul saptamanii a 3-a de la conceptie inima primitiva incepe sa bata, chiar in lipsa celulelor contractile specializate. Bataile ritmice pun in miscare lichidul din vasele sanguine. Inca de la inceput inima copilului este autonoma de cea a mamei, ea bate cu frecventa ei proprie". Stiu ca este nevoie de inima si sistemul de vase sanguine pentru a se asigura necesarul de hrana al copilului inca din primele saptamani cand cresterea are ritmul cel mai alert. Mai stiu ca pana in momentul nasterii circulatia fatului este in legatura cu cea a mamei, in sensul ca fatul este hranit si oxigenat prin intermediul placentei. Abia in momentul primului strigat urmat de umplerea plamanilor cu aer se stabileste circulatia adevarata.

Ma interesa cand este acest moment indicat prin "mai tarziu in sarcina". Ma intereseaza sa stiu ce este acest "sistem autonom, independent de cel al mamei". Eu stiu ca in corpul copilului circula doar sangele lui pompat de inima. Vasele de sange ale fatului patrund in lacurile de sange placentare si acolo se face schimbul de substante si gaze fara ca sangele fatului sa se amestece cu cel al mamei.

V-as fi recunoascatoare daca aveti bunatatea sa ma lamuriti. Pana in momentul de fata, ceea ce stiu eu nu ma ajuta sa inteleg ceea ce spuneti dvs.

Multumesc Monica!:53::53::53: Asa stiam si eu, dar m-am exprimat ca nespecialistul, mai incalcit.

Atunci m-am inselat eu, 22 de zile e mult mai recent decat 9 saptamani. In fiecare zi invat ceva nou :)
MMa refeream la momentul in care inima fatului este formata, functionala, in stare sa pompeze singura sangele in vase, cand fatul capata o oarecare autonomie din punct de vedere al sistemului circulator.

Faptul ca fatul primeste inca sange prin placenta (sau cum s-o intampla) si nu putrezeste nu inseamna ca nu este mort, daca inima nu ii mai functioneaza si evolutia este oprita.
Copilul nu are nici o sansa sa se nasca viu.
Este la fel si cu anencefalicii, dupa parerea mea, chiar daca ei se pot naste vii nu supravietuiesc.

Zaharia, te asigur ca nu sunt 'umanista' ci crestin ortodoxa.
Cunosc si canoanele, in mare (am studiat cursurile respective), si mai ales cunosc cate ceva din principiile aplicarii lor ortodoxe (vezi articolul de Affanasiev pe care l-am postat).
In schimb, gandirea ta se aseamana cu gandirea calvinista: Dumnezeu pare pentru tine sa hotarasca totul dinainte, noi nu avem nici o influenta, faptele nu au nici o valoare, numai credinta are. Caricaturizez. Nu zici asta, dar asta reiese din ce spui.
Adica, daca Dumnezeu este atotputernic, inseamna ca noi trebuie sa stam cu mainile in san si sa nu facem nimic pentru a salva viata cuiva dupa stiinta noastra? Tu, ca medic, daca ai un pacient in fata nu il tratezi, pentru ca stie Dumnezeu daca trebuie sa moara sau nu? Sau, daca poti sa ii slavezi viata si cunostintele tale medicale iti spun ca daca nu ii faci o anume operatie, moare, insa stii ca facandu-i operatia, sunt riscuri sa moara in timpuyl ei, zici ca nu o faci, ca stie Dumnezeu mai bine si o sa salveze el persoana aia daca vrea?

Parintii Bisericii, nu gandeau nici ei ca tine, de altfel. Nicaieri ei nu sfatuiesc credinciosii sa desconsidere medicina omeneasca. Au existat si sfinti medici.
Sigur, Dumnezeu este cel care da viata si vindeca, dar el cere ajutoprul nostru. Intre Dumnezeu si om exista sinergie.

In ceea ce priveste cazul fetitei de 9 ani, cred ca o asemenea hotarare (de a risca serios viata unei persoane pentru iopteza infima ca va putea fi salvat copilul) se poate lua doar de catre o persoana adulta si responsabila care este in aceasta situatie.

Ok, deci e corect ceea ce stiam eu.

Fani, sarcina oprita in evolutie putrezeste sau se pietrifica. Daca inima nu mai bate, eu nu vad cum ar mai putea circula sangele fatului. Precum s-a vazut dl Himron a vorbit fara sa se fi informat inainte si ne dusese in eroare cu tonul superior al mesajului.